Se refac bălţile din Lunca Dunării

[dcp100168]

Mai multe zone din Galaţi, Brăila şi  Tulcea vor fi reconstruite ecologic

Mai multe zone din județele Tulcea, Brăila și Galați vor fi reconstruite ecologic, în urma unui proiect coordonat de Ministerul Apelor și Pădurilor. Acestea vor fi practic inundate controlat, după ce în perioada comunistă au fost desecate și transformate în terenuri agricole.

Decizia a fost luată și din cauza numeroaselor inun­dații produse de-a lungul luncii Dunării, iar liderii de mediu cred că astfel s-ar reduce riscul unor astfel de fenomene. „La început vor fi proiecte pilot, în zona Dăbuleni şi în zona Călăraşi, urmând ca toată zona, 16% din cursul Dunării, să fie refăcută ca zona umedă”, a declarat recent Lucia Varga, ministrul Apelor şi Pădurilor.

Potrivit aceleaşi surse, proiectul va avansa pe măsură ce proprietarii vor fi despăgubiți. „Reconstrucția ecologică va aduce beneficii incontestabile pe termen lung României și comunităților limitrofe (zonele umede sunt cele mai productive ecosisteme). Cu toate acestea, interese divergente au potențialul de a îngreuna procesul. Situația cadastrală incertă și dificultatea de a accepta schimbarea categoriei de utilizare a terenului sunt două dintre cele mai urgente obstacole pe care responsabilii acestui proiect vor trebui să le adreseze cât mai susținut”, se precizează într-un comunicat al Asociaţiei Salvaţi Delta.

Fondurile alocate acestui proiect se vor împărți astfel: din bugetul de stat se vor acoperi exproprierile, iar din fonduri euro­pene se va stimula dezvoltarea tu­ristică, iar un proiect de hotărâre de guvern care să cuprindă această strategie pentru Dunăre va fi elaborat în cel mult o lună, iar primele lucrări vor începe în 2014. Zonarea se va împărți între suprafețele care vor intra în reconstrucție ecologică, tere­nuri transfor­mate în poldere cu funcțio­nalitate mixtă: pe timp de secetă, vor putea fi cultivate sau ca bazine de stocare a apei și terenuri perma­nent agricole, care vor putea fi alimentate de la cele inundabile.

Proiectele de reconstrucţie ecologică sunt înscrise în „DANUBE FLOODRISK”, un proiect european privind eva­luarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii, prin intermediul Programului de Coope­rare Transnaţională Europa de Sud-Est, Axa Prioritară 2 „Protecţia şi îmbună­tăţirea mediului înconjurător”.

obiectivtulcea.ro

[dcp100168]

În câţiva ani vom avea Delta Galaţiului

* Două sunt beneficiile majore pentru refacerea cadrului natural de odinioară în Lunca Dunării: reducerea riscului de inundaţii şi revitalizarea pescuitului

În câţiva ani, Dunărea va inunda aproape întreg malul tulcean de vizavi de Galaţi, precum şi zona de pe malul stâng al fluviului, de la Şantierul Naval până la gura de vărsare a Prutului, potrivit unui proiect al noului ministru delegat pentru Păduri, Ape şi Piscicultură, Lucia Varga. Este vorba despre punerea în aplicare a unui studiu mai vechi, demarat în 2006, dar abandonat din motive politice în 2008. "Viaţa liberă" l-a găsit la Tulcea pe artizanul acestui proiect de renaturare a Luncii Dunării şi vă prezintă modul în care se vor inunda suprafeţe întinse de teren, folosit astăzi pentru exploataţii agricole sau pur şi simplu lăsat pârloagă.
Cine îşi mai aminteşte de Crapina?
Câmpurile de pe malul tulcean, vizibile de pe Faleza Dunării din Galaţi, nu au fost întotdeauna terenuri agricole. Bătrânii îşi amintesc despre zecile de hectare de bălţi, mlaştini şi canale de vizavi de Galaţi, dispărute în anii '60 în urma îndiguirilor făcute de comunişti. Paradisul denumit popular Crapina, astăzi cunoscut sub numele de exploataţia agricolă Măcin-Zaclău, cuprindea aproape 15.000 de hectare (de la Cotul Pisicii şi până la Rechelu, trecând prin Garvăn şi Luncaviţa), pe care, acum, oficialii sunt dispuşi să o refacă, chiar dacă nu la nivelul de altădată. Proiectul se numeşte "Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării Inferioare" şi a fost realizat în urmă cu aproape cinci ani de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării din Tulcea (INCDD), împreună cu alte cinci institute de cercetare din ţară. "Noi am făcut proiectul, însă în 2008 a fost lăsat baltă din motive politice, economice. Oricum, propunerea este de actualitate pentru că punerea în practică a proiectului ar rezolva două probleme majore: ar reduce riscul de inundaţii pe Dunăre, de genul celor care s-au petrecut în 2006, şi ar reface populaţia de peşti din fluviu", ne-a explicat Romulus Ştiucă, coordonatorul proiectului, fost director al INCDD.
30 de zone pe Dunăre, două în jurul Galaţiului
În total, pe sectorul românesc al Dunării sunt 30 de zone avute în vedere pentru inundare. Deşi toate privesc direct Galaţiul, întrucât vor diminua riscurile de inundaţii, două zone se află chiar pe teritoriul nostru sau în imediata noastră vecinătate. Este vorba despre Bădălan (acolo unde se află actualmente Lacul Zătun), cu o suprafaţă de 1593 de hectare, propusă pentru renaturare, şi Măcin - Zaclău, cu o suprafaţă totală de 13.808 hectare, pentru care s-a propus realizarea unei zone mixte (exploataţie agricolă şi zonă inundabilă, pentru stocarea de apă). Malul tulcean care ar trebui inundat este unul dintre cele mai întinse sectoare cuprinse în proiect, doar în sudul ţării şi în Insula Mare a Brăilei fiind suprafeţe mai mari care ar trebui oferite înapoi naturii.
Care sunt beneficiile
Aşa cum sublinia şi Romulus Ştiucă, două sunt câştigurile renaturării Dunării. Primul ţine de inundaţiile care se petrec ciclic pe fluviu. De altfel, întregul proiect a fost realizat în urma inundaţiilor din 2006, atunci când mai multe sate din sudul ţării au fost rase de pe suprafaţa pământului. "Calculele arată că o incintă inundabilă de 25.000 de hectare cu o adâncime de patru metri poate prelua un miliard de metri cubi de apă. Noi am ajuns la concluzia că dacă s-ar face toate aceste incinte, la Galaţi nivelul Dunării ar scădea aproape 60 de centimetri. Aşadar, riscurile de inundaţii sunt mult mai mici", susţine Romulus Ştiucă, de la INCDD. Al doilea motiv este refacerea habitatului natural al peştilor, acele "maternităţi ale peştilor", după cum sunt numite în mod popular. "Peştele se retrage primăvara în aceste inundături şi depune icrele. Luaţi cifrele pescuitului din ultimii ani şi o să vedeţi cum a dispărut peştele. Înainte de '90 erau raportate 14.000 de tone de peşte capturat. Acum s-a ajuns la numai 2.500 de tone. Sigur, sunt cifre oficiale, care nu curpind braconajul, însă oricum este o diferenţă uriaşă. Sau hai să facem altfel. Întrebaţi pescarii dumneavoastră din Galaţi dacă mai e peşte în Deltă aşa cum era odată. Toţi or să spună că nu mai ei. De ce? Păi ca să fie peşte în Deltă trebuie să se înmulţească şi pe cursul Dunării. Dacă nu se mai înmulţeşte pe Dunăre scade şi în Deltă", mai spune Romulus Ştiucă.
Zone cu potenţial turistic
Dincolo de aceste considerente, mai există şi potenţialul turistic al zonelor umede. Practic, Dunărea nu va mai avea o singură Deltă, ci nu mai puţin de 30 de "microdelte". Iar Romulus Ştiucă mai susţine că proiectul poate fi privit şi ca o investiţie economică. "Am calculat că la fiecare hectar renaturat se investesc cam o sută de mii de euro, dar se scot apoi în jur de 140.000 de euro. Deci e şi avantajos din punct de vedere economic. Totul poate fi considerat o investiţie", explică Romulus Ştiucă.

Guvernul vrea să finanţeze renaturarea din bani europeni
"Preocuparea doamnei Ministru Delegat Lucia Ana Varga a fost reluată după revenirea în funcție, prin stabilirea unei abordări strategice adecvate pentru managementul riscului la inundaţii pe sectorul românesc al Dunării, deoarece în viitorii ani se pot produce alte viituri pe Dunăre, cel puţin la fel de dramatice ca aceea înregistrată în primăvara anului 2006", se arată într-o informare a cabinetului de presă al Ministrului Delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. "În şedința din data de 13 februarie, Guvernul a fost informat de către doamna Ministru Delegat Lucia Ana Varga asupra acestei propuneri şi s-a agreat asupra propunerii de implementare a scenariului hidrologic de reducere a nivelului Dunării în situațiile de niveluri maxime prin soluţia mixtă, de stocare a apei în unele incinte şi renaturarea altora. Menționăm că soluția tehnică mixtă, de stocare a apei în unele incinte şi renaturarea altora, are beneficii atât pentru mediu prin extinderea habitatelor naturale şi reintegrarea incintelor îndiguite în circuitul hidrologic natural, precum şi pentru dezvoltarea activităţilor tradiţionale: pescuit, păşunat şi ecoturism", se mai arată în informare. Potrivit aceleiaşi surse, ministrul Lucia Ana Varga a dispus elaborarea şi promovarea unei proiect de act normativ prin care se va continua "Programul de redimensionare ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării" şi finanțarea acestuia prin adoptarea soluției tehnice nr. 3 (soluția mixtă) urmând a fi propus inclusiv un calendar pentru implementarea studiului în etapa a III-a, astfel  încât lucrările ce urmează a fi realizate să poată fi finanțate din fonduri europene în perioada 2014-2020.

Proiecte similare
INCDD nu ar fi la primul experiment de acest gen. Până acum, mai multe incinte agricole din Delta Dunării au fost renaturate. "Babina, Cernovca, Popina, Fortuna şi Holbina-Dunavăţ au fost reamenajate ca incinte naturale. Sunt nu mai puţin de 15.712 hectare care au redevenit ce au fost odată", susţine Romulus Ştiucă.

Care sunt paşii de urmat
În cazul în care ministerul va da undă verde proiectului de renaturare a Luncii Dunării, este nevoie de încă un studiu, de data aceasta de fezabilitate, urmând ca apoi să se treacă la efectuarea lucrărilor. "Lucrările nu sunt de amploare. Mai întâi se fac diguri de apărare pentru unele localităţi, apoi, pe baza unor calcule se decide unde se fac breşele", explică specialistul de la INCDD.

viata-libera.ro
 

[gelu]

Din greseala am citit prima postare de pe acest topic (cea din 2008) si am crezut ca e cea de ieri. Dar suna la fel ca cea de ieri! Numai Capra nu mai este ce era, acum este un alt pulifrici la microfoane.

In ritmul asta peste 5 ani (din care 2 cu inundatii) vom citi tot despre proiecte de inundare a vechilor balti. 

Daca oamenilor astora le trebuie decenii sa rupa un dig, oare cat le trebuie sa faca o gaura sub Dunare.

Ete ca acu' mi-a cazut fisa: Stan nu stie unde sa dea gaura pentru tunel (pe malul tulcean) din cauza ca nu stie unde o sa fie balta, iar astia cu balta il asteapta pe Stan sa apara din catacombe ca sa-l ocoleasca.

Grele probleme pe capul natarailor astora.

[dcp100168]

Amenajarea din Lunca Dunării, în dezbatere publică

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a participat, astăzi, la Galaţi, la o dezbatere publică te tema renaturării Luncii Dunării. La dezbatere au participat atât primarii localităţilor de pe malurile Siretului şi Prutului (râuri afectate de fiecare dată când creşte nivelul Dunării), cât şi reprezentanţii agenţilor economici de pe malul Dunării, dar şi cei ai societăţii civile şi instituţiilor deconcentrate.

Referindu-se la renaturarea luncii Dunării,  ministrul Lucia Varga a precizat că în curând Guvernul va aproba o hotărâre privind planul de măsuri, dar şi sursele de finanţare pentru acest lucru. Renaturarea Dunării – ce va fi realizată după modelul amenajării luncii Rinului – beneficiază deja de un studiu care prevede măsuri care, pe viitor, să conducă la diminuarea riscurilor de inundaţie, atunci când nivelul fluviului este crescut. În context, Lucia Varga a precizat că se va opta pentru un plan de măsuri mixt, care prevede, pe de o parte, consolidarea şi supraînălţarea digurilor de protecţie pentru marile suprafeţe agricole, înfiinţarea de zone umede acolo unde este cazul, dar şi înfiinţarea de poldere pe terenuri agricole – aşa numite „buzunare” în care să se poată deversa o cantitate de apă din Dunăre, atunci când fluviul are cotele ridicate.

Terenurile de peste Dunăre, poldere sau zone umede?

Conform studiului – prezentat de Olimpia Negru, director responsabil pe situaţii de urgenţă, din cadrul ministerului-  în total, Lunca Dunării are o suprafaţă de 445.000 de ha. Acelaşi studiu prevede ca 43,3% din totalul suprafeţei să rămână terenuri destinate exclusiv agriculturii (în care intră Insula Mare a Brăilei, zona gălăţeană Bădălan, dar şi o mică parte din zona Măcin-Zaclău), 40,8% din suprafaţă ar urma să fie exploatată ca terenuri agricole, dar cu rezerva că atunci când nivelul Dunării este ridicat, aceste terenuri să fie folosite pe post de poldere (în această categorie intrând zonele: Zaclău-Isaccea, Ciobanu – Gârliciu, Greaca-Argeş, Boianu-Sticleanu – Călăraşi, Olteniţa-Surlari-Mănăstirea, Borcea de Jos I, II şi III, Vedea- Slobozia şi Bujoru-Pietroşani), iar 15,9% din teren ar urma să devină zone umede (zonele Ghidiciu-Rast-Bistreţ, Jiu-Bechet, Dăbuleni-Potelu-Corabia, Bechet-Dăbuleni, Borcea-rău şi Făcăeni-Vlădeni).

Pe marginea acestor propuneri, cei prezenţi şi-au exprimat părerile, propunerea deputatului PNL Victor Paul Dobre fiind aceea ca terenurile de vizavi de Galaţi, de pe malul tulcean, să fie propuse pentru a fi transformate în zone umede şi nu în terenuri agricole cu poldere, aşa cum figurează pe studiul actual. Alţi primari au reacţionat, întrebând cum îi va convinge ministerul pe proprietarul de terenuri agricole să rişte inundarea lor, prin înfiinţarea de amenajări pentru poldere, ministrul Varga răspunzând simplu: „prin hotărâre de guvern. Sigur, în caz de pagube, se vor acorda despăgubiri, însă deocamdată aceste zone pe care vi le-am prezentat sunt doar o propunere. Urmează să discutăm cu proprietarii, de la caz la caz şi să îi convingem de necesitatea unui astfel de proiect”.

Şi agenţii economici trebuie apăraţi

Un punct aparte în cadrul dezbaterii a fost cel referitor la cazurile de intervenţie în municipiul Galaţi, dându-se exemple viiturile anterioare de pe Dunăre – din 2005 şi 2010. Viceprimarul Florin Popa a vorbit despre necesitatea unei legislaţii mai stricte care „să îi oblige pe agenţii economici de la malul Dunării să ia măsuri de apărare în caz de inundaţii”. În context, reprezentanţii Şantierului Naval Damen Galaţi au vorbit despre necesitatea ca Guvernul să îi sprijine în luarea de măsuri de apărare. „La celelalte viituri am făcut dig de protecţie care ne-a costat  300.000 de euro, banii noştri, nu ne-a ajutat Guvernul cu nimic, iar dacă nu făceam acel dig, toată Valea Oraşului era sub apă. Aşa că vor rog când gândiţi un plan de măsuri, luaţi în consideraţie şi siguranţa agenţilor economici, nu doar a populaţiei, căci dacă Şantierul Naval se inundă, vor fi periclitate şi locurile de muncă ale oamenilor”, a spus reprezentantul SNDG, precizând că şi în acest moment şantierul are 6.500 de saci pregătiţi pentru diguri şi că apa deja a intrat, forţând restrângerea fronturilor de activitate.

 Un nou Cod Silvic, în care pădurea este obiectiv de siguranţă naţională

Pentru combaterea, pe viitor, a fenomenelor meteo şi hidrologice extreme-  furtuni, inundaţii, alunecări de teren etc – trebuie o mai bună legislaţie a pădurilor, a mai precizat Lucia Varga. Potrivit acesteia, există voinţă politică pentru adoptarea unui nou Cod Silvic. Noua legislaţie va sancţiona drastic furturile de copaci şi tăierile ilegale de păduri şi va cataloga pădurea ca obiectiv de siguranţă naţională, a anunţat Lucia Varga. „Am să fac acest lucru, pentru că am fost la Argeş unde am văzut cum a fost rasă o pădure de 110 ani, cu o suprafaţă de 100 de ha, iar cei de la Ocolul Silvic ridicau din umeri, aruncând vina pe câţiva rromi de acolo… Nu este normal, astfel de lucruri se fac şi cu complicitatea organelor care ar trebui să ia măsuri şi de aceea voi aplica măsuri radicale inclusiv la nivelul ocoalelor silvice. Dar voi include pădurea ca obiectiv de siguranţă naţională pentru ca statul să intre parte în proces în astfel de cazuri, de tăieri ilegale de copaci, pentru că în cazul de la Argeş, tăierile se făcuseră cu acceptul proprietarului, care îşi luase banii şi care evident că nu s-a constituit parte în proces…”.

Alte măsuri din noul Cod Silvic sunt: sancţionarea penală a hoţilor de lemne, modalităţi de asigurare a pazei pădurilor, descurajarea exporturilor de buşteni şi interzicerea comercianţilor de a mai avea acces în păduri.

În plus, Lucia Varga a anunţat că din toamna acestui an, ministerul va demara un amplu program naţional de realizarea de perdele forestiere în lunca Dunării. În context, primarul comunei Schela, Maricel Petrea, a ridicat o altă problemă – „Suntem singura comună din judeţ care face împăduriri pe 140 de ha, printr-un program finanţat de Fondul de Mediu, dar nici acum nu am primit banii. Copacii trebuie îngrijiţi, udaţi, iar lipsa de bani periclitează proiectul”.   Lucia Varga a confirmat problema, dar a precizat că ea se va reglementa săptămâna viitoare „când se va aproba bugetul Fondului de Mediu şi se vor da drumul plăţilor în teritoriu”.

presagalati.ro

[dcp100168]

Galaţiul vrea renaturare completă pe malul tulcean

Deputatul liberal Victor Paul Dobre vrea neapărat să se refacă, pe malul tulcean al Dunării, cadrul natural de altădată. Prezent la sfârşitul săptămânii trecute la Galaţi împreună cu ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, deputatul Victor Dobre le-a cerut celor care se ocupă de programul de redimensionare a luncii Dunării să ia în calcul fosta Crapina pentru o renaturare completă.
"Aşa cum am văzut în acest proiect, se vrea ca terenul de vizavi de Galaţi să fie folosit mixt: şi pentru agricultură, şi pentru stocare de apă atunci când debitul şi nivelul fluviului e prea mare. Eu vrea să reţineţi şi vechea solicitare a Galaţiului, a locuitorilor care au apucat vremurile de odinioară, ca în acest loc să se facă o renaturare, nu să se aleagă soluţia mixtă. Poate că în studiile de fezabilitate se va lua în calcul şi această soluţie", a declarat Dobre la întâlnirea de vineri. Ministrul Lucia Ana Varga a spus că va informa autorii studiului cu privire la această doleanţă şi că decizia le va aparţine acestora. "Vom prezenta propunerea dumneavoastră specialiştilor, de asta suntem aici, ca să vă ascultăm şi să luăm decizii împreună", a răspuns Lucia Ana Varga.
Proiectul de redimensionare ecologică şi economică a luncii Dunării prevede refacerea cursului natural al Dunării de odinioară, dar cu anumite concesii. Astfel, unele dintre zonele inundabile vor fi renaturate complet, în timp ce altele vor fi folosite doar pentru stocarea de apă în perioadele de inundaţie. În zona Galaţiului, proiectul prevede renaturarea completă a zonei în care se află Lacul Zătun şi o folosinţă mixtă a locului pe care altădată se întindea Crapina.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Coridorul verde al Dunării, proiect „non grata“

Un nou pericol de inundaţii în Lunca Dunării ne-ar prinde pe picior greşit: avem proiectul de renaturare a 530.000 ha, dar acesta este tergiversat.

Pe Dunăre se apropie o nouă viitură, creşterea nivelului apelor fiind provocată de topirea zăpezilor din masivele estice ale Alpilor şi de ploile torenţiale căzute în Europa Centrală. Germania, Austria şi Cehia, se confruntă cu o criză fără precedent, fiind înregistrate opt victime. La Passau, apele Dunării au atins, luni, cel mai mare nivel din anul 1501 până în prezent. Guvernul Cehiei a decretat stare de urgenţă în Boemia. În Austria, a fost inundat un cartier de la periferia Vienei, iar navigaţia a fost întreruptă pe sectorul austriac al Dunării. La Budapesta, a fost decretată alertă la inundaţii. Previziunile sunt sumbre. La Linz (Austria), e estimată o creştere a nivelului Dunării cu 179 cm, care se adaugă la cota existentă, de 675 cm. La Budapesta este estimată o creştere cu 117 cm, în condiţiile în care nivelul Dunării era deja de 499 cm. În aval de Budapesta, creşterile sunt de 60-82 cm, iar pe sectorul sârbesc e semnalată „avangarda” viiturii, cu creşteri de 22-28 cm, care se apropie de sectorul românesc.

Dig din saci, în loc de polder

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a declarat ieri că nu este pericol de inundaţii la Dunăre. Nici măcar cod galben. Dar riscul există pe termen lung şi vizează zonele riverane din sud, dar mai ales Galaţiul şi Brăila. La Galaţi, inundaţiile ar afecta cartierul Port, cu 8.000 de locuitori şi Zona Industrială Est. Ar fi întreruptă şi activitatea Şantierului Naval „Damen”, din grupul „Damen Shipyards” (Olanda), care în 2006 a oferit Guvernului României o finanţare de 400.000 euro, pentru realizarea studiului renaturării Dunării. Soluţii de diminuare a riscului inundaţiilor la Galaţi-Brăila au tot fost promise. În 2006, Ministerul Mediului anunţa că va fi construit un polder (teren agricol inundabil la nevoie) pe malul tulcean al Dunării, vizavi de Galaţi, dar nu s-a întâmplat nimic.

Coridorul verde al Dunării

Proiectul există. Programul „Redimensionarea ecologică şi economică a incintelor amenajate din Lunca şi Delta Dunării”, demarat după inundaţiile din 2006, a fost elaborat de Institutul Naţional de Cercetări Delta Dunării (INCDD) Tulcea în colaborare cu alte 5 institute de cercetări. Proiectul a costat peste 40 miliarde de lei vechi şi viza refacerea ecosistemelor din Lunca Inferioară a Dunării pe o suprafaţă de 530.000 ha de teren. Cercetătorii au elaborat modele digitale, au realizat scenarii şi simulări de irigare, modele tridimensionale ale sectoarelor vizate, modele hidraulice, hărţi, cotele coronamentului digurilor etc.

În 2010, ministerul a schimbat strategia. Secretarul de stat Dan Cârlan anunţa, la Galaţi, că “din raţiuni economice” 85% din suprafeţele desecate vor rămâne în folosinţă agricolă. Se vor renatura numai 15,9% din suprafeţe. Pe 40,8% din suprafeţe vor fi terenuri agricole amenajate ca poldere, iar alte 43,3% din suprafeţe vor fi exclusiv terenuri agricole. În aprilie, ministrul Lucia Varga a participat, la Galaţi, la dezbaterea publică pe tema renaturării, în „varianta 2010”, în care a fost eliminat polderul de pe malul dobrogean, acolo fiind exclusiv teren agricol. Astfel, Brăila şi Galaţiul sunt supuse riscului inundaţiilor, pentru a fi salvată afacerea familiei unui fost primar din comuna Turcoaia, care cultivă 750 ha de teren agricol concesionate de la ADS.

romanialibera.ro
 

[dcp100168]

Coridorul Verde al Dunării, un proiect în permanentă reactualizare

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a confirmat la Galați că va fi reactualizat proiectul renaturării a 530.000 de hectare.

Cu toate că aproape în fiecare an se ajunge ca sute de hectare din Lunca Dunării să fie inun­date și există soluția tehnică elaborată de specialiști, renaturarea unor zone riverane, punerea în practică a acestui proiect este amânată de la an la an, pentru că în joc sunt interesele marilor latifundiari, care au exploatații agricole pe 110.000 hectare din lunca fluviului.

Proiectul „Redimensionarea ecologică şi economică a incintelor amendajate din Lunca şi Delta Dunării“, numit și „Coridorul Verde al Dunării“ a fost demarat după inundaţiile din 2006 pentru reducerea riscului la inundații de-a lungul cursului Dunării. A fost elaborat de Institutul Naţional de Cercetări Delta Dunării (INCDD) Tulcea, în colaborare cu alte cinci institute de cercetări. Proiectul a costat peste 40 miliarde de lei vechi şi viza refacerea ecosistemelor din Lunca Inferioară a Dunării pe o suprafaţă de 530.000 ha de teren.

Cercetătorii au elaborat modele digitale, au realizat scenarii şi simulări de inundare, modele tridimensionale ale sectoarelor vizate, modele hidraulice, hărţi, cotele coronamentului digurilor etc. După ce a fost finalizat și trebuia să se treacă la faza de execuție, soluția specialiștilor a fost schimbată de responsabilii din Ministerul Mediului. Dar, din când în când, proiectul este resuscitat. S-a întâmplat asta și cu prilejul vizitei la Galați a ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, care a fost însoțită de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Toma Petcu, şi secretarul de stat la Ministerul Mediului, Pasztor Sandor. Ministrul Mediului a confirmat că la întâlnirea de la Galați s-a discutat și despre proiectul renaturării Luncii Dunării.

„Eu am cerut de la bun început în minister să văd toate studiile pentru care noi am cheltuit bani publici, să vină direcțiile respective cu toate studiile de fezabilitate chiar la inundații, pentru că s-au cheltuit bani. Au fost și proiecte făcute și dacă erau puși bani și pentru partea de execuție, atunci nu mai eram în anumite situații. Multe dintre ele deja au început să funcționeze și nu mai stau prin sertare. Fiind ridicată problema de astăzi, i-am rugat, pentru că trebuie să vedem care este situația, bănuiesc că acest studiu trebuie să fie reactualizat. Trebuie să vedem exact de unde putem să alocăm bani, să vedem ce înseamnă și ca timp și ce înseamnă și ca pondere financiară și le-am propus colegilor de la «Apele Române» și celorlalți colegi să identificăm o altă sursă de finanțare decât sursa bugetului de stat, astfel încât să putem să demarăm acest proiect, care ar fi extrem de important și ar rezolva mult mai multe probleme decât noi ne-am aștepta“, ne-a declarat Grațiela Gavrilescu.

Șansele realizării proiectului sunt și de această dată destul de mici, pentru că reactualizarea și găsirea surselor de finanțare ar putea dura ani de zile. Din spusele ministrului Mediului, pare să existe o singură certitudine, că nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat pentru acest proiect.

Le-am propus colegilor de la «Apele Române» și celorlalți colegi să vedem, să identificăm o altă sursă de finanțare decât sursa bugetului de stat, astfel încât să putem să demarăm acest proiect.“

„Coridorul verde“, la concurență cu afacerile latifundiarilor

La inundațiile din 2006, premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, anunța, la Galați, că se va trece la renaturarea Luncii Dunării, pentru diminuarea riscului la inundații. Proiectul a fost făcut, dar în 2010 Ministerul Mediului a schimbat strategia. Secretarul de stat Dan Cârlan anunţa, tot la Galaţi, că “din raţiuni economice“ 85% din suprafeţele desecate vor rămâne în folosinţă agricolă. Se vor renatura numai 15,9% din suprafeţe. Pe 40,8% din suprafeţe vor fi terenuri agricole amenajate ca poldere, iar alte 43,3% din suprafeţe vor fi exclusiv terenuri agricole.

La dezbaterea publică pe tema renaturării, în „varianta 2010“ , a participat chiar ministrul de atunci al Mediului, Lucia Varga, și rezultatul acelei dezbateri a fost eliminarea polderului de pe malul dobrogean, care ar fi diminuat riscul inundațiilor în zona Galați-Brăila. Polderul a fost eliminat pentru a fi salvată afacerea familiei unui fost primar din comuna Turcoaia, care cultivă 750 ha de teren agricol concesionate de la ADS. „Coridorul Verde al Dunării“ deranjează afacerile marilor latifundiari, care în anii trecuți exploatau 110.000 ha din Lunca Dunării, printre aceștia aflându-se Doru Ioan Tărăcilă, fostul ministru PSD la MAI, care a conce­sionat de la ADS 30.000 ha în Călăraşi și omul de afaceri Ioan Nicolae, care cultiva 10.000 ha în Teleorman şi Giurgiu, în prezent acesta fiind în închisoare.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Avem soluții să nu ne mai inunde Dunărea, dar nu-i pasă nimănui de ele!

În ultimii 5-6 ani, în fiecare primăvară când este viitură pe Dunăre, politicienii se plimbă, la Galați, pe digurile construite pompieristic, din saci de rafie umpluți cu nisip, emițând tot felul de înțelepciuni. De fiecare dată, din fericire, pericolul trece fără ca Galațiul să se inunde, iar în urma experienței, politicienii - de la președintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc, miniștri ai Mediului atât de mulți de nu-i mai ține nimeni minte, primarul Galațiului, până la ultimul consilier local - promit tot felul de investiții - diguri mobile de apărare, de-a lungul Dunării, studii care mai de care mai sofisticate etc, numai că totul se rezumă la vorbe.

Centrul de Consultanță Ecologică Galați (CCEG), partener în proiectul “Mai mult spațiu pentru fluviu și Oameni la Cotu’Pisicii, Romania” - proiect derulat în 2008-2009 și finanțat de Guvernul Olandei - trage un semnal de alarmă către autoritățile locale și centrale. ONG-ul gălățean reamintește că există un studiu serios și plătit de Guvernul Olandei, care recomandă anumite soluții astfel încât Galațiul, dar și localitățile tulcene de pe malul celălalt al Dunării, să nu se mai teamă, în fiecare primăvară, de inundațiile provocate de viiturile de pe Dunăre.

Proiectul recomandă construcția, în județul Tulcea, a unui canal - Canalul Ciulineț - care să preia surplusul de apă (fapt care ar conduce la scăderea cotelor Dunării în caz de viitură) și care să fie și un rezervor de apă pentru agricultură, în perioadele secetoase. “Canalul Ciulineț ar avea cam 44 de km lungime și ar înconjura lacul Jijila. Ar pleca din Dunăre, din dreptul localității Smârdan, ar parcurge, de-a lungul lacului, localitățile Jijila, I.C.Brătianu, Văcăreni, Garvăn și s-ar vărsa din nou în Dunăre. În zona finală, spre Garvăn, canalul este natural, dar este mic. Canalul propus prin proiect are 50 de metri deschidere, ar putea să fie și navigabil, pentru ambarcațiuni ușoare, mai ales că în zonă e cetatea romano-bizantină Dinogeția. Dar marele avantaj ar fi că în caz de viitură, ar putea prelua peste 8 milioane de metri cubi de apă, apă care ar putea fi folosită și pentru irigarea terenurilor agricole din zonă, în caz de secetă”, spune Romeo Cândea, fost hidrotehnician, membru al CCEG. Acesta a adăugat că proiectul finanțat de Guvernul Olandei mai prevede și coborârea nivelului digului Bădălan, de la Cotul Pisicii din județul Galați, astfel încât, când este viitură pe Dunăre, să se inunde terenurile agricole de acolo, acestea urmând să fie cultivate doar în anumite perioade, practică europeană aplicată cu succes în alte state riverane - "Vorbim de zona îndiguită Zătun, unde oricum nu prea se cultivă nimic, deoarece ea a fost făcută înainte de 1989, mai mult ca un cuibușor de nebunii pentru fruntașii comuniști, dar de fațadă s-a spus că s-au desecat terenurile pentru agricultură".

Din păcate, deși concluziile proiectului au fost transmise atât autorităților locale din Galați și Tulcea, dar și la Ministerul Mediului, nimeni nu a demarat nici o lucrare de implementare a soluțiilor propuse de olandezi, a spus Petruța Moisi, directoarea CCEG. “Olandezii au făcut, în cadrul acestui proiect, modelări magmatice și au determinat folosirea surplusului de apă și a deficitului de apă, în diverse perioade ale anului. Proiectul vine cu aceste soluții care au fost înaintate atât Guvernului, cât și autorităților locale. Apoi, au venit inundațiile din 2010, moment în care Guvernul olandez a reamintit Guvernului României că există aceste soluții, dar iar nu s-a făcut nimic, motiv pentru care în fiecare primăvară stăm cu frica în sân că ne inundăm de la viitură. Este adevărat, printr-un alt proiect, în 2009-2012 Ministerul Mediului a redactat un atlas, o hartă a riscului de inundații pe Dunăre, este un proiect la care au participat toate țările riverane, inclusiv România, însă din cele zece țări participante, numai țara noastră nu a venit cu o continuare a acestei hărți de risc. Adică, dacă avem harta de risc și avem și soluțiile de a contracara acest risc, de ce să nu le implementăm, mai ales cu ajutorul proiectelor europene? De aceea, punctul nostru de vedere este de a trage un semnal de alarmă și în plan local, către Primăria Galați, Consiliul Județean Galați, ca în colaborare cu autoritățile similare din Tulcea să demareze un proiect care să implementeze soluțiile recomandate”, a spus Petruța Moisi.

presagalatibraila.com