Jump to content

Devalizarea patrimoniului SNIF Galaţi


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Stare critică în agricultură

Seceta ne usucă, iar „băieţii deştepţi” se fac că plouă

* În ciuda secetei grave ce s-a abătut asupra judeţului, la Galaţi s-au irigat până acum doar 6.620 ha din cele 118.000 ha amenajate * „Buba” e la organizaţiile de utilizatori de apă pentru irigaţii, care nu cer apă de la ANIF * Sunt informaţii că unele dintre aceste organizaţii sunt controlate de „băieţi deştepţi” specializaţi în „păpat” banii statului * Statul a plătit anul trecut 220 de miliarde de lei pentru repararea sistemului din judeţul Galaţi, dar se pare că banii au fost, în parte, deturnaţi *

Fraţilor, e jale! Seceta a devenit cumplită în judeţului Galaţi. Sunt zone unde nu a mai plouat niciun strop de patru luni de zile (cu excepţia ploilor, insuficiente, de la sfârşitul săptămânii trecute), iar pe toată suprafaţa judeţului există un deficit important de umiditate în sol. Specialiştii sunt de părere că situaţia poate fi salvată doar irigând masiv pe toate cele 118.398 ha amenajate. Asta în teorie. Pentru că în practică s-au irigat, până vineri, numai 6.620 de hectare. Infim! Dar să vedem cum stăm şi care sunt cauzele acestei situaţii dezastruoase.

De la Şendreni la Tecuci nu irigă nimeni!

Pare incredibil, dar potrivit datelor furnizate de Sucursala Teritorială Moldova Sud (cu sediul la Galaţi) a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF), doar cinci la sută din suprafaţa amenjată pentru irigaţii este udată în acest moment. Cum spunem ceva mai înainte, 6.620 de hectare. Au cerut apă şi o folosesc doar două organizaţii de utilizatori de apă (OUAI) din sistemul Galaţi Nord şi zece din sistemul Galaţi Sud (din 60). Iată-le, cu suprafeţele udate: Tecuci - 240 ha, Nicoreşti - 270 ha, Vânători - 1.000 ha, Şendreni - 1.100 ha, Lupele - 400 ha, Cudalbi - 600 ha, Dunărea - 800 ha, Bădălan - 1.200 ha, Chineja 1 şi 2 - 300 ha, Brateş - 400 ha şi Braniştea - 300 ha. Restul se fac că plouă! Practic, de la Şendreni şi pănă la Tecuci, cale de 50 de kilometri, nu se udă niciun metru pătrat, deşi seceta este crâncenă, iar OUAI-urile din zonă au primit subvenţii consistente pentru a repara sistemul de pe 40.000 de hectare. Cât înseamnă asta în bani? Să socotim: 1,4 milioane lei pe hectar pentru reparaţii şi 310 mii lei pe hectar pentru pază. Înmulţit cu 40.000 de hectare, rezultă 68,4 miliarde de lei vechi, care nu-şi justifică în niciun fel cheltuirea. Asta doar pe zona menţionată, pentru că la nivelul întregului judeţ s-au „păpat” 220 de miliarde!

„Băieţii deştepţi” de la irigaţii

Gurile rele (cărora ne vine să le dăm crezare, că prea se porivesc lucrurile) spun că în OUAI-uri s-au infiltrat „băieţii deştepţi”, al căror scop este jefuirea banului public. Poate tocmai de aceea, ar fi cazul ca instituţiile abilitate - în special Curtea de Conturi - să facă o verificare serioasă a deconturilor şi a modului cum acestea corespund cu situaţia din teren. Dar nu ca-n anii trecuţi, ci aşa cum scrie la carte. Evident, nu va fi simplu, pentru mulţi dintre cei care a băgat mâna până la cot în banul public au protecţie de la unii politicieni. Iar dacă responsabilii din teritoriu nu pun repede mâna la treabă este posibil să fie luaţi de tăvălugul pornit de la Bucureşti. Căci, la Guvern este pe cale să izbucnească un imens scandal legat de gestionarea frauduloasă a fondurilor pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii.

Un sistem de subvenţii de râsul curcilor!

Extrem de controversat este şi sistemul de subvenţionare al apei pentru irigaţii. Potrivit deciziei Ministerului Agriculturii, plata este unică: 700 de lei hectarul irigat. Problema este că se creează discrepanţe uriaşe între fermieri, pentru că apa nu costă la fel peste tot. Să luăm ca exemplu judeţul Galaţi, ca să fie simplu de înţeles. Fermierii din balta Brateşului (SPP 1, 2, 3) plătesc între 24,21 şi 24,61 de lei noi pe mia de metri cubi, în vreme ce fermierii din zona Cudalbi-Costache Negri trebuie să achite de aproape 20 de ori mai mult pentru aceeaşi cantitate de apă, adică până la 500 de lei pe 1.000 de metri cubi. Însă subvenţia plătită de stat pe hectar este egală pentru ambele zone, ceea ce înseamnă că „în baltă” nu se pot cheltui banii alocaţi (ajung pentru 20 de udări!), iar în nord şi centru de-abia se pot face două udări. Este un sistem injust, făcut parcă pentru a-i favoriza pe cei care au terenurile în zona de luncă (terenuri provenite de la fostele IAS-uri şi intrate în posesia marilor arendaşi). De aceea, nu credem că este o simplă întâmplare!

http://www.viata-libera.ro/articol-Sece ... oua_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Utilaje pentru diguri, vândute la fier vechi

Localităţile ameninţate de inundaţii nu vor fi protejate pentru că echipamentele folosite la îndiguiri au fost scoase la mezat. Macarale, buldozere, excavatoare, instalaţii de irigat, ateliere, magazii şi alte clădiri au fost preluate de firma fostului director al SNIF, în contul unei datorii de 177.000 de lei.

Situaţie fără precedent la Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) Galaţi. Împotriva societăţii a fost demarată procedura de executare silită, iar în curând actuala conducere va fi evacuată din sediul instituţiei. Totul a pornit de la o datorie de aproape 177.879 de lei către SC „TCF Dab" SRL din Dăbuleni, societate care a prestat servicii pentru SNIF Galaţi. Între timp, s-au adaugat şi penalităţi de întârziere care depăşesc 800.000 de lei.

Executarea bate sechestrul

Societatea din Dăbuleni şi-a recuperat uşor banii, vânzând creanţa către SC Ultimex Trading SRL Galaţi, firmă care, coincindenţă sau nu, este administrată chiar de către fostul director al SNIF Galaţi, Dan Maţgras. Actuala conducere a socie­tăţii de îmbunătăţiri funciare îl acuză pe fostul director că a încălcat legea cu bună ştiinţă, pentru că bunurile se află doar în administrarea SNIF Galaţi, nu şi în proprietatea acesteia, ele fiind, de fapt, ale statului. „La mijloc sunt interese imobiliare. Gândiţi-vă ce terenuri avem noi. La evaluarea bunurilor pentru scoaterea acestora la licitaţie, toate au fost subevaluate. Se vând magazii şi depozite de 1.575 de metri pătraţi cu doar 66.315 lei", ne-a declarat Viorel Buzea, directorul SNIF Galaţi.

Fostul director neagă acuzaţiile şi susţine că doreşte să folosească utilajele tot pentru îmbunătăţiri funciare. „Nu este adevărat că aş avea vreun interes imobiliar. Creanţa a fost scoasă la vânzare şi societatea mea a cumpărat-o. Ce nu mai poate fi folosit este vândut la fier vechi. Trebuie recuperată o parte din datorie", ne-a precizat Dan Maţgros. Procedura de executare silită a fost demarată, deşi, anterior, asupra bunurilor fusese instituit sechestrul de către ANAF, în contul unor impozite neplătite.

Cine mai face diguri?

Sute de utilaje ale SNIF Galaţi au fost scoase la licitaţie, de la instalaţii de irigat, excavatoare, tractoare, mijloace de transport, macarale, automacarale până la utilaje de atelier fără care societatea nu îşi mai poate desfăşura activitatea. „Noi eram singurii care puteam face îndiguiri. Acum, în caz de inundaţii, nu mai putem interveni, pentru că utilajele noastre sunt vândute la fier vechi", ne-a declarat Viorel Buzea, directorul SNIF Galaţi.

Daniel Tudorache, ­subprefectul judeţului Galaţi, a confirmat că procedura executării silite a SNIF periclitează apărarea împotriva inundaţiilor: „În cazul unor inundaţii, se întruneşte Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă care decide, în funcţie de gravitatea situaţiei, instituţiile care intervin. Acestea pot fi Apele Române şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. SNIF se ocupă de îndiguiri şi este regretabil că s-a ajuns la executarea silită."Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie a anunţat ieri depăşirea cotelor principalelor râuri din ţară şi instituirea codului galben de indundaţii, inclusiv pe Dunăre.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Utilaje_pentru_diguri-vandute_la_fier_vechi_0_386361913.html

Link to comment
Share on other sites

Executarea silită a SNIF Galaţi a fost suspendată

Judecătoria a anulat sentinţa prin care patrimoniul SNIF era scos la licitaţie. ANAF avea sechestru pe bunuri, dar nu l-a înregistrat la cartea funciară, fapt care a permis executarea silită a patrimoniului SNIF. Judecătoria Galaţi a anulat în primă instanţă pe 3 decembrie 2010 sentinţa comercială a Tribunalului Bucureşti, care legaliza executarea silită a bunurilor SNIF, iar procedura a fost suspendată până la finalizarea procesului.

SNIF Galaţi îl acuză pe executorul judecătoresc Dumitru Viţelaru de abuz în serviciu: „Executorul judecătoresc a fost recuzat şi era în curs procedura legală pentru numirea altui executor judecătoresc. Nu se puteau executa silit bunurile pentru că ele aparţin statului", ne-a declarat Cristian Dorobanţu, consilier juridic la SNIF.

Dumitru Viţelaru, nu este de acord. „Nu sunt în niciuna din situaţiile de incompatibilitate şi am considerat că nu este cazul să mă abţin. Nu am oprit executarea silită pentru că cererea de recuzare a fost respinsă", a replicat Viţelaru.

La rândul său, Viorel Buzea, directorul SNIF Galaţi, susţine că executorul judecătoresc a subevaluat bunurile societăţii şi le-a scos la licitaţie la preţuri de nimic. „Executorul nici nu a trecut pe la societate ca să vadă utilajele şi clădirile. Cred că a luat preţurile dintr-un catalog, altfel nu-mi explic cum poate să scoată la vânzare magazii de 569 de metri pătraţi cu doar 46.443 de lei. I-am făcut plângere penală", susţine şeful SNIF Galaţi.

Dumitru Viţelaru afirmă însă că bunurile în discuţie sunt în proprietatea privată a statului şi pot fi executate. Evaluarea nu a fost făcută de executor, ci de doi experţi. Ei au fost împiedicaţi să intre în societate şi atunci au făcut evaluarea prin comparaţie cu bunuri similare. Este un risc pe care conducerea societăţii şi l-a asumat când nu le-a permis accesul în societate", ne-a declarat executorul judecătoresc Dumitru Viţelaru.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Exclusiv-_Executarea_silita_a_SNIF_Galati_a_fost_suspendata_0_386961467.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

SNIF Galaţi, din nou în executare silită

Procedura de vânzare a bunurilor Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) Galaţi va fi reluată după ce justiţia a respins contestaţia la executare depusă în urmă cu aproximativ două luni.

SNIF Galaţi a ajuns în postura de a fi executată silit după ce a acumulat o datorie de 177.879 de lei către SC TCF Dab SRL din Dăbuleni, societate de prestări servicii, la care s-au adaugat în timp penalităţi de întârziere de 800.172 de lei. Societatea din Dăbuleni a vândut creanţa către SC Ultimex Trading SRL Galaţi, firmă care este administrată de fostul director al SNIF Galaţi, Dan Masgras. Acesta ne-a declarat ieri că SNIF Galaţi a început să vândă utilajele vechi la fier vechi pentru ca ele să nu mai poată fi preluate în contul datoriei. "Sunt aşa grăbiţi să le taie, că nici nu au mai scos cauciucurile de pe jenţi. Am depus şi o plângere la Agenţia pentru Protecţia Mediului", susţine Dan Masgras.

Actualul director al SNIF Galaţi, Viorel Buzea, are o cu totul altă versiune asupra celor întâmplate. "Utilajele nu mai puteau fi folosite şi am luat decizia de a le vinde la fier vechi pentru a mai recupera o parte din bani. Nu are nicio legătură cu executarea silită", a precizat Viorel Buzea.

Cert este că respingerea contestaţiei la executare şi reînceperea procedurilor de executare silită pune SNIF Galaţi în situaţia de a nu-şi mai putea desfăşura activitatea. Sute de utilaje ale SNIF Galaţi vor fi scoase la licitaţie, printre acestea numărându-se excavatoare, tractoare, mijloace de transport, macarale, automacarale şi utilaje de atelier, pe care societatea le folosea printre altele şi la indiguiri.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/SNIF-Galati-executare-silita_0_437356416.html

Link to comment
Share on other sites

Producătorii agricoli cer ministerului să intervină pentru a împiedica executarea SNIF

Federaţia producătorilor agricoli solicită Ministerului Agriculturii să intervină pentru protejarea activelor statului aparţinând Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF), susţinând că la mai multe sucursale se execută activele de către cei care au devalizat societatea. "Din anul 2007, SNIF se află în administrare specială, iar activele societăţii sunt sub sechestrul ANAF, ceea ce înseamnă că nu pot fi executate. Cu toate acestea, la mai multe sucursale ale societăţii, cum sunt cele din Satu Mare, Bihor, Galaţi se execută activele SNIF de către cei care au devalizat societatea. De asemenea, precizăm că potrivit Legii 138/2004 divizarea SNIF în SNIF şi ANIF nu este finalizată, deci sechestrul ANAF este provizoriu şi nedefinit, un motiv în plus ca activele SNIF să nu poată fi executate", susţine FNPAR.

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Printr-o inginerie financiară, SNIF va fi evacuată din sediile de la Galaţi

Angajaţii Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare riscă să fie izgoniţi în orice clipă din toate cele trei sedii SNIF de la Galaţi, după ce o firmă controlată de fostul director al sucursalei locale a obţinut, în urma unei inginerii financiare, o hotărâre judecătorească irevocabilă care îl îndreptăţeşte să pună mâna pe clădiri.

Dan Masgras a condus sucursala locală a Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare la sfârşitul anilor 2000. Acum, el este unul dintre cei care controlează firma Ultimex Trading SRL. Prin intermediul acesteia, Masgras a cumpărat o datorie a sucursalei SNIF Dolj şi a transferat-o la Galaţi, unde a încercat să o recupereze compensând banii cu activele locale, explică actuala conducere a SNIF. „Ultimex Trading SRL a cumpărat o creanţă de la o societate din Dăbuleni, căreia SNIF Dolj îi datora peste 100.000 de lei noi. A adăugat apoi penalităţi de întârziere care au ridicat suma la un milion de lei şi a mutat suma la Galaţi, revendicând în contul acesteia toate cele trei sedii SNIF din municipiu”, a declarat, ieri, directorul sucursalei SNIF din Galaţi, Viorel Buzea.

Între timp, Ultimex Trading SRL a obţinut şi o hotărâre judecătorească irevocabilă care o îndreptăţeşte să pună mâna pe aceste clădiri. „Este vorba de sediile SNIF din strada Gara 8, şi din strada Traian, de la numerele 391 şi 454, cu tot cu hale industriale şi utilaje”, a precizat directorul Viorel Buzea.

Ultimex Trading SRL le-a dat celor de la SNIF un termen de cinci zile pentru a evacua clădirile. Termenul expiră astăzi, iar cei 46 de salariaţi SNIF de la Galaţi se aşteaptă să fie izgoniţi din sedii dintr-o clipă în alta. Mai grav, însă, oamenii se tem să nu rămână fără slujbe.

Trebuie să precizăm, însă, că cel mai apropiat punct de lucru SNIF se află în comuna Vânători, adică la câţiva kilometri distanţă de actualele sedii din strada Traian.

http://www.viata-libera.ro/articol-SNIF_va_fi_evacuata_din_sediile_de_la_Galati_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Cum au fost distruse sistemele de irigaţii din Galaţi

* La Galaţi sunt irigate 20.000 ha, la Brăila - 150.000 ha

În pofida măsurilor de reducere a preţului apei pentru irigaţii anunţate de guvern, agricultorii gălăţeni nu au mărit suprafeţele irigate, în prima parte a lunii august fiind irigate 20.475 de hectare. Deşi iniţial fusese contractată iriga­rea unei suprafeţe aproape duble, 39.824 de hectare, agricultorii au renunţat să mai irige suprafeţele pe care culturile erau deja compromise. Totuşi, suprafaţa irigată în acest an reprezintă un record, fiind cea mai mare suprafaţă irigată în ultimii ani.

În judeţul Galaţi, există o suprafaţă agricolă de peste 350.000 de hectare, din care 290.278 ha teren arabil, aproape 135.000 ha fiind terenuri irigabile. Din această suprafaţă, în urmă cu 5-6 ani erau irigate aproximativ 40.000 ha. Şocul a fost suportat de agricultori după ce la 1.01.2010 UE a interzis subvenţiile la energia electrică utilizată pentru irigaţii, în condiţiile în care statul subvenţiona cu 90% ener­gia pentru irigaţii. Scăderea numărului de agricultori care îşi irigau culturile a daterminat creşterea preţului irigaţiilor, după eliminarea subvenţiilor preţul irigaţiilor ajungând în unele zone din judeţ şi la 1.200 lei pentru 1.000 mc. În 2010 au fost irigate 6.558 ha, în 2011 au fost irigate 8.070 ha, iar în 2012 numai 6.007 ha.

La Galaţi, sisteme de irigaţii scoase la mezat

În multe cazuri, organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI) au intrat în faliment şi ANAF le-a executat silit, scoţând la licitaţie instalaţiile de irigat. Anul trecut, ANAF a scos la licitaţie încă o parte din activele OUAI Vameş, din zona comunei Piscu, după ce anterior fuseseră licitate instalaţiile din zona localităţilor Şendreni, Braniştea şi Vameş. Aşa au dis­părut instalaţiile de irigat de pe un segment de 40 km din Lunca Siretului. În urma executării silite, statul nu se alege cu mare lucru. Spre exemplu, clădirea Staţiei de Pompare SPP 22 era vândută la preţul de 5.998 lei, iar cei 22.972 m de reţea de ­conducte îngropate la preţul de 7,9 lei/m.

Brăila, 80% din irigaţiile la nivel naţional

Situaţia este diferită în judeţul Brăila, unde sunt irigate aproxi­mativ 150.000 de hectare, diferenţa fiind dată de faptul că aici distrugerile sistemelor de irigaţii nu au fost la fel de mari ca în judeţul Galaţi. Consecinţa este că sistemul de irigaţii funcţionează foarte bine şi Brăila este pe primul loc pe ţară în ceea ce priveşte suprafeţele irigate, acoperind aproximativ 80% din irigaţiile efectuate la nivel naţional. Înainte de 1990, în judeţul Brăila au fost amenajate sisteme de irigaţii pe 370.000 hectare. În perioada postdecembristă, au fost distruse şi la Brăila o parte din staţiile de pompare, dar după 2005, când staţiile de pompare au trecut în administrarea agricultorilor înscrişi în OUAI, furturile au fost stopate şi zeci de staţii au fost reparate şi reutilate. Astfel s-a ajuns ca în judeţul Brăila sistemul de irigaţii să fie în stare de funcţionare pe 270.000 ha.

Externalizarea exploatării staţiilor de pompare

După ce sistemul risca să intre în blocaj din cauza efectelor unora dintre măsurile de austeritate bugetară ale Guvernului Boc, numărul angajaţilor ANIF Brăila reducându-se de la 553 la 143, conducerea ANIF Brăila a externalizat activitatea de exploatare a staţiilor de pompare, încheind un contract de prestări servicii cu o firmă privată. Dacă înainte de externalizare cota alocată pentru salariile angajaţilor reprezenta mai mult de 10% din tariful încasat de la beneficiari, după externalizare mai puţin de 10% din acest tarif ajunge la firma care exploatează staţiile.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Blestemul pământului

Sendreni, Galati. Domnul Mihai Costea a ajuns de vorbeste singur prin lanul de porumb. Si aici, teoretic ar putea sa ajunga apa pentru irigat. Acesta zona se incadreaza in cele opt sute mii de hectare pe care s-ar mai putea face irigatii.

Pe acest teren de 940 de hectare a plantat in toamna, cu bani de la banca, rapita, care insa a fost distrusa in totalitate asta iarna de inghet. In primavara a mai facut un credit si a plantat pe acelasi teren porumb. N-a avut noroc. Porumbul a crescut. Talie inalta, dar n-a legat. Lipseste stiuletele. Din cauza caldurii si a sectetei. Polenul n-a mai ajuns la stiulete.

Si la fel de prost stau si vecinii.

Ca o ironie a sortii, de pe pamantul lor, parlit de seceta, se vede cum sclipeste apa Siretului, la o aruncatura de bat. Sistemul a fost gandit insa ca apa pentru irigat sa ajunga aici tocmai din Dunare, cu preturi foarte mari. In plus, pe traseu, mai multe instalatii au fost furate si distruse, iar ca sa ude, ar trebui sa plateasca si reparatiile si toate pierderile de pe traseu.

La cele aproape o mie de hectare de porumb isi calculeaza acum o dauna de un milion de euro. Adunate, toate cheltuielile pentru un hectar de porumb se ridica la 2.300 de lei, fara irigatii. Prin urmare, irigat, un hetar de porumb l-ar fi costat 4.400 de lei. Apa e scumpa, iar agricultorul nostru s-a speriat si si-a asumat riscul sa nu irige sperend ca Dumnezeu va da ploaie. Daca ar fi irigat ar fi scos minim 6 tone de porumb la hectar. O tona costa acum 250 de euro dar economistii spun ca va ajunge in curand la 300 de euro. Adica 6 tone ar valora 1.800 de euro la care se mai adauga si subventia, 137 de euro pe hectar, ceea ce ar inseamna un total de 8.716 lei la hectar. Daca ar fi irigat, domnul Costea ar fi ramas cu un profit 4.316 lei dar a riscat si a pierdut.

Pana in 2009, irigatiile erau subventionate in proportie de 90 la suta. Din 2010, Uniunea Europeana a cerut scoaterea subventiei, iar agricultorului nu i-a mai convenit sa investeasca bani si in irigatii, ramanand la mila cerului.

Conform datelor oficiale, ca sa duci o mie de metri cubi de apa pe teren te costa intre 50 si 500 de lei. Cu aceasta cantitate irigi putin peste un hectar. In zonele mai inalte, cum este Sendreni, costurile cresc insa considerabil. Pe agricultor il mai costa si instalatia de irigat. O astfel de instalatie ajunge la 80 de mii de euro si acopera 120 de hectare. Peste 90 la suta din pretul irigatiei merge catre energia electrica.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

Jaf de milioane de euro la SNIF Galaţi

* Pentru o datorie de 177.800 de lei, filiala Galaţi a SNIF a pierdut utilaje şi terenuri de milioane de euro * Cu totul absurd, firma a fost executată chiar de un fost director al său, în contul unor datorii care nici măcar nu-i aparţineau * Falimentarea SNIF face acum obiectul unei anchete penale

Societatatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF), filiala Galaţi, avea în perioada de glorie, adică înainte de Revoluţie, peste 5000 de angajaţi. La sfârşitul anului 2009, rămăseseră numai 90 de salariaţi. Cu toate acestea, societatea avea grijă de tot ce însemna aducţiune de apă pentru lucrările agricole, având în admninistrare utilaje de peste un milion de euro. De asemenea, tot SNIF se ocupa de lucrările necesare pentru prevenirea inundaţiilor.

Executare made in Dăbuleni

SNIF Galaţi a fost fărâmată bucată cu bucată în urma unei executări silite cel puţin ciudate. Societatea avea o datorie de 177.800 de lei faţă de o societate din Dăbuleni, SC TCF Dab SRL, firmă care are ca obiect de activitate prestarea de servicii. În timp, acestei datorii i s-au adăugat penalităţi de întârziere de peste 800.000 de lei. Paradoxal, nu SNIF Galaţi era cea care-i datora bani firmei din Dăbuleni, ci sucursala SNIF Craiova. „La acel moment, SNIF primea ordinele de la Bucureşti. Cum SNIF Craiova avea activele blocate de către ANAF, s-a trecut la executarea sucursalei din Galaţi”, a declarat Mihai Ionaşcu, fost director al SNIF în perioada 2011-2012.

După ce s-au adunat suficient de multe penalităţi, firma din Dăbuleni a vândut creanţa către o altă firmă, SC Ultimex Trading SRL Galaţi. Culmea este că această firmă este administrată de către Dan Masgras, nimeni altul decât fostul director al SNIF în perioada 2006-2009, adică un om ce cunoştea perfect situaţia societăţii. „Practic, SNIF Dolj era o subsidiară a SNIF SA Bucureşti. Din acest motiv se putea executa silit absolut orice şurub aparţinea de SNIF de oriunde din ţară”, explică Dan Masgras.

Imediat după ce s-a dispus începerea executării silite, SNIF a început să taie şi să vândă la fier vechi utilajele pe care le avea în dotare. ”La evaluare, s-a considerat că o macara valorează 15 milioane de lei vechi, iar o dragalină grea de 40 de tone numai 40 de milioane”, ne-a declarat un fost angajat al SNIF. „Ei practic au început să taie bunuri care se aflau în procedura de executare silită. De altfel, şi acum am de recuperat bunuri de la ei”, a mai explicat Masgras.

Cum se apără Masgras

Conform celui care a executat silit SNIF-ul, s-a ajuns în această situaţie datorită celor de la Bucureşti. „Dacă în loc să-şi plătească salarii uriaşe, plăteau datoriile, nimeni nu îi mai executa. Eu pur şi simplu am deschis o uşă cu o cheie potrivită. După mine s-ar putea să mai existe foarte mulţi din ţară care vor executa SNIF-ul pentru a-şi recupara creanţele”, a spus acesta. Pe de altă parte, Masgras susţine că vina pentru sumele apărute în evaluare îi aparţine exclusiv conducerii centrale a SNIF. „Nu este vina mea că nu au vrut să îmi permită accesul pe proprietate. Creanţa trebuia recuperată”, a mai spus acesta.

Utilaje pe sume derizorii

Practic, deşi afacerea este perfect legală, sumele derizorii pentru care s-a făcut executarea au rezultat în urma unei evaluări eronate. „Totul a pornit de la Bucureşti. Practic, centrala ne-a spus să nu-i primim pe executorii judecătoreşti, invocând o seamă de motive. Cum executorii nu au putut intra pe teritoriul firmei, aceştia au evaluat utilajele aşa cum au crezut de cuviinţă”, ne-a mai explicat Mihai Ionaşcu. Ca urmare, utilaje ce în mod normal ar fi costat câteva zeci de mii de euro, au ajus să fie evaluate la preţuri de nimic. Miza cea mare însă nu au fost neapărat utilajele. Culmea este că omul care le-a ordonat celor de la Galaţi să nu permită accesul pe proprietatea SNIF, Ion Eugen Vorel, a ajuns ulterior să conducă acestă societate. În 2010, Vorel era directorul general al SNIF, iar apoi a ajuns director la SNIF Brăila, cea care a preluat conducerea SNIF Galaţi.

Mină de aur imobiliară

Deşi utilajele au o valoare foarte mare, adevărata miză este reprezentată de terenurile care au fost în proprietatea SNIF Galaţi. „S-a acţionat la sigur, practic. Activele SNIF erau puse sub sechestru de către ANAF. Numai că activele SNIF Galaţi nu erau înregistrate la OCPI (n.r. Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară). Ca urmare, SC Ultimex Trading SRL a putut să execute silit SNIF Galaţi. De-abia după aceea ANAF s-a trezit şi a putut să ceară câte ceva, însă a fost mult prea târziu”, a mai povestit Mihai Ionaşcu.

Conform acestuia, la nivelul judeţului Galaţi, SNIF ar fi avut în proprietate peste 2.000 de hectare de teren. Cele mai importante erau în oraşul Galaţi, pe strada Traian, numărul 454, dar şi alte 27 de clădiri situate în centrul principalelor comune din judeţ, precum şi numeroase terenuri în extravilan.

Pe de altă parte, omul care a executat silit SNIF-ul, Dan Masgras, spune că este vorba de mult mai puţin. „Este vorba de aproximativ trei hectare şi jumătate de teren, provenind din patru proprietăţi, mai exact pe strada Traian, la numărul 454, tot pe strada Traian, la numărul 391, la Gara 8, şi pe strada Sulfinei, la numărul 1”.

La o evaluare simplă, valoarea acestui teren se ridică la aproximativ două milioane de euro. Culmea este că în acest moment nu este clar cine este proprietarul de drept al respectivului teren. La modul pur teoretic, Primăria Galaţi ar fi trebuit să reintre în posesia acestuia după intrarea în insolvenţă a SNIF. Pe de altă parte, conform legii, executorul, SC Ultimex SRL, foloseşte terenul în aceleaşi condiţii ca şi SNIF. De-abia la sfârşitul acestui an, pe 3 decembrie, se va hotărî care este situaţia exactă a respectivului teren.

Dan Masgras a părut de-a dreptul iritat în momentul în care am insistat asupra importanţei imobiliare a terenului care i-ar reveni. „Mai lăsaţi-mă cu interesul imobiliar! De când am preluat SNIF, nu fac altceva decât să repar ce este pe-acolo. Toată lumea, de la Galaţi la Arad, îşi face case. Eu vreau să fac producţie”, susţine acesta.

Oameni ajunşi pe drumuri

În afară de aspectul pur financiar al afacerii există şi o latură umană. În urma executării silite, 45 de oameni au rămas pe drumuri. Este vorba atât de munictori necalificaţi, dar şi de specialişti în îmbunătăţiri funciare. „Din păcate, nu am reuşit să ne adunăm ca sindicat. Am fost disponibilizaţi fără să primim nicio compensaţie, nimic. Datoriile SNIF sunt enorme. De-abia pe data de 3 decembrie vom şti cu exactitate ce vom face, pentru că atunci am fost chemaţi cu toţii la Tribunal”, ne-a spus George Niculiţă, liderul de sindicat al angajaţilor de la SNIF.

Crimă cu premeditare

Distrugerea Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare a început în anul 2004, atunci când Guvernul a dispus despărţirea activităţii de îmbunătăţiri funciare în două ramuri. Prima era ANIF, adică Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, cea care urma să se ocupe cu furnizarea de servicii privind irigaţiile şi apărarea contra inundaţiilor, iar cea de-a doua era SNIF, societatea ce urma să se ocupe cu executarea efectivă a lucrărilor, având în patrimoniu atât utilajele, cât şi halele pentru reparaţii. „Practic, ANIF a ieşit pe piaţa liberă şi ar fi trebuit să facă licitaţii pentru orice lucrare publică. SNIF nu avea cum să participe la aceste licitaţii nici măcar ca subcontractor, pentru că avea datorii foarte mari către bugetul de stat. Se găsise cumva o soluţie ca SNIF să facă lucrările pe care alţii le refuzau”, a mai explicat Mihai Ionaşcu. Practic, această decizie a dus la asasinarea de facto a SNIF încă din faşă. În acest moment, ANIF nu poate face altceva decât să apeleze la privaţi pentru a efectua lucrări de importanţă strategică. Dacă agricultura a fost lăsată de izbelişte în ultimii 22 de ani, acelaşi lucru se poate spune şi despre apărarea oamenilor împotriva furiei naturii. „În caz de inundaţii, ANIF trebuie să organizeze licitaţii. Ori în caz de calamităţi naturale, acest lucru se dovedeşte dezastruos. De altfel, ultimele inundaţii puternice au şi demonstrat-o”, a mai spus Mihai Ionaşcu.

Incompetenţă penală. Distrugerea SNIF, motiv de anchetă

Printr-un ordin al prefectului din 5.09.2011, s-a dispus constituirea unei echipe de verificare a modului de administrare şi gestionare a mijloacelor fixe şi respectarea reglementărilor financiar-contabile de către SNIF Galaţi, urmărindu-se inventarul mijloacelor fixe, activ-pasiv şi situaţia contractelor de achiziţii, vânzare-cumpărare, închiriere etc. În urma verificărilor s-a constatat o gestionare deficientă a patrimoniului şi un management defectuos, care a adus, direct sau indirect, prejudicii statului român. La această dată, situaţia face obiectul cercetării penale.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Executarea SNIF Galaţi, o afacere penală

* Conform unui control dispus de Prefectura Galaţi, distrugerea totală a SNIF Galaţi este o afacere penală * Vinovaţii nu au fost traşi la răspundere nici până astăzi

În ediţiile trecute, „Viaţa liberă” a prezentat pe larg modul în care a fost distrusă Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF), filiala Galaţi. De această dată vă prezentăm şi concluziile comisiei de anchetă a Prefecturii Galaţi.

Executarea, ilegală

Nu o spunem noi, ci oamenii care au umblat în cunoştinţă de cauză prin actele SNIF. Prefectura Galaţi a instituit o comisie de anchetă, formată din Ionel Marlena - inspector principal din cadrul Instituției Prefectului Galați, Iancu Gheorghe - consilier superior DGFP Galați - AIF şi Pufu Gheorghe - comisar şef în cadrul IPJ Galați - SIF. Conform acestora, toate acţiunile ce au dus la prejudicierea gravă a bugetului de stat sunt de natură penală.

Mortul e de vină!

Unul dintre cei vinovaţi de nerespectarea prevederilor legale este executorul Dumitru Viţelaru, care între timp a decedat. De altfel, acesta a fost omul care a şi dispus executarea activelor SNIF Galaţi, în baza unei datorii pe care Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare o avea către SC TCF DAB Dăbuleni SRL. În momentul în care au fost întocmite procesele verbale de sechestru, directorul economic al SNIF, Cătălin Cuza, nu a vrut să le semneze, ştiind foarte bine că SNIF-ul nu putea fi executat silit în această situaţie, ANAF-ul fiind instituţia care dispusese deja sechestrul pe bunurile societăţii. „Menționăm ca, aşa cum reiese din conținutul Proceselor Verbale de sechestru definitiv sau de situație, acestea nu sunt semnate de dl. Cuza Cătălin în calitate de director economic la SNIF - Sucursala Siret, care a refuzat acest lucru, dar se face referire precum că „…patrimoniul SC SNIF SA este sechestrat de ANAF-DGFP Galați conform proces verbal din data de 17.07.2007”, se arată în concluziile comisiei de anchetă. În urma executării silite a bunurilor din patrimoniul SNIF SA Sucursala Siret s-a obținut suma de 1.283.583,04 lei fără TVA, din care mijloace fixe în sumă de 1.018.583, 04 lei şi materiale, obiecte inventar în suma de 265.000 lei.

Dezinteres pe toată linia, în favoarea jafului!

Conform aceluiaşi organ de anchetă, jaful legalizat s-a făcut cu complicitatea tacită a autorităţilor statului. „Prin inacțiunea sau acțiunea tardivă a reprezentanților organelor statului cu atribuții în domeniul protejării bunurilor statului şi/sau recuperării creanțelor bugetare cuvenite bugetului consolidat al statului, apreciem că au fost aduse direct şi indirect prejudicii statului român, în favoarea unui operator economic privat”, se mai arată în concluziile anchetei Prefecturii. “Având în vedere cele prezentate, apreciem că acțiunile întreprinse de reprezentații SNIF SA București pentru stoparea vânzării bunurilor SNIF SA - Sucursala Siret care au făcut obiectul sechestrului în vederea recuperării creanței deținute de SC ULTIMEX TRADING SRL, au fost doar de faţadă pentru a arăta că s-a făcut opoziţie la această executare, iar prin faptul că prima contestare a executării silite (principala de altfel care putea opri executarea silită) nu a fost timbrată este o dovadă a dezinteresului în protejarea patrimoniului SNIF SA Bucureşti, respectiv SNIF SA Sucursala Siret”, mai concluzionează organele de anchetă.

În ediţiile viitoare vom dezvălui pe larg modul în care s-a driblat legea în defavoarea statului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Ghid practic de înşelat statul. Omisiunea, mama ilegalităţii la SNIF Galaţi

* Distrugerea Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Galaţi s-a făcut cu largul concurs al autorităţilor * Întregul faliment putea fi evitat printr-o mişcare de pix

Expresia „statul este cel mai prost administrator” a devenit deja un dicton. Distrugerea Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) Galaţi reprezintă un exemplu de manual despre cum poate fi „driblată” autoritatea, în favoarea unui privat interesat. Bunurile şi terenurile acestei societăţi au fost executate silit de către firma SC Ultimex SRL, deşi ANAF-ul pusese deja sechestru pe proprietăţile SNIF. Motivul executării celor care ar fi trebuit să se ocupe de îmbunătăţirile funciare? O datorie a SNIF către o societate din Dăbuleni.

Fraude prin omisiune

Conform anchetei Prefecturii Galaţi, executarea SNIF a fost posibilă prin intermediul mai multor erori de comunicare între instituţiile statului român. Prin înfiinţarea de către DGFP Dolj a popririi asupra sumelor datorate de SNIF SA Bucureşti către SC TCF DAB SRL Dolj, SNIF SA Bucureşti a devenit obligată la plată către DGFP Dolj si nu către SC TCF DAB SRL. „Prin încheierea contractului de cedare de creanţă administratorul SC TCF DAB SRL, cu concursul administratorului SC ULTIMEX TRADING SRL Galaţi, s-a sustras de la plata către D.G.F.P. Dolj a sumei totale de 353.633 lei, reprezentând impozite şi taxe datorate bugetului consolidat al statului la finele anului 2009, întrucat prin executarea şi vânzarea patrimoniului SNIF SA Sucursala Galaţi sumele de bani datorate de SNIF SA Bucureşti către SC DAB TCF SRL Dolj au ajuns la SC ULTIMEX TRADING SRL şi nu la DGFP Dolj în conformitate cu dispoziţiile OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în concluziile comisiei de anchetă. Ca să rezumăm, toată lumea ştia exact unde sunt problemele, numai că s-a ales omiterea lor. Nici statul român nu este uitat în aceste concluzii.

Cum putea fi plătită datoria

SNIF-ul şi-ar fi putut rezolva problema datoriilor în doi timpi şi trei mişcări, dacă reprezentanţii acestei instituţii ar fi avut curiozitatea să se uite prin lista celor care datorau bani societăţii. Numai că, printr-o împrejurare de factori, s-a ajuns la executarea SNIF. Potrivit anchetatorilor, „conducerea SNIF SA Sucursala Galaţi a dat dovada de lipsa de preocupare pentru recuperarea creanţelor şi/sau eventual sistarea serviciilor până la recuperarea datoriilor de la beneficiari, ceea ce ne duce la concluzia că aceste servicii au fost prestate cu titlu gratuit, deşi exista posibilitatea recuperării debitelor prin măsuri de executare silită. SC SCAVI CONSTRUCT SRL a devenit atât principalul beneficiar al serviciilor prestate/facturate de SNIF SA Sucursala Siret, cât şi principalul debitor la SNIF SA Sucursala Siret. Conducerea SNIF SA Sucursala Siret nu s-a preocupat de recuperarea, la termenele contractuale, a contravalorii serviciilor prestate/facturate către SC SCAVI CONSTRUCT SRL, având drept consecinţă lipsa de lichidităţi si implicit imposibilitatea de a efectua plăţi în contul executării silite declanşate de SC ULTIMEX TRADING SRL prin executorul judecătoresc Viţelaru”, mai notează anchetatorii.

O reţetă de familie, în toată splendoarea

SC Scavi Construct SRL, principala datornică a SNIF Galaţi, este în acest moment în insolvenţă. La momentul în care au fost făcute datoriile către SNIF, Scavi îl avea printre acţionari pe Ion Chiriţă. Conform surselor ce doresc să îşi păstreze anonimatul, Chiriţă este un personaj apropiat de fostul director al SNIF, Dan Constantin Masgras, omul care ulterior a ajuns să execute SNIF-ul prin intermediul SC Ultimex Trading SRL.

Mai mult, o altă coincidenţă arată că Anişoara Constandache, cumnata lui Chiriţă, este printre asociaţii SC Ultimex Trading. Culmea este că aceste coincidenţe ciudate, ce puteau fi aflate de la Registrul Comeţului, nu i-au intrigat deloc pe anchetatori.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Dezvăluiri incendiare ale fostului director al societăţii: La SNIF s-a furat tot, inclusiv buldozerele!

* Fostul director general al Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare face dezvăluiri incendiare cu privire la situaţia de acolo* Politicul este privit ca un grup infracţional

Ion Vorel s-a aflat în funcţia de director general al Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri funciare în momentul în care filiala Galaţi a fost executată silit. Acesta a acceptat să stea de vorbă cu reporterii "Vieţii libere" în legătură cu situaţia de la Galaţi, dar şi în legătură cu situaţia SNIF în general.

- De ce credeţi că SNIF-ul a ajuns în această situaţie total dezastruoasă?

- Nu mai sunt la vârsta la care să mă prostituez. După 15 ani de directorat nu mai am ce pierde. În opinia mea, politicul a stricat economicul.

- În legătură cu situaţia de la Galaţi, de unde credeţi că a început sfârşitul?

- Escrocul ăsta pe care l-a pus PD-L-ul , Ionaşcu a făcut totul praf. Mi-a dat personal telefon Mircea cel Bătrân, adică Mircea Toader să-l pun la Galaţi. Eu nu am vrut să-l pun. Eu l-am pus pe Buzea Viorel, pentru că ştiam că nu pune botul. Masgras (n.r fostul director SNIF Galaţi, care a ajuns să execute societatea prin intermediul SC ULTIMEX SRL) a fost pus tot politic de PD, mai exact de alianţa DA. Pe timpul când a fost pus la SNIF au început lucrările cu Chiriţă (n.r. patronul SC SCAVI CONSTRUCT, fir,ma care avea cele mai mari datorii către SNIF Galaţi). Pe Chiriţă nu l-am cunoscut decât în 2010, atunci când ei umblau după datoria de la DAB pe la Bucureşti(n.r. SNIF Galaţi a fost executată silit din cauza unei pe care SNIF Dolj o avea către SC TCF Dab SRL).

Pe Masgras îl ştiam de când lucra la Gardă. Prin 2010 am primit la Bucureşti adresă de la Ultimex, care a cumpărat creanţa de la DAB. Atunci am făcut eu legătura. Nu pricepeam care este legătura între Dăbuleni şi Galaţi. De-abia când am văzut că Dan Masgras este acţionar am început să fac legăturile. Înainte de a-l pune pe Masgras director, Masgras şi Chiriţă erau într-o relaţie amicală. După ce Masgras a plecat de la Galaţi, a ajuns consilier la Bucureşti prin 2008. Era consilierul lui Nedelcu la SNIF central. Cred că de atunci ştia de DAB. Ştiu că după aceea Nedelcu a ajuns , cu sau fără acte la SCAVI Construct. Toate erau într-o simbioză. După ce au executat SNIF-ul, eu am chemat Poliţia. Tăiau în neştire. Iniţial am câştigat un proces prin care se anula toată executarea, însă după ce am plecat din funcţia de director general al SNIF, s-a admis o contestaţie prin care se infirma decizia de anulare a executării silite. Eu am făcu multe săpături. De SCAVI CONSTRUCT ştiam că a fost în trena PDL-ului, dar nu am făcut săpături mai departe. Ştiu că a dăcut sponsorizări la partid. Ionaşcu e supărat pe mine că nu am vrut să-l pun director, pentru că făcea parte din gaşca asta , cu Masgras şi cu Chiriţă . Nu am vrut să îl pun director, deoarece existau poze şi sesizări împotriva lui .

- După ce aţi plecat de la conducerea generală a SNIF, s-au pierdut procese pe bandă rulantă. Cum vă explicaţi acest lucru?

- Dacă ne gândim, spuneţi-mi cine a intervenit la aceste procese? Ca să nu mai spun că la celelalte contestaţii care au fost făcute se ţinea procesul de-abia după ce făcea Viţelaru licitaţia. Licitaţia avea loc la ora 10 , iar la 3 era procesul. Două au fost la rând la fel. Cine le aranja să fie aşa, ca să nu mai fie obiectul contestaţiei? A fost o gaşcă, ca să nu zic grup infracţional.

- Cum se prezintă situaţia SNIF la nivel naţional?

- Din 2006, schimbările de directori din cadrul SNIF-ului, la nivel naţional nu se fac cu un proces verbal de dare în primire. Când am ajuns director general la Bucureşti, nu era absolut nimeni acolo. Nu avea cine să îmi dea în primire inventarul postului. După vreo două săptămâni am vrut să-mi dau demisia de acolo. Le-am transmis tuturor de acolo , inclusiv administratorului special al SNIF-ului: Vouă vă trebuie zece miliţieni şi douăzeci de jurişti. Ce furăciuni erau acolo, erau de domeniul ştiinţifico-fantasticului. Am transmis adrese inclusiv primului ministru. M-am apucat să fac inventare prin ţară. Am văzut buldozere lipsă . Numai la sucursalele Braşov şi Covasna lipsurile erau incredibile. La Braşov am făcut o comisie pentru a ancheta situaţia. Vroiam să aducem un nou director acolo şi să facem inventarul înainte. Când am făcut inventarul am văzut că scriptic existau anumite lucruri, însă fizic dispăruseră. Este vorba despre buldozere mari şi mici, excavatoare, plus alte utilaje. Erau cel puţin 20 de repere. După ce am văzut ce era acolo, am zis să facem inventar în toată ţara, pentru că nu se mai făcuse niciodată aşa ceva. La Constanţa am găsit tractoare U 650 pe inventar personal. Un om, după ce a plecat de la SNIF, a plecat şi cu 14 tractoare. Omul plecase din unitate cu fişa de lichidare semnată!La nivel de ţară este jale. Sucursalele cele mai mari sunt demne de plâns. Zici că a dat vreo bombă cineva. Şi acolo directorul a avut o firmă. SNIF-ul nu funcţionează ca o societate normală. La licitaţii SNIF ul a participat în spatele altor SRL-uri, ca să se dea şpagă. I-am şi spus ministrului Tanţoş, cel care era la vremea respectivă că sunt mulţumit că nu sunt eligibil, pentru că eu, ca şi firmă de stat nu aş fi putut să dau şpagă. Credeţi că se poate câştiga de la stat vreo licitaţie fără şpagă?

În acest moment Ion Vorel este director al Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, filiala Brăila, după ce în perioada 2009-2010 a ocupat funcţia de director general al SNIIF.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Fosta nevastă îl toarnă pe prăduitorul SNIF Galaţi

* Simona Dewald, fosta soţie a ex-directorului Dan Masgras, face declaraţii incendiare face legătura dintre ruinarea companiei de stat şi politică * Femeia spune că executarea SNIF a fost gândită cu premeditare

"Viaţa liberă" a prezentat pe larg în numerele trecute modul în care Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) a fost executată silit. Formula a fost una cât se poate de simplă. O firmă - Ultimex - a preluat creanţele pe care o altă firmă, din Dăbuleni, le avea la SNIF şi ulterior a executat silit societatea de stat. Teoretic, totul se putea evita în cazul în care SC Scavi Construct SRL, o firmă ce îi încredinţa SNIF-ului anumite lucrări, şi-ar fi plătit datoriile către aceasta. Ultimex este controlată de Dan Masgras, nimeni altul decât fostul director al SNIF Galaţi, în timp ce Scavi îl are drept acţionar principal pe Ionel Chiriţă, nimeni altul decât prietenul şi cumătrul lui Masgras.

Apărarea lui Chiriţă

Ionel Chiriţă spune că nu el este de vină pentru distrugerea bucată cu bucată a SNIF. „Dacă eu nu le dădeam de lucru, mureau demult de foame. În fiecare zi de salariu, directorii de la acea vreme tăiau pe bandă rulantă utilaje pentru a face rost de bani”, susţine acesta. Mai mult, Chiriţă spune că îşi plătea datoriile către SNIF fix în zilele de salariu. „Dacă nu se întâmpla aşa, banii din conturi ar fi ajuns direct la stat sau la alţi creditori. Însă, în acest mod, salariile erau plătite la timp”, mai susţine acesta. Despre faptul că Anişoara Constandache, cumnata sa, este în acţionariatul Ultimex spune că este o pură întâmplare.

Nevasta disperată

În urma articolelor apărute în cotidianul nostru, Simona Dewald, fosta nevastă a lui Dan Constantin Masgras, a decis să rupă tăcerea. De altfel, ea a depus şi o plângere penală împotriva lui Dan Constantin Masgras şi Ionel Chiriţă, acuzându-i pe aceştia de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals în declaraţii. Aceste acuzaţii vin pe fondul încercării lui Masgras de a o priva de dreptul de proprietate asupra unui spaţiu comercial aflat în cartierul Micro 39, dar şi asupra casei din Vânători, pe care acesta o împarte cu actuala sa soţie.

„Încearcă să demonstreze că spaţiul acela comercial îi revenise în urma unei datorii pe care Chiriţă o avea la el. Actele prin care s-a întocmit schimbul de bani şi terenuri sunt false. Mai mult, prin aceleaşi metode, Masgras încearcă să demonstreze că vila în care trăiam era de fapt un grajd”, a povestit Simona Dewald.

În plus, la procesul de divorţ, în urma căruia a pierdut foarte multe bunuri, a fost reprezentată de un avocat, care ulterior a fost avocatul lui Masgras în executarea SNIF. „Cred că a fost o înţelegere de la un cap la altul”, mai spune femeia. De asemenea, aceasta demontează şi apărarea lui Masgras şi Chiriţă, care spun că executarea SNIF nu a fost ajutată de politic. „Ei zic că nu au nicio legătură, dar uită că, înainte de divorţ, în casa noastră din Vânători au avut loc foarte multe petreceri, la care invitaţi erau membri ai PD-L”, mai spune aceasta.

Numai miza terenurilor în executarea SNIF se ridică la peste trei milioane de euro.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Vezi aici ce sumă astronomică a intrat în buzunarele "băieţilor deştepţi" prin prăduirea SNIF

* În această săptămână, mingea se va afla în curtea judecătorilor bucureşteni *

Cele prezentate de „Viaţa liberă” în ultimele săptămâni reprezintă numai vârful aisbergului distrugerii Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF). La nivel naţional, situaţia este una de-a dreptul dezastruoasă.

Lege doar pentru unii

Deşi există elemente legislative clare care ar fi trebuit să împiedice distrugerea sistematică a sistemelor de îmbunătăţiri funciare, atât guvernanţii, cât şi conducerile SNIF şi ANIF le-au ignorat. Astfel, dezmembrarea patrimoniului şi activelor SNIF reprezintă o consecinţă directă a neaplicării cadrului legal prevăzut de Legea 138/2004 şi HG 1407/2004 generate de Legea4/2004 - "Tratatul de Împrumut cu Banca Mondială pentru modernizarea sectorului de irigaţii”.

Conform unei surse ce doreşte să-şi păstreze anonimatul, „din punct de vedere tehnic, responsabilii din MADR şi instituţiile subordonate - ADS, ANIF, SNIF - nu au respectat prevederile legale impuse de Legea 138/2004 art.36 referitor la divizare, care în mod obligatoriu trebuia facută conform procedurii imperative dată de Legea 31/1990 republicată, Titlul VI, cap.II, lit. j-k, art. 245 alin.1 si art. 249 indice 1”.

Nici astăzi SNIF-SA Bucureşti şi ANIF RA nu au un document de propietate asupra patrimoniului, întrucât nu există un protocol încheiat şi aprobat prin hotarâre de Guvern, aşa cum prevede legea. Acest lucru este întărit inclusiv de Raportul Curţii de Conturi a României din 4 februarie 2011.

Aceiaşi oblăduitori

Responsabil de situaţia SNIF şi ANIF este Ministerul Agriculturii. De mai bine de 20 de ani, "la butoane" se află aceiaşi oameni. „Faptul este generat de persoanele responsabile din cadrul Directiei de Îmbunătăţiri Funciare, Alexandru Rădulescu şi Valentin Apostol”, ne-a mai relatat aceeaşi sursă.

În acest moment, este înaintată ministrului Agriculturii documentaţia prin care să se reabiliteze sectorul de Îmbunătăţiri Funciare prin considerarea activităţii de mentenanţă a SNIF ca infrastructură critică, conform OUG 98/2010 şi Legii 18/2011.

Rapoarte ignorate şi dosare pe rol

De asemenea, există o Hotărâre a Parlamentului României, nr. 9/14.04.2010, care "aprobă concluziile şi propunerile formulate în Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia din irigaţii şi altor sectoare de Îmbunătăţiri Funciare". Prin aceasta sunt vizate privatizarea SNIF-SA şi înfiinţarea Departamentului de Dezvoltare Durabilă, care să includă cele trei balanţe: apa, energia şi mediul, dar şi efectuarea cadrastrului obligatoriu. „Aspectele prezentate sunt cunoscute la nivel de Guvern şi Preşedinţie, Curtea de Conturi a României cât şi de DNA Bucureşti, unde se instrumentează dosarele nr.35/P/2009 şi 401/P/2010, aflate în faza întocmirii actelor premergătoare faţă de managementul SNIF-SA şi ANIF RA. Situaţia juridică în acest moment este dificilă, întrucât compania se află în administrare specială, dar este şi pe rolul Curţii de Apel Bucureşti dosarul 7248/2/2012, cu termen 6.11.2012, în materia insolvenţă conform Legii 85/2006”, ne-a mai povestit sursa noastră. Conform surselor avizate din interiorul DNA Bucureşti, doar judecătorii pot decide dacă vor lua act de ancheta penală aflată în lucru şi dacă vor amâna acest proces.

Miza este una uriaşă. Conform Comisiei de Anchetă a Parlamentului României, suma ce a dispărut de-a lungul anilor din acest sistem către buzunarele băieţilor deştepţi se ridică la 16 miliarde de euro.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Mafia SNIF îşi face treaba nestingherită. Şi societatea-mamă a fost băgată în faliment

* Recursul la falimentul societăţii a fost respins ca netimbrat * Tot patrimoniul SNIF poate fi acum scos la licitaţie * Salvarea presupunea costuri de doar 60 de lei

După reţeta patentată deja la Galaţi, mai multe firme au reuşit să bage în insolvenţă Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF). Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a dat pe data de 6 noiembrie un verdict ce practic bagă în faliment SNIF-ul. Conform deciziei instanţei de judecată, recursul formulat de SNIF a fost respins ca netimbrat.

Pe 12 iulie, Tribunalul Bucureşti a decis intrarea în faliment a SNIF şi a stabilit termene clare pentru depunerea situaţiilor financiare. Decizia a fost atacată cu recurs de reprezentanţii societăţii, care însă au uitat să-şi facă treaba până la capăt, comiţând greşeli pentru care ar fi roşit şi un student de anul I la Drept. În cazul în care au fost greşeli şi nu reavoinţă!

Şmecherie trasă la indigo

Exact netimbrarea recursului cu pricina, acţiune care se ridică la "fabuloasa" sumă de 60 de lei a dus şi la executarea SNIF, sucursala Siret. Conform anchetei efectuate în anul 2009 de Prefectura Galaţi, exact acelaşi mod de operare a dus şi la dezmembrarea SNIF-ului de pe malul Dunării.

"Apreciem ca acţiunile întreprinse de reprezentaţii SNIF SA Bucureşti pentru stoparea vânzării bunurilor SNIF SA - Sucursala Siret care au făcut obiectul sechestrului in vederea recuperării creanţei deţinute de SC ULTIMEX TRADING SRL, au fost doar de faţadă, pentru a arăta că s-a făcut opoziţie la această executare, iar prin faptul că prima contestare a executării silite (principala, de altfel, care putea opri executarea silită) nu a fost timbrată este o dovadă a dezinteresului în protejarea patrimoniului SNIF SA Bucureşti, respectiv SNIF SA Sucursala Siret», se arată în ancheta Prefecturii.

„Prin faptul ca nu au timbrat contestaţia la executare formulată, au depus tardiv contestaţii la executare si nu au înregistrat în evidenţa contabilă mijloacele fixe la valoarea justă încă din anul 2006, responsabilii în administrarea patrimoniului atât la nivelul SNIF SA Bucureşti cât şi SNIF SA Sucursala Siret se fac responsabili pentru faptul că cea mai mare parte a patrimoniului SNIF SA Sucursala Siret a făcut obiectul executării şi vânzării generând un prejudiciu societăţii în sumă de 684.345,96 lei”, se mai arată în concluziile comisiei de anchetă a Prefecturii Galaţi.

„Prin neimplicare şi pasivitate, conducerea SNIF SA Bucureşti se face responsabilă de neplata la bugetul de stat a sumei 1.030.264,12 lei, reprezentând impozite şi taxe datorate de SNIF SA şi pentru care, în anului 2007, ANAF Bucureşti a dobândit un drept de gaj asupra patrimoniului SNIF SA sucursala Siret”, mai notează organele de anchetă.

Din păcate, aceste concluzii nu au folosit la absolut nimic, având în vedere că fix acelaşi mod de operare s-a folosit şi la nivel naţional. Decizia dată de Curtea de Apel Bucureşti nu mai poate fi atacată în niciun fel, fiind irevocabilă. Prin acest act, practic ce a mai rămas nevândut din patrimoniul SNIF poate fi scos la licitaţie, fie că este vorba de terenuri, clădiri sau de utilaje.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Interviu cu Ion Chiriţă, unul dintre oamenii din spatele afacerii: "Vinovaţi de executarea SNIF sunt miniştrii agriculturii"

"Viaţa liberă" a stat de vorbă cu unul dintre principalii pioni în cazul distrugerii SNIF * Patronul Scavi Construct spune că nu are nicio vină pentru cele întâmplate

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF), sucursala Siret, a fost executată silit în 2010. Conform unei anchete a Prefecturii Galaţi, „conducerea SNIF SA Sucursala Galaţi a dat dovada de lipsă de preocupare pentru recuperarea creanţelor şi/sau eventual sistarea serviciilor până la recuperarea datoriilor de la beneficiari, ceea ce ne duce la concluzia că aceste servicii au fost prestate cu titlu gratuit, deşi exista posibilitatea recuperării debitelor prin măsuri de executare silită. SC Scavi Construct SRL a devenit atât principalul beneficiar al serviciilor prestate/facturate de SNIF SA Sucursala Siret, cât şi principalul debitor la SNIF SA Sucursala Siret. Conducerea SNIF SA Sucursala Siret nu s-a preocupat de recuperarea, la termenele contractuale, a contravalorii serviciilor prestate/facturate către SC Scavi Construct SRL, având drept consecinţă lipsa de lichidităţi si implicit imposibilitatea de a efectua plăţi în contul executării silite declanşate de SC Ultimex Trading SRL prin executorul judecătoresc Viţelaru”, au spus anchetatorii.

Ionel Chiriţă spune că lucrurile nu ar sta tocmai aşa.

REPORTER: Consideraţi că statul a fost prejudiciat în acest caz?

Ionel Chiriţă: "Vreau să vă întreb dacă dumneavoastră consideraţi că SNIF-ul este bunul statului? Statul este proprietarul unui pachet de acţiuni, în rest SNIF este o societate comercială ca oricare alta”, a spus acesta.

R: A fost această executare imorală?

I.C. "SNIF este pentru a nu ştiu câta oară băgată în insolvenţă de alţii ca mine sau ca Ultimex. Executarea a fost pornită pentru prima dată la Tulcea. Aşa am aflat şi noi că se poate executa. Nu suntem noi primii.”

R: Scavi Construct este în vreun fel vinovată de executarea SNIF?

I.C: "În ceea ce mă priveşte pe mine, din punctul de vedere al lui Scavi, este fals. Dacă eu nu le dădeam de treabă din 2007 şi până în 2009, ei erau terminaţi încă de atunci.”

R: Ce datorie avea Scavi către SNIF?

I.C.: "Nu era datoria aşa de mare. Chiar dacă exista acea datorie, nu avea nicio logică să se facă legătura cu executarea SNIF. SNIF nu putea să ceară executarea Scavi, deoarece SNIF era subcontractant în cadrul licitaţiilor de la ANIF. Eu mă judec şi azi cu ANIF, pentru cinci miliarde pe care nu le-am încasat din respectivele contracte. Scavi a efectuat plăţi către SNIF de 253 de milioane, fără a ţine cont că nu am încasat de la ANIF RA Bucureşti.”

R: Cum a reuşit Scavi să câştige respectivele licitaţii?

I.C: "Eu eram singurul care avea utilaje de îmbunătăţiri funciare. În 2008, câştigasem toate lucrările pe o perioadă de trei ani. În procedura de licitaţie, SNIF a fost subcontractant declarat. Comisia de la Prefectură care a anchetat acest caz este pe lângă lege total.”

În discuţie a intervenit şi Anişoara Constandache, cumnata lui Ionel Chiriţă. "Ce relevanţă au relaţiile de rudenie pentru dumneavoastră? La momentul 2010, SNIF avea datorie către DAB. Degeaba faceţi legătura asta. SNIF avea datorie către 100 de firme din România”, a spus aceasta. "Habar nu aveam noi de creanţele DAB în martie 2010. Domnul Masgras este în Ultimex din 8 februarie 2010.”, a mai explicat Anişoara Constandache.

R: Putea fi evitată executarea?

I.C.: "Puteau să facă plata, dar nu au făcut-o nici în ultimul moment. Au tăiat la fier vechi transformatoare de 48 de miliarde şi le-au vândut la fier vechi ca să îşi ia banii. De patru ani nu au luat niciodată bani dacât ca să nu îi ia alţii. Primeau banii şi îi dădeau altora. Nu au plătit stopaje la sursă şi impozite de patru ani. Ei de fapt ţineau banii la mine, ca să îşi poată lua salariile. Dacă nu am încasat banii, nu puteau să îi primească nici ei.”

R: Cine se face vinovat de distrugerea SNIF?

I.C.: "Vinovaţi de toată executarea SNIF sunt toţi miniştrii agriculturii, care au fost din 2007. Conform ordinului 762, Decebal Traian Remeş dispune intrarea SNIF în administrare specială. Totul, la noi, este egal cu voturile.”

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, o vacă de muls. Jaf naţional, niciun vinovat după gratii

* "Viaţa liberă" vă prezintă radiografia "afacerii" care a dus la dezastrul sucursalelor Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare * Distrugerile din toată ţara nu s-au soldat cu nicio condamnare la închisoare cu executare în vreunul dintre dosarele penale

 

Seria de investigaţii privind distrugerea sistematică a Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare scoate la iveală interesele colosale ce se ascund în spatele acestei "afaceri". Unele judeţe au avut mai mult de suferit, altele mai puţin, în funcţie de patrimoniul pe care l-a deţinut această societate, care la începutul declinului său avea nu mai puţin de 36.000 de angajaţi. Numai terenurile administrate de această societate însumează 2,1 milioane de hectare.
La Galaţi au ieşit la iveală, în ultimul an, dezastrele cauzate de jaful organizat din domeniul îmbunătăţirilor funciare. Liniile de cale ferată au luat-o la vale, ţevile de irigaţii sunt scoase din pământ bucată cu bucată pentru a fi duse la fier vechi, iar terenurile sunt la o semnătură distanţă de a ajunge pe mâna rechinilor imobiliari.
Prezentarea de faţă are ca scop realizarea unei scheme la nivel naţional a dezastrului din îmbunătăţirile funciare.

Sucursala Siret

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) este împărţită în 13 structuri regionale. Sucursala Siret are în subordine judeţele Galaţi şi Tulcea. Despre situaţia de la Galaţi, „Viaţa liberă” a scris pe larg. Aici, prin mai multe inginerii financiare, atât terenurile, cât şi majoritatea bunurilor SNIF au fost executate silit, prejudiciul fiind de câteva milioane de euro. Totul a fost posibil printr-o omisiune a juriştilor, care au „uitat” să timbreze un act. Tulcea a fost executată, fix în aceeaşi manieră, în anul 2010. Conform unui proces verbal, societatea SC Sanimar Tulcea avea de recuperat 13.536 de lei. Drept urmare, au fost scoase la vânzare bunurile SNIF, pentru sume absolut derizorii. Spre exemplu, un excavator a fost evaluat la 2.800 de lei, o automacara la 3.000 de lei, în timp ce un tractor a fost evaluat la 1.400 de lei.

Sucursala Alba - Arieş

Are în componenţă structurile din Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Sediul central al structurii este la Alba Iulia. Pentru a scurta pe cât posibil povestea, două dintre sub-sucursale au probleme uriaşe. Este vorba de Braşov şi de Covasna. Fostul director al SNIF, Ion Vorel, a declarat pentru „Viaţa liberă”: „La Braşov am făcut o comisie pentru a ancheta situaţia. Vroiam să aducem un nou director acolo şi să facem inventarul înainte. Când am făcut inventarul am văzut că scriptic existau anumite lucruri, însă fizic dispăruseră. Este vorba despre buldozere mari şi mici, excavatoare, plus alte utilaje. Erau cel puţin 20 de repere. După ce am văzut ce era acolo, am zis să facem inventar în toată ţara, pentru că nu se mai făcuse niciodată aşa ceva“, a spus acesta.

Sucursala Banat

Are în componenţă un singur judeţ - Timiş. Nici vestul ţării nu a scăpat ocazia de a devaliza ceea ce ar fi trebuit să fie o societate ce ţinea de siguranţa naţională. Astfel, potrivit unui raport al Corpului de Control al Guvernului, din august 2011, s-au constatat următoarele: „Urmare a managementului necorespunzător şi a neimplicării conducerii SNIF SA în soluţionarea problemelor cu care s-a confruntat în ultimii ani Sucursala SNIF Banat s-a ajuns în situaţia ca sucursala să înregistreze datorii de peste 600 000 de lei către diverşi furnizori şi de peste două milioane de lei la bugetul de stat, la care se adaugă penalităţile aferente şi suma de 164.173 lei restantă la plata salariilor”, se arată în raportul intocmit de Corpul de Control.

Sucursala Bărăgan

Are în componenţă judeţele Constanţa şi Ialomiţa. Povestea acestei sucursale este presărată de proteste, greve, demisii şi sinucideri. Ion Ghelban, un fost angajat al SNIF Constanţa, s-a spânzurat în urmă cu cinci ani, chiar în unitatea de producţie, directorii au demisionat pe bandă rulantă, iar cei zece angajaţi ai SNIF Constanţa au intrat constant în greva foamei, din cauza faptului că nu le-au fost plătite salariile.
În Ialomiţa, Arthur Negură, fostul director al SNIF, a fost trimis în judecată pentru dispariţia a 14.426 de conducte de aluminiu folosite la irigaţii. Alături de el au fost trimise în judecată şi alte persoane aflate în structura de conducere a SNIF Ialomiţa.

Sucursala Buzău - Vrancea

Are în componenţă judeţele Buzău şi Vrancea. Această sucursală este legată prin iţe penale de sucursala Ialomiţa, deoarece ţevile pentru care este judecat fostul director al SNIF Ialomiţa au dispărut fix din Vrancea, pentru ca ulterior să ajungă în Ialomiţa, fără a fi trecute prin acte.
Cealaltă componentă a acestei sucursale, SNIF Buzău, care teoretic păstoreşte peste 120.000 de hectare de teren a rămas cu 18 angajaţi, şi aceia personal TESA.

Sucursala Caraş

Are în componenţă judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara. Conform unui raport al Camerei Deputaţilor, aici „se înregistrează întârzieri în plata salariilor şi a obligaţiilor către bugetul de stat. Activitatea sucursalelor a fost afectată în anii anteriori şi prin numirile conducerilor pe criterii politice, numiri care au adus în prim-plan persoane care nu au avut nici o legătură profesională cu activitatea sucursalei, fapt ce se regăseşte şi în rezultatele economice obţinute”. Şi această sucursală a fost „căpuşată” de un alt SNIF. Potrivit aceluiaşi raport, din cauza unui contract păgubos cu SNIF Timiş, s-a pierdut o sumă uriaşă. „Derulare contract de locaţiune cu SC RIVIERA SRL Reşiţa referitor la închiriere utilaje de la SNIF Sucursala Caraş-Severin. Cu aceste utilaje s-au efectuat lucrări de decolmatare în sistemul Sânicolau Mare, canalelor Arancea şi Silvia, în valoare de 12,1 miliarde lei vechi, fără situaţii de lucrări. S-au impus următoarele masuri, un exemplar sa fie transmis la MAIRA si IGP, recuperarea pagubelor în valoare de 816 miliarde lei vechi de la conducerea sucursala Timiş”.
Sucursala Călăraşi - Mostiştea

Are în componenţă judeţul Călăraşi. Din cauza faptului că SNIF se afla sub administrare specială, sucursala SNIF Călăraşi a participat la mai multe licitaţii prin intermediul unor terţi, motiv pentru care comisia de anchetă a Camerei Deputaţilor a dispus verificarea acestor licitaţii. „În zonele unde s-au încredinţat lucrări de îmbunătăţiri funciare, s-a constatat că au fost executate în mare parte de acestea, sub diverse forme mascate de asociere, subcontractor, închiriere etc. Aceasta este datorată faptului că ofertanţii nu au putut îndeplini condiţiile impuse de Caietul de sarcini de la Cap.V Criterii de calificare şi selecţie”, se arată în concluziile comisiei de anchetă, una dintre sucursalele vizate fiind cea din Călăraşi.

Sucursala Dunărea de Jos

Are în componenţă doar judeţul Brăila. După distrugerea sistematică a SNIF Galaţi, Brăila a preluat mare parte lucrările acestei sucursale. Chiar şi aşa, SNIF Brăila şi-a pierdut trei sferturi din angajaţi faţă de 1989. Ion Vorel, actualul director de la SNIF Brăila, a făcut nenumărate plângeri, atât către Ministerul Agriculturii, cât şi către organele de anchetă, privind situaţia de la Galaţi.

Sucursala Moldova

Are în componenţă judeţele Vaslui, Iaşi, Bacău, Suceava, Botoşani şi Neamţ. Sucursala  are în patrimoniu 175 de staţii de pompare, deservind o suprafaţă amenajată de 76.439 ha. Din acestea, doar o zecime sunt funcţionale, restul necesitând lucrări de reabilitare. Conform aceleiaşi comisii de anchetă a Camerei Deputaţilor, există diferenţe de câteva miliarde de lei vechi între sumele declarate de conducerile SNIF şi cele încasate, motiv pentru care s-au contactat organelle de anchetă.

Sucursala Mureş - Criş

Are în componenţă judeţele Mureş şi Arad. După aceeaşi metodă ca la Timişoara, aici s-au făcut achiziţii absolut aberante de-a lungul timpului. Astfel, conform unui raport al Ministerului Agriculturii, s-au achiziţionat următoarele lucruri: roabă cuvă metal - 45 buc, preţ fără TVA - 760 lei/buc; fasunguri normale - 50 buc, preţ fără TVA - 22,90 lei/buc (preţ pe piaţă maxim 10 lei/buc); coadă lopată - 90 buc, preţ fără TVA - 31,30 lei/buc; greblă 22 dinţi fără coadă - 50 buc, preţ fără TVA - 102,90 lei/buc; târnăcop cu coadă fibră 2,5 kg - 45 buc, preţ fără TVA - 493,30 lei/buc. Şi exemplele pot continua. Şi aici au intrat pe fir organele de anchetă.

Sucursala Oltenia

Are în componenţă judeţele Olt, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea. Aici, Comisia Camerei Deputaţilor a impus un audit al Curţii de Conturi, deoarece contabilul nu a vrut să prezinte actele. Aici a avut loc şi o situaţie comică, având în vedere că un ponton dormitor a ajuns gratuit în patrimoniul Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii din Craiova.

Sucursala Someş - Criş

Are în componenţă judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare. „O problemă ridicată de sucursala Someş - Criş este participarea la un program transfrontalier cu Ungaria, pentru reabilitarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din zona de frontieră, program în valoare de 2.000.000 lei. Contribuţia părţii române este de 5 la sută din valoarea programului. Derularea acestui program s-a blocat la nivelul centrului ANIF RA”, se mai arată în raportul Camerei Deputaţilor.

Sucursala Vlaşca - Teleorman

Are în componenţă judeţele Giurgiu, Dâmboviţa, Prahova şi Teleorman. Şi aici s-a constatat că nu au fost înregistrate în evidenţele contabile lucrări în valoare de câteva miliarde de lei vechi, motiv pentru care s-a dispus cercetarea penală.

Concluzii

Am realizat această hartă pentru a evidenţia pe de-a-ntregul tabloul distrugerilor ce au avut loc la nivelul SNIF. Toate acestea au ca efect imediat alunecări de teren şi inundaţii, însă niciunul dintre cei vinovaţi nu a ajuns după gratii...

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.