Jump to content

Slujba de Bobotează la Dunăre, de la ora 13.00


dcp100168

Recommended Posts

Slujba de Bobotează la Dunăre, de la ora 13.00

Pe 6 ianuarie, zi când prăznuim Botezul Domnului la Iordan, Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos ne invită la Dunăre, „Iordanul românilor”. Tradiţionalul pelerinaj de Bobotează - care se face după săvârşirea Sfintei Liturghii de dimineaţă - va avea loc în jurul prânzului. Gălăţenii sunt aşteptaţi pe malul Dunării, în imediata apropiere a Bisericii „Precista”, în jurul orei 13.00. Arhiepiscopul locului şi un sobor de preoţi şi diaconi vor sfinţi firea apei Dunării în cadrul slujbei Aghiasmei Mari, iar curajoşii se vor întrece pentru ridicarea Sfintei Cruci din apele Dunării.

La Brăila, Arhiereul locului va săvârşi aceeaşi slujbă în jurul orei 12.00.

http://www.viata-libera.ro/articol-De_Boboteaza_pelerinaj_la_Dunare_2.html

Link to comment
Share on other sites

Astăzi şi mâine, în biserici se săvârşeşte Agheasma Mare

Astăzi - în Ajunul Bobotezei - şi mâine - de Botezul Domnului - în bisericile noastre se va săvârşi slujba de sfinţire a apei, numită Agheasma Mare.

Tradiţia este semnalată încă din primele veacuri creştine, când urmaşii primilor Apostoli ai Bisericii săvârşeau - în Ajunul Bobotezei - Agheasma Mare. Praznicul era cunoscut drept „Sărbătoarea luminii sau a luminării”, ne spune părintele Nicolae Necula. Cu apa sfinţită erau botezaţi catehumenii care primeau Duhul Sfânt ce are darul de a aduce luminare interioară.

În româneşte, prin acest termen se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba propriu-zisă de sfinţire a apei. Slujba de săvârşire a Agheasmei Mari este o ierurgie (rugăciune) în care preotul invocă harul Duhului Sfânt pentru ca acesta să coboare asupra apei. La praznicul împărătesc de Bobotează se săvârşeşte Agheasma Mare, iar peste an agheasma mică.

Agheasma Mare are putere tămăduitoare şi sfinţitoare şi inclusiv astăzi, preoţii merg din casă în casă, din cătun în cătun şi sfinţesc nu numai casele şi gospodăriile, livezile, grădinile şi - mai ales - firea oamenilor. E un gest firesc, pentru că întreaga creaţie are nevoie de sfinţire.

Cum se ia Agheasma Mare

În învăţătura Bisericii noastre, Agheasma Mare este pentru credincioşi leac pentru suflet şi trup. De la Bobotează se ia timp de 8 zile, dimineaţa pe nemâncate, după care se ia anafură. Creştinele stropesc cu Agheasma Mare casele, livezile, grădinile, animalele, întreaga Creaţie.

„Apa binecuvântată şi sfinţită a jucat un rol de prim rang în viaţa religioasă a tuturor popoarelor lumii. Ea a fost (şi este) întrebuinţată ca mijloc special de spălare şi curăţire a oamenilor şi lucrurilor, fiind considerată simbolul cel mai expresiv al purităţii şi al curăţirii spirituale”, ne învaţă părintele Ene Branişte.

Ca în orice situaţie de acest fel, să fim cumpătaţi şi să nu aşteptăm minuni fără credinţă adevărată şi curată...

http://www.viata-libera.ro/articol-Astazi_si_maine_in_biserici_se_savarseste_Agheasma_Mare__2.html

Link to comment
Share on other sites

Prizonierii erau primii recuperatori ai Crucii Sfinte

Ceremonia Bobotezei, moment în care se sfinţesc apele Dunării, va avea loc mâine, începând cu ora 13.00, la Galaţi.

Tradiţia aruncării Crucii în Dunăre are în spate o istorie de peste 100 de ani. „Sărbătoarea Bobotezei este un punct important pentru Biserica Ortodoxă. Ritualul aruncării Crucii Sfinte în Dunăre este o tradiţie de peste o sută de ani. Este un ritual care a fost consemnat prima dată în secolul XIX", ne-a declarat preotul Aron Gelu de la Arhiepiscopia „Dunării de Jos". Primii temerari care se aruncau în apele îngheţate de Bobotează au fost persoanele reţinute. „Dintre deţinuţii, cei care doreau, se puteau arunca în apă şi dacă recuperau Crucea, erau răsplătiţi cu o săptămână de libertate, timp în care puteau să stea acasă cu familiile", ne-a mai explicat părintele.

În ceea ce priveşte apa sfântă de Bobotează, aghiasma, aceasta este de două ori sfinţită. Dacă în restul anului apa sfântă primeşte binecuvântarea Sfintei Treimi o singură dată, de această dată, apa sfântă de Bobotează primeşte de două ori binecuvântarea.

Cei care doresc să se înscrie pentru ceremonia scoaterii Crucii Sfânte din Dunăre o pot face doar în dimineaţa Bobotezei. „Nu se fac nicăieri aceste înscrieri. În ziua Bobotezei, vin voluntari, care sunt supuşi unui consult medical înainte de a intra în apă", ne-a mai comunicat Aron Gelu.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Traditii_de_Boboteaza-_Prizonierii_erau_primii_recuperatori_ai_Crucii_Sfinte_0_403159747.html

Link to comment
Share on other sites

Astăzi se botează apele

Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, joi, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor. Sărbătoarea are însă şi semnificaţii diferite în cultul catolic faţă de cel ortodox.

În timp ce Biserica Ortodoxă celebrează în această zi botezul lui Iisus în râul Iordan de către proorocul Ioan Botezătorul, în Biserica Catolică de rit latin sărbătoarea Epifaniei Domnului aminteşte de vizita magilor la Pruncul Iisus. Totuşi, ambele Biserici celebrează pe 6 ianuarie recunoaşterea lui Iisus ca Mesia.

În credinţa ortodoxă, sărbătoarea reaminteşte de botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor "Agheasma Mare", care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică (pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor).

În unele zone ale ţării, episcopii locului aruncă în râuri sau în mare o cruce pe care mai mulţi bărbaţi se întrec să o aducă la mal, învingătorul bucurându-se de o imunitate sporită faţă de boli.

Preoţii parohi vizitează în ajun casele credincioşilor ("merg cu botezul"), pe care le binecuvântează prin stropire cu apă sfinţită. Sărbătoarea Bobotezei a mai primit şi numele de sărbătoarea luminilor sau a luminării, pentru că prin contactul cu apa sfinţită creştinii îşi asumă o umanitate pozitivă, "prin înnoirea Duhului Sfânt", botezul fiind rânduiala iniţierii în creştinism şi primirii în Biserică.

Obiceiuri de Bobotează

Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua Bobotezei, predomină practicile de purificare prin stropire cu Agheasmă Mare şi de botezare a credincioşilor, la care poporul a adăugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spălatul sau scufundarea în apa râurilor şi lacurilor, împuşcăturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor şi gospodăriilor.

De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac farmece şi descântece, se află ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anului ce vine şi pentru holde.

De Bobotează se crede se crede că se deschide cerul şi animalele vorbesc şi că oamenii, în ofensiva împotriva spiritelor rele, sunt ajutaţi de lupi, singurii care văd aceste spirite, le aleargă şi le sfâşie cu dinţii.

Tot în această zi are loc Chiraleisa, obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat, organizat de copii după modelul colindelor. În ajun sau chiar de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjoară casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor: "Chiraleisa, /spic de grâu /până-n brâu, /roade bune, /mană-n grâne!". Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificaţii. În alte zone, copiii poartă colaci şi lumini aprinse în mâini, ocolesc casele de trei ori, cerându-i lui Alexie, răspunzător cu încălzirea timpului în luna martie, grâne bogate în noul an.

Istoricul sărbătorii

Începutul acestei sărbători datează cel puţin din secolul al III-lea, ea fiind atestată pentru prima dată la Alexandria, de Clement Alexandrinul. "Constituţiile Apostolice" o menţionează printre primele sărbători creştine. O altă scriere, "Testamentum Domini" (sec. IV) o aminteşte ca singura sărbătoare existentă, alături de Naşterea şi de Învierea Domnului.

Botezul Domnului era prăznuit întotdeauna cu mare solemnitate. Pe la anul 400, împăraţii Honorius şi Arcadius au interzis spectacolele de circ în această zi. Cel mai de seamă eveniment legat de această sărbătoare în vechime era botezul solemn al catehumenilor (cei care doreau să devină creştini), care voiau să imite astfel botezul Mântuitorului în Iordan.

La români, sărbătoarea a fost, alături de cea a Naşterii, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetăţile de scaun ale Ţărilor Româneşti, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast iar sfinţirea Agheasmei Mari se făcea întotdeauna de mitropolitul ţării, în prezenţa domnitorului şi a curţii.

http://www.monitoruldegalati.ro/eveniment/astazi-se-boteaza-apele-3403.html

Programul manifestărilor de astăzi

12:45 - 12:55 - Sosirea participanţilor la Biserica Precista

12:55 - 13:00 - Procesiunea către locul slujbei cu trecerea în revistă a gărzii de onoare de către ÎPS Casian Crăciun

13:00 - 13:45 - Slujba de sfinţire a apei

14:00 - 14:15 - Lansarea Sfintei Cruci în Apele Dunării

14:15 - 15:30 - Distribuirea de Agheasmă Mare către enoriaşi

http://www.monitoruldegalati.ro/eveniment/cu-ochii-pe-botezul-domnului-3402.html

Link to comment
Share on other sites

Programul manifestărilor de astăzi

12:55 - 13:00 - Procesiunea către locul slujbei cu trecerea în revistă a gărzii de onoare de către ÎPS Casian Crăciun

O fi vreo persoana oficiala a statului roman, respectivul IPS C.C. ??? :-O

Link to comment
Share on other sites

13 curajoşi s-au aruncat după Cruce în Dunăre, la Galaţi

7.000 de gălăţeni s-au strâns pe Faleza Dunării pentru a lua Agheasmă Mare şi pentru a asista la slujba de sfinţire a apelor ţinută de ÎPS Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos. Cei mai mulţi au venit să urmărească întrecerea rituală de scoatere a crucii sfinţite din apele Dunării. La start s-au înscris 14 gălăţeni, dar unul a fost respins de Ambulanţă pentru că avea probleme de sănătate, aşa că în Dunăre s-au aruncat 13 înotători.

Crucea a fost prinsă de Costel Dumitriu, un gălăţean de 30 de ani care, deşi munceşte în Bucureştti ca electrician se învoieşte în fiecare an să participe la ritual. ”De 12 ani mă arunc în Dunăre după Cruce şi de 5 ori am prins-o. Sunt sănătos tun şi cred că, de asta, Sfânta Cruce mă ajută”, a declarat bărbatul. Costel Dumitriu locuieşte şi munceşte la Bucureşti, dar e gălăţean de origine, e căsătorit, dar nu are copii. El crede însă că prinderea Crucii o să îl ajute să aibă şi o familie mai mare cât de curând.

http://www.libertatea.ro/stire/foto-13-curajosi-s-au-aruncat-dupa-cruce-in-dunare-la-galati-317220.html?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=rss

post-2782-0-60142400-1294353043_thumb.jp

Link to comment
Share on other sites

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.