Jump to content

A murit poetul Adrian Păunescu


dcp100168
 Share

Recommended Posts

A murit poetul Adrian Păunescu

Poetul Adrian Paunescu a murit, a anuntat vineri dimineata doctorul Serban Bradisteanu, medicul curant al lui Paunescu. Inima sa a incetat sa bata la ora 7:15, vineri dimineata. "Dupa nenumarate tentatvie de resuscitare, a trebuit sa ne declaram invinsi. Maestrul a plecat dintre noi," a spus medicul Bradisteanu. Inima poetului se oprise de mai multe ori si joi noaptea, iar vineri dimineata medicii de la spitalul Floreasca nu au mai reusit sa-l resusciteze. Medicul Serban Bradisteanu, seful Clinicii de Cardiologie a spitalului, a spus joi ca boala depaseste resursele terapeutice ale spitalului iar doctorii nu stiu cat timp vor mai reusi sa faca fata.

Adrian Paunescu a fost internat, la 26 octombrie, in stare grava, la Sectia de terapie intensiva a Spitalului de Urgenta Floreasca, fiind diagnosticat cu insuficienta cardiaca, hepatica si renala. Adrian Paunescu avea 67 de ani.

De la "Să trăiţi, Măria Voastră!" la "Am fost un porc"

Adrian Paunescu s-a nascut in 20 iulie 1943 in Copaceni, judetul Balti, in actuala Republica Moldova. S-a remarcat mai intii ca un poet prolix, printre productiile sale numarindu-se si ode la adresa familiei Ceausescu.

Cenaclul Flacara - pe care l-a organizat incepind cu 1973 - a devenit un fenomen social, influenta lui Adrian Paunescu crescind proportional cu succesul cenaclului. Cenaclul Flacara a reusit sa impuna o generatie intreaga de cantareti de folk, precum Stefan Hrusca, Victor Socaciu, Tatiana Stepa, Vasile Seicaru sau Ducu Bertzi. In 1985, cenaclul a fost interzis dupa ce cinci tineri au murit in timpul unei busculade produse pe stadionul din Ploiesti, iar Paunescu a devenit un personaj indezirabil.

In 1986, Paunescu i-a trimis o scrisoare lui Nicolae Ceausescu, de fapt o oda ce se incheia cu urarea "Să trăiţi, Măria Voastră!". Scrisoarea era insotita de poezia "Vă mulţumesc - versuri de ecou la Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 6 februarie 1986".

In timpul Revolutiei, Adrian Paunescu a fost aproape de linsaj in curtea TVR, unde venise sa-si exprime sprijinul fata de noua putere.

Dupa Revolutie a stat aproape doi ani departe de scena publica. A fost resuscitat de Mihai Tatulici, intr-o celebra emisiune difuzata in 1992 pe postul public de televiziune. "Am fost un porc" - aceasta e formula cu care Paunescu si-a facut mea culpa pentru odele inchinate familiei Ceausescu.

A intrat apoi in politica, devenind membru al Partidului Socialist al Muncii condus de Ilie Verdet (fost premier in epoca Ceausescu). A intrat apoi in PSD, devenind senator pentru trei mandate.

A revenit periodic in atentia publica in urma unor scandaluri de presa, unul dintre ele fiind accidentul comis de sotia sa, in urma caruia au murit trei persoane. Si-a aparat permanent sotia, care a primit in cele din urma o pedeapsa de trei ani inchisoare cu suspendare.

Paunescu a debutat ca poet in 1960. Pana in prezent, a publicat peste 50 de volume de poezii si publicistica.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8007079-poetul-adrian-paunescu-fost-resuscitat-ami-multe-ori-joi-noaptea.htm

Link to comment
Share on other sites

Dumnezeu sa-l odihneasca! un om deosebit, care n-a acceptat sa faca compromisuri in ultimii 20 de ani ... cine se

astepta sa plece dintre noi atat de tanar?

RUGA PENTRU PARINTI

de Adrian Paunescu

Enigmatici si cuminti

Terminandu-si rostul lor

Langa noi se sting si mor,

Dragi nostri, dragi parinti

Cheama-i Doamne inapoi

Ca si asa-au dus-o prost.

Si fa-i tineri cum au fost...

Fa-i mai tineri decat noi.

Si fa-i tineri cum au fost

Fa-i mai tineri decat noi.

Pentru cei ce ne-au facut

Da un nor din da ceva

Sa-i mai poti intarzia

Sa o ia de la-nceput...

Au platit cu viata lor,

Ale fiilor erori.

Doamne fa-i nemuritori,

Pe parintii care mor.

Doamne fa-i nemuritori,

Pe parintii care mor.

Ia priviti-i cum se duc,

Ia priviti-i cum se sting,

Lumanari in cuib de fum

Parca tac si parca mint

Plini de boli si suferinti,

Ne intoarcem in pamant.

Cat mai suntem, cat mai sunt,

Mangaiatii pe parinti.

Cat mai suntem, cat mai sunt,

Mangaiatii pe parinti.

E pamantul tot mai greu,

Despartirea-i tot mai grea...

Sarut mana, tatal meu,

Sarut mana, mama mea.

Dar de ce priviti asa?

Fata mea si fiul meu.

Eu sunt cel ce va urma,

Dragii mei ma duc si eu.

Eu sunt cel ce va urma,

Dragii mei ma duc si eu.

Sarut mana, tatal meu,

Sarut mana, mama mea.

Ramas-bun baiatul meu,

Ramas-bun fetita mea.

Tatal meu-baiatul meu,

Mama mea- fetïta mea.

Link to comment
Share on other sites

Actorul

O, biet actor

O, biet artist

Rolurile mor

Viata e un teatru trist.

Actorul a iesit în strada,

Sa-si cumpere ceva salam,

Era în haine de parada,

Ca Voievod peste un neam.

Printre masini, printre tramvaie

Actorul se grabea firesc

Urma sa vina-un nor de ploaie

Perucile se dezlipesc.

Si când s-a asezat la coada

Cu palos, mantie si scut

Deodata oamenii din strada

Ca Voievod l-au cunoscut.

S-au dat deoparte cu sfiala

Multimea toata murmura

Vazându-i hainele de gala

Sa ne traiesti Maria-Ta!

Republicani, ma rog, cu totii

Descoperisera alt mod

De-a da cuvânt la noi emotii

Si se-nchinau la Voievod.

Dar ploaia a venit deodata

Si ei vazând cu ochii lor

Întreaga-i fata demachiata

I-au aruncat un fel de plata:

Lasati-l dracu', e-un actor.

O, biet actor

O, biet artist

Rolurile mor

Viata e un teatru trist.

Link to comment
Share on other sites

"Gânduri de la gălăţeni pentru poetul Adrian Păunescu” la „V. A. Urechia”

În perioada 5-14 noiembrie, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” a deschis o carte omagiu numită „Gânduri de la gălăţeni pentru poetul Adrian Păunescu”. "Venim în întâmpinarea tuturor celor care l-au citit, l-au admirat şi l-au preţuit pe marele poet şi care doresc să-i aducă un ultim omagiu. Alăturat mesajelor dumneavoastră scrise puteţi dărui lumina caldă a unei lumânări şi puritatea unei flori”, precizează Ilie Zanfir, directorul bibliotecii judeţene. Cartea omagiu „Gânduri de la gălăţeni pentru poetul Adrian Păunescu” va fi dăruită familiei poetului, luni, 15 noiembrie 2010.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Carte_omagiu-_Ganduri_de_la_galateni_pentru_poetul_Adrian_Paunescu_0_366563902.html

Link to comment
Share on other sites

Vasile Şeicaru: Mă bucur că am fost contemporan cu Adrian Păunescu

Cântăreţul Vasile Şeicaru a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX că se bucură că a fost contemporan cu Adrian Păunescu, pentru că a fost omul care i-a modelat tinereţea. "Eu am fost timp de şapte ani la Cenaclul Flacăra, de la debut, în 1978. Propunerea pe care mi-a făcut-o în dimineaţa aceea, la Galaţi, când eu a trebuit să aleg să rămân profesor de educaţie fizică la o şcoală din Galaţi sau să plec cu Flacăra. Am ales să le fac pe amândouă, veneam şi la cenaclu, şi la catedră", a povestit Şeicaru. "Sunt fericit că am fost contemporan cu Adrian Păunescu, pentru că a fost omul care mi-a modelat tinereţea. Eu aveam 20 şi ceva de ani şi am aflat lucruri pe care nu aveam cum să le aflu din altă parte. M-a interesat ce a spus Adrian Păunescu despre lume în general, despre istoria patriei, lucruri pe care nu aveam cum să le aflu decât de la cenaclu. Eu mă refer strict la omul de cultură, care nu are contur uman, ci este o entitate de lumină. Eu mă refer mai puţin la omul Adrian Păunescu", a mai spus muzicianul.

De asemenea, Şeicaru a spus că Păunescu va rămâne în istorie "prin modul în care a oglindit o anumită perioadă socială". "Eu cred că va rămâne în istorie prin modul în care a oglindit o anumită perioadă socială, chiar socio-politică. Eu aşa cred. Pe lângă faptul că a scris poezia asta socială şi o inegalabilă poezie de dragoste, el a ştiut să se lege de lucruri care îl afectau, dar le spunea altfel, din prisma unui om cu minţile acasă", a mai spus Şeicaru.

Link to comment
Share on other sites

1. DE LA UN CARDIAC, CORDIAL

De-aicea, de pe patul de spital,

Pe care mă găsesc de vreme lungă,

Consider ca e-un gest profund moral

Cuvântul meu la voi să mai ajungă.

Mă monitorizează paznici minimi,

Din maxima profesorului grijă,

În jurul obositei mele inimi

Să nu mă mai ajungă nicio schijă.

Aud o ambulanţă revenind,

Cu cine ştie ce bolnav aicea,

Alarma mi se pare un colind

Cu care se tratează cicatricea.

Purtati-vă de grijă, fraţii mei,

Păziti-vă şi inima, şi gândul,

De nu doriţi să vină anii grei,

Spitalul de urgenţă implorându-l.

Eu vă salut de-a dreptul cordial,

De-a dreptul cardiac, precum se ştie,

Recunoscând că patul de spital

Nu-i o alarmă, ci o garanţie.

Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani,

Eu însumi sunt mai omenos în toate,

Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani

Şi ţării mele minimă dreptate.

31 octombrie 2010, Bucureşti, Spitalul de Urgenţă.

2.BIET NEMURITOR LA ZIDUL MORŢII

Numai viteza mă mai ţine viu

Şi sclav măreţ aceloraşi proporţii,

Să mă opresc, n-am dreptul nici să ştiu

Că sunt alergător la zidul morţii.

N-am timp la zidul morţii să m-aşez,

Şi combustibil am, de nicăierea,

Probabil unii cred că şi trisez,

Dacă, de-o viaţă, îmi refuz căderea.

N-am mai dormit de când eram copil,

Cu-aceste roţi, cu-această şa sunt una,

Iar dacă aş încetini, umil,

M-aş prăbuşi din zid pe totdeauna.

Distanţele pe care mi le-asum,

Paradoxal, sunt cele şi rămase,

Pe zidul lentei morţi, de-atâta drum,

Vehiculul mi s-a urcat în oase.

A mă mai crede liber, nu încerc,

În toată cursa asta nebunească,

Fiinţei mele, alergând în cerc,

Îi este interzis să se oprească.

Şi, vai, în toată tragica belea,

Cobor şi urc mereu aceeaşi pantă

Şi nemurirea e o boală grea,

Un fel de plictiseală arogantă.

Destui îşi pot închipui că eu

Ador această-ntrecere vulgară,

Că-mi place tot acest absurd turneu

Pe zidul morţii unui circ la ţară.

Dar eu alerg, ca să nu mor, cumva,

Şi înteleg cu vrere vinovată

Că nu mai am puterea de-a pleca

De-aici, din zidul morţii, niciodată.

Nu pot trăi, precum nu pot muri,

Nu mă opresc, precum m-alungă sorţii,

Nu pierd nimic şi nu pot birui,

Ca biet nemuritor la zidul morţii.

Edited by alina25
Link to comment
Share on other sites

Dumnezeu sa-l odihneasca! un om deosebit, care n-a acceptat sa faca compromisuri in ultimii 20 de ani ... cine se

astepta sa plece dintre noi atat de tanar?

Intradevar nu a facut compromisuri :)

http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/stiri-nicolae-ceausescu/adrian-paunescu-ii-spunea-lui-ceausescu-maria-voastra-316193

Dumnezeu sa-l odihneasca, totusi haideti sa fim obiectivi!

Link to comment
Share on other sites

Adrian Păunescu a fost înmormântat cu onoruri militare, în aplauzele a mii de oameni

Adrian Păunescu a fost înmormântat cu onoruri militare, duminică după amiază, pe Aleea Scriitorilor din cimitirul Bellu din Capitală, în prezenţa a mii de oameni, înainte de slujba de înmormântare mai multe personalităţi susţinând discursuri în care au evocat personalitatea poetului.

La sosirea cortegiului funerar, cimitirul Bellu era arhiplin, câteva mii de oameni venind să-şi ia rămas bun de la poet.

Pe o scenă amenajată aproape de intrarea pe Aleea Scriitorilor, au ţinut discursuri mai multe personalităţi: Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Varujan Vosganian, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, muzicianul Victor Socaciu, istoricul Dan Berindei, jurnalistul Marius Tucă. Aceştia au evocat personalitatea omului de cultură şi au rememorat diverse momente petrecute alături de acesta.

Mai mulţi preoţi au oficiat o scurtă slujbă, iar mulţimea adunată la mormântul lui Adrian Păunescu l-a aplaudat pe poet, în acordurile fanfarei, după care garda militară a tras în aer mai multe salve. De asemenea, a fost cântat imnul de stat.

Drapelul cu care fusese acoperit sicriul a fost înmânat soţiei poetului, Carmen Păunescu.

Printre participanţii la funeralii s-au numărat Corneliu Vadim Tudor, Codrin Ştefănescu, Marius Marinescu, Varujan Vosganian, Marius Tucă, Victor Socaciu, Gheorghe Gheorghiu, Mircea Vintilă, Nicolae Badea, Victor Ponta, Adrian Năstase, Lavinia Şandru, Ecaterina Andronescu, generalul Mircea Chelaru, precum şi numeroşi actori şi academicieni.

Poetul Adrian Păunescu a încetat din viaţă vineri dimineaţă, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde a fost internat din 26 octombrie, cu probleme cardiace, renale şi hepatice.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Adrian Păunescu s-a aflat începând de vineri şi până sâmbătă seară la sediul Uniunii Scriitorilor din România, după care a fost mutat la Ateneul Român. Duminică la prânz, sicriul cu trupul poetului a fost dus la Biserica Boteanu din Capitală, unde un sobor de şapte preoţi şi trei diaconi, condus de PS Varlaam Ploieşteanul, a oficiat slujba de înmormântare. De vineri până duminică, mii de oameni au venit, cu flori şi lumânări, pentru a-şi lua rămas bun de la poet, la sediul Uniunii Scriitorilor şi la Ateneul Român.

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.