Jump to content

Cătălin Chelu - milionar de succes, cu afaceri falimentare


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Cătălin Chelu - milionar de succes, cu afaceri falimentare

Peste 30 firme se regăsesc în „portofoliul" lui controversatului om de afaceri Cătălin Chelu. Omul de afaceri din Galaţi şi-a clădit un întreg imperiu financiar pe baza unor acţiuni aflate adesea la limita legii.

În general societăţile comerciale de care a fost interesat ,,Grupul Chelu'' au fost agenţii economici incluşi în Procesul Privatizării în Masă (PPM), faimoasa privatizarea prin cupoane.

Interesul pe care l-a manifestat faţă de aceste firme, a fost motivat de faptul că acţionariatul acestora era format dintr-un mare număr de cuponari, dispersaţi în toată ţara, necunoscători ai legii, lipsiţi practic de orice informaţii şi aflaţi în imposibilitatea de a participa la şedinţele Adunării Generale a Acţionarilor.

Paşii afacerilor marca Chelu

Preluarea unui agent comercial se făcea, într-o primă fază, prin cumpărarea de pachete mici de acţiuni în nume propriu, pentru unele societăţi la care este acţionar sau pe numele unor apropiaţi (aşa s-a procedat la Galatex din Galaţi).

Următorul pas a fost metoda aşa-ziselor majorări de capital, în numerar sau în natură, prin care reuseşte, cu un efort financiar minim, să devină majoritar şi să preia patrimoniul societăţilor.

Petrică Munteanu fostul director al SC Plase Pescăreşti a dezvăluit această metodă. „A venit cu contracte false prin care cumpărau acţiunile angajaţilor", ne-a declarat fostul director.

Apoi Chelu a redus rapid numărul salariaţilor, în general până la doar câteva zeci, iar în unele cazuri până la unul singur (exemplul firmei Fricom este edificator).

În societăţile în care avea obligaţia efectuării unor investiţii a venit cu vechituri, clădiri sau instalaţii provenite din alte firme( a se vedea cazul Prodprest SA Galaţi şi C.I.T Tecuci).

Ajutor de la mama

Omul de afaceri a înfiinţat sute de srl-uri şi zeci de SA-uri. Majoritatea figurează la adrese fictive. În multe din aceste societăţi este acţionar împreună cu mama sa, Rimar Doina. Prin intermediul acestor srl-uri şi SA-uri a capuşat societăţile care au făcut obiectul Marii Privatizări. Astfel s-au vândut diverse bunuri la preţuri exorbitante şi s-au achiziţionat, la sume derizorii, bunuri şi active.

Spre exemplul SC Mega Group-Invest SA cumpăra de la SC Salcon Craiova o plenetară auto pentru un microbuz TV cu 200 de milioane de lei vechi şi 24 de braţe de ştergătoare de parbriz cu 195 milioane de lei. Ambele firme sunt controlate de Chelu.

Şi tot controversatul om de afaceri a efectuat împrumuturi la banci pe numele agenţilor economici PPM-isti, garantarea fiind făcută cu active ale societăţilor, banii ajungind fireşte tot în buzunarele sale.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/color800517bMADE-ROMANIAfontbMilionar-succes-afaceri-falimentare_0_403759703.html

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Chelu îşi vinde patrimoniul pentru a frauda banul public

Chelu şi-a devalizat Blue Telecom şi a produs şi TVA de 700.126 lei. În luna iulie 2009, marele Soros de est, CCC (Cătălin-Constantin Chelu), dispune ca SC CCC Blue Telecom SRL Galaţi să-i vândă lui Fricom Complexul Comercial Dunărea şi reţeaua CATV(Cablu TV), precum şi echipamentele de telecomunicaţii aferente. La scurt timp, adică în 12.10.2009, CCC Blue Telecom este băgată în reorganizare judiciară şi faliment. Cei din doi inspectori punctează “…organul de inspecţie fiscală nu a luat în considerare tranzacţiile desfăşurate între cele două societăţi, acestea fiind efectuate cu scopul vădit de a frauda bugetul de stat prin neplata către acesta, atât a TVA rezultată în urma tranzacţiilor menţionate (700.126 de lei noi - n.a.), cât şi a altor taxe şi impozite datorate bugetului de către CCC Blue Telecom.”. Să ne răspundă urgent şefii din DGFP şi ANAF dacă au înaintat acest dosar la Parchet şi dacă da, în ce stadiu de lucru de află. TVA de 179.588 lei şi pentru Galatex, adică tot pentru Chelu.

Tot în iulie 2009, CCC Blue Telecom vinde către GALATEX SA, firmă controlată tot de CC Chelu, un număr de şapte imobile, valoare totală fiind de 1.124.788 lei noi, din care TVA de la noi pentru Chelu, de 179.445 lei. Imobilele vândute sunt situate în Făgăraş, Iaşi, Adjud, Brăila, Giurgiu, Vaslui şi Râmnicu Sărat. Suma totală a TVA colectată de către CCC Blue Telecom, în luna iulie, a fost de 1.087.889 lei noi, lucru declarat abia în 16.12.2009, falimentul fiind declarat în 12.10.2009.

Dar totul a fost premeditat de către inginerul financiar CCC, el anticipând intrarea în insolvenţă a Blue Telecom întrucât datoriile către bugetul de stat care se acumulaseră erau uriaşe. De aia i-au şi vândut activele, adică le-au plasat altor două firme din salba de câteva sute a lui CCC, respectiv FRICOM şi GALATEX. Aşa au rămas creditorii din nou în pantaloni scurţi, inclusiv ANAF luând-o de un mare mâner.

Şi avem nenumărate dovezi ale premeditării acestei inginerii financiare. Păi încă din mai 2009 AGA de la FRICOM SA a aprobat completarea obiectului de activitate al acesteia, adică ACTIVITĂŢI DE TELECOMUNICAŢII PRIN REŢELE CU/FĂRĂ CABLU PRIN SATELIT. Tot atunci a fost aprobat şi preluarea unui credit de 5.000.000 (50 de miliarde de lei, fraţilor, adică vreo 1,25 milioane de euro!), acordat de RAIFEISEN BANK SA firmei CCC Blue Telecom, aprobarea cumpărării a unei părţi din reţeaua de cablu şi a complexului comercial „Dunărea”. Din toate aceste tranzacţii fabricate pe hârtie CCC nu a dat un leu la bugetul de stat, datoria CCC Blue Telecom fiind de 6.685.123 de lei, din care numai TVA se apropie de 5.000.000.

CCC joacă singur pe tarlaua numită România

Vă mai spunem că CC Chelu are 89,35% din acţiunile FRICOM SA şi tot el, ATENŢIE, este şi unul dintre administratorii CCC Blue Telecom. Din acest CCC Blue Telecom 69,13% din cotă este deţinută de către PEXAL FIN SA, ceilalţi acţionari, persoane juridice fiind GALGROS SA şi ZORDER BIG SA, firme conduse direct sau prin interpuşi de acelaşi Soros de Est, Cătălin-Constantin Chelu.

Cei doi inspectori care au făcut inspecţia fiscală nu au luat în considerare tranzacţia dintre FRICOM şi CCC Blue Telecom şi, în consecinţă nu a dat drept de deducere a TVA în valoare de 700.126 lei. Şi, de capul lui fiind, el mai produce TVA în valoarea de 709.954 de lei, pe care fiscul i-o impune la plată, nu i-o restituie! Aceasta provine din închirieri de spaţii comerciale de la firmele lui Chelu, către firmele lui Chelu, pe lângă GALATEX, CCC Blue Telecom şi FRICOM, întrând în horă şi Interaction Blue SA, precum şi toate SIF-urile României.

Oricum, acest act de inspecţie fiscală s-a soldat cu un mare ZERO, discuţia finală cu agentul economic vizat eşuând, administratorul (de formă), Florentina Lupu anunţându-i pe inspectori că la data de 28.12.2009 tot personalul se află în concediu fără plată.

Bun, dar de ce să se oprească totul la o simplă constantare, căci de aia nu sunt bani în sistemele de sănătate, pensii, în administraţie şi interne, în ANAF. De aia vă dă afară, fraierilor, pentru că şefii voştri şi chiar şi unii dintre voi, în loc să le trimiteţi acestor şmenari dosarele la parchet, îi consiliaţi în devalizarea bugetulului de stat pe inşi ca fratele lui Ionel Popa-Indonezia, Vântu, Chelu, Mangalea şi tot neamul lor cel HOŢIT!

impact-est.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Chelu cu tichie de margaritar - POVESTEA URÂTĂ A UNUI MILIARDAR

{mosimage}Multă vreme cunoscut după mustaţa aparte pe care o avea, Cătălin Chelu este una dintre cele mai misterioase apariţii din piaţa afacerilor româneşti. Unii spun despre el că este ba rechin, ba un profitor al tranziţiei spre economia de piaţă. Este miliardar, pe bune, şi de aceea aproape niciunul dintre colegii din presă nu l-a deranjat cu nici un cuvânt scris la adresa sa. Ba chiar avem informaţii certe că anumiţi patroni de gazete, din motive pe care le intuiţi sau măcar vă gândiţi la ele, refuză să publice orice anchetă care-l vizează. Cătălin Chelu nu se hotărăşte încă să-şi schimbe nici starea civilă, deşi are de ceva vreme o relaţie stabilă, despre care s-au născut prin târg fel şi fel de zvonuri, majoritatea cantonate, în opinia noastră, la capitolul bârfe. Prietena sa, Mireille, este şi ea tânără şi frumoasă. Au avut în preajmă un cameraman de casă, nelipsit de la orice petrecere în familie, la care a renunţat la un moment dat fără nici o remuşcare, gest de stăpân care-şi alungă câinii care l-au slujit. Acum mai are în preajmă un alt domn, pe nume Gabriel Constantinescu, născut pe 12 august 1979, despre care unii spun că l-a crescut încă de pe vremea când acesta era la o Casă de Copii orfani, transformat în prezent în mâna sa dreaptă şi kamikaze, care a fost recompensat cu tot ce-i trebuie unui român din clasa de mijloc a societăţii. Sigur, lângă stupul cu miere se adună, conform obiceiului mioritic, zeci de trepăduşi, siliţi să facă lucrurile mai murdare, dar răsplătiţi cum se cuvine pentru asta. Unii zic că omul Cătălin Chelu n-ar nici mamă, nici tată, când este vorba de afaceri, că are un simţ enorm al banilor, iar când cumpără vreo societate de pe piaţă nu-l interesează decât ca aceasta să valoreze mult mai mult decât capitalul social. A încercat la un moment dat să intre şi în politică, a promis bani unui partid în ascensiune la acea vreme care l-a trecut pe liste, dar nici el nu şi-a împlinit visul, nici partidul, după cum afirmă liderii de atunci ai acestuia, n-a văzut vreo leţcaie. În palatul său gălăţean de pe strada Alexandru Cernat nr.127, nu intră decât cei apropiaţi, străinii fiind opriţi de paza care are o gheretă la poartă. Nimeni nu ştie de ce se apară Cătălin Chelu, de aceea poate în jurul său se ţes legende din te miri ce. La acest capitol în judeţul Galaţi doar regretatul, de către unii, concetăţean Marcel Păcuraru, astăzi domiciliat în celebrul cartier bucureştean Primăverii, sau ex-senatorul Ilie Plătică Vidovici, au un capital mai numeros. Ce veţi citi în aceste pagini de anchetă pare desprins din filmele cu mafioţi. Oricum, se afirmă că românii îi întrec demult pe sicilieni la acest capitol. Motivul pentru care am decis publicarea cazului Chelu este legat, în special, de ultimul scandal al cărui protagonist este, cel de la Societatea Comercială Plase Pescăreşti SA, înfiinţată în 1927, singura firmă de profil din Europa, care a ajuns, graţie intervenţiei directe a miliardarului şi a acoliţilor săi, teatrul de luptă între două grupuri de interese care încearcă să pună mâna pe pachetul majoritar. Cine are dreptate va hotărî, până la urmă, evident, justiţia, dar credem că este cazul ca opinia publică să ştie spatele unei afaceri tari, mai ales că deja unii colegi de breaslă, au publicat vrute, dar mai ales nevrute, despre acest conflict. Ba că firma a fost băgată fraudulos în plasa politică a Partidului Conservator, ba că economistul Petrică Munteanu, contabil şef al societăţii şi consilier judeţean, ajuns preşedinte al Consiliului Director, este acuzat de doi membri ai CA că şi-a însuşit fără drept acţiunile salariaţilor, ba, mai mult, că-n spatele acestuia ar fi turnătorul dovedit awl Securităţii, ex-ministrul liberal Alexandru Galiaţatos, ba că la mijloc este doar o banală dispută pentru cele două hectare de teren pe care se află sediul, situate taman în buricul târgului. Care este adevărul gol-goluţ, veţi constata singuri. Vorba cuiva, ţineţi aproape, căci nici nu ştiţi ce pierdeţi!

CĂTĂLIN CONSTANTIN CHELU – C.V. de baron

41 de ani, născut pe 21 mai 1967, craiovean de origine, necăsătorit, doi copii, domiciliat pe strada Alexandru Cernat nr.127, fostă Căzărmii, din Galaţi, într-una dintre cele mai frumoase vile din zonă, posesor unui jeep cu numărul final CCC.
Cu toate că domeniile în care Cătălin Chelu a investit în ultimii ani sunt foarte multe, doar trei dintre ele au concentrat o mare parte a capitalului său. Investiţiile în reţelele de cablu TV au continuat, astfel că firmele Cony Sat şi Megaconstruct, ce aparţin omului de afaceri gălăţean, sunt prezente în foarte multe oraşe din România, de la Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea sau Râmnicu Sărat, până la Turnu Măgurele, Câmpulung Muscel, Olteniţa sau Călăraşi. O altă direcţie în care Cătălin Chelu şi-a dezvoltat afacerile a fost achiziţia fostelor baze de comerţ cu ridicata şi transformarea acestora în complexuri angro. Dar activitatea preferată rămâne cea legată de piaţa de capital. Cătălin Chelu deţine pachete importante de acţiuni la societăţi cotate pe Bursa de Valori Bucureşti şi pe bursa electronică Rasdaq. În afara acestor trei domenii, Cătălin Chelu deţine pachete de acţiuni la societăţi care activează în domenii cât se poate de diferite: producţia de cărămidă refractară, producţia de truse de sudură şi mecanică fină, reşapare de anvelope, producţia de scule de filetat, transport, producţie de aţă etc. Strategia de dezvoltare a lui Cătălin Chelu a fost cât se poate de simplă: dacă unii oameni de afaceri îşi pun banii în conturi bancare, el a preferat să-i investească în domenii cât mai variate, achiziţionând fie portofolii de acţiuni cotate pe piaţa de capital, fie pe întreprinderi scoase la privatizare. Afacerile lui cresc an de an cu procente destul de mari. Este prezent mereu în TOP 300 al celor mai bogaţi români, averea sa fiind estimată la peste jumătate de sută de milioane de dolari. Sau cel puţin aşa spun unii.
Cătălin Chelu  este unul dintre cei mai activi şi mai vizibili investitori români de pe piaţa noastră de capital şi este partener cu SIF-urile în mai multe companii. Unele dintre acestea sunt folosite la rândul lor ca vehicule de investiţii: Celulele Electrice Băileşti, Mecanica Rotes Târgovişte sau Vulturul Comarnic. Firma Celule Electrice, de pildă, şi-a majorat capitalul social cu circa trei milioane de euro, fondurile rezultate urmând a fi folosite pentru investiţiile companiei pe piaţa de capital. Omul de afaceri gălăţean a ajuns din nou să controleze peste 1 % din acţiunile SIF 3, după ce acţionarul uneia dintre societăţi cu care acţionează concertat pe piaţă a raportat achiziţia de titluri SIF 3. Prin intermediul companiei Pneu Service SA şi al Luminiţei Ţîru, ’’implicată’’ în această societate, proporţia pachetului controlat de Cătălin Chelu este de 1,062 % din totalul acţiunilor SIF 3. Potrivit legii însă,  acţionarii nu pot deţine peste 1 % din capitalul unei societăţi de investiţii financiare, în mod individual sau acţionând concertat cu alţi investitori. În termen de trei luni însă de la depăşirea pragului respectiv trebuie să-şi diminueze participaţia sub pragul menţionat, conform unei instrucţiuni emisă de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în luna martie 2007. Valoarea totală a portofoliului de acţiuni ale celor cinci SIF-uri controlat de Cătălin Chelu ar fi ajuns, după specialişti, la 30,9 milioane de euro, lucru confirmat de ultimele raportări privind dimensiunea pachetelor. Omul de afaceri mai are un pachet de peste 1 % la SIF Oltenia, mai precis de 1,29 % în valoare de 8,8 milioane de euro, dar şi-a redus participaţia deţinută la SIF Banat-Crişana la 0,91 %, unde pachetul valorează peste 4,8 milioane de euro. Participaţia la SIF Muntenia contează pentru 0,95 % din numărul total de acţiuni ale acesteia şi valorează circa cinci milioane de euro. În cazul SIF Oltenia deţinerea concertată controlată de Cătălin Chelu a coborât de la 1,8 %. Ultima raportare privind deţinerea de la SIF Moldova a coborât de la 0,98 % din totalul titlurilor şi valorează acum 4,8 milioane de euro. Cătălin Chelu este şi partener cu SIF-urile, în anumite cazuri.
Firma gălăţeană Galgros intenţionează să-şi majoreze capitalul social cu 3 milioane RON, adică cu aproape un milion de dolari, în scopul efectuării de investiţii pe piaţa de capital şi a realizării proiectului de execuţie a unui hotel la Mamaia. Hotelul va avea trei sau patru stele, iar proiectul va costa 5-7 milioane lei, bani ce vor proveni din surse proprii ale Galgros. Se estimează că lucrările vor fi încheiate peste 2-3 ani, după cum a declarat omul de afaceri Cătălin Chelu, acţionarul majoritar al companiei. Majorarea capitalului social se va realiza prin emisiunea a 1,2 milioane de acţiuni noi, cu valoarea nominală de 2,5 lei. În urma aportului în numerar, capitalul Galgros va ajunge la 4,7 milioane de lei. După cum ne-au comunicat colegii constănţeni, unii dintre cei cu care am colaborat pentru această anchetă-fluviu, Linica Stan, directorul general al THR Marea Neagră, nu îndrăzneşte să se pună cu oamenii miliardarului de carton, după unii, Cătălin Chelu. Ba mai mult, pasează motanul lui Gabriel Constantinescu, omul de paie al lui Chelu,  cel care, pentru aşa-zisa funcţie de director marketing şi dezvoltare, are un salariu de aproximativ 70 milioane, dar care merge la serviciu doar în zi de salariu. Am verificat datele de la Registrul Comerţului şi vă putem spune exact că sunt 101 firme în care Cătălin Chelu este acţionar sau asociat, la 51 dintre ele fiind administrator, un adevărat record absolut în România, oricum mult mai puţine decât are subordonatul său, Gabriel Constantinescu, 71 firme, iar din grupul său de apropiaţi fac parte 49 de persoane de sex masculin şi feminin, domiciliaţi în Galaţi, Brăila, Craiova, Buzău, Tulcea, Slobozia, Sf.Gheorghe, Iaşi. Multe dintre aceste societăţi şi persoane, din păcate, au fost implicate în afaceri dubioase, care au lăsat în urmă dosare penale pentru infracţiuni economice. Revenind la Gabriel Constantinescu, acesta administrează hotelul Suceava, pe care Chelu îl deţine în Eforie Sud, hotel cumpărat de la THR Marea Neagră, adică de la SIF Transilvania. Nu deţinem încă informaţii legate de suma la care s-a vândut hotelul, dar cert este că noul stăpân a preluat odată cu activul şi turiştii pentru sezonul 2008 şi asta pentru că THR Marea Neagră făcuse contracte cu agenţiile de turism pentru această locaţie. Astfel s-a creat situaţia paradoxală în care THR Marea Neagră a fost obligată să-şi cazeze turiştii cu care făcuse contract într-un hotel care nu îi mai aparţinea, iar Chelu urmează să primească banii pe ’’chirie’’ Surse din interiorul THR atenţionează că decontarea cu pricina ar trebui urmărită cu atenţie, căci noul proprietar nu a avut nici un angajat şi a folosit angajaţi tot de la ’’firma-mamă’’, fără a-i plăti însă.
Combinaţiile de afaceri ale societăţilor economice lui Cătălin Chelu au dus la cumpărarea de acţiuni de la SIF-uri şi a atras atenţia Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, care a sesizat Oficiul Naţional pentru Spălarea Banilor. Cercetările au scos la iveală mai multe aspecte. Societăţile comerciale şi  asociaţiile controlate, direct sau indirect, de Cătălin Constantin Chelu, au cumpărat acţiuni emise de cele cinci SIF-uri, în perioada 1999- 30 aprilie 2004, prin intermediul SC Eldainvest SA Galaţi. Persoanele ce fac parte din acest grup de interese au sau au avut cont deschis la Eldainvest SA şi deţin împreună pachete importante de acţiuni la SIF Moldova, SIF Muntenia şi SIF Oltenia, putând influenţa semnificativ deciziile luate în cadrul acestor societăţi.
În încercarea sa de a controla cât mai mult din averea SIF-urilor, preşedintele de până mai ieri al SIF Moldova, Cătălin Chelu a încercat să pună mâna şi pe SIF Oltenia. Cel pe care a vrut să îl schimbe din funcţie ca să îi ia locul este un alt controversat om de afaceri, Dinel Staicu, fostul patron al echipei de fotbal Universitatea Craiova. La şedinţa din 29 august 2008, Chelu a încercat să convingă Adunarea Generală a SIF Oltenia să nu îi acorde un nou mandat lui Staicu şi a scos în faţă dosarele privind  fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor, pe care Dinel le are la DNA. Cu toate acestea, Staicu s-a dovedit mai puternic decât Chelu în Oltenia şi a rămas pe poziţie, fiind votat de peste 60 % dintre membrii Adunării Generale. Acest conflict a scos la iveală interesele enorme ale grupurilor de afaceri privind SIF-urile. Imediat după terminarea şedinţei, Dinel Staicu a declarat într-o conferinţă de presă că cel care a vrut să îl suspende din funcţie este Cătălin Chelu, care urmăreşte să îşi crească influenţa în SIF-uri. Tranzacţiile dubioase în interiorul SIF-urilor i-au adus lui Chelu un dosar penal. Potrivit lui Staicu, DIICOT ar fi solicitat SIF Oltenia informaţii despre unele tranzacţii. În dosarul de la DIICOT sunt cercetate mai multe tranzacţii pe care societăţile din portofoliul SIF Oltenia le-au făcut pentru capitalizarea firmelor controlate de omul de afaceri gălăţean. Astfel, Chelu ar fi profitat de poziţia influentă în cadrul SIF şi i-ar fi determinat pe directorii unor firme din portofoliul societăţii să îi capitalizeze propriile firme prin cumpărarea de acţiuni peste preţul pieţei, în valoare de aproximativ zece milioane lei, adică 3 milioane euro. În schimb, omul de afaceri gălăţean, de câte ori a fost interpelat de presă, a susţinut că nu ştie nimic.
CNVM l-a amendat pe Chelu, cel mai mare investitor român de pe bursă, l-a silit să-şi vândă din acţiuni şi chiar l-a dat jos de la SIF Moldova. În replică, miliardarul gălăţean susţine că CNVM este o organizaţie de tip mafiot. Chelu  a ieşit şifonat din lupta cu Dinel Staicu, şeful SIF Oltenia. Pe lângă faptul că a pierdut conducerea SIF Oltenia, miliardarul gălăţean a mai primit o lovitură: nu a primit avizul CNVM nici pentru conducerea SIF Moldova, pe care o deţinea de două luni. CNVM a emis chiar o ordonanţă prin care îl obligă pe Cătălin Chelu să respecte, împreună cu persoanele care acţionează concertat la SIF Oltenia, prevederile legale privind pragul maxim de deţinere de 1%. Miliardarul gălăţean, împreună cu Cezar Rîmar şi cu firmele Iledificia SA, Comrimet SA, Lineas Trade SA, Libron Consulting SA şi Epsomatic SA este acuzat de CNVM că deţinea la data desfăşurării Adunării Generale de la SIF Oltenia 1,2 % din capitalul acestei societăţi şi că acţiona în mod concertat cu aceşti acţionari. Totodată, arbitrul pieţei de capital l-a sancţionat pe Chelu şi cu o amendă de 5000 de lei. Gălăţeanul spune c-o să vândă toate acţiunile lui pe care le deţine la SIF-uri doamnei Gabriela Anghelache, preşedintele CNVM pentru că ia salariu de zeci de mii de euro pe lună şi n-a investit un ban pe piaţa de capital. ’’Oricum, piaţa se duce la dracu şi ei stau pe salarii de mii de euro. Iar aceste salarii au fost luate şi din tranzacţiile făcute de imoralul Cătălin Chelu. Unde s-a pomenit ca CNVM să încaseze miliarde de lei lunar de la SIF-uri drept taxă de protecţie. Mă rog, taxă de supraveghere, cum o numesc ei. Toată lumea pe bursă pierde bani, se duce dracu totul pe pieţele de capital şi ăştia de la CNVM încasează mii de euro lunar drept salarii’’, a declarat presei fostul şef de la SIF Moldova. Miliardarul gălăţean susţine că va continua lupta cu CNVM în justiţie. De altfel, prin târg se zvoneşte că gălăţeanul este blindat cu relaţii la acest capitol, care, la comanda sa, ar reacţiona favorabil la orice doleanţă pe care o semnează.
Circa 28 mii de euro sunt cheltuiţi din bugetul SIF Moldova pentru organizarea unei Adunări Generale a Acţionarilor, potrivit lui Cătălin Chelu. După ce Sorin Turtoescu a demisionat din funcţia de preşedinte, pe motive de sănătate, acţionarii s-au reunit şi l-au ales pe Cătălin Chelu în fruntea societăţii. Dar arbitrul pieţei de capital nu l-a avizat pe Cătălin Chelu în funcţia de conducător al SIF Moldova, obligând Consiliul de Administraţie al SIF 2 să întrunească, în maximum 60 de zile, Adunarea Generală a Acţionarilor, pentru a adopta o hotărâre cu privire la oportunitatea menţinerii lui Cătălin Chelu în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie. SIF Moldova, rămasă fără preşedinte, va fi condusă de către Costel Ceocea, preşedinte-director general al Consiliului de Administraţie al SIF Moldova, iar Matei Alexandru va ocupa funcţia de director, aceştia fiind avizaţi de către CNVM. Domnul Chelu a spus că nu ocupa poziţia de la SIF 2 pentru beneficiile financiare, ci era o funcţie care îl onora şi prin intermediul căreia îşi aplica experienţa de pe piaţa de capital, cât şi curajul investiţional.
La datele de mai sus se pot adăuga multe alte pagini, redacţia noastră fiind în posesia unui dosar cu peste 500 de file, dar credem că doar informaţiile de ultimă clipă sunt edificatoare pentru acest CV de baron gălăţean pe care-l publicăm. 

CONFLICTUL DE LA S.C. PLASE PESCĂREŞTI S.A. GALAŢI

Poate, ceea ce va urma, veţi crede că este de domeniul SF. Mărturisesc că am aşternut pe hârtie doar câteva dintre probele pe care le deţinem vizavi de scandalul care se petrece de ceva timp la Societatea „Plase Pescăreşti” Galaţi. Restul le vom oferi organelor de anchetă, dacă ni le vor solicita. Prea asistăm impasibili la modurile necreştine de îmbogăţire a unora peste măsură. Este ora când oricine încalcă legea, trebuie să fie pedepsit, pentru că -nu-i aşa?- până şi în Constituţie scrie că nimeni nu este mai presus de lege!

Prima întâlnire cu mafioţii

Era o zi oarecare de luni, pe 14 iulie, pe la orele 21,00. Administratorul firmei şi preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei Salariaţilor şi Conducerii „Plase Pescăreşti” se strânsese acasă, când a primit o invitaţie telefonică pentru o discuţie amiabilă de două minute din partea omului de afaceri Cătălin Chelu. Peste câteva minute întâlnirea are loc pe terasa restaurantului „Old Timer”, la schimbul de replici participând şi Gabriel Constantinescu, „locotenentul’’ miliardarului. Economistul Petrică Munteanu îşi dă seama rapid de ţinta celor doi, anume distrugerea asociaţiei pe care o conducea. Deşi îşi luase câteva zile de concediu, fusese înştiinţat de existenţa a două pachete de contracte de cesionare cu acţiuni care la prima vedere nu respectau deloc statutul asociaţiei, ba mai mult, după unele informaţii pe care le-au dat unii angajaţi, aceleaşi acţiuni mai fuseseră vândute odată, plus că exista bănuiala că sunt colectate prin mijloace nelegale. Brusc, miliardarul îi cere să se prezinte la serviciu şi să vizeze cele două seturi de contracte de cesionare, dar este refuzat politicos, mai ales că doar consiliul director putea stabili regulile, când anumite lucruri nu sunt prevăzute în statut. Cătălin Chelu se enervează şi pe un ton ironic trece la ameninţări, mai ales că, în ciuda insistenţelor, nu află care este pachetul de acţiuni al interlocutorului său de noapte. Trece la ameninţări cu dosare penale şi emisiuni negative la televiziunile locale, unele chiar legate de pierderea manageriatului de la Spitalul de Boli Infecţioase a soţiei consilierului judeţean. Când economistul încearcă să plece, intervine prin bruscări fizice Gabriel Constantinescu, locotenentul omului de afaceri, nu simpaticul director adjunct al Teatrului Dramatic ’’Fani Tradini’’.

Furtuna

A doua zi, la SC „Plase Pescăreşti”, se declanşează furtuna. Directorul general  din acel moment Alexandru Arnăutu, la vremea respectivă şi preşedinte al CA, prin adresa nr.1140/15 iulie 2008 solicită abuziv compartimentului de resort prezentarea registrului acţionarilor şi a listei cu numărul de acţiuni pe salariat în evidenţa asociaţiei PAS Plase Pescăreşti. De menţionat că individul era persoană juridică la acea dată şi putea cere informaţii doar despre societate, pe când asociaţia era o cu totul altă persoană juridică cu conducere proprie şi statut bine definit, iar solicitările trebuiau adresate doar conducerii acesteia. Pentru că nu s-a „lipit’’, din pură coincidenţă, desigur, pe 27 iulie, cineva îi sparge geamul din dreapta faţă a autoturismului contabilului şef neascultător.

Începe scandalul

Pe 1 august, pe la orele amiezii, la compartimentul calcul salariaţi acţionari, contabila Doina Galiţa, a fost atacată de patru bărbaţi, doi dintre ei fiind Antonel Bunu (care, între altele, se laudă peste tot că este văr cu actualul comandant al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi) şi Ionel Mitu, iar ceilalţi doi, Gabriel Constantinescu şi Petru Mihalcea, ultimii cerând imperios lui Petrică Munteanu, să oficieze vânzarea acţiunilor fostului preşedinte şi director general Alexandru Arnăutu, revocat în şedinţa CA din 31 iulie, unui alt acţionar numit, desigur întâmplător, Cătălin Chelu. Normal, au fost refuzaţi elegant, mai ales că domnul Arnăutu ar fi putut face legal acest lucru chiar în adunarea în care a fost revocat. Când au văzut că nu pot s-o dea la întors, i-au propus brusc celui ameninţat să facă o ofertă de vânzare a propriului pachet de acţiuni. Din nou este refuzat, iar la un moment dat, după o convorbire telefonică purtată pe hol, se întoarce şi cere restituirea unor contracte de acţiuni ale unor salariaţi. Văzând că lucrurile iau o întorsătură nedorită, sunt chemaţi agenţii de pază şi în cele din urmă s-a telefonat la 112. Între timp se dau explicaţii privind modalitatea de tranzacţionare a acţiunilor, care dau de gândit cuplului care-i ameninţa pe toţi. Ulterior s-a depistat faptul că nu toate persoanele înscrise pe acele contracte se aflau în ţară, deci nu aveau, în veci vecilor cum să le semneze. Erau, adicătelea, falsuri ordinare. A sosit şi echipajul de intervenţie de la secţia 1, dar care în loc să-i aresteze pe turbulenţi, îl duc pentru declaraţii la organele de anchetă pe cel ameninţat, care-şi uitase geanta cu documente personale în birou, la dispoziţia turbulenţilor.

Ce poate face vacanţa judecătorească

Pe 5 august, se încearcă fără succes obţinerea încheierea judecătoreşti cu referire la revocarea domnului Arnăutu şi numirea oficială a noului preşedinte şi director general în persoana inginerului Costică Dobre. Era însă vestita vacanţă judecătorească, aşa că lucrurile au întârziat. În acest moment intră în scenă, de data aceasta cu vioiciune,  o anume doamnă Ana Sârbu, membru a Consiliului de Administraţie, soţia unui cunoscut poliţist gălăţean, devenită rapid ’’tovarăşă’’ cu Cătălin Chelu, care ajutată de cei patru noi angajaţi din rândul atacatorilor, exercită presiuni asupra angajaţilor pentru a-şi vinde acţiunile sau să-i semneze un document de reprezentare pentru dânsa într-un viitor proces pe care-l va intenta asociaţiei şi conducerii acesteia. Metodele staliniste dau roade, din fericire, doar la unii, cei mai mulţi necedând. La ora asta, cei îndăratnici sunt ameninţaţi zilnic, după câte s-au plâns, cu pierderea locului de muncă.

Confirmarea noii conduceri

Pe 6 august este scoasă de la Registrul Comerţului încheierea prin care se demonstra că noul director general şi preşedinte al CA este inginerul Costică Dobre, documente afişate apoi, concomitent cu rugămintea către domnul Arnăutu de predare oficială a gestiunii funcţiei, lucru refuzat categoric. Se încearcă înregistrarea fără succes a noilor documente, registrul de evidenţă a societăţii şi ştampila evaporându-se subit. Pe 7 august, domnişoara Doina Galiţă, aduce la cunoştinţa noului director general c-a fost bruscată, înjurată şi forţată să înregistreze acţiuni de cele patru persoane nou angajate, fără a trece prin consiliul de administraţie, referat la care a fost ataşat şi un certificat medico-legal. Conducătorul unităţii dispune cercetarea disciplinară a celor patru, solicitând compartimentului personal contractele lor de angajare, dar este refuzat întrucât, conform vechilor metode comuniste, şefa acestui compartiment este chiar soţia fostului director, Victoriţa Arnăutu. În aceeaşi dată apare în cotidianul local ’’Viaţa Liberă’’ un anunţ de convocare a Adunării Generale Extraordinare prin care ex-directorul Arnăutu îşi atribuia calitatea falsă de preşedinte şi convoca acţionarii pentru o majorare de capital de 44 miliarde lei vechi. Anunţul era dat, chipurile, din partea C.A. a „Plase Pescăreşti”, care ar fi hotărât în şedinţa inventată din 31 iulie a.c. această majorare. Asta deşi cererea acţionarului Cătălin Chelu nu fusese luată în discuţie, ci doar amânată pentru o altă şedinţă, pe motiv că s-a schimbat preşedintele C.A. şi nu avea cine convoca A.G.E. decât după înregistrarea legală a hotărârii C.A. la Registrul Comerţului. Sunt unii care cred că Arnăutu şi Sârbu luaseră, cu trei săptămâni înainte, abuziv registrul de procese verbale al CA şi completat cu un act semnat de ei, culmea penibilului crezând că doi reprezintă majoritatea din cinci. Plus că n-au ţinut cont că de fapt există un proces verbal al şedinţei de la acea dată semnat de ceilalţi trei administratori: Maria Lungeanu, Costică Dobre şi Petrică Munteanu.

Vine boierul!

Pe 8 august, pe la prânz, soseşte la „Plase Pescăreşti”, acţionarul Cătălin Chelu, însoţit de un bodiguard şi o geantă cu bani. Se consultă cu echipa Arnăutu, apoi convoacă o şedinţă ad-hoc cu salariaţii, în care le explică, în spatele uşilor închise, că poate să le mărească salariile cu 50 la sută, să le dea pe loc câte 300 lei în contul banilor de salariu, unii chiar muşcând din momeală şi luând lovelele. Totul se petrecea sub privirile impasibile ale administratorului pazei societăţii, un anume domn Bălan, de aceea s-a hotărât rezilierea contractului cu S.C. Abyl Guard Security S.R.L. Galaţi. Într-o altă ordine de idei, pe 11 august se spune c-ar fi existat o Adunare Generală Ordinară, lucru imposibil în lipsa CA-ului, a unei hotărâri a acestuia de convocare a A.G.A., plus că Arnăutu nu avea vreun drept în sensul arătat. Pentru cârcotaşi, precizăm că o astfel de adunare se ţine la finalul exerciţiului financiar, iar în timpul anului între cele două adunări ordinare sunt doar adunări extraordinare, precum şi faptul că n-a existat adunarea generală ca atare, iar preşedintele C.A. la acea dată era altul. Arnăutu şi Constantinescu s-au apucat să semneze chiar o hotărâre a A.G.A. prin care revocă membrii C.A.-ului, numind altă componenţă falsă.

Falsuri peste falsuri

Pe 4 septembrie, pe baza unor acte false, nemaiavând răbdare măcar cele 15 zile obligatorii, după publicarea în ’’Monitorul Oficial’’, ceea ce ar fi însemnat să scoată la lumină aşa ceva pe 9 septembrie, fostul director general Arnăutu, obţine o hotărâre de la Registrul Comerţului de revenire la vechea conducere. Ca să le arate tuturor cine sunt adevăraţii stăpâni, pe la orele 13,00 nu mai puţin de 30 persoane de la firma ’’O&f’’, condusă de un anume Florin Oană, nu de la Crotal Security cum au pretins, care la ora aceea aveau licenţa ridicată, dau buzna în unitate. Patru agenţi în uniformă sparg uşa biroului principalului ’’vinovat’’ că se respectă legea, Petrică Munteanu, pe care-l scot în şuturi din societate. Ajung în stradă, în aceleaşi condiţii, directorul general Constantin Dobre, contabila Doina Galiţă şi şefa de producţie Maria Lungeanu, toţi privind speriaţi cele şase maşini a celor de la necunoscuta firmă de pază venite să instaureze ’’dreptatea’’. Este chemat în ajutor un echipaj de la 112, apoi un altul de la Secţia 1, unde ajung din nou cei atacaţi, nu atacatorii. Nimeni dintre „meleţeni” nu a constat un lucru extrem de clar: hotărârile care le-au fost fluturate prin faţa ochilor nu erau definitive şi executorii. Dar probabil ei ori nu înţelegeau acest lucru, ori nu vroiau să înţeleagă, nici măcar când avocatul chemat de victime a încercat să le explice. Abia la ameninţarea cu plângeri s-au mişcat cât de cât. C-aşa-i în România, nu în tenis, vorba regretatului Toma Caragiu.

Final amânat după primirea răspunsurilor solicitate

Falsurile făcute de cuplul Arnăutu-Sârbu în ceea ce priveşte două pachete de contracte de cesiune acţiuni la Asociaţia Salariaţilor şi Conducerii „Plase Pescăreşti” sunt clare ca lumina zilei, ele reprezentând acţiunile cumpărate de Chelu prin oamenii lui, prin Cony Sat sau direct de el, deşi ele se tranzitează numai în interiorul firmei, başca că nu respectă prevederile legale. În tot acest talmeş-balmeş pe care vi l-am descris cât mai exact, spre deosebire de unii care au denaturat cu bună ştiinţă, realitatea, presa a fost mereu prezentă, fie cea de la posturile centrale de televiziune, fie cea scrisă. Pe 8 septembrie, împreună cu alţi acţionari, cei trei alungaţi din societate, au mers la ilegala Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor, ţinută culmea penibilului la poarta unităţii, pe două birouri, pentru a evita producerea unei majorări de capital semnată de Chelu, dar atât ei, cât şi notarul invitat, care trebuia să ţină locul cenzorilor lipsă, conform prevederilor Legii 31/1990, republicată, nu au fost luaţi în seamă, fiind daţi afară de cuplul Constantinescu-Bunu, noii ’’barosani’’ de la S.C. „Plase Pescăreşti”, care în stradă i-au şi bumbăcit bine, aceştia scăpând doar cu ruşinoasa fugă printre blocuri. De acelaşi tratament a beneficiat şi presa. Asta deşi Asociaţia Salariaţilor şi Conducerii „Plase Pescăreşti” deţine un procent de 50,034 % din totalul capitalului social. Normal, despre cele întâmplate în toată această perioadă aici, ştiu foarte bine, datorită plângerilor făcute, şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, dar şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi, a căror neimplicare până în prezent naşte suspiciuni şi diferite scenarii. Alexandru Arnăutu, 52 de ani, originar din Tulcea, Ana Sârbu, 44 de ani, originară din comuna gălăţeană Pechea, Ionel Mitu, 34 de ani, gălăţean get–beget,  Petru Mihalcea, 60 de ani, originari din comuna gălăţeană Schela, Antonel Cristi Bunu, 40 de ani, focşănean la origine, Gabriel Constantinescu, 29 de ani, gălăţean, sunt cei incriminaţi şi anchetaţi într-un stat de drept, nu în Ţara lui Papură-Vodă în care trăim. Ei pot fi acuzaţi de săvârşirea a numeroase infracţiuni prevăzute de Codul Penal. Cum sunt acţionaţi în judecată, sperăm, totuşi, ca până la urmă dreptatea va triumfa, iar organele abilitate îşi vor face meseria conform deontologiei profesionale, nu pe amiciţii şi golăneli de doi lei. Noi promitem să vă ţinem la curent, pe bune, cu tot ce se întâmplă în acest caz, mai ales că este vorba de una dintre societăţile de bază ale economiei gălăţene, iar dacă cumva în relatarea noastră, credeţi-ne, succintă faţă de numeroasele evenimente care s-au succedat într-o viteză ameţitoare, unele fapte s-au petrecut altfel decât le-am consemnat, aşteptăm dreptul la replică a celor incriminaţi. Până una-alta, rândurile aşternute în această ediţie din JUSTIŢIARUL pleacă pe adresa Preşedinţiei, Guvernului, Ministerului de Interne, a celui de Justiţie, Parchetului General şi Consiliului Superior al Magistraturii. Merită să vedem ce se întâmplă cu adevărat în scumpa noastră ţărişoară.

justitiarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.