Navrom Galaţi - cel mai bun armator român

[dcp100168]

Profitul Navrom a crescut cu 66%

Compania de Navigaţie Fluvială Navrom Galaţi a încheiat anul trecut cu un profit net de 2,4 milioane lei (733.000 de euro), cu 66% peste câştigul de 1,4 milioane lei din 2006, ca urmare a creşterii mai accentuate a veniturilor faţă de cheltuieli. Veniturile Navrom au urcat cu 8,9%, de la 150,9 milioane lei la 164,3 milioane lei (49,2 milioane euro), iar cheltuielile au avansat într-un ritm mai redus, de 7,8%, de la 149,2 milioane lei la 160,9 milioane lei (48,2 milioane euro). Cifra de afaceri a crescut cu 9,2%, de la 142,1 milioane lei la 155,2 milioane lei (46,5 milioane euro). La finalul anului trecut, Navrom avea datorii de 74,6 milioane lei (22,3 milioane euro), faţă de cele 76,9 milioane lei de la 31 decembrie 2006. Firma are un capital social de 29,9 milioane lei, divizat în 11,9 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 2,5 lei. Conform celor mai recente raportări, Transport Trade Services Bucureşti controlează 78,13% din capital.

[dcp100168]

Navrom mizează pe un profit brut de 6,5 milioane lei

Compania de transport fluvial Navrom Galaţi estimează o creştere de 90% a profitului brut în acest an, la 6,5 milioane de lei, de la 3,4 milioane lei în 2007, potrivit bugetului de venituri şi chelutuieli aprobat de acţionari. S-a hotărât totodată ca din profitul aferent anului trecut să nu fie distribuite dividende. Din suma totală, 2,45 milioane lei vor fi alocaţi pentru constituirea de surse proprii de finanţare a investiţiilor şi 120.000 lei pentru rezerva legală, se arată într-un comunicat al Navrom remis marţi pieţei Rasdaq.

Anul trecut, compania a raportat venituri de 164,5 milioane lei, în creştere cu 9%, şi un profit net de 2,5 milioane lei, cu 70% peste nivelul de 1,47 milioane lei consemnat la finele lui 2006. Cheltuielile au crescut în perioada menţionată cu aproape 8%, la 161 milioane lei. Totodată, cifra de afaceri a Navrom Galaţi a avansat cu 9%, la 155,2 milioane lei. La finalul anului trecut, Navrom avea datorii de 74,6 milioane lei (22,3 milioane euro), faţă de cele 76,9 milioane lei de la 31 decembrie 2006.

Compania este controlată de firma Transport Trade Services Bucureşti, care deţine 78,13% din acţiuni.

[dcp100168]

Criza tine la mal afacerile transportatorilor fluviali: o nava din zece are de lucru

Navrom Galati, cel mai important transportator fluvial local, functioneaza la jumatate din capacitate de la inceputul anului, din cauza crizei financiare, au declarat pentru Business Standard reprezentantii companiei. Per ansamblu, piata transporturilor fluviale interne pare sa functioneze la limita de avarie, oficialii asociatiei de profil declarand ca noua nave din zece sunt “trase pe dreapta” de aproape jumatate de an. O nava din zece mai transporta marfuri pe caile interne de navigatie ale Romaniei, pe fondul scaderii dramatice a comenzilor si al reducerii activitatii combinatului ArcelorMittal Galati, unul dintre cei mai importanti clienti ai transportatorilor, a declarat pentru Business Standard Leonard Cotiga, directorul executiv al Asociatiei Armatorilor si Operatorilor Portuari Fluviali din Romania (AAOPF). “Functionam la 10% din capacitatea de transport, pentru ca nu mai avem comenzi, nu se mai cauta marfa, iar porturile sunt aproape moarte. Toate contractele din 2008 au murit. Transporturile erau legate, in mare parte, de Arcelor, dar, cum acesta nu mai produce, nu mai misca nimic”, a mai spus Leonard Cotiga. Transporturile pe caile de navigatie interne s-au redus considerabil pentru mai multe tipuri de marfa, cele mai mari scaderi fiind inregistrate la materialele de constructii. Potrivit reprezentantului AAOPF, in acest moment nu mai exista cerere de transport pentru marfuri precum calcar, carbune, minereu de fier, pietris, nisip sau ciment.

Navrom Galati, unul dintre cei mai mari transportatori fluviali din tara, avand 417 nave in proprietate, functioneaza in acest moment la 50% din capacitate. “Flota fluviala este in colaps. La Navrom, folosim jumatate din capacitatea de transport, si asta pentru ca suntem antrenati in transportul de marfuri de tranzit, precum cerealele, aduse pe Dunare din Ungaria la Constanta”, a declarat Constantin Hartan, directorul Navrom Galati si presedintele AAOPF. Transportul de cereale este insa o activitate sezoniera, care va lua sfarsit in toamna. Din acel moment, situatia Navrom se va agrava, ca si a altor armatori, de altfel, in conditiile in care acestia au cheltuieli si cu navele tinute “la rece”. Tocmai pentru a preveni aceasta situatie, potrivit directorului Navrom Galati, AAOPF intentioneaza sa ceara Guvernului scutirea de taxele percepute navelor trase “pe dreapta”. “Transportatorii sunt printre cei mai afectati de criza financiara. Avem cheltuieli chiar si atunci cand nu avem activitate si vrem sa cerem Guvernului sa nu mai platim taxe pentru navele care nu functioneaza”, a mai spus Constantin Hartan. Nici armatorii, nici operatorii fluviali locali nu stiu ce se va intampla in viitor, au facut deja disponibilizari si se tem ca situatia nu se va debloca prea curand. “Armatorii si-au strans flotele «la rece» si asteptam. S-au dat oameni afara. Nu stim cand se vor clarifica lucrurile”, a mai precizat directorul executiv al AAOPF. Acesta spera insa ca transporturile de grane, desi este o activitate temporara, sa deblocheze macar partial piata. AAOPF reuneste 28 de membri, armatori si operatori portuari fluviali, ale caror nave inseamna aproape 80% din flota comerciala fluviala a Romaniei. Printre membri se numara CNFR Navrom Galati, Navrom Port Service, Navrom Reparatii, North Star Shipping, SC Spet Shipping Craiova, SC Touax Rom SA Constanta sau SC Trans Europa SA Galati.

http://www.standard.ro/articol_95975/cr ... lucru.html

[dcp100168]

Zeci de nave au fost scoase din exploatare

* Aproximativ 50 de nave ale Navrom precum şi ale unor firme din Galaţi şi Brăila stau în parcul rece de la kilometrul 161,5 Ostrovul Chiciu-Mic al Dunării.

Costurile mari pentru repunerea în funcţiune, dar şi efectele crizei, sunt principalele motive pentru numărul mare de nave lăsate în parcul rece. ”Parcul rece este constituit dintr-o grupare de nave scoase din exploatare, unele vechi care din punct de vedere tehnic nu au mai corespuns şi nu s-a mai dorit obţinerea de acte de navigaţie pentru ele datorită costurilor foarte mari care le impunea, şi o zonă în care am parcat, depozitat, nişte nave scoase din exploatare ca urmare a crizei economice”, a declarat directorul exploatare flota Navrom Galaţi, Panaite Iordache. Acesta a precizat că navele respective sunt în perfectă stare de exploatare, iar dacă s-ar relua activitatea de transport, acestea pot fi puse din nou în funcţiune în scurt timp. Iordache a mai spus că la început în parcul rece erau numai nave ale Navrom. ”Ulterior activitatea în parc s-a extins şi au intrat şi nave ale altor firme de transport naval din Galaţi şi Brăila, în general firme care din cauza crizei economice nu au mai putut ţine nave în exploatare”, a afirmat Iordache.

În parcul rece sunt peste 50 de nave dintre care doar opt sunt nave vechi, din perioada 1994-1998, care din punct de vedere tehnic nu au mai corespuns şi nu s-a mai dorit obţinerea de acte de navigaţie. Celelalte sunt parcate din cauza efectelor crizei economice. 14 dintre acestea sunt nave de linie şi opt nave de manevră pentru care s-a reuşit în perioada 2006-2008 remotorizarea, urmând a fi repuse în funcţiune când traficul de marfuri pe Dunăre se va revigora.

Tot în parcul rece de la Ostrovul Chiciu-Mic se află şi nava ,,Mogoşoaia” care făcea curse între Galaţi şi Cotu Pisicii. Pe 10 septembrie 1989 a fost lovită şi scufundată de împingătorul bulgăresc ,,Petar Karamincev” care conducea un convoi de barje. În doar trei minute, nava s-a scufundat şi au murit 216 oameni. ”Mogoşoaia” a fost vândută firmei Damaris din Galaţi, care a tăiat-o pâna la cocă. ”Firma a tăiat cât a putut să taie de acolo şi în momentul în care a ajuns la fund, s-a încercat să se meargă cu macarale pentru a fi scoasă la suprafaţă şi a continua tăierea, dar nu s-a reuşit şi din 2007 nu se mai lucrează la ea. Se pot vedea rămăşiţele care au rămas pe fundul apei. În momentul de faţă este acoperită, are peste 2,5 metri de apă deasupra”, a mai spus Iordache.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=1

[dcp100168]

Navrom îşi vinde barjele la fier vechi

Activitatea companiei Navrom Galaţi este puternic afectată de criza financiară, transportatorul fluvial fiind obligat să dezmembreze barje de capacitate mare şi să le vândă la fier vechi. Din toamna lui 2008, când ArcelorMittal Galaţi a început să-şi restrângă producţia, au apărut probleme şi la Navrom. Lucrurile s-au complicat în momentul în care reprezentanţii combinatului au decis să-şi aducă materia primă prin portul bulgăresc Burgas, ca urmare a unui conflict avut cu societatea Convex. “Combinatul era unul dintre cei mai puternici clienţi pe care îi aveam, iar dificultăţile întâmpinate de ei ne lovesc şi pe noi în mod direct. Anul trecut, 25% din transportul realizat de Navrom era pentru Mittal. Acum, contractele pe care le avem cu această companie s-au redus la 10%. În momentul de faţă încercăm să găsim soluţii de salvare”, ne-a declarat Constantin Hârţan, directorul general al Navrom Galaţi.

Capacităţile deţinute de Navrom sunt excedentare şi de aceea s-a decis ca o parte din barjele care au 3.000 de tone să fie vândute la fier vechi. La ora actuală, transportatorul fluvial are 90 de astfel de utilaje de tonaj mare. “Navele de 3.000 de tone erau folosite pentru a aduce materia primă folosită de Mittal. Cum ei nu ne mai solicită serviciile, ne vedem obligaţi să ne reorientăm. Una dintre variante este vânzarea la fier vechi a utilajelor de care nu mai avem nevoie”, a mai spus directorul Navrom. În cazul în care barjele vor fi dezmembrate se vor obţine cam 550 de tone de fier vechi pentru fiecare utilaj, iar materialul rezultat poate fi vândut cu 190 de euro/tonă. În acest fel, transportatorul fluvial ar putea strânge aproximativ 9,4 milioane de euro.

Potrivit datelor furnizate de Constantin Hârţan, în primele 9 luni ale anului în curs societatea a înregistrat o scădere cu 50% a tonelor de marfă transportată faţă de perioada similară a anului 2008. “Criza economică a lovit prima dată în transportul naval, iar aceste efecte se văd în cifre. Cantitatea de marfă transportată a ajuns la jumătate. Dacă ne raportăm însă la traseul parcurs, atunci lucrurile stau un pic mai bine, deoarece ne-am orientat către pieţele externe”, a afirmat reprezentantul Navrom.

În 2008, transportatorul fluvial a avut un rezultat brut de 11,05 milioane de lei, la o cifră de afaceri de aproape 200 de milioane de lei. Compania are acum în proprietate 417 nave. La ora actuală, jumătate din acestea sunt angrenate în special în transportul de cereale din Ungaria. În cadrul şedinţei la care sunt convocaţi acţionarii societăţii se va discuta şi despre posibilitatea ca unele dintre barjele de mare tonaj să fie relocate în Columbia şi Sierra Leone, unde Navrom poate derula afaceri de transport. “Încercăm să găsim şi alte pieţe. ArcelorMittal Galaţi nu a dat niciun semn că ar putea schimba strategia în 2010, prin urmare trebuie să vedem ce facem anul viitor şi suntem nevoiţi să ne pregătim din timp”, a explicat Hârţan.

SC CNFR Navrom Galaţi are un capital social de 29,9 milioane de lei, divizat în 11,96 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 2,50 lei. Acţionarul majoritar al firmei este Transport Trade Services SA, care deţine 81,01 % din capitalul social. După reorganizarea din primăvară, compania mai are în jur de 800 de salariaţi.

http://www.sfin.ro/articol_17992/navrom ... vechi.html

[dcp100168]

Barjele NAVROM - la fier vechi!

* Compania de transporturi fluviale a rămas cu navele „pe uscat” după diminuarea fluxurilor de marfă pe Dunăre * AGA extraordinară pentru discutarea situaţiei economice şi restructurarea capacităţilor de transport * Excedentul de barje de mare capacitate, propus pentru a fi dat la fier vechi * O variantă ar mai fi relocalizarea în… Columbia sau Sierra Leone *

Compania de navigaţie fluvială NAVROM Galaţi resimte din plin efectele crizei economice, dar este şi „victimă colaterală” în războiul purtat de ArcelorMittal cu operatorul portuar Comvex Constanţa.

Mai exact, atât scăderea „naturală” a transporturilor pe Dunăre, cât şi schimbarea rutelor de transport, prin Burgas, a materiilor prime pentru Combinat, a dus la o diminuare semnificativă a cifrei de afaceri a CNFR NAVROM SA Galaţi. În primele trei trimestre ale acestui an, potrivit rapoartelor companiei, cifra de afaceri a fost de 111,17 milioane lei, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă a anului trecut se înregistra o cifră de afaceri de 147,97 milioane lei. Confruntată cu lipsa de comenzi, conducerea NAVROM a convocat pentru 18 noiembrie o Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor în care, pe lângă prezentarea situaţiei economice, principalul punct al ordinii de zi este discutarea măsurilor pentru restructurarea capacităţilor de transport fluvial şi pentru reducerea costurilor societăţii.

La concurenţă cu bulgarii şi ucrainenii

Combinatul ArcelorMittal era unul dintre principalii clienţi ai NAVROM Galaţi, comenzile din partea acestuia reprezentând cam un sfert din activitatea companiei. Lucrurile s-au complicat în momentul în care, în urma disputelor cu Comvex, Arcelor Mittal a decis să nu mai aducă materiile prime pentru combinat prin portul Constanţa, ci prin Burgas. NAVROM s-a trezit cu barjele „trase pe dreapta” în condiţiile în care, de la Burgas, mărfurile au fost preluate în cea mai mare parte de companiile de transport bulgăreşti şi ucrainene, care le-au adus la Galaţi intrând pe Dunăre prin Canalul Bâstroe. Afectat a fost în special transportul cu barjele de mare capacitate, de 3.000 de tone, cele mai multe dintre acestea rămânând, practic, neutilizate. Dar chiar şi nefolosite, navele presupun cheltuieli însemnate pentru taxele portuare, întreţinere, certificare etc. Prin urmare, în adunarea acţionarilor de săptămâna viitoare, conducerea NAVROM va propune ca barjele care nu au perspectiva de a mai fi folosite prea curând să fie pur şi simplu tăiate şi date la fier vechi!

Din evidenţele Asociaţiei Armatorilor şi Operatorilor Portuari Fluviali din România rezultă că NAVROM Galaţi deţine în prezent 471 nave, în flota de transport fiind incluse potrivit datelor furnizate de companie 109 de barje cu o capacitate de 3.000 tone. Altfel spus, aproape un sfert din navele companiei fluviale gălăţene riscă să ajungă la fier vechi! Strict contabiliceşte, dacă ţinem cont că pe piaţă tona de fier vechi ajunge cam la 190 euro, iar dintr-o barjă s-ar putea obţine cam 550 tone de deşeuri, atunci NAVROM ar putea obţine cam 11 milioane de euro dacă s-ar renunţa la toate barjele de 3.000 tone.

Transporturile în ape tulburi

O parte dintre nave ar putea să-şi găsească, totuşi, scăparea. Pe de o parte, rămâne de văzut câte din capacităţi sunt excedentare faţă de necesarul transporturilor pentru Arcelor Mittal. Pe de altă parte, una dintre posibilităţile luate în calcul de conducerea companiei este de a identifica noi pieţe externe, chiar dacă ele nu sunt neapărat cele din transporturile fluviale europene. Astfel, în AGA extraordinară a companiei se va analiza posibilitatea ca unele din barjele de mare capacitate să fie relocalizate în… Columbia sau Sierra Leone!

Până una alta, potrivit raportului financiar pe primele trei trimestre ale acestui an, NAVROM Galaţi a avut venituri totale de 119,3 milioane lei, însă şi cheltuielile s-au ridicat la 109,8 milioane lei. În aceste condiţii, profitul brut al companiei a fost de 9,5 milioane lei. După plata unor impozite în valoare de aproape 1,1 milioane lei, NAVROM Galaţi a rămas cu un profit net de doar 8,4 milioane lei. Spre comparaţie, în primele nouă luni ale anului trecut, profitul net a fost de peste 10,1 milioane lei.

Din raportările Bursei de Valori Bucureşti rezultă că CNFR NAVROM SA Galaţi deţine un capital social de 29,95 milioane lei, divizat în 11,98 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 2,5 lei. Acţionarul majoritar al companiei rămâne Transport Trade Services SA, ce deţine 81,01 la sută din acţiuni, restul de 18,98 la sută fiind deţinut de micii acţionari.

http://www.viata-libera.ro/articol-Barj ... chi_2.html

[dcp100168]

Profitul Navrom Galaţi a scăzut în 2009 cu 34%

Compania de Navigaţie Fluvială Navrom Galaţi (COVG) a avut în 2009 un profit net de 6,4 milioane lei, cu 34% sub câştigul de 9,68 milioane lei din anul anterior. Veniturile Navrom au coborât cu 21,3%, de la 212,53 milioane de lei la 167,26 milioane de lei, iar cheltuielile au scăzut cu 21%, de la 210,48 milioane de lei în 2008 la 159,57 milioane de lei, potrivit rezultatelor preliminare. Afacerile companiei au scăzut cu 22%, de la 199,94 milioane lei în 2008 la 156,14 milioane lei.

Firma are un capital social de 29,9 milioane lei, divizat în 11,9 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 2,5 lei. Conform celor mai recente raportări, Transport Trade Services Bucureşti controlează 81% din capital.

[dcp100168]

Profitul Navrom Galaţi a scăzut anul trecut cu 35%, la 6,2 milioane lei

Compania de Navigaţie Fluvială Navrom Galaţi (COVG) a avut în 2009 un profit net de 6,2 milioane lei, cu 35% sub câştigul de 9,68 milioane lei din anul anterior, potrivit raportului financiar al firmei, remis, miercuri, Bursei de Valori Bucureşti.

Acţionarii au aprobat luni raportul anual pentru exerciţiul financiar pe 2009. Totodată, acţionarii au decis marţi să nu acorde dividende şi să repartizeze din profit suma de 5,96 milioane de lei pentru surse de finanţare ale societăţii şi 300.000 de lei la rezerva legală.

Veniturile Navrom au coborât cu 21,3%, de la 212,53 milioane de lei la 167,28 milioane de lei, iar cheltuielile au scăzut cu 24%, de la 210,48 milioane de lei în 2008 la 159,76 milioane de lei. Afacerile companiei au scăzut cu 21,8%, de la 199,94 milioane lei în 2008 la 156,16 milioane lei.

Firma are un capital social de 29,9 milioane lei, divizat în 11,9 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 2,5 lei. Conform celor mai recente raportări, Transport Trade Services Bucureşti controlează 81% din capital.

[dcp100168]

Navrom Galaţi - cel mai bun armator român în 2010

Porturile maritime româneşti încheie un an greu, de criză economică, cu performanţe remarcabile: o creştere de 13% a traficului de mărfuri şi investiţii majore. Aceste rezultate le situează pe primul loc în rândul porturilor din bazinul Mării Negre. Din păcate, nu există trofee care să răsplătească această reuşită. În schimb, este premiată excelenţa agenţilor economici portuari. Ieri, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a organizat tradiţionala gală a premiilor de excelenţă. Desemnarea „excelenţilor” s-a făcut pe baza unor criterii cantitative şi calitative, luându-se în considerare activitatea din primele 11 luni ale anului 2010.

Au fost acordate următoarele premii:

l Cel mai bun armator român: CNFR Navrom Galaţi

l Cel mai bun agent de nave: IDU Shipping & Services SRL

l Cel mai bun agent - linie fluvială de containere: Transcanal

l Cel mai bun operator portuar de mărfuri vrac solid: Comvex

l Cel mai bun operator portuar de mărfuri vrac lichid: Midia Marine Terminal

l Cel mai bun operator portuar de mărfuri generale: DB Schenker Romtrans Mol 1 SUD

l Cel mai bun agent de nave de pasageri: Phoenix Shipping & Trading Agency

l Cea mai mare investiţie privată: United Shipping Agency Minmetal

l Partener tradiţional al Portului Constanţa în evenimentele de promovare: Touax Rom Transport Trade Services

http://www.cugetliber.ro/1293055200/articol/73547/zece-premii-de-excelenta-pentru-companiile-din-industria-portuara/

[dcp100168]

Navrom Galaţi a revenit pe profit

Compania de Navigaţie Fluvială Navrom Galaţi (COVG) a trecut anul trecut pe profit, cu un câştig net de 2,21 milioane lei, după ce în anul precedent a înregistrat o pierdere de 3,45 milioane lei, potrivit raportului financiar al companiei, remis, miercuri, Bursei de Valori Bucureşti.

Veniturile Navrom au coborât cu 9,1%, de la 222,38 milioane de lei la 202,07 milioane de lei, iar cheltuielile au scăzut cu 12%, de la 225,83 milioane de lei la 198,6 milioane de lei.

De asemenea, cifra de afaceri a scăzut anul trecut cu 6,7% faţă de anul precedent, de la 199,35 milioane lei la 185,9 milioane lei.

Firma are un capital social de 29,9 milioane lei, divizat în 11,9 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 2,5 lei. Conform celor mai recente raportări, Transport Trade Services Bucureşti controlează 81% din capital.

Cea mai recentă tranzacţie cu acţiunile Navrom a fost realizată luni, la un preţ în stagnare, de 3 lei pe unitate. La această cotaţie, compania are o capitalizare de 35,94 milioane de lei.

[dcp100168]

Navrom Galaţi a avut în 2013 un profit de 4,6 mil.lei şi venituri de 272 mil. lei, în urcare cu 6,5%

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Compania de Navigaţie Fluvială Navrom Galaţi (COVG) a înregistrat anul trecut venituri de 272,1 milioane lei, în creştere cu 6,5%, şi un profit net în urcare de la 588.000 lei la 4,6 milioane lei.

Cheltuielile companiei au avansat cu 4,5%, de la 254 milioane lei la 265,5 milioane lei, potrivit situaţiilor financiare aprobate joi de acţionari.

Navrom a încheiat 2013 cu o cifră de afaceri de 249 milioane lei, mai mare cu 4% faţă de anul precedent, când rulajul s-a plasat la 239,5 milioane lei.

Conform celor mai recente raportări, Transport Trade Services Bucureşti controlează 87,4% din capitalul companiei de navigaţie.

Cea mai recentă tranzacţie cu acţiunile Navrom, listate pe piaţa Rasdaq, s-a realizat luni, când preţul a stagnat la 3 lei pe unitate. La această cotaţie, compania are o capitalizare de 51,2 milioane de lei (11,5 milioane euro).

[dcp100168]

Cum "piratează" autorităţile portuare flota de la Dunăre

* În schimbul taxelor şi impozitelor de ordinul milioanelor de euro, autorităţile statului strivesc fluxurile de marfă prin suprataxare şi birocraţie * Cu toate astea, CNFR Navrom a reuşit să ajungă la o cifră de afaceri de peste 249 milioane de lei şi a asigurat anul trecut peste 1.000 de locuri de muncă * Compania gălăţeană asigură 40 la sută din totalul transporturilor de mărfuri pe Dunăre, de la Sulina până la Regensburg

 

Evoluţia Companiei de Navigaţie Fluvială Română (CNFR) Navrom se confundă aproape, în timp, cu istoria economică şi socială a Galaţiului. Cu o tradiţie ale cărei rădăcini le găsim tocmai în 1890, compania este şi astăzi unul dintre cei mai redutabili transportatori de pe Dunăre. Spre deosebire de alte societăţi prinse în vârtejul tranziţiei, societatea a reuşit să se modernizeze, să păstreze o flotă puternică, să asigure sute de locuri de muncă şi să se menţină pe linia de plutire în ciuda „furtunilor” care au marcat în ultimii ani evoluţia transporturilor navale.

Navigaţie fără frontiere

În actuala formă, CNFR NAVROM SA a început să se contureze în 1991, odată cu demararea procesului de reorganizare a Întreprinderii de Navigaţie Fluvială. În 1998 compania a devenit societate cu capital integrat privat, iar din 2004 a fost inclusiv listată la bursă. În prezent, 87,4 la sută din pachetul de acţiuni este controlat de SC Transport Trade Services SA, iar 12,6 la sută de micii acţionari. „CNFR Navrom se numără printre cele mai importante societăţi de transport naval din Europa Central şi de Est, acoperind aproximativ 40 la sută din traficul total de pe Dunăre”, ne-a declarat Constantin Hârţan, directorul general al CNFR Navrom.
Chiar dacă este cel mai mare transportator de mărfuri de pe Dunăre, asta nu înseamnă că flota gălăţeană nu duce lipsă de competitori. Companii similare din Austria, Ucraina, Bulgaria, Serbia reprezintă împreună o forţă ce nu poate fi neglijată, dar CNFR Navrom are o serie de puncte forte care îi asigură stabilitatea. Desigur, cel mai important este parcul de nave. În prezent, compania dispune de 30 de nave autopropulsate - împingătoare de linie, împingătoare de manevră, remorchere. Individual, navele dezvoltă o putere de la 150 CP la 4.800 CP, astfel că, în total, se ajunge la o putere de peste 85.220 CP. De asemenea, compania mai deţine peste 450 de unităţi nepropulsate - barje, şlepuri, ceamuri, în total fiind asigurată o capacitate de transport de aproape 814.000 tone!
„Toate aceste capacităţi pot deservi toate sectoarele de navigaţie ale Dunării, dar şi a afluenţilor principali, respectiv Sava şi Tisa. Dar, dincolo de flotă, CNFR Navrom mai are o serie de puncte forte, respectiv o calitate a serviciilor oferite din punct de vedere al funcţiei, disponibilităţii, locului, timpului care a permis menţinerea unor clienţi stabili şi cerţi. De asemenea, avem o poziţionare geografică foarte bună, cu acces facil la căile de comunicaţii navale şi terestre, la acest lucru contribuind, pe lângă Galaţi şi Sucursalele Constanţa şi Dobreta”, a precizat directorul general al CNFR Navrom, Constantin Hârţan.

Diversitate de mărfuri transportate

În medie, compania Navrom transportă anual peste 10 milioane tone mărfuri dintre cele mai diverse, de la minereu de fier, cărbune, bauxită până la cereale, îngrăşăminte chimice, laminate sau cherestea. Navele companiei gălăţene sunt prezent pe tot cursul Dunării, de la Galaţi, Canalul Sulina şi Constanţa până la Regensburg în Germania. Ce-i drept, de-a lungul timpului n-au lipsit nici momentele de cumpănă, precum devastatoarele consecinţe pentru transportul naval ale războiului din anii ’90, din fosta Iugoslavie, dar şi reducerea unor fluxuri de marfă ca urmare a crizei economice manifestate în ultimii ani. Cu toate acestea, CNFR Navrom a reuşit să-şi păstreze forţa economică. Astfel, în 2013 a reuşit să atingă o cifră de afaceri de peste 249 milioane de lei. În urma balanţei de venituri şi cheltuieli a rezultat un profit brut de 6.608.099 lei, din care a rămas un profit net de 4.621.651 lei.

Locuri de muncă şi impozite

O companie de dimensiunile CNFR NAVROM presupune şi o largă desfăşurare în materie de resurse umane. „Dacă discutăm strict de Navrom, la sfârşitul anului 2013 compania avea un efectiv de 600 de salariaţi, personal navigant şi personal TESA, personal care lucrează atât la Galaţi, cât şi în cele două Sucursale din Constanţa şi Drobeta. Dar Navrom a apelat şi apelează şi la outsourcing în ceea ce priveşte personalul navigant, ceea ce ar însemna că se ajunge la un efectiv total de personal de 1.000 de salariaţi”, a explicat directorul general Constantin Hârţan. De pe urma CNFR Navrom are foarte mult de câştigat şi statul. CNFR Navrom face parte din categoria marilor contribuabili, iar în această calitate, numai în anul 2013, compania a plătit către bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale şi bugetele locale pentru 4.2 milioane de euro!

Transportatorii, jumuliţi de autorităţi

Pe de altă parte, în opinia conducerii CNFR Navrom, autorităţile publice mai au mult până să se ridice la înălţimea aşteptărilor transportatorilor. „Administraţiile portuare şi de căi navigabile au fost create pentru a administra infrastructura portuară, pentru a efectua lucrările de întreţinere şi reparaţii ale acestei infrastructuri şi pentru a o pune la dispoziţia utilizatorilor. Din păcate, aceste administraţii s-au transformat în centre de profit, iar sumele alocate activităţilor de întreţinere sunt din ce în ce mai mici. De asemenea, Autoritatea Navală Română trebuie să-şi adapteze activitatea la noul sistem de supraveghere şi control al traficului de nave RIS (River Information Services), folosit pe toate căile navigabile din UE şi să reducă formalităţile administrative care încă îşi fac simţită prezenţa în activitatea zilnică”, a arătat directorul general Constantin Hârţan.
O altă mare nemulţumire a transportatorilor este legată de lipsa, la nivelul Ministerului Transporturilor, a unei politici unitare privind transportul fluvial, fapt ce conduce la pierderea unor fluxuri de marfă din motive de suprataxare din partea autorităţilor şi companiilor naţionale, fluxuri care se reorientează pe alte rute logistice, ajungând să ocolească porturile româneşti. Dacă la asta mai adăugăm birocraţia care sufocă transportatorii cu formalităţi greoaie şi costisitoare, atunci chiar că e de mirare cum, totuşi, încă mai avem o flotă la Dunăre.

FIŞA AFACERII - CNFR Navrom SA CNFR

Navrom SA are drept principal acţionar (87,4 la sută) SC Transport Trade Services SA, controlată de omul de afaceri Mircea Mihăilescu. Afacerile companiei sunt gestionate de o echipă managerială condusă de directorul general Constantin Hârţan, din care fac parte directori şi şefi de compartimente cu o experienţă în activitate de cel puţin 15 ani. În 2013, CNFR Navrom a asigurat peste 1.000 de locuri de muncă, din care 600 salariaţi proprii, restul fiind personal navigant contractat prin outsourcing. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 249 milioane de lei şi un profit net de 4.621.651 lei. A plătit la stat impozite de peste 4,2 milioane de euro.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Navrom Bac face profit din monopolul pe trecerea Dunării

* Navrom Bac, parte din cadrul celei mai vechi companii româneşti de navigaţie, asigură cea mai scurtă legătură a Galaţiului cu Dobrogea până la construirea podului sau tunelului

Fie ploaie, fie ninsoare sau criză financiară, cu toţii am avut nevoie la un moment dat să trecem Dunărea cu bacul. Deci, vrând-nevrând, am avut contact cu Navrom Bac, firma care se ocupă de trecerea peste Dunăre a pasagerilor, TIR-urilor şi autoturismelor. Având în vedere că, la nivelul Galaţiului, Navrom Bac este singura firmă ce se ocupă de această activitate, criza financiară nu i-a afectat absolut deloc veniturile. Potrivit datelor financiare publice, în ultimii ani, firma a înregistrat constant profit.

Sora mai mică a CNFR Navrom

Ca şi companie independentă, Navrom Bac a apărut pe piaţa românească în anul 1999, atunci când firma s-a desprins din sora mai mare, Navrom SA Galaţi. "În acest moment, Navrom Bac operează două feriboturi cu o capacitate de 58 de autoturisme şi 300 de pasageri, un feribot de 25 de tone, cu o capacitate de 11 autoturisme şi 160 de pasageri, cinci pontoane de acostare cât şi patru dane de acostare" , a explicat ing. Marilena Vasilache, directorul Navrom Bac Galaţi.
"Punctul de trecere Galaţi - I.C.Brătianu dispune de construcţii hidrotehnice noi, care au fost executate după standarde moderne. Pe fiecare mal, debarcaderele dispun de dane specializate pe tipuri de nave şi nivel al apelor Dunării pentru ambarcare - debarcare pasageri şi mijloace de transport rutier. Debarcaderul Galaţi dispune şi de o ultramodernă rampă de lansare la apă a ambarcaţiunilor de agrement sau utilitare, rampă care poate fi utilizată în deplină siguranţă şi în cazul celor mai scăzute niveluri ale Dunării. Navrom Bac Galaţi dispune  şi de o staţie de combustibil pentru alimentarea ambarcaţiunilor de agrement sau utilitare", a mai explicat aceasta. "Atât personalul navigant, cât şi dotarea navelor cu instalaţii radar de ultimă generaţie şi echipamente de salvare moderne asigură servicii la standarde europene", a continuat directorul.

Afaceri pe plus

Din 2010 până în prezent, cifra de afaceri a companiei a crescut constant, una dintre explicaţii fiind chiar faptul că gălăţenii nu au altă opţiune pentru a ajunge mai rapid în Dobrogea. "Campania dumneavoastră se intitulează "Ei ţin Galaţiul în viaţă", însă, în cazul companiei noastre, putem spune cu mâna pe inimă că oraşul Galaţi este cel care ne ţine pe noi în viaţă", a spus directorul Navrom Bac.
Acest lucru este demonstrat cât se poate de bine de cifrele publice ale companiei. Astfel, în anul 2010, Navrom BAC a avut o cifră de afaceri de 2.162.643 de euro şi un profit de 758.090 euro. În anul următor, compania a declarat o cifră de afaceri de 2.436.104 euro şi un profit de 747.384 de euro. În 2012 s-a înregistrat o uşoară scădere din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Astfel, în acest an, compania a declarat o cifră de afaceri de 2.367.048 de euro . Pe de altă parte, profitul Navrom Bac a crescut spectaculos în acest an. În 2012, Navrom Bac a raportat un profit de 915.613 de euro. La ultima raportare anuală, în 2013, firma a declarat o cifră de afaceri de 2.671.526 de euro şi un profit de 901.323 de euro.
Conform datelor furnizate de companie, Navrom Bac a contribuit la bugetul de stat numai în anul 2013 cu 28.700 de lei, bani ce au provenit din impozitele şi taxele plătite. "Anul trecut, compania noastră a creat 14 noi locuri de muncă, iar în acest moment avem un număr de 73 de angajaţi", a mai explicat Marilena Vasilache.
"Dacă privim per ansamblu, aportul nostru la viaţa gălăţeană este unul destul de important, având în vedere că de activitatea Navrom Bac depinde transportul de marfă, precum cel de cereale, fără a mai pune la socoteală şi transportul pasagerilor", a mai spus aceasta.
"Din păcate, pentru genul de activitate pe care o desfăşurăm, facilităţile acordate de stat sunt destul de puţine. În mod particular, Navrom Bac nu a beneficiat de absolut nicio facilitate. Din punctul meu de vedere, ar trebui luată în considerare o scădere a taxelor şi impozitelor, pentru ca firmele să poată supravieţui în continuare pe piaţă", a continuat Marilena Vasilache.
În acest an, pasagerii care vor să traverseze Dunărea pe la Galaţi trebuie să scoată din buzunar 1,5 lei la fiecare trecere. Taxa pentru un autoturism este de 18 lei, în timp ce un abonament de trecere pe o lună, cu o reducere de 25 de procente, costă 45 de lei.

Comparaţie cu fratele mai mare

Fratele mai mare al Navrom Bac Sa Galaţi este CNFR Navrom, companie ce dispune de o flotă compusă din 33 de împingătoare, dar şi din 408 nave nepropulsate - 305 barje, 93 de şlepuri şi 10 ceamuri. Cu toate acestea, Navrom Bac se poate compara, cel puţin ca profituri, cu "sora mai mare", iar în unii ani chiar a stat mai bine. De exemplu, în 2011, CNFR Navrom a ieşit pe pierdere, în timp ce Navrom Bac a obţinut un profit de 0,8 milioane de euro. Anul trecut, activitatea CNFR Navrom s-a relansat, dar Navrom Bac rămâne o componentă importantă în Grupului Navrom.

Fişa afacerii

Navrom Bac s-a desprins din compania Navrom în anul 1999, funcţionând ca şi companie independentă din acel an
Număr mediu de angajaţi: 73
Cifră de afaceri în 2013: 2.6712.256 euro
Profit net în 2013: 901.323 euro

CV de manager/Cine este Marilena Vasilache

Actualul manager al Navrom Bac, Marilena Vasilache, a absolvit Colegiul Naţional "Vasile Alcsandri" în 1987 şi Facutatea de Mecanică, secţia Maşini Termice din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi, în 1996. Până să devină manager al Navorm Bac, Marilena Vasilache a mai ocupat funcţii de conducere în cadrul Zonei Libere Galaţi şi a Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi.

viata-libera.ro

[LaurX82]

Normal ca are profit si nu va fi in pierdere, e ca si benzina, fara benzina/motorina nu te poti deplasa si la fel cu bac-ul nu ai cum sa treci Dunarea in alt mod...  Nu stiu ce modernizare e la bac ca asa e decand lumea, rampe invechite si altele de acum 50 de ani... sa nu mai zic de bac-uri...

Cand eram copil imi placea sa trec cu bac-ul, acum e o teroare, poate pentru pasager mai e cum e, dar cineva care are un vehicul e greu... si e si scump.

[gelu]

Si asta e unul din motivele pentru care nu o sa fie pod/tunel/portal/teleportor peste Dunare in viitorul previzibil (cel putin pana nu transcede eurodeputatul Nica neica nimeni).

[dcp100168]

Cea mai mare companie de pe Rasdaq, Navrom Galaţi, se delistează

Navrom Galaţi (COVG), compania cu cea mai mare capitalizare pe piaţa Rasdaq, se va retrage de la tranzacţionare, în contextul procesului de defiinţare a acestei secţiuni a Bursei, pentru că acţionarii au respins transferul pe o altă piaţă.

Acţionarii au respins propunerile de transfer pe piaţa reglementată sau pe sistemul alternativ de tranzacţionare, situaţie în care, conform legii, societatea se retrage de pe bursă. "Ca urmare a hotărârii adoptată de acţionari la art 1 şi art 2 din prezenta hotărâre, acţiunile societăţii vor fi retrase de la tranzacţionare, iar societatea se va delista", se arată în raportul cu deciziile AGA transmis de Navrom Galaţi Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Compania are o capitalizare de 186 milioane de lei (41,6 milioane de euro) la cotaţia de 10,9 lei/acţiune de la ora transmiterii acestei ştiri, în urcare cu 9% faţă de marţi. Titlurile Navrom au crescut cu 26,6% marţi, când a avut loc AGA în care s-a luat decizia de retragere de la tranzacţionare.

Rulajul înregistrat marţi cu acţiunile companiei, de 137.244 lei, este cel mai ridicat din ultima lună. Anterior creşterii din şedinţa de marţi, titlurile Navrom au fost tranzacţionate cel mai recent joia trecută, la 7,9 lei/unitate, preţ în urcare cu 31,7%. La cotaţia de 7,9 lei/unitate Navrom avea o capitalizare de 135 milioane de lei.

Navrom este controlată de grupul Transport Trade Services (TTS), deţinătorul unei participaţii de 87,4% potrivit celor mai recente date disponibile pe bursă, de la mijlocul anului trecut. Grupul TTS este controlat de omul de afaceri Mircea Mihăilescu şi deţine pe lângă Navrom, şi compania de transport feroviar Transfer International Spedition.

Piaţa Rasdaq va fi desfiinţată în luna octombrie. Companiile care nu se transferă pe piaţa reglementată sau pe sistemul alternativ (ATS) vor fi delistate.

mediafax.ro

[dcp100168]

Navrom Galaţi a început demersurile pentru stabilirea preţului de retragere

Oficiul Registrului Comerţului din Galaţi l-a desemnat pe Gheorghe Negoescu drept expertul autorizat independent care va stabili preţul acţiunilor pe care compania de navigaţie fluvială Navrom (simbol bursier COVG) îl va plăti acţionarilor care vor solicita retragerea din societate.

Acţionarii Navrom au decis în AGA pe 27 ianuarie să retragă compania de la tranzacţionare pe RASDAQ, piaţă care se va desfiinţa la finele lunii octombrie. Acţionarii care nu sunt de acord cu delistarea au dreptul de a cere retragerea din societate, iar firma are obligaţia să facă demersurile pentru numirea unui expert autorizat care să stabilească preţul de exit al minoritarilor şi apoi să cumpere acţiunile de la persoanele care vor să se retragă.

Prima cerere de retragere din acţionariat în cazul Navrom a fost înregistrată pe 27 ianuarie. Navrom are o capitalizare de 177,4 mil. lei şi este cea mai mare companie de pe piaţa RASDAQ. Compania este controlată de grupul Transport Trade Services (TTS). O participaţie de 12,6% aparţine investitorilor de pe bursă. Raportat la ultimul preţ din piaţă, de 10,4 lei/unitate, cele  2,1 milioane de acţiuni aflate în posesia minoritarilor valorează 22,3 mil. lei.

zf.ro
 

[dcp100168]

Registrul Comerţului Galaţi a numit pentru evaluarea Navrom un expert exclus din ANEVAR

* Adrian Vascu, ANEVAR: "Evaluările trebuie făcute de experţi care au autorizaţia necesară"
Acţionarii minoritari ai "Navrom" Galaţi (COVG), cel mai mare emitent de pe Rasdaq, reclamă nereguli în procedura de delistare, decisă în conformitate cu legea de desfiinţare a Rasdaq 151/2014.
Oficiul Registrului Comerţului Galaţi l-a numit pe Gheorghe Negoescu ca expert autorizat independent pentru stabilirea preţului care urmează să fie oferit acţionarilor pentru retragerea din companie, în condiţiile în care acesta a fost exclus, în 2010, din Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR). Potrivit Ministerului Justiţiei, Gheorghe Negoescu este expert judiciar în informatică şi contabilitate.
Confuzia vine din interpretarea Regulamentului Autorităţii de Supraveghere Financiară 17/2014, care stabileşte normele de aplicare a legii desfiinţării Rasdaq. Potrivit acestui act, "în vederea stabilirii preţului ce urmează a fi plătit de către societatea ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ pentru acţiunile deţinute de acţionarii care şi-au exercitat dreptul de retragere din societate în situaţiile prevăzute de Legea nr. 151/2014, consiliul de administraţie/ directoratul acesteia are obligaţia să solicite oficiului registrului comerţului numirea unui expert autorizat independent în termen de cel mult 5 zile lucrătoare ulterioare primirii de către societate a primei cereri de retragere din societate".

Regulamentul vorbeşte despre un "expert autorizat independent", nu despre "un evaluator". Fix prin acest raţionament, Registrul Comerţului Galaţi le-a transmis acţionarilor "Navrom" că a procedat corect prin numirea lui Gheorghe Negoescu, pentru stabilirea preţului de retragere a acţionarilor, întrucât în legea 151 şi regulamentul 17/2014 nu vorbesc decât despre necesitatea unui expert autorizat independent înscris la Registrul Comerţului şi nu a unui Evaluator Autorizat, membru ANEVAR.
Adrian Vascu, preşedintele ANEVAR, clarifică însă, că Gheorghe Negoescu, care a fost exclus din Asociaţie, nu putea fi nominalizat ca evaluator în conformitate cu prevederile Legii 151/2014. Domnia sa ne-a declarat: "Este foarte clar că evaluările se fac de către evaluatori autorizaţi. Şi în cazul delistărilor de pe Rasdaq, se aplică legea 31, care spune că se aplică metodologia standard de evaluare în vigoare, care este stabilită de ANEVAR.

Tocmai din acest motiv, ASF ne-a spus că nu mai este nevoie să dea alte clarificări referitoare la regulile pentru stabilirea preţului la retragerea acţionarilor. Orice raport de evaluare trebuie făcut de oameni care au autorizaţia necesară, trebuie să ştie meserie şi să-şi asume responsabilitatea".
Întrucât legea nu a fost foarte clară pentru unele oficii locale ale Registrului Comerţului, ANEVAR a intervenit să clarifice situaţia. "Există o procedură, în acest moment, discutată de ANEVAR cu ONRC, ca să poată fi aplicată legea desfiinţării Rasdaq", ne-a spus domnul Vascu.
* Gheorghe Negoescu, asociat cu "Navrom" Galaţi, în "Navrom - Centru De Afaceri" SRL

Dacă numirea unui expert care nu este evaluator să evalueze o societate pentru delistare poate fi considerată o scăpare, venită din interpretarea legii, numirea lui Gheorghe Negoescu ridică semne de întrebare.

"Navrom Compania de Navigaţie Fluvială Română Galaţi" (COVG) deţine 90,24% din "NAVROM - Centru De Afaceri" SRL, unde Gheorghe Negoescu are şi el o participaţie de 0,0052574024%, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, ceea ce ridică suspiciunea unui conflict de interese.
"Navrom" este controlată de grupul Transport Trade Services (TTS), deţinătorul unei participaţii de 87,4%, potrivit celor mai recente date disponibile pe bursă, de la mijlocul anului trecut. Grupul TTS este controlat de omul de afaceri Mircea Mihăilescu şi deţine, pe lângă Navrom, şi compania de transport feroviar "Transfer International Spedition". În 2012, International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, a intrat în acţionariatul Transport Trade Services (TTS), printr-o investiţie de 12 milioane de euro de tip private equity, conform mass-media. Potrivit informaţiilor de la Registrul Comeţului, IFC figurează în continuare cu o deţinere de 9.9987% din TTS, alături de alţi acţionari persoane fizice. Mircea Mihăilescu are o deţinere de 45,89% din TTS.

bursa.ro

[dcp100168]

Navrom se delistează după ce a plătit 13 mil. lei acţionarilor minoritari

Operatorul de transport fluvial Navrom Galaţi (simbol bursier COVG), o companie cu capitalizare de 200 de milioane de lei controlată de omul de afaceri Mircea Mihăilescu, a finalizat răscumpărarea titlurilor acţionarilor minoritari şi urmează să se delisteze de  pe RASDAQ.

Navrom a achitat 13,7 milioane de lei de-a lungul ultimelor trei luni către cei 431 de ac­ţio­nari minoritari care au votat împotriva tran­s­formării com­pa­niei în societate în­chisă şi ale căror titluri a fost obli­gată să le cumpere la preţul de 16,94 lei/ titlu.

Preţul sta­bilit de un evaluator şi anunţat în luna martie a fost mai mare de peste două ori decât cotaţia acţiunilor COVG din acel moment. În cadrul operaţiunii de retragere, operatorul de transport a răscumpărat 4,75% din totalul acţiunilor sale.

Pachetul ma­jo­ritar de acţiuni, de peste 87% din capital, se află în proprietatea gru­pului Transport Trade Services (TTS), con­trolat de Mi­hăilescu. TTS deţine şi jumătate din terminalul de export al cerealelor Ca­nopus Star, unul dintre cele mai mari din portul Con­stanţa, în parteneriat cu tra­derul Cargill.

Cu o capitalizare finală de peste 200 mi­lioane de lei, Navrom pă­răseşte bursa ca una dintre cele mai mari com­panii de pe RASDAQ.

În ultimul an com­plet pe bursă, 2014, Na­vrom a obţinut o cifră de afaceri de 225 milioane de lei, în scădere cu aproape 10% faţă de anul anterior, şi a trecut pe pierderi de 8 milioane de lei de la profit de 4,6 milioane de lei în

zf.ro

[dcp100168]

Grupul Navrom, o forţă economică locală. Şapte firme şi afaceri de peste 300 milioane de lei

• Punctele forte rămân transportul fluvial de mărfuri şi serviciile de trecere bac, din care s-a obţinut un profit net total de peste 10 milioane de lei
• Navrom mai dezvoltă afaceri în domeniul construcţiilor navale şi serviciilor portuare
• Investiţia în Hotelul "Mercur" mai are până să devină o afacere profitabilă

Cele şapte companii din Grupul Navrom, cu afaceri atât în domeniul transporturilor navale de mărfuri şi pasageri, cât şi în domeniul construcţiilor navale şi turism, au avut în total, în anul 2015, o cifră de afaceri de peste 300 milioane de lei şi aproape 1.200 de salariaţi, potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.
Grosul afacerilor l-a deţinut firma mamă, respectiv Compania de Navigaţie Fluvială Română (CNFR) Navrom SA, care anul trecut, cu 614 salariaţi, a atins o cifră de afaceri de nu mai puţin de 240,84 milioane de lei, în creştere cu peste 15 milioane de lei faţă de anul precedent. CNFR Navrom îşi reconfirmă astfel statutul de cea mai importantă flotă de pe Dunăre. Mai exact, potrivit datelor furnizate de companie, flota este axată pe transportul de mărfuri, cuprinde aproape 700 de barje cu capacităţi între 1.000 şi 3.000 tone, şlepuri, ceamuri, dar şi barje tanc. Pentru propulsarea şi manevrarea lor, CNFR Navrom dispune, printre altele, de aproape 50 de împingătoare cu puteri cuprinse intre 800 şi 3.500 CP, remorchere de 400-550 CP şi motonave. Aşa se face că CNFR Navrom transportă anual peste 10 milioane de tone mărfuri din cele mai diverse: minereu, cărbune, ciment, calcar, cereale, îngrăşăminte, laminate, piese şi echipamente. Aceste mărfuri parcurg atât rute interne (Galaţi, Constanţa, Cernavodă, Medgidia, Mahmudia, etc.) cât şi rute internaţionale către Ucraina, Moldova, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Austria sau Germania. Într-un singur convoi, cu navele pe care le are, CNFR Navrom poate să transporte până la 15.000 de tone marfă pe rutele interne şi până la 10.000 de tone pe rutele externe.
Dincolo de forţa logistică de care dispune, important este rezultatul financiar, iar 2015 a însemnat, din acest punct de vedere, pentru CNFR Navrom o revenire pe „valul” transporturilor navale. Mai exact, dacă în 2014 compania a înregistrat o pierdere de 7,79 milioane de lei, anul trecut s-a revenit „pe plus”, cu un profit net de 4,17 milioane de lei, aproape la fel de bun ca rezultatul financiar obţinut în 2013 - profit net de 4,61 milioane de lei.

Bacul, "perla coroanei"

Chiar dacă CNFR Navrom are cea mai mare forţă financiară, „perla coroanei” în materie de profitabilitate la nivel de grup rămâne tot SC Navrom Bac SRL. Traversarea Dunării cu bacul, asigurată atât pentru vehicule, inclusiv maşini de mare tonaj, cât şi pentru pasageri, dintre Galaţi şi localitatea tulceană I.C. Brătianu, rămâne o sursă constantă de profit, indiferent de perioadă. Clienţi se găsesc în permanenţă, iar uneori, vara mai ales, se ajunge chiar ca trecerea cu bacul să fie suprasolicitată. Aşa se face că, folosind cele două feriboturi de 300 de tone, ce pot lua la bord 58 de autoturisme şi 300 de pasageri, precum şi feribotul mic, de 25 de tone, cu o capacitate de 11 autoturisme şi 160 de pasageri, Navrom Bac a obţinut, în 2015, la o cifră de afaceri de „doar” 13,37 milioane de lei şi o medie de 77 de angajaţi, un profit net de 6,2 milioane de lei. Suma este considerabil mai mare decât profitul net obţinut în 2014 (4,58 milioane de lei), dar şi decât cel obţinut în 2013 (4,04 milioane de lei).
Pe transportul de pasageri este axată şi o altă firmă din Grupul Navrom, respectiv Navrom-Delta SA. Aşa cum îi spune şi numele, compania oferă servicii de transport pentru localităţile din zona Deltei Dunării, pe rute de la Tulcea la Sulina, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche sau Periprava. Firma deţine două nave rapide, cu capacitatea de 200 de persoane fiecare, dar şi şase nave clasice, cu capacităţi între 150 şi 300 de persoane. În dotarea firmei intră şi 20 de pontoane de acostare, situate în Tulcea şi în localităţile importante din Delta Dunării.
Una peste alta, în 2015, Navrom-Delta a reuşit să atingă, cu 105 angajaţi, o cifră de afaceri de 2,44 milioane de lei. Profitul net nu a fost mare - 82.735 lei - însă peste cel din 2014, când firma a rămas cu 10.917 lei şi cu perspectiva dezvoltării afacerii, în condiţiile în care trendul economic al Deltei Dunării este unul ascendent.

Afaceri în construcţii navale

Altă zonă a afacerilor dezvoltată la nivelul Grupului Navrom în ultimii ani este cea a construcţiilor navale. Navrom Shipyard SRL este compania din cadrul grupului care oferă atât servicii de reparaţii, cât şi de construcţii de la zero a unor nave fluviale. Şantierul dispune de patru docuri plutitoare şi o macara plutitoare de 100 tf, dar şi de linii tehnologice, utilaje şi echipamente de prelucrări mecanice. Poate furniza, de asemenea, servicii de diagnoză şi design naval. Dezvoltarea acestui segment al afacerilor necesită însă investiţii importante, iar acest lucru se simte în profitabilitatea firmei. Astfel, deşi în 2015 Navrom Shipyard a avut 200 de salariaţi şi o cifră de afaceri de 18,79 milioane de lei, compania a ieşit „pe minus” cu aproape 849.000 lei. Nici în 2014 şi 2013, profitul net nu a fost foarte mare, 4.994 lei, respectiv, 50.300 lei. Un an bun mai bun a fost 2012, când s-a marcat un profit net de 949.461 lei. Pe viitor, compania are posibilităţi de dezvoltare, exploatând, de exemplu, pieţele de nişă, precum cel al reconversiei unor nave sau construirea unor nave noi cu un regim mai special. Compania are deja în portofoliu o serie de comenzi interesante, precum pasagerul fluvial „Vega River”, pontonul Terminalului de Pasageri al APDM Galaţi, nave de măsurători hidrografice sau nave autopropulsate pentru transportul de mărfuri.
Complementar serviciilor portuare activează şi Navrom PortService SA, specializată pe manevrarea şi formarea convoaielor de barje, supravegherea unor unităţi de transport aflate în rada portului Galaţi sau Constanţa Sud Agigea, agenturarea de nave, reprezentarea unor armatori etc. Printre dotările firmei se numără trei împingătoare de 800 CP, două de 748 CP, dar şi două şalupe de 150 CP. În medie, firma a avut anul trecut 104 angajaţi, iar la o cifră de afaceri de 11,71 milioane de lei a obţinut un profit net de 174.605 lei, sumă apropiată de cea din 2014. Chiar dacă profitul nu este foarte mare, compania are un rol strategic în relaţia cu celelalte companii din cadrul grupului, specializate pe transportul naval.

Protocolul şi turismul, nu prea profitabile

Pe segmente mai degrabă de nişă în cadrul grupului Navrom se plasează Navrom Centrul de Afaceri şi Hotelul "Mercur". Centrul de Afaceri asigură, printre altele, managementul navei de pasageri „Tudor Vladimirescu”. Nava, de o valoare istorică unică în România şi nu numai, a fost recondiţionată de Navrom, iar în prezent este „nava amiral” a firmei, fiind folosită în activităţi de protocol, dar şi pentru alte evenimente private cu un caracter mai special. Dincolo de asta, însă, Navrom Centrul de Afaceri este proprietarul clădirii în care funcţionează Parcul de Tehnologia Informaţiei şi mai deţine şi ferma piscicolă din localitatea Sabangia (jud. Tulcea). Cu o zestre destul de bogată, ar fi de aşteptat ca Navrom Centrul de Afaceri să obţină rezultate financiare mai consistente, însă în 2015, cu 21 de angajaţi, a raportat o cifră de afaceri de doar 1,25 milioane de lei şi un profit net mai degrabă subţire, 22.552 lei, mai mic cu vreo 2.000 lei faţă de profitul din 2014.
Pe linia turismului, Hotelul "Mercur" n-a mers nici el prea bine. Deşi este o locaţie modernă, locul de organizarea a unor conferinţe sau a unor evenimente de business, în 2015 a ajuns la o cifră de afaceri de 2,44 milioane de lei, dar a încheiat anul cu o pierdere de 696.915 lei, după ce nici în anii precedenţi lucrurile nu au mers cu mult mai bine. Dar, poate, cine ştie, când Galaţiul va avea o strategie mai coerentă în materie de turism, şi Hotelul "Mercur" va avea o profitabilitate pe măsura investiţiei. Până atunci, însă, important este că, la nivel de grup, companiile marca Navrom se echilibrează unele pe altele şi, per ansamblu, rămân una dintre forţele economice importante la nivelul Galaţiului, atât ca nivel al afacerilor, cât şi al locurilor de muncă asigurate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Navrom Galați estimează pierderi de un milion de euro din cauza problemelor de navigație întâmpinate pe Dunăre

Navrom Galați, navigatorul cu cea mai mare flotă din România, estimează pierderi de aproximativ un milion de euro din cauza problemelor întâmpinate în ultimele 40 de zile pe Dunăre, a cărui nivel este scăzut în zona Belene din cauză că bulgarii nu draghează fluviul. Navigatorii sunt nevoiți să își descompună convoaiele ca să poată traversa zona, aceștia având probleme și pe sectorul Izvoarele de lângă Călărași.

Directorul departamentului exploatare flotă al Companiei de Navigație Fluvială Română Navrom Galați, Panait Iordache, a declarat vineri, pentru News.ro, că în fiecare an, în această perioadă, în zona Belene a sectorului bulgăresc al Dunării, nivelul apei este foarte scăzut deoarece bulgarii nu draghează fluviul, iar convoaiele trebuie fracționate, fapt ce provoacă pierderi foarte mari, scrie News.ro.

”Aproape în fiecare an ne confruntăm cu aceeași situație - asigurarea adâncimilor minime de navigație pe sectorul Dunării Inferioare în general, și în special pe sectorul bulgăresc, și anume în zona kilometrului 375 - kilometrului 610 - zona de responsabilitate a părții bulgare. Nu este numai la Belene, e doar un punct de trecere, este în zona kilometrului 530, dar avem vreo șase puncte deosebit de grele de trecere care presupun descompunerea convoaielor, fracționarea lor în două-trei sau chiar mai mult, în funcție de numărul de unități pe care le are fiecare convoi în parte. Toate aceste operațiuni înseamnă costuri suplimentare”, a spus Iordache.

Acesta a explicat că, în acest moment, traversarea sectorului cu probleme durează șase zile, față de 30 de ore cât ar fi normal.

”Dacă în mod normal sectorul respectiv, în condiții normale de navigație, este parcurs în 28 - 30 de ore de marș continuu, acum sectorul se trece în aproximativ șase zile, ca să vedeți unde ne aflăm, de cinci - șare ori mai mult. Asta înseamnă consumul de combustibil mai mare, tot de atâtea ori, costuri mai mari. Numai la un convoi înseamnă 40 - 50.000 de euro, costuri - combustibil, muncă fizică, piederile unui armator, dacă noi estimăm pe un convoi care tranzitează zona respectivă de 10.000 - 15.000 de euro, și vorbesc cu referire la Navrom Galați care la ora actuală e cea mai mare flotă din România și printre cele mai mari din Europa”, a declarat Panait Iordache.       

El a adăugat că nu doar în zona Belene navigatorii întâmpină probleme, ci și la Izvoarele, lângă Călărași, la kilometrul 345. Acolo, pe sectorul românesc s-au făcut lucrări de regularizare a apelor, doar că în urma acestora s-a creat un curent ce împiedică navele cu putere mai mică să traverseze o anumită zonă.

”Și pe sectorul românesc avem probleme deosebite, mai ales in zona kilometrilor 345 - 300, Cernavodă, unde din cauza apelor foarte mici și a lucrărilor care s-au făcut în zona Gura Bala, din punctul nostru de vedere al transportatorilor este un fiasco total (...). Acolo există un proiect european chipurile de regularizare a sectorului Călărași - Brăila, iar punctul acela de trecere care era confluența dintre brațul Bala care duce în brațul Borcea, din Dunare, acolo s-a creat un prag de fund, care chipurile ar fi trebuit să dirijeze curentul de apă pe brațul Dunării principale și nu pe brațul Borcea în așa fel încât să asigure o navigație continuă, pe brațul principal al Dunării fără să se mai folosească calea ocolitoare, Bala-Borcea, care înseamnă 128 de km ocolire, ceea ce ce înseamnă costuri enorme. Și înainte de aceste regularizări ocoleam, dar făceam această ocolire cu convoiul compact, acum îl fracționăm în două sau trei treceri pe distanțe de circa 15 kilometri, dar și mai grav e că navele care au putere mai mică de o mie de cai nu pot să tranziteze zona deloc deoarece curentul e foarte puternic pe pragul respectiv și nu au forță suficientă de înfrângere a curentului și îi așteaptă pe alții să îi ajute să treacă de zona respectivă”, a mai afirmat Iordache.   

În aceste condiții, spune Iordache, din cauza problemelor întâmpinate în ultimele 40 de zile, atât în zona Belene, cât și în zona kilometrului 345, pierderile Navrom sunt estimate la aproximativ un milion de euro.

profit.ro

[dcp100168]

Grupul TTS, unul dintre cei mai mari operatori de transport din țară, vine pe Bursă

Grupul de companii Transport Trade Services, prin care omul de afaceri constănțean Alexandru Mircea Mihăilescu controlează inclusiv Navrom, operatorul de transport de pasageri și mărfuri din Delta Dunării, va intra pe Bursa din București.

Listarea va fi precedată, ca o condiție, de finalizarea cu succes a unei oferte publice inițiale. “Se aprobă admiterea acțiunilor emise de societate la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București, la categoria premium, după și condiționată de finalizarea cu succes a ofertei publice inițiale derulate de către acționarii societății cu privire la acțiuni deținute de aceștia în societate", este decizia acționarilor.

Profit.ro a anunțat recent că International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, a ieșit din acționariatul grupului, vânzându-și întreaga participație, de 6%, pentru aproape 9,4 milioane de euro. Acțiunile au fost preluate de grup, prin răscumpărarea acțiunilor proprii.

Din acționariatul grupului face parte și fostul ministru al Finanțelor Viorel Ștefan (9% din acțiuni), originar din Galați, remaniat în vara acestui an.  În 1980-1991, Viorel Ștefan a fost economist la Navrom Galați, iar ulterior a fost director general al companiei.

IFC a intrat în acționariatul grupului de companii în urmă cu 5 ani, printr-un aport de capital de 12 milioane euro.

Grupul TTS este unul dintre cei mai mari operatori de transport naval din România, având însă operațiuni și în transportul feroviar, prin firma Transfer International Spedition (TIS). Din grup fac parte companiile Navrom Galați, TTS Constanța, Canopus Star Constanța, Trans Europa Port Galați, Cernavodă Shipyard, Bunker Trade Logistic Constanța, Cargorom Antwerp (Belgia), TTS Viena, Agrimol Trade București, Transterminal Chișinău.

Anul trecut, grupul a avut afaceri de 275,7 milioane lei și un profit net de 11,1 milioane lei.

profit.ro

[dcp100168]

Șantierul Naval Navrom Galați a finalizat construirea noului tanc petrolier al Portului Constanța

Se poate spune că Galațiul a devenit centrul al construcțiilor navale din România, pentru că după „Damen” s-a lansat în construirea de nave maritime și Șantierul Naval Navrom SA Galați, care multă vreme a fost specializat în reparații de nave fluviale.

La Șantierul Naval Navrom din Portul Docuri a fost construită noua navă tanc autopropulsată a Companiei Naţionale Administraţiei Porturilor Maritime din Constanța, care a fost testată şi pe Dunăre și în această perioadă se află în probe tehnice.

Potrivit unui comunicat al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime, nava multifuncţională „Nereus” a fost construită şi achiziţionata prin proiectul finanţat prin CEF Transport – Infrastructura pentru operaţiuni sigure şi pentru protecţia mediului în Portul Constanţa – Protect. 

Valoarea navei este de 8.970.000 lei, fără TVA.

Nava „Nereus” are 500 tone deadweight, o viteză de 11 noduri, performanţe de navigaţie ridicate şi va asigura preluarea reziduurilor petroliere şi a apelor uzate de la navele aflate în porturile maritime româneşti şi în rada acestora. Nava are o lungime de 44,57 metri, lăţime 8,90 metri, pescaj 2,90 metri şi o capacitate de stocare în trei compartimente: 60 metri cubi marfă, 475 metri cubi marfă şi 247 metri cubi balast. Nava oferă facilităţi de cazare pentru un echipaj de şase membri.

galati365.ro

[dcp100168]

Grupul TTS, unul dintre cei mai mari operatori de transport din țară, își păstrează intenția de a veni pe bursă

Grupul de companii Transport Trade Services, prin care omul de afaceri constănțean Alexandru Mircea Mihăilescu controlează inclusiv Navrom, operatorul de transport de pasageri și mărfuri din Delta Dunării, își menține intenția de a intra pe Bursa din București, în perioada următoare, au transmis pentru Profit.ro surse apropiate procesului.  Operațiunea este avizată încă din 2017.

Conform deciziei, listarea va fi precedată, ca o condiție, de finalizarea cu succes a unei oferte publice inițiale. Profit.ro a anunțat tot atunci că International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, a ieșit din acționariatul grupului, vânzându-și întreaga participație, de 6%, pentru aproape 9,4 milioane de euro. Acțiunile au fost preluate de grup, prin răscumpărarea acțiunilor proprii.

Din acționariatul grupului face parte și fostul ministru al Finanțelor Viorel Ștefan (10% din acțiuni), originar din Galați, remaniat în vara acestui an. În 1980-1991, Viorel Ștefan a fost economist la Navrom Galați, iar ulterior a fost director general al companiei.

IFC a intrat în acționariatul grupului de companii în urmă cu 9 ani, printr-un aport de capital de 12 milioane euro.

Grupul TTS este unul dintre cei mai mari operatori de transport naval din România, având însă operațiuni și în transportul feroviar, prin firma Transfer International Spedition (TIS).  Din grup fac parte companiile Navrom Galați, TTS Constanța, Canopus Star Constanța, Trans Europa Port Galați, Cernavodă Shipyard, Bunker Trade Logistic Constanța, Cargorom Antwerp (Belgia), TTS Viena, Agrimol Trade București, Transterminal Chișinău. Anul trecut, conform celor mai recente date, grupul a avut afaceri de 382,9 milioane lei și un profit net de 28,3 milioane lei.

profit.ro

 

[dcp100168]

Acționarul majoritar al Navrom Galați iese pe bursă

Acționarii furnizorului de servicii logistice integrate din bazinul Dunării TTS (Transport Trade Services) au lansat Oferta Publică Inițială Secundară, care va fi urmată de listarea acțiunilor companiei la Bursa de Valori București. Se pun în vânzare, în perioada 24 mai - 4 iunie, 50% dintre acțiunile TTS, reprezentând un număr de maximum 15.000.000 de acțiuni, în două tranșe, la un preț stabilit între 19 și 21 de lei. Un procent de până la 15% din acțiunile oferite va fi oferit investitorilor de retail.
Printre companiile la care TTS este acționar majoritar se numără CNFR Navrom SA Galați, fostul port Trans Europa din Galați (actualmente TTS Porturi Fluviale) și Șantierul Naval Cernavodă. TTS deține o puternică flotă de macarale plutitoare, silozuri și platforme în porturi, precum și cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean, formată din 466 de vase, cu o capacitate totală de 768.000 de tone.
Activitatea sa include expediția de mărfuri, transportul fluvial, operațiuni portuare, precum și alte activități conexe și auxiliare și acoperă peste 100 de porturi și terminale portuare de la Dunăre și Marea Neagră, cu legături pe Tisa, Rin și Main.

viata-libera.ro