Jump to content

Galati oras roman


poemil
 Share

Recommended Posts

Citeam de curand ca autoritatile galatene doresc sa refaca o portiune din Valul lui Traian si sa o transforme in obiectiv turistic. Pana la refacerea valurilor de pamant din judet (Traian si Athanaric), ar fi bine ca aceste vestigii ale istoriei neamului sa fie semnalizate si protejate, in definitiv sunt incluse in patrimoniul national si pe lista monumentelor istorice de interes national! Din nefericire nu se intampla asa si pe zi ce trece, putinele locuri care amintesc de istoria locului sunt agresate, neglijate, distruse de locuitorii si intreprinzatorii orasului cu complicitatea ignorantei autoritatilor locale.

Sa luam un singur exemplu, cel al asezarii romane de la Galati din primele secole dupa Isus. La gura Siretului stapanirea romana a Moesiei a avut un cap de pod, format dintr-o garnizoana romana care deservea fortificatiile de pe linia Tulucesti-Sendreni. Garnizoana stationa in castrul roman de la Tirighina (Barbosi) si intr-un castellum situat in actualul loc al cartierului Dunarea din Galati, mai precis in Micro 20. Structuri din vechea fortificatie romana de la Galati se mai vad inca din satelit, desi zona a fost agresata de constructia de blocuri din perioada comunista, cand s-au distrus mai multe morminte si tumuli construiti peste cavouri de demnitarii romani. Din rapoartele de cercetare arheologica ale profesorului Mihalache Brudiu de la Universitatea Dunarea de Jos din Galati, aflam ca lucrarile de constructie ale benzii transportoare a minereului pentru combinat au distrus o necropola romana foarte importanta, iar recent dupa Revolutie, concesionare terenului pentru gradini si garaje face imposibila astazi explorarea arheologica a zonei, plina de garduri din sarma ghimpata si scaieti, pivnite si sandramele catarate peste o istorie de 2000 de ani cu complicitatea primariei municipiului Galati.

Mihalache Brudiu: "Cercetările interdisciplinare din ultimii ani ajută la reconstituirea vestigiilor romane distruse din 1971 până în prezent, în această zonă. Din nefericire, acest proces distructiv din zona Galaţi - Bărboşi continuă într-o formă mai mult decât barbară - de-a dreptul absurdă. Complexele romane din sudul Moldovei Valul Traian - Tuluceşti, zonele Bărboşi şi cartierul Dunărea Galaţi, deşi apărate de legislaţia României şi a Uniunii Europene, au devenit loc pentru depozitarea gunoiului de grajd, groapă ecologică a Galaţilor sau cariere de pământ, cum este cazul cu cea mai mare necropolă romană din această zonă, din care în decembrie 2003 au fost distruse cca. 2 ha".

Daca luam in considerare faptul ca acum aproape 150 de ani pe strada Lozoveni se dezgropa accidental un sarcofag roman cu elemente decorative mithraice (Mithra zeitate persana care a fost "la moda" in Imperiul Roman dupa anexarea de catre romani a teritoriilor orientale in secolul I d. I.H.) trebuie sa realizam ca pe actualul teritoriu al orasului existau mai multe asezari romane, distruse intre timp de dezvoltarea orasului. Pare logic ca daca romanii si-au construit valul de la Prut, mai precis de la Brates pana la Siret, controlau faleza Bratesului pe toata lungimea ei pentru a fi feriti de atacuri din partea barbarilor venite de pe lac. In plus platforma de sus orasului, departe de balti, tantari, mirosuri era o excelenta zona rezidentiala, pe care romanii ca oameni iubitori de confort si lux n-o puteau ignora. Urmeaza ca cercetarile viitoare sa intareasca sau sa ignore acesta ipoteza.

Link to comment
Share on other sites

Arheologii despre distrugerea sitului arheologic roman de la Galati, din Cartierul Dunare, Micro 20:

Mihalache Brudiu (UDJ Galaţi), 2004:

"Marginea sudică a acestei terase se termină prin versant abrupt pe sectorul SV, unde se grupează complexele arheologice de epocă romană din cartierul Dunărea: castellum, depozitele pentru amfore şi vasta necropolă romană. În ultimele trei decenii această faleză a devenit carieră pentru excavarea lutului folosit la diverse construcţii de locuit şi industriale, fapt care a modificat relieful pe care se aflau până atunci conservate complexe arheologice şi calea de acces din zona albiei majore a Siretului la zona situată pe podul terasei, unde erau tumuli de dimensiuni impozante, de 7 m înălţime. Într-unul s-a aflat chiar un cavou roman distrus prin construirea terasamentului benzilor transportoare pentru minereu de la portul mineralier la combinatul siderurgic. Unul dintre tumulii care acopereau un cavou roman în această zonă a fost descoperit şi cercetat în 1974."

Cercetările interdisciplinare din ultimii ani ajută la reconstituirea vestigiilor romane distruse din 1971 până în prezent, în această zonă. Din nefericire, acest proces distructiv din zona Galaţi - Bărboşi continuă într-o formă mai mult decât barbară - de-a dreptul absurdă. Complexele romane din sudul Moldovei Valul Traian - Tuluceşti, zonele Bărboşi şi cartierul Dunărea Galaţi, deşi apărate de legislaţia României şi a Uniunii Europene, au devenit loc pentru depozitarea gunoiului de grajd, groapă ecologică a Galaţilor sau cariere de pământ, cum este cazul cu cea mai mare necropolă romană din această zonă, din care în decembrie 2003 au fost distruse cca. 2 ha."

Liviu Petculescu, Ovidiu Ţentea, Sorin Cleşiu 2005:

"Situl arheologic Galaţi, cartierul Dunărea este situat la mai puţin de 1,5 km de importanta aşezare antică de la Barboşi, motiv pentru care s-a considerat că zona romanităţii de la confluenţa Siretului cu Dunărea era mult mai întinsă. În ultimele trei decenii, cum arată şi rapoartele de săpătură publicate în reviste de specialitate, parte din acest areal a devenit carieră pentru excavarea lutului folosit la diverse construcţii, fapt care a modificat în mod sensibil relieful. În ultimii 15 ani zona a fost suprapusă de numeroase grădini de zarzavaturi, incluzând în cele mai multe cazuri şi anexe gospodăreşti, care au schimbat definitiv peisajul sitului. Vizibilitatea şi accesul în anumite porţiuni ale rezervaţiei au fost practic blocat. Nivelările repetate, pe suprafeţe restrânse, datorate acestor activităţi au dus la distrugeri semnificative ale reliefului antropic. În zonă au fost transportate cantităţi semnificative de deşeuri utilizate la construirea unor garduri şi construcţii improvizate. De asemenea, au fost săpate numeroase şanţuri şi gropi utilizate pentru fundaţii, gropi menajere sau pentru aducţiunea apei pentru irigat. Numeroasele grădini constituite ad-hoc sunt împrejmuite cu garduri înalte, accesul în zona sitului fiind blocat. Identificarea obiectivelor arheologice a devenit imposibilă în zona estică a rezervaţiei. Degajarea acestor construcţii din zona fortificaţiei romane (aprox. 1 ha) a durat aproape o lună de zile."

"Fortificaţia romană, cunoscută în literatura de specialitate sub numele de castellum este amplasată pe marginea sudică a Platoului Ţiglina, respectiv în sud-estul rezervaţiei arheologice. Zona a fost puternic afectată de lucrările de taluzare cauzate de amenajarea pantei sudice în scopul construirii şoselei de centură. Arealul amintit a fost intens terasat, astfel încât o porţiune din fortificaţie a fost complet distrusă, iar o altă porţiune a fost distrusă parţial (nivelul de călcare din interiorul fortificaţiei; au putut fi identificate porţiunile inferioare ale şanţurilor de apărare). Întreaga suprafaţă pe care a fost amplasată fortificaţia a fost profund afectată de o nivelare realizată cu un plug de mare adâncime, ale cărui urme au putut fi sesizate până la adâncimea de aprox. -0,65-0,7 m. Cele mai însemnate distrugeri au fost realizate, însă, în ultimii ani datorită grădinilor de zarzavaturi despre care am pomenit mai sus."

Mihaela-Denisia Liuşnea (UDJ Galaţi), Niculina Dinu (Brăila)2006:

"Prin cercetarea arheologică a fost posibilă delimitarea exactă a limitei sudice a necropolei romane.Terenul este acoperit cu un strat gros de 0,5-1,50 m de pământ răvăşit puternic şi gunoaie, resturi provenind de la dezafectarea unor grădini de zarzavat şi garaje la suprafaţă şi foarte frământat până la o adâncime de cca. 0,80 - 1 m. ca urmare a amenajărilor din anii '70 ai sec. trecut, când terasa a fost lăţită, prin prelungirea botului ei deasupra albiei majore a Siretului, şi prin nivelarea apoi a unui strat gros de moluz şi resturi de materiale de construcţii, provenind de la şantierele blocurilor din jur, precum şi a pământului scos din fundaţiile acestora."

"În zona în care s-au desfăşurat cercetările prezenţa grădinilor de zarzavat şi a bateriilor de garaje, au afectat puternic stratigrafia până la cca. 1,50 m în zona garajelor. În partea sudică a perimetrului ce urmează a fi investigat se află un taluz - o râpă de desprindere, a cărui pat de alunecare avansează datorită surplusului constant de apă, rezultat din udarea grădinilor, periodic de proprietari şi a suportului - argila."

"În ultimii 30 de ani, suprafaţa care a făcut obiectul cercetării noastre a fost puternic afectată de diverse intervenţii, nivelări repetate, prezenţa unor gospodării şi anexele aferente, apoi grădini de zarzavat şi livezi, garaje, şanţuri, gropi menajere, canale de aducţie a apei pentru irigat, garduri, beciuri, barăci şi alte construcţii improvizate, care au avut ca rezultat modificarea morfologiei reliefului. Pentru cercetarea obiectivelor arheologice a fost necesară dezafectarea construcţiilor, grădinilor şi gardurilor, lucrările durând două luni (februarie-martie 2006)."

"În campania din 2006, întreaga zonă a fost cercetată prin deschiderea a trei secţiuni stratigrafice realizate manual, în profilul cărora se pot observa foarte bine două straturi principale de pământ amestecat cu resturi de materiale de construcţii şi loess, aparţinând unor intervenţii contemporane, lucrări de nivelare şi terasare. Secţiunea a treia a fost apoi completată de o suprafaţă suplimentară, deschisă în dreptul primei casete, spre NNE, în care au fost descoperite urmele gropilor a ceea ce par trei morminte de incineraţie. Din păcate, lama buldozerului, folosit în anii 70 pentru nivelări, a intrat până la 0,80 m adâncime spre margine platoului şi până la 0,70 m adâncime spre capătul nord-estic al acestuia, astfel încât a distrus complexele funerare în totalitate. Prin intermediul secţiunilor SI şi S II s-a putut observa că întregul platou, al terasei Ţiglina, a suferit modificări în urma lucrărilor de nivelare, realizate în acelaşi moment, fiind acoperit de două straturi continuii de loess şi respectiv pământ amestecat cu resturi de materiale de construcţii şi diverse deşeuri provenite de la dezafectarea construcţiilor provizorii, la începutul anului 2006. Straturile de depuneri sunt mai consistente spre interiorul terasei şi mai subţiri în grosime spre marginea terasei, care a fost modelată, la rândul ei prin împingerea pământului cu buldozerul. Lama acestuia din urmă a ajuns, în unele porţiuni, până la adâncimea de 0,70-0,80 m, după care au fost împrăştiate şi nivelate mormanele de moluz şi argilă rezultate din activităţile şantierelor din imediata apropiere, după cum o dovedeşte prezenţa materialului arheologic aflat în poziţie secundară, în afara contextului arheologic obişnuit şi distrugerea integrală a complexelor funerare surprinse în secţiunea SIII".

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.