S-au alocat bani pentru modernizarea Parcului Rizer

[dcp100168]

S-au alocat bani pentru modernizarea Parcului Rizer

Parcul Rizer va fi reabilitat, modernizat şi dotat, cu bani europeni. Valoarea totală a proiectului câştigat în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2007 – 2013 este de 10.441.084,04 lei (cu TVA) din care 2.017.086,19 lei reprezintă TVA şi 8.214.065,85 (fără TVA) reprezintă cheltuielile eligibile ale proiectului. În conformitate cu prevederile programului, finanţarea nerambursabilă de care putem beneficia este de maxim 98 la sută din totalul costurilor eligibile. Aleşii locali au fost de acord, pentru semnarea contractului de finanţare, să majoreze contribuţia proprie în proiect în sumă de 2.391.299,51 lei. Din aceşti bani, 164.281,32 lei reprezintă 2 la sută din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, 209.932,00 lei valoarea neeligibilă a proiectului, iar 2.017.086,19 lei reprezintă valoarea TVA. De asemenea, Consiliul Local s-a angajat să acopere cheltuielile suplimentare, precum şi să asigure resursele financiare necesare implementării optime a proiectului în condiţiile rambursării/decontării ulterioare a cheltuielilor din instrumente structurale. Trebuie spus că, iniţial, contribuţia CL fusese stabilită la 1.840.329,77 lei (fără TVA).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Grădina Publică şi Parcul Rizer vor fi modernizate cu 3 milioane de euro

Principalele ţinte ale municipalităţii pentru anul acesta sunt modernizarea Grădinii Publice şi a Parcului Rizer. Aceste proiecte sunt incluse în Planul Integrat de Dezvoltare (PID) şi sunt finanţate din bani europeni.

La parcul Rizer, valoarea proiectului este 4.200.000 lei. “Va fi refăcut patrimoniul arborescent al parcului, vor fi plantate flori şi arbuşti, aleile parcului vor fi refăcute, mobilierul urban de parc va fi înnoit, se vor monta grupuri sanitare”, se precizează în fişa proiectului.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Gradina-Publica-Galati-Parcul-Rizer_0_426557375.html

[dcp100168]

Culmea risipei: Autorităţile gălăţene se apucă să modernizeze un parc peste care se va construi un super-muzeu

Zicala românească adaptată modului „fără cap” în care sunt investiţi banii publici este cât se poate de valabilă în cazul autorităţilor gălăţene. O investiţie a Primăriei ar putea fi compromisă din cauza unui alt proiect extrem de important derulat de către Consiliul Judeţului. Este vorba despre lucrările de modernizare ale Parcului Rizer, în valoare de 10.441.084,04 lei, lucrări incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, care vor fi afectate de amânarea construirii viitorului Muzeu de Artă Vizuală. Acesta ar urma să fie amplasat chiar în parc iar dacă va fi construit după reamenajarea acestuia, şantierul îl va distruge, irosindu-se astfel o bună parte din banii investiţi. Firesc ar fi fost ca aceste două lucrări să se realizeze în ordine inversă, dar Consiliul Judeţului nu a reuşit încă să obţină finanţarea pentru proiectul muzeului.

Surse oficiale din cadrul Consiliului ne-au comunicat că viitorul sediu al muzeului mai depinde doar de o semnătură. „Proiectul este în procedură de evaluare pe Programul Operaţional Comun România-Moldova-Ucraina. Urmează ca o comisie să-şi dea acceptul”, a declarat Daniel Mihălaşcu, purtătorul de cuvânt al CJ.

Această situaţie incertă încurcă planurile Primăriei Galaţi, care în scurt timp va trebui să înceapă lucrările de modernizare în Parcul Rizer. Conform contractului, va fi refăcut patrimoniul arborescent al parcului şi vor fi plantate flori. Aleile parcului vor fi refăcute, se vor amplasa bănci şi grupuri sanitare ecologice. „Sunt nişte încurcături cu Consiliul Judeţului. Ei au în plan să construiască o clădire pentru Muzeul de Artă Vizuală. Eu vreau să modernizez parcul. Vreau să oferim gălăţenilor un mediu atractiv de recreere şi să creştem calitatea acestuia prin realizarea acestor lucrări”, a declarat primarul Dumitru Nicolae în urmă cu câteva săptămâni.

adevarul.ro

[dcp100168]

Grădina Publică şi Parcul Rizer, în modernizare

Grădina Publică şi Parcul Rizer intră într-un amplu proces de modernizare, prin intermediul Programului Operaţional Regional 2007-2013. Lucrările pe fiecare parc în parte depăşesc două milioane de euro, iar 98 la sută din sumă este asigurată de la UE.

În urma lucrărilor, în Grădina Publică vor fi înlocuite dalele de pe alei (care alunecă atunci când sunt ude), se vor planta mai multe specii de arbori, arbuşti, gard viu şi gazon (cu promisiunea că nu se vor tăia decât acei copaci bătrâni care stau să cadă la fiecare furtună), chioşcul pentru fanfară va fi reabilitat, se vor amenaja două parcări (în total, 74 de locuri), se vor moderniza locurile de joacă pentru copii, se va înfiinţa un sistem de irigaţie, reţea de canalizare, cişmele, proiectoare, ba chiar şi bănci din lemn care vor avea suport pentru laptopuri!

Şi pentru Parcul Rizer proiectul are aşteptări mari, în afară de refacerea spaţiului verde: două fântâni arteziene, un mic iaz, ce va fi traversat de un podeţ de lemn, o pistă pentru role, parcări, spaţiu de joacă pentru copii, un sistem de irigaţii semiautomat şi nu în ultimul rând un amfiteatru cu scenă cu tot, în aer liber, o „agora”, dar şi un spaţiu amenajat pentru diverse expoziţii în aer liber.

Prezent la conferinţa de lansare a celor două proiecte, primarul Dumitru Nicolae şi-a exprimat intenţia ca pe viitor, după ce se vor finaliza lucrările (proiectele având ca termen de execuţie 24 de luni), parcurile să fie unite de o alee pietonală. O idee apreciată de şefa Agenţiei de Dezvoltare Regională, Luminiţa Mihailov, care a adăugat că „zona se va transforma în punct de relaxare dar şi de interes turistic, având în vedere că în Parcul Rizer se va construi Muzeul de Arte Vizuale, iar vizavi de Grădina Publică se află muzeul Palatului Arhiepiscopal, care şi acesta urmează să fie modernizat cu fonduri europene”.

viata-libera.ro

N-am mai ajuns demult prin parcul Rizer, dar nu cred că s-a mărit aşa de mult între timp ca să poată cuprinde toate chestiile care sunt în plan

[dcp100168]

Modernizarea parcului Rizer, la licitaţie pe 27 iulie

Fără bănci şi fără locuri de joacă pentru copii, fără grup sanitar, cu aleile degradate, pline de gropi, denivelări şi pietrişul mâncat de vreme, cu borduri înfundate, fără apă, fără canalizare, cu o vegetaţie suferindă şi gardul distrus, Parcul Rizer îşi merită cu greu această titulatură.

Vestea bună este că pe 27 iulie va avea loc licitaţia pentru alegerea constructorului care îl va reabilita şi moderniza. Anunţul prin care Primăria Galaţi a scos la licitaţie lucrările de modernizare a Parcului Rizer a fost deja publicat pe SEAP, valoarea estimată a contractului, fără TVA, fiind de 7.010.514,75 lei. După cum am aflat de la purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Nicoleta Manole, la licitaţie electronică vor fi alese şi firmele care vor asigura asistenţa tehnică şi managementul proiectului.

Bani europeni

Reabilitarea parcului face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană şi este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritara 1. Contractul de finanţare a fost semnat de primarul Dumitru Nicolae şi ministrul Dezvoltării Elena Udrea, la Galaţi, în luna mai a acestui an. Valoarea totală a proiectului se ridică la 10.441.084,04 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este 8.049.784,53 de lei, iar contribuţia solicitantului la cheltuielile eligibile este de 164.281,32 de lei.

Potrivit proiectului, se va moderniza o suprafaţă de 30.616,63 mp din suprafaţa actuală a Parcului Rizer, de 35.216,63 mp. Diferenţa de 4.600 mp este rezervată Muzeului de Artă şi a fost deja transmisă Consiliului Judeţului. Primarul Dumitru Nicolae ne-a declarat că în zilele următoare suprafaţa respectivă şi drumul de acces vor fi delimitate. Ne întrebăm însă dacă lucrările de construcţie a muzeului nu vor afecta parcul abia reabilitat.

Investiţii

Modernizarea parcului va dura 2 ani. Rizerul se va îmbogăţi cu: două fântâni arteziene, un iaz – pânză de apă în cinci trepte cu podeţ de traversare, o „agora” (piaţă), pergolă şi platformă dalată pentru expoziţii în aer liber, amfiteatru cu locuri de şedere pe gazon şi scenă, pistă pentru role, o zonă de petrecere a timpului liber pentru vârstnici şi două locuri de joacă pentru copii.

La est şi la vest vor exista porţi de acces pietonal şi auto. Mobilierul parcului va fi unul unitar, gardul va fi refacut, la fel şi aleile parcului. O reţea electrică va lumina ambiental aleile şi fântânile.

Parcul va avea reţele de apă, canalizare şi un sistem de irigaţii semiautomat, reţele electrice, cişmele şi wc-uri ecologice. Pentru ca gălăţenii iubitori de animale să nu se supere, se va reface zona rezervată pentru animale de companie cu însoţitori.

Dar cel mai important este patrimoniul arboricol, care va fi refăcut. Parcul va avea plante şi arbori noi: arţar ornamental, vanilie sălbatică, tei, salcie plângătoare, magnolie, prun japonez, castan, plop tremurător, platan, cununiţă, iasomie, ienupăr târâtor, gard viu, gazon şi trandafiri.

La licitaţia de pe 27 iulie vor câştiga firmele care oferă preţul cel mai scăzut.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Modernizarea Parcului Rizer aşteaptă ieşirea la pensie a primarului Dumitru Nicolae

Dacă s-ar fi lucrat toată vara, aşa cum era planificat, terenul din faţa Spitalului Militar ar fi început să semene a parc.

A trecut aproape o lună de când edilul-şef a anunţat începerea lucrărilor de amenajare a terenului viran din faţa Spitalului Militar, dar nici vorbă de şantier. De fapt, pentru refacerea Parcului Rizer, ar fi trebuit să se lucreze încă din luna mai.

Vreme de două mandate, primarul Dumitru Nicolae le-a tot promis gălăţenilor că va transforma fostul parc Rizer - demult abandonat de edili şi ajuns teren viran - într-un modern şi civilizat loc de promenadă. Şi când chiar nu mai credeam că această intenţie poate depăşi stadiul de angajament electoral, surpriză, la data de 7 septembrie, primarul anunţa într-o conferinţă de presă că: „De mâine (8 septembrie n.n.) vor începe lucrările la Parcul Rizer şi vor fi gata până la sfârşitul mandatului meu. Va fi un parc frumos cu un iaz, cu loc de joacă pentru copii şi, în premieră pentru Galaţi, loc de joacă pentru câini. "

Căt despre costurile lucrării, edilul a precizat că se ridică la 4.717.000 lei cu TVA, licitaţia pentru amenajarea parcului fiind câştigată de SC Palegrini SRL.

Se „grăbesc încet"!

La aproape o lună de la acea declaraţie a primarului, trecând prin apropierea „parcului" am regăsit terenul viran exact aşa cum il ştiam de ani zile, urâţind zona din faţa impunătoarei clădiri-monument istoric a Spitalului Militar.

Totuşi, pe o ditamai placarda frumos colorată, montată lângă ruinele unui gard din beton, pe care cu litere de-o şchioapă scrie Regio (Programul Regional Operaţional), informează trecătorii că modernizarea parcului a început (de fapt, ar fi trebuit să înceapă!) la data de 11.05.20011, cu aproape jumătate de an în urmă (!) şi că va fi gata anul viitor, tot în luna mai. Pe placardă mai scrie că valoarea proiectului este de 10.441.084 lei şi nu de 4.717.000 lei, cum s-a spus în conferinţa de presă. Dincolo de această inadvertenţă, care poate că o fi având şi ea tâlcul ei, ceea ce se cuvine remarcat este că, într-o lună (de fapt aproape şase, după informaţiile inscripţionate pe placardă), tot ce s-a „lucrat" în Parcul Rizer este împrejmuirea unei porţiuni din mijlocul acestuia, cu o bandă semnalizatoare din polietilenă legată de câţiva ţăruşi.

Poate într-o altă viaţă

Pentru întârzierea începerii lucrărilor, Nicoleta Manole, purtătorul de cuvânt al Primăriei, are o singură explicaţie:"În prealabil, a fost necesară predarea amplasamentului". Complicată trebuie să fie o asemenea operaţiune dacă a durat o lună!

Iată de ce localnicii din zonă şi trecătorii se declară sceptici şi nu cred că parcul va ajunge curând să rivalizeze cu Grădina Publică. Cel puţin, nu în mandatul actualului edil şef.

„Prin 1956, aici era o frumuseţe de parc. Avea şi cinematograf de vară în mijloc. L-au demolat în urmă cu doi ani ca să facă un muzeu şi pe marginile lui, alei cu copaci şi bănci. Dar de atunci, nu s-a mai mişcat nimic. Poate doar peste 20 de ani să fie gata. Eu sigur nu mai apuc să mă plimb pe aleile alea, daramite să vizitez muzeul!" crede Matrona Lovin, de 86 de ani.

adevarul.ro

[AdiTZA]

Paaarcuuul................vaa................fi.................moodeernizaat...................cuu................vitezaa..................cuu......................caaree..............deeclaaraa......................

priimaaruul.............foosiilaa..............caa.............see..........vaa..............moodeerniizaa................

Dupa cum spunea batranica, nu numai ca ea nu-si va plimba cainele prin Parcul Rizer, dar cred ca nici juniorul meu nu va prinde vremea in care se va plimba cu prietena pe-acolo

Edited October 8, 2011 by AdiTZA

[riaji]

Aseara am visat ca primarul a fost ingropat acolo. Inainte sa-si termine mandatul..

[AdiTZA]

Aseara am visat ca primarul a fost ingropat acolo. Inainte sa-si termine mandatul..

Doamne fereste, vrei sa dureze funeraliile doua mandate????

Edited October 8, 2011 by AdiTZA

[riaji]

Pai.. cu el mort sau viu, miscandu-se sau pus pe masuta in parc, la priveghi, orasul ar arata la fel. Singura diferenta ar fi usurarea (sufleteasca) a unor netrebnici ca mine

[AdiTZA]

Tu crezi ca o inmormantare in Parcul Rizer se face usor??? Poi mai intai, 5-6 luni pentru studiu de fezabilitate, apoi 5-6 luni pentru cadastru, apoi 5-6 luni licitatii, apoi 5-6 luni de pregatire a terenului, apoi 5-6 luni sa sape groapa de 2/1,5/2. In tot timpul acesta primarele va sta la rece cu perfuzii cu formol (cum sta si acum) sa-si ia pensia...si o sa mai stea mult si bine pana se vor termina lucrarile incepute in Galati sau Galatiul propriu-zis...Ca doar n-o sa le termine dentistul sef al urbei?

[dcp100168]

Parcul Rizer, cârpeală pe milioane de euro sub nasul autorităţiilor

* Nici un gard nu se poate face ca lumea * Cârpeli cu aprobări fantomă * Cine are de pierdut, cine de câştigat * Primăria „premiază” cu un nou contract

La cât tam-tam s-a făcut la vremea semnării fabulosului contract de modernizare a Parcului Rizer, Grădinii Publice şi a patru străzi din cartierul Dunărea, la ditamai primul-ministrul şi ministreasa Dezvoltării sosiţi la Galaţi în vederea semnării, te aştepţi ca această grandioasă finanţare europeană să fie îndeaproape monitorizată de beneficiar, respectiv Primăria Galaţi.

La 2,5 milioane de euro finanţare, numai pentru primul dintre obiective, şi un termen de predare puţin peste un an de zile, te aştepţi ca dirigintele de şantier să stea zi-lumină pe capul constructorului, iar Primăria să se intereseze cel puţin săptămânal de mersul lucrărilor. Nu doar valoarea obiectivului e importantă în economia proiectului, dar „ritmul” imprimat de acesta va însemna un start bun şi pentru obiectivul următor şi înrudit, Grădina Publică. Iar dacă beneficiarul va găsi motive de nemulţumire încă de la lucrările din Parcul Rizer, măcar va şti ce să corecteze pe mai departe în relaţia cu executantul.

Ei bine, lucrurile stau cu totul altfel, se pare că lucrările au început cu stângul, cu cârpeli în teren şi ceaţă în hârtii. Ba, mai mult, cum executantul se anunţă acelaşi, iar Primăria nu dă vreun semn că ar fi deranjată de nereguli acum, acestea au toate şansele să apară şi la proiectul următor, Grădina Publică.

Proiect european cu gard reciclat

Proiectul de reabilitare a parcului Rizer a fost atribuit firmei Pallegrini SRL, care a mai derulat un contract cu Primăria, parcul şi locul de joacă din Micro 13, lângă blocurile ANL. Proiectul a fost evaluat la 7,1 milioane de lei de către proiectant şi atribuit pentru doar 4,7 milioane de lei, pe baza ofertei cu cel mai mic preţ. Deoarece banii s-au alocat cu întârziere, lucrările au început cam pe la începutul lui decembrie, iar elementul realizat în cea mai mare proporţie este împrejmuirea parcului. Acest prim element, din preţul total al contractului, valorează doar 400 de mii de lei, nici 10 la sută.

Dar chiar de aici s-a început cu „tăierile”, doar că în favoarea constructorului, bineînţeles. Spre deosebire de ceea ce prevede proiectul, adică demolarea vechiului gard, o nouă fundaţie, de 50 cm, cu pietriş pe fund, şi apoi turnarea unui alt gard, constructorul s-a apucat să facă ceea ce se vede în imagine

Adică, a dat la o parte partea superioară a vechiului gard din panouri prefabricate, a păstrat stâlpii şi placa inferioară, a pus nişte armătură de jur-împrejurul vechilor stâlpi şi a turnat beton deasupra.

Un alt amănunt care în opinia noastră spune totul despre acurateţea execuţiei construcţiei. Proiectantul a prevăzut ca stâlpii gardului să aibă 25 cm adâncime şi 50 lăţime, fără placare. Ei au acum, după turnare, fie 25, fie 30 cm, în funcţie de latura de parc pe care se află, iar ca lăţime sunt de 45, 46 şi 47 cm. Dintr-un gard elegant, în stil englezesc în proiect, s-a reuşit în teren unul pur românesc.

Preţ mai mic cu o treime, dar şi muncă pe jumătate

Alarmat probabil de faptul că cineva a imortalizat ce se află „în lucrare”, constructorul a dat la o parte cofrajele peste care se pregătea să toarne ultimii metri de gard, şi a refăcut partea fotografiată. Marţi, ea arăta ca în foto 3. Adică, fără vechiul gard „îngropat” în cel nou, cu armătură la bază aşa cum prevede proiectul, dar, bineînţeles, fără fundaţia de 50 cm adâncime din proiect.

Practic, ce-a economisit constructorul adoptând o asemenea soluţie… originală? Conform devizelor şi la un calcul estimativ, cam 100 mc de săpătură şi tot atâţia de beton în fundaţie, vreo 50 de basculante de moloz cărate la 15 km distanţă cu inerente taxe de depozitare, vreo 15 tone de pietriş. Asta pe lângă înlocuirea armăturii de 6-8 mm cu una de 2-3 mm şi „evaporarea” celei de 10-16 mm din fundaţii...

Cu siguranţă, marea economie e la manoperă. Gândiţi-vă cât ar fi durat demolarea unui gard lung de trei sferturi de kilometru, săparea unui şanţ de aceeaşi lungime şi jumătate de metru adâncime, încărcarea a 50 de basculante, transportul şi mai ales confecţionarea noilor armături. Una peste alta, cu o minimă socoteală pe care o poate face oricine şi-a construit vreodată un zid, mare parte din costuri au fost „evitate”.

Aprobări de care beneficiarul nu ştie nimic

Constructorul, Pallegrini SRL, se apără spunând că are aprobarea proiectantului şi beneficiarului, Primăria Galaţi, pentru modificările făcute. Primăria susţine că aşa ceva nu există. „Vă comunicăm că nu există dispoziţii de şantier de modificare a execuţiei împrejmuirii Parcului Rizer. Execuţia gardului are loc conform proiectului: realizare gard nou, prin demolarea celui vechi, şi realizarea unui parapet din beton armat placat cu cărămidă aparentă şi panouri metalice, pe o lungime totală de 740 de metri liniari”, ne-a declarat Nicoleta Manole, manager public al Primăriei Galaţi.

Inginerul Gabriel Negru (foto), patron şi director la Pallegrini, susţine ferm că există dispoziţiile de şantier, acele aprobări date de proiectant şi avizate de beneficiar, ce permit modificări chiar în decursul execuţiei unei construcţii. După câteva zile de insistenţe, atât pe lângă Primărie, cât şi pe lângă constructor, acesta din urmă ne-a promis că ni le va arăta. Până acum nu le-am primit.

Calitatea o va stabili doar… timpul probabil

E foarte posibil să ni se arate aprobările. Şi le vom studia cu interes. Mai ales că e tare ciudat cum de nu ştie beneficiarul nimic de ele. Primăria plăteşte o bună parte din lucrare, pe lângă fondurile europene, iar după toată „febra” creată de întrebările noastre, cu siguranţă a verificat atent întregul dosar al lucrării înainte să dea un asemenea răspuns categoric.

Pe de altă parte, e interesant de văzut dacă vom avea acces la dovada scrisă a modificării aprobate de proiectant. Din ea a rezultat poziţionarea unei împrejmuiri în pantă, de peste 400 de tone, într-un şănţuleţ de numai 10-15 cm, practic, direct pe pământ. Chiar dacă aşa ceva s-a dat, credem că se ridică un semn de întrebare nu doar asupra constructorului, dar şi asupra proiectantului care a acceptat-o, cu toată garanţia de 6 ani dată la lucrare.

Costică Trifan, inginer constructor, cu o experienţă de 15 ani ca expert tehnic autorizat de Ministerul Justiţiei, ne-a spus că gardul „ar putea fi rezistent. La ce masă şi dimensiuni are, se va susţine singur, fără cine ştie ce fundaţie”. Când am avansat însă ipoteza unor ierni mai bogate şi friguroase, cu infiltrări de apă şi apoi îngheţare subterană, pronosticul a devenit rezervat. A fost însă de acord că s-a economisit foarte mult timp şi manoperă, pe lângă materiale. Şi doar în timp de câţiva ani se va putea vedea dacă modificarea a afectat cu adevărat lucrarea sau nu.

Cu ceva noroc de sus, credem noi, în ceea ce priveşte precipitaţiile şi diferenţele de temperatură. Adică, mai de-a dreptul, cum o da Domnul!

Şi totuşi, cât costă un gard?

Nu mare lucru. La masivitatea ce se poate observa din imagini, plus placare cu cărămidă şi grilaje ornamentale din ţeavă zincată vopsită electrostatic, fiind vorba de 740 de metri lungime, 400 de mii de lei pare un cost rezonabil. Pe de altă parte, când te gândeşti că acest gard valorează aproape o zecime din valoarea proiectului, parcă te-ai aştepta ca şi rigurozitatea construirii lui să fie corelată cu importanţa sumei cheltuite pentru el. Ba chiar şi ca beneficiarul lucrării, Primăria, care va achita din taxe şi impozite o bună parte din nota de plată, să stea mai des cu ochii dirigintelui de şantier aţintiţi asupra a ceea ce se întâmplă în fapt, pe teren.

Oricum, potrivit directoarei Agenţiei Regionale de Dezvoltare pentru Regiunea de Sud-Est, prin intermediul căreia se vor face şi plăţile din fonduri europene, modificările de costuri pot fi de până la maxim 10 la sută în plus faţă de suma contractată. „Majoritatea proiectelor tehnice nu sunt făcute ca la carte, iar ca să-şi acopere cheltuielile suplimentare ocazionate de neprevăzutul din teren, constructorii economisesc tot ce pot. Important pentru noi, în vederea aprobării decontărilor, este ca, la prezentarea documentelor justificative, să existe corelare între proiectul tehnic, ceea ce e pe teren şi ceea ce s-a raportat”, ne-a declarat dna Luminiţa Mihailov, şefa ADRSE.

Incertitudini pentru proiect, viitor promiţător pentru constructor

Aşadar, la restul lucrărilor din parc - un spaţiu de joacă, două fântâni arteziene, un iaz cu cinci trepte de cascadă, un amfiteatru 3D, o agora, un spaţiu expoziţional cu o pergola de 54 de tone din metal, instalaţii de iluminat - e foarte posibil ca Pallegrini să „consume” ceea ce a „economisit” la împrejmuirea parcului. Şi asta fiindcă de multe ori ceea ce se află pe teren - conducte, reţele electrice, denivelări, pământ ce necesită compactare - nu se potriveşte cu proiectul şi trebuie adaptat. Pe de altă parte, bazându-ne pe „experienţa” atâtor alte lucrări executate „cu cântec” sub egida Ministerului Dezvoltării, ne putem întreba cât s-ar mai putea „economisi”, prin diverse „modificări”, din valoarea totală de 4,7 de milioane de lei dacă de la primii 400 de mii sunt atât de vizibile „ingineriile”.

Pe de altă parte, Pallegrini a câştigat şi licitaţia pentru reabilitarea Grădinii Publice, urmând să semneze astăzi contractul cu Primăria.

Iar noi ne-am propus să revenim cu articole şi asupra altor obiective realizate cu finanţări grandioase, inclusiv parcuri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ofensat de „denigrare şi defăimare”, primarul apără „ingineriile” din Parcul Rizer

Am primit pe adresa redacţiei, din partea primarului municipiului Galaţi, un drept la replică referitor la articolul despre reabilitarea Parcului Rizer.

În acel articol arătam că, încă de la execuţia gardului, constructorul s-a apucat să facă tot felul de modificări în teren vizavi de cele stipulate în proiect şi, dincolo de economia financiară şi de timp realizată de acesta, s-ar putea ca şi fondurile europene să facă o „economie” în ceea ce priveşte această lucrare. În sensul că, date fiind neregulile rezultate, e foarte posibil să se refuze decontarea, cel puţin parţial, costurile rămânând în sarcina bugetului local.

Iată mai jos opinia primarului Dumitru Nicolae vizavi de împrejmuirea Parcului Rizer:

Gard reciclat de 100 de mii de dolari (fără TVA)

„În ceea ce priveşte executarea împrejmuirii, proiectantul a prevăzut, în proiectul tehnic, realizarea unui gard de beton armat placat cu cărămidă aparentă de 9 mm, cu înălţimea de 1,65 m, cu ţeavă vopsită electrostatic cu dimensiunile de 30x20 şi 50x20, pe o fundaţie din beton cu adâncimea de 50 cm şi lăţimea de 25 m (sic!), pe toată lungimea de 740 m. Valoarea totală a devizului aferent acestui obiect, conform ofertei câştigătoare, este de 322.292 lei fără TVA. La demolarea gardului vechi s-a constatat faptul că, pe anumite porţiuni, acesta se află într-o stare foarte bună şi nu se impune demolarea în totalitate.

În acest sens, factorii implicaţi în proiect (proiectant, constructor, diriginte de şantier şi beneficiar) au stabilit ca, pe porţiunile unde fundaţia se află în stare bună (nu prezintă armături dezvelite şi/sau corodate, exfolieri ale betonului, beton sclivisit), fundaţia existentă să fie înglobată în cea nouă prin executarea unor centuri la stâlpii de susţinere şi de-a lungul fundaţiei existente, astfel încât stabilitatea şi rezistenţa gardului să nu fie pusă în pericol. Toţi stâlpii sunt fundaţi la o adâncime mult mai mare decât cea prevăzută de proiectant, respectiv la 1,00 m (fără costuri suplimentare).”

Totul e perfect, doar presa defăimează şi denigrează

Iar după ce înşiruie cantităţile de materiale şi lucrări pe care le ştiam şi noi din devize, primarul continuă:

„Nu se aduce vreo modificare din punct de vedere tehnic în ceea ce priveşte siguranţa şi stabilitatea împrejmuirii realizate. Menţionăm că lucrările sunt în curs de execuţie, iar în acest moment stadiul fizic al lucrărilor este mult mai avansat faţă de plăţile către constructor. Cantităţile la care faceţi dumneavoastră referire şi care ar constitui un „ciubuc” al constructorului sunt calculate după alte norme, normele gazetăreşti, poate, şi în nici într-un caz cele inginereşti, şi vă asigurăm că de urmărirea şi verificarea lucrărilor şi a calităţii acestora se ocupă persoane calificate din cadrul instituţiei, 1 diriginte de şantier, care urmăresc zilnic activitatea din şantier, responsabili tehnici cu execuţia lucrărilor din partea antreprenorului şi responsabili din partea proiectantului general al lucrărilor.

Dacă jurnalistul semnatar al articolului ar fi fost de bună credinţă, respectând deontologia profesională, ar fi consultat mai multe surse şi ar fi prezentat în articol informaţii mai precise, nu simple afirmaţii fără nici un suport, afirmaţii care au un caracter vădit de denigrare şi defăimare a instituţiei noastre.”

Şi ni se mai trimit şi câtva poze, de o calitate mediocră, în care se vede o altă latură a gardului decât cea fotografiată de noi, cu o fundaţie de câteva zeci de cm, dar cu aceeaşi armătură de 2-3 mm grosime, spre deosebire de 10-12, cât scrie în devize.

Măcar avem pe cine arăta cu degetul

Oricum, am înţeles din răspunsul de mai sus că primarul îşi asumă modificările efectuate în teren şi garantează pentru soliditatea lucrării, chiar dacă nu-şi sprijină afirmaţiile pe dispoziţii de şantier sau modificări de proiect care să-i permită constructorului abateri de la planurile iniţiale. Ori poate că acele documente nici nu există. Aşadar, primarul ne garantează prin expertiza sa (de constructor?), că nu este afectată calitatea construcţiei ori siguranţa şi stabilitatea acesteia. Fără a pomeni nimic despre neregulile constatate de noi în ceea ce priveşte dimensiunile aleatorii ale lucrării pe diferitele laturi ale sale, fără a contesta realitatea fotografiată în care se vedea clar că nu s-a săpat nicio fundaţie, ca în proiect, fără a ne pune la dispoziţie vreo notă constatatoare din care să reiasă ce s-a modificat şi ce s-a economisit sau adăugat în realizarea lucrării, primarul inginer Dumitru Nicolae este întrutotul de acord cu ce au făcut cei pe care îi plăteşte din bani publici.

Dacă este bine şi-aşa, vorba românului, rămâne de văzut după ce se vor scurge ceva ani peste lucrarea finală, măcar anii perioadei de garanţie. Măcar vor şti contribuabilii la uşa cui să bată dacă ceea ce se construieşte acum va ceda precum multe alte investiţii făcute în pripă. La uşa Primăriei. Sau a primarului?

viata-libera.ro

[dcp100168]

Proiectanţii au uitat să prevadă Parcul Rizer cu o rigolă

Nicio săptămână fără un proiect defectuos. Cu asta pare că se confruntă Marius Stan de când a venit la conducerea Primăriei Galați. După ce a descoperit că pe străzile Frunzei, Oțelarilor și Gheorghe Asachi s-a omis proiectarea refugiilor pentru pietoni, iar la Baia Comunală nu a fost prevăzut cumpărarea mobilierului, a mai apărut o problemă. O gafă impardonabilă a proiectanților amână lucrările și la Parcul Rizer, investiție în valoare de 4,7 milioane lei.

Tocmai când se credea că totul este pus la punct, iar lucrările vor putea fi finalizate înainte de termen, s-a descoperit că parcul nu este prevăzut cu o rigolă. „Vă vine sau nu să credeți, cei care au întocmit proiectul au omis un lucru extrem de important: rigola care să dirijeze apa într-un colector. Deoarece nu există, apele vor ajunge pe străzi și în Grădina Publică. Nu puteam lăsa proiectul fără o rigolă, motiv pentru care am remediat situația”, spune Marius Stan.

Chiar dacă gafa a fost sesizată în timp util, nu se știe dacă Uniunea Europeană va accepta modificarea proiectului.„Nu avem voie să schimbăm condițiile inițile ale proiectului, însă am adăugat o îmbunătățire. Există varianta ca rigola să se construiască pe banii Primăriei sau ai Uniunii Europene. Vom vedea ce e de făcut”, a mai spus primarul.

nepasadegalati.ro

[dcp100168]

"Las Vegas" în Parcul Rizer

Parcul Rizer, aflat acum în reabilitare, va fi luminat ca Las Vegasul, cel puţin aşa era prevăzut în proiect. Consumurile ar fi fost poate mai mari decât în celebrul oraş din statul Nevada, pentru că stâlpii, amplasaţi din cinci în cinci metri, erau prevăzuţi, fiecare, cu trei braţe, având la rându-le becuri incandescente, nu umile leduri sau becuri economice… Primăria se preocupă acum de modificarea proiectului, astfel încât să nu ne declare război americanii, ciudoşi pe Las Vegasul nostru. Nu că asta ar fi fost prima aberaţie inclusă în proiectul de modernizare a Parcului Rizer, în valoare de 4,7 milioane de lei, atribuit firmei Pallegrini SRL.

viata-libera.ro

[dcp100168]

La Galaţi va fi inaugurat unicul parc din lume în care fotosinteza plantelor nu va înceta nici noaptea

Nu este nimic miraculos, fenomenul fiind întreţinut cu un număr impresionant de corpuri de iluminat, mai mare decât cel al copacilor. Energia electrică consumată în acest scop va fi costisitoare, dar unicitatea fenomenului merită o alocare generoasă din sărmanul buget local.

Parcul Rizer se numără printre proiectele moştenite de actualul edil de la predecesorul său. Este unul dintre acele proiecte pomenite public, cu năduf, de către Marius Stan căruia îi revine sarcina uşor ingrată de a le duce la bun sfârşit fără a fi nevoit să dea explicaţii în legătură cu costisitoarele „aberaţii tehnice" pe care le conţin.

Nu ne îndoim că, la finalul lucrărilor de modernizare, Parcul Rizer va arăta bine chiar dacă, din păcate, nu va avea şansa să fie pus în valoare de un cadru arhitectonic adecvat. Dacă nu s-ar afla în faţa monumentalei clădiri a Spitalului Militar, ar putea fi considerat „tichie de mărgăritar".

Totuşi, şansele ca gălăţenii să bată cale lungă până pe strada Traian pentru a se plimba pe aleile parcului Rizer - în ciuda faptului că, într-o bună zi, mult mai accesibila Grădină Publică, situată în aceeaşi zonă a oraşului, se va deschide din nou - ar putea depăşi aşteptările cârcotaşilor. Motivul îl constituie o particularitate deloc neglijabilă prin care viitorul parc se remarcă deja: fiecărui copac rămas netăiat îi corespunde cel puţin un corp de iluminat public.

Ai zice că parcul seamănă cu o pădurice de lampadare, dintre care unele au câte trei braţe. Şi cum proiectantul a prevăzut dotarea acestora cu becuri cu vapori de sodiu de mare putere, Parcul Rizer va fi singurul din lume în care plantele nu-şi vor întrerupe fotosinteza nici noaptea.

Acest loc de recreere va fi unul dintre consumatorii importanţi racordaţi la Sistemul energetic naţional, puterea sa instalată fiind una demnă de respect. Se poate deduce asta şi după dimensiunile transformatoarelor prevăzute în proiect, care au fost deja montate.

Transformatoare noi care să poată alimenta sistemul de iluminat al parcului

Cum să nu cârcoteşti că, în timp ce până şi corpurile de iluminat public se fabrică deja folosindu-se diode LED, din raţiuni de economie şi ecologie, energia electrică necesară pentru iluminarea „a giorno" a Parcului Rizer, va costa Primăria bani buni dintr-un buget local care nu poate acoperi toate necesităţile stringente?

„Conform proiectului, aprobat în timpul legislaturii trecute, corpurile de iluminat, dintre care unele cu câte trei braţe, au fost amplasate din şase, în şase metri, şi sunt prevăzute cu becuri de 150 de watt fiecare", ne-a precizat Mihai Costache, purtătorul de cuvânt al Primăriei gălăţene.

Ai zice că este o glumă proastă, dar nu e. Parcul nu are câte un copac la fiecare şase metri sau mai bine zis nu mai are pentru că o parte dintre arbori au fost tăiaţi ca să poată fi construie celelalte amenajări prevăzute în proiect, precum locul de joacă pentru căţei, fântâna arteziană şi altele.

În locul copacilor tăiaţi, "au răsărit" corpuri de iluminat

Cât despre ponderea contravalorii atâtor corpuri de iluminat, a reţelei electrice şi a staţiei de transformare aferente, în costurile totale ale proiectului, de 4,7 milioane de lei (47 de miliarde de le vechi!), orice presupuneri şi comentarii sunt de prisos.

adevarul.ro

[dcp100168]

Parcul Rizer - aproape de finalizare, cu stâlpi de iluminat din cinci în cinci metri

Dacă printr-o minune, cei 115 stâlpi, amplasaţi din cinci în cinci metri, prevăzuţi cu 250 de corpuri de iluminat, “plantaţi” în Parcul Rizer s-ar transforma în copaci, atunci Galaţiul s-ar îmbogăţi cu un crânguleţ de toată frumuseţea. Aceasta este prima impresie pe care o lasă noul parc Rizer, a cărui modernizare se apropie de final. Plecând, însă, de la ideea că, în septembrie 2011, când SC Pallegrini SRL a demarat lucrările de reamenajare, sistemul de iluminat al parcului nu mai exista, putem spune că becurile şi-au luat revanşa. Primăria susţine însă că cel mai important element al amenajării peisagistice a fost îmbogăţirea cu 645 de arbori şi arbuşti, plus o suprafaţă gazonată de 17.815 mp.
Parcul trebuie să fie gata pe 10 mai, însă mâine este programată conferinţa de încheiere a proiectului de modernizare, finanţat prin Programului Operaţional Regional 2007-2013, valoarea contractului ridicându-se la 4.717.580,52 de lei cu TVA.
Ieri, când am vizitat Rizerul, câţiva prichindei, asaltaseră deja toboganul şi cele câteva leagăne, în vreme ce muncitorii îşi vedeau de treabă. În comparaţie cu mormanul de gunoaie şi moloz care era, parcul seamănă, în sfârşit, a parc: au fost refăcute aleile pietonale, au fost amenajate agora, două fântâni arteziene, o platformă expoziţională, o zonă destinată plimbării câinilor de companie şi amfiteatrul cu peste 250 de locuri şi scenă.
Ceea ce şochează este suprafaţa de 4.600 mp rămasă pârloagă, care taie parcul în două. Suprafaţa respectivă a fost concesionată Consiliului Judeţului şi, chiar dacă acolo nu se va mai construi sediul Muzeului de Arte Vizuale, ea nu a fost prinsă în proiect.
Rămâne de văzut cum va arăta parcul pe 10 mai, când este prevăzută inaugurarea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Investiţii de peste 4,7 milioane de lei în Parcul Rizer

Primăria Galaţi a anunţat că mâine este programată conferinţa de închidere a proiectului prin care s-a reabilitat Parcul Rizer. Conform proiectului, în perioada septembrie 2011 – decembrie 2012 s-au executat lucrări de construcţii, instalaţii şi peisagistică în parcul sistematizat de arhitectul Rizer în anul 1858, cu o suprafaţă totală de 35.223 mp. În anul 1940, prin proiectul de sistematizare al profesorului arhitect Petrea Antonescu, obiectivul a căpătat denumirea de Parcul Rizer iar în 1940 au fost efectuate primele amenajări. Între anii 1964 şi 1965 au fost realizate lucrări de sistematizare. În timp, din cauza neîntreţinerii parcului, aleile s-au degradat până la inexistenţă, împrejmuirea a fost distrusă aproape în totalitate iar Grădina de Vară construită în anul 1965 a fost abandonată şi în final demolată în anul 2008 pentru ca pe amplasamentul acesteia să fie realizat sediul Muzeului de Arte Vizuale, deoarece, în anul 2007, 4.600 mp din centrul Parcului au fost concesionaţi Consiliului Judeţului în vederea construirii sediului Muzeului de Arte Vizuale.

La ora începerii lucrărilor de reabilitare a parcului, sistemul de iluminat nu exista iar sistematizarea pe verticală era afectată în totalitate de intemperii şi de depunerile necontrolate de moloz şi deşeuri. Parcul nu avea un sistem propriu de canalizare şi alimentare cu apă.

În urma execuţiei acestei lucrări, parcul beneficiază de 4.400 mp de alei pietonale, agora cu o suprafaţă de 78 mp, pentru desfăşurarea unor evenimente de grup sau individuale, două fântâni arteziene, platformă expoziţională cu o suprafaţă de 1.400 mp, zonă de recreere pentru vârstnici, zonă destinată plimbării persoanelor însoţite de câini, un amfiteatru cu o capacitate a gradenelor de 250 de locuri şi o scenă de 275 mp, platforme pe care sunt amplasate toalete ecologice şi tomberoane pentru deşeuri, 9 extensii pavate pentru amplasarea unor căsuţe de lemn, în vederea vânzării de îngheţată şi sucuri (spaţiile sunt conectate la reţelele de apă, electricitate şi canalizare).

Cel mai important element al amenajării peisagistice a fost îmbogăţirea cu mai multe tipuri de arbori aclimatizaţi – tei, magnolii, ienuperi, oţetari, în total 645 de arbori şi arbuşti. De asemenea, a fost gazonată o suprafaţă de 17.815 mp.

Parcul a fost echipat cu 196 de bănci din fontă şi lemn stratificat, 100 de coşuri de gunoi, 7 cişmele cu apă potabilă, 4 panouri informaţionale, 4 toalete ecologice şi rastele pentru biciclete.

Noul gard al parcului a fost executat din soclu de beton şi panouri metalice de tip englezesc.

Locurile de joacă pentru copii sunt dispuse pe toată suprafaţa parcului. S-au amplasat 115 stâlpi cu 250 de corpuri de iluminat, atât pentru alei cât şi pentru punerea în valoare a obiectivelor realizate. Parcarea auto este pavată carosabil, are o suprafaţă de 720 de mp şi este amplasată în punctul de acces dinspre strada Dimitrie Bolintineanu.

Lucrările de reamenajare a Parcului Rizer au început în anul 2011, în baza unui proiect executat de SC Green Project SRL Iaşi, şi au fost încredinţate, în urma unei licitaţii, unui grup de firme cu lider de contract SC Pallegrini SRL. Valoarea contractului de lucrări s-a ridicat la 4.717.580,52 cei cu TVA.

În cursul după-amiezii de ieri, când am fost noi în parc, lucrările nu erau finalizate în totalitate. În primul rând trebuie spus că spaţiul din centrul parcului unde urmează să se construiască Muzeul de Arte Vizuale strică tot aspectul. Nici nu vrem să ne gândim cum se va relaxa gălăţeanul în parc în zgomot de excavatoare şi praf când vor începe lucrările. Proiectul parcului, însă, este generos. E de remarcat numărul foarte mare de bănci, dar şi de coşuri de gunoi, lucru care va fi apreciat de vizitatori. Încă se mai lucrează prin unele zone iar în altele se reface ce s-a stricat deja, deşi nici măcar nu s-a dat în funcţiune. Nu vrem să fim cârcotaşi, dar nici nu putem să ne facem că nu vedem vopseaua coşcovită, rigolele nefinalizate sau faptul că la canisă se putea da dovadă de mai multă imaginaţie.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Şeful arhitecţilor de la Dunărea de Jos, Sergiu Porumboiu: "Parcul Rizer este în faza de semiavorton"

* Euforia autorităţilor locale a fost zdruncinată serios de criticile specialiştilor * Construcţia viitorului Muzeu de Arte Vizuale ar putea distruge întregul parc

Conferinţa de încheiere a proiectului de modernizare a Parcului Rizer s-a transformat dintr-un moment de enumerare a succeselor într-o aspră judecată a imperfecţiunilor care marchează atât investiţia, cât şi viitorul ei. Autorităţile locale au fost trezite din euforie de criticile dure ale arhitectului Sergiu Porumboiu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) - Filiala Teritorială „Dunărea de Jos”.
Pârloaga CJ, ocolită cu grijă
Managerul de proiect, Silviu Bacalum, era mulţumit că din valoarea alocată proiectului, 10.441.084,04 de lei, din care 8.049.784,53 lei au reprezentat asistenţa financiară nerambursabilă, nu s-a cheltuit decât 60 la sută, iar restul va putea fi folosit pentru alte proiecte aflate pe lista de rezervă. Şi că nu au existat decât trei corecţii de cinci la sută, pe trei contracte diferite, corecţii care vor fi suportate de Primărie.
Autorităţile s-au străduit să ocolească cu grijă zona rămasă pârloagă în mijlocul parcului - o suprafaţă de 4.600 metri pătraţi care-i aparţine Consiliului Judeţului şi pe care ar fi trebuit să se construiască Muzeul de Arte Vizuale. De terenul respectiv nu s-a putut atinge nimeni până acum, dar s-a obţinut, totuşi, un acord scris al CJ pentru amenajarea unui spaţiu verde şi a unei alei centrale, operaţiuni catalogate ca „retuşuri”.
Preşedintele OAR, Sergiu Porumboiu, le-a spus în faţă că i se pare cu totul şi cu totul absurd să rămână într-un parc, „o porţiune care probabil va fi o zonă verde, un maidan de câini sau dracu’ ştie ce se întâmplă acolo!”. Asta pe lângă faptul că parcul are cam mult beton pentru un parc şi că nu există un nivelul mediu de vegetaţie - boscheţi, tufe, arbuşti.
Păcat de muncă şi de bani!
Vârât în corzi, managerul proiectului a trebuit să admită că pe zona de 4.600 mp nu există nici aspersoare, nici iluminat public, şi că singura cale de mijloc a fost acea de a pune gazon şi rigole.
„Rigolele sunt o soluţie de cârpeală pentru că sistemul de preluare a apelor pluviale trebuia gândit pe tot ansamblul parcului! Este un parc din Galaţi care deocamdată este în faza de semiavorton, o să vedem mai departe ce se va întâmpla cu el. Dacă nu reuşiţi să preluaţi terenul de la CJ e păcat de muncă şi de banii pe care i-aţi băgat. Cine trece pe acolo are senzaţia că cineva şi-a bătut joc! Nu e cazul să ne ascundem după deget! Într-o lume plină de betoane şi asfalt, o rezolvare peisageră a unei zone verzi este mai importantă decât bifarea unor puncte pe nişte proiecte”, le-a spus preşedintele OAR, adăugând că oricând vor avea nevoie de sprijinul arhitecţilor pe care-i reprezintă pot să apeleze cu încredere!
De cealaltă parte, autorităţile sunt conştiente că dacă CJ va obţine finanţare pentru Muzeu, proiectul fiind pe lista de rezervă 2014-2020, şantierul va distruge tot ceea ce s-a realizat în Parcul Rizer.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Parcul Rizer a fost distrus, la o săptămînă de la inaugurare

Încep să fiu convins din ce în ce mai tare că Galațiul ăsta nu merită să i se întîmple nimic bun. Nu merită să aibă străzi pe care să se poată circula omenește, să aibă cartiere curate, fără ghene pline de gunoi care se împut vara, la 30 de grade. Nu merită spații decente pentru promenadă, nu merită o faleză aerisită, nu merită piste pentru bicicliști, nu merită decît putoare, jeg și indolență din partea autorităților locale. Atîta nesimțire și rea credință din partea unor cetățeni mai rar vezi în alt oraș. Și poate pe undeva este explicabil: în Galați sînt extrem de mulți mîrlani, cocalari și țigani. Știu, și în Sibiu sînt țigani, dar credeți-mă că ei par școliți la Oxford, prin comparație cu țiganii din Galați.
Studiu de caz: Parcul Rizer. În data de 10 mai 2013, acest parc a fost oarecum inaugurat. Și zic “oarecum” pentru că nu s-a tăiat panglica  și nici nu s-au desfăcut șampanii, dar parcul a fost deshis oficial publicului, începînd cu data mai sus menționată. De atunci au trecut 9 zile, iar efectele trecerii gălățenilor prin acest parc se văd deja din avion.
Mai fă-le parcuri gălăţenilor, dacă eşti prost!

Din cele 6 leagăne care sînt în zona de sus a parcului (cea care dă la Spitalul Militar), cinci sînt deja stricate. Leagănele au fost vandalizate cu bună știință de neamurile proaste care nu se simt bine pînă cînd nu rup, nu distrug, nu fură ceva. Cum dracu să se strice niște leagăne solide, cu lanțuri de două degete, în doar o săptămînă? Păi, te pui cu inventivitatea și determinarea cocalarilor gălățeni? Ăștia ar fi în stare să îți strice și bomba atomică dacă le-ai lăsa-o 2-3 zile pe mînă, ca să se joace cu ea. Priviți pozele alăturate. Pe unul din leagăne cineva a pus deja un afiș pe care scrie “Defect”. Și cică să le mai faci parcuri moderne gălățenilor. Păi, în loc de parcuri, ăștia merită doar imașuri pline de scaieți și fără pic de umbră, acesta fiind se pare standardul în materie de civilizație în Galați.

antidotul.ro

[dcp100168]

Trafic de terenuri pentru "pârloaga" din Rizer

Primăria Galaţi vrea să scape de pârloaga de 4.600 de metri pătraţi care stă ca o plăcintă în mijlocul Parcului Rizer şi strică frumuseţe de peisaj reabilitat. Degeaba au promis autorităţile, până acum, că pe locul rezervat viitorului Muzeu de Arte Vizuale vor planta măcar gazon, juridic nu au voie. Suprafaţa respectivă a fost transmisă, încă din 2007, în proprietatea publică a judeţului Galaţi. Acesta este motivul pentru care, la recenta şedinţă a Consiliului Local, aleşii au solicitat Consiliului Judeţului bucata de teren.
„La această dată lucrările de modernizare la Parcul Rizer sunt finalizate şi întrucât Consiliul Judeţului Galaţi nu deţine fondurile necesare construirii Muzeului de Artǎ Vizualǎ, solicităm preluarea suprafeţei în administrarea Consiliului Local al municipiului Galaţi a terenului, pentru o amenajare provizorie. Precizăm că pe acest teren se vor executa lucrări de amenajare peisagistică (gazonare) şi se vor amplasa elemente de mobilier urban şi aparate/echipamente sportive care pot fi mutate la data începerii lucrărilor la Muzeul de Artǎ Vizualǎ”, se arată în documentele votate de consilieri. Rămâne de văzut ce va spune CJ în faţa acestei solicitări.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Alţi bani „îngropaţi” în Parcul Rizer! Cât costă amenajarea terenului viran

Modernizat cu fonduri europene, Parcul Rizer va înghiţi bani şi de la bugetul local. Aleşii locali şi-au dat votul pentru cheltuirea a 645.458 de lei în vederea amenajării zonei centrale de 4.600 mp, lăsată de izbelişte pentru că era proprietatea Consiliului Judeţului, propusă pentru construirea unui Muzeu de Arte.

viata-libera.ro

[dcp100168]

În parcul Rizer, în loc de zonă de picnic, tot teren viran

* "Pârloaga" de 4.600 de metri pătraţi, pe care ar fi trebuit să se construiască Muzeul de Arte Vizuale, a rămas de izbelişte

"Parcul Rizer este în faza de semiavorton", aşa a declarat, dur, dar adevărat, arhitectul Sergiu Porumboiu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială „Dunărea de Jos”, în aprilie 2013, când zona de agrement a fost redeschisă, după ce a fost reabilitată şi modernizată cu fonduri europene.
De atunci şi până acum a trecut mai bine de un an. Multiplele evenimente artistice, distractive şi culturale pe care le-a găzduit în acest răstimp - spectacole şi concerte organizate de Primăria Galaţi de 1 Iunie, 1 Mai şi 23 August, un festival de folclor şi unul de fanfare - ar fi trebuit să-i redea farmecul de altădată. Din păcate, Parcul Rizer este încă marcat, chiar în mijlocul său, de 4.600 de metri pătraţi de teren viran, care, în loc să se transforme în zonă extinsă de picnic, continuă să strice imaginea generală a parcului.

Hei-rup pe fonduri europene

Tăiat în două, aşa părea Parcul Rizer, acum un an, la inaugurare. De vină era „pârloaga” de 4.600 metri pătraţi, pe care ar fi trebuit să se construiască Muzeul de Arte Vizuale, proiect rămas în aşteptare. De suprafaţă, nici constructorul, SC Pallegrini SRL, nici Primăria nu s-au putut atinge, pentru că era concesionată Consiliului Judeţului Galaţi. "Un maidan de câini sau dracu’ ştie ce se întâmplă acolo!", comenta, revoltat, arhitectul Porumboiu.
E drept, zona virană nu era singura aberaţie a proiectului. Rizerul era o adevărată competiţie a paradoxurilor: nu avea rigole, iar apele pluviale urmau să se scurgă direct în Grădina Publică, amfiteatrul a avut nevoie de dale înierbate pentru ca spectatorii să nu stea cu picioarele în noroiul produs de aspersoare. Dar autorităţile erau mulţumite că din valoarea alocată proiectului, 10.441.084 de lei, din care 8.049.784 de lei au reprezentat asistenţa financiară nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, nu s-a cheltuit decât 60 la sută, restul putând fi direcţionat către alte proiecte.

Soluţii antipârloagă

În iulie 2013, aleşii locali au solicitat Consiliului Judeţului preluarea din administrare a terenului viran pentru o amenajare peisagistică. În toamnă, au aprobat cheltuirea a 645.458 de lei în vederea amenajării zonei lăsate de izbelişte. Cu banii alocaţi se dorea, în maxim două luni, "aducerea zonei la nivelul de amenajare a întregului parc şi crearea unui tot armonios şi funcţional": alei pietonale din pavele de beton, prevăzute cu inserţii de dale luminoase fotovoltaice, care să facă legătura cu parcarea auto şi o alee şerpuită care să lege spaţiul de fitness în aer liber de aleile existente în parc. Spaţiul tip fitness urma să fie amenajat cu un covor cauciucat multicolor, iar zonele verzi cu amestec de gazon cu trifoi alb, rezistent la călcare şi, desigur, instalaţie de irigat.
"În Parcul Rizer, vom face o zonă extinsă de picnic pe terenul care a fost destinat iniţial Muzeului de Arte Vizuale. O zonă de picnic unde să mănânci un sandviş, să stai cu copilul mic într-un loc protejat e binevenită şi în două luni poate fi gata", ne declara, în aprilie anul acesta, primarul Marius Stan.

Nu s-a schimbat nimic

Trandafiri, fântâni arteziene, locuri de joacă, amfiteatru, alei pe care, ce-i drept, dalele au suferit deja denivelări, arbori şi, în mijloc, dezastrul. Pe zona virană a crescut vegetaţie, iar şuvoaiele scurse în urma precipitaţiilor abundente au „săpat” şi „amenajat” alei acoperite cu pietrişul cărat de ape. Din păcate, starea de fapt nu se va schimba prea curând, şi nu din vina autorităţilor. "Investiţia în zona de picnic este suspendată din cauza unor neclarităţi privind legalitatea. Când se vor lămuri problemele, vor fi demarate procedurile”, ne-a comunicat Primăria Galaţi. Deci, să mai aşteptăm!

viata-libera.ro