Consiliul Local botează aleile şi străzile din cartierele noi

[dcp100168]

Consiliul Local a botezat 11 străzi din zona Traian Nord

Aleşii locali şi-au întors faţa către zona Traian Nord şi au răspuns numeroaselor solicitări ale proprietarilor de imobile de aici care vor şi ei o adresă şi denumiri pentru arterele de circulaţie din jur. La finele anului trecut, nu mai puţin de 11 străzi şi alei au primit un nume prin votul botezător al Consiliului Local.

Artera de circulaţie cuprinsă între strada Arcaşilor la est şi U.M. 01270 la vest a primit numele Aleea Iordan Chimet. Aleşii au ales numele fostului eseist, prozator, scenarist şi traducător român, născut în 1924 la Galaţi şi decedat în 2006 la Bucureşti.

Aleea cuprinsă între Traian (la est) şi Arcaşilor la vest va purta numele celebrului zoolog român Paul Bujor, născut la Bereşti, judeţul Galaţi, care, alături de Grigore Antipa, a fost unul dintre cei mai însemnaţi hidrobiologi români.

Strada Năvodului se va numi artera de circulaţie cuprinsă între intersecţia străzii Tunelului şi strada Macului la SE.

Opt hotărâri adoptate de aleşi au vizat Aleea Platanilor, care a fost practic împărţită pe sectoare şi botezată cu următoarele nume: Aleea Castanilor, Liliacului, Magnoliei, Mălinilor, Plopilor, Salcâmilor, Stejarilor şi Teilor.

http://www.viata-libera.ro/articol-Consiliul_Local_botezatorul_de_strazi.html

[dcp100168]

Cum au botezat aleşii cea mai nouă stradă din Galaţi

Nu ştim dacă aleşii locali s-au gândit la „Euphorbia pulcherrima”, planta ciudată care îşi colorează frunzele în roşu, din verde, sau la tinerele frumoase, îmbrăcate provocator, care îl însoţesc sau înlocuiesc pe bătrânul Moş Crăciun, atunci când au hotărât să boteze o arteră de circulaţie „Aleea Crăciuniţelor”. La recenta şedinţă a Consiliului Local, a fost aprobată atribuirea acestei denumiri unei artere situată în zona Traian Nord, între strada Arcaşilor şi o fundătură.

Propunerea acestei denumiri a venit din partea gălăţenilor care şi-au ridicat locuinţe acolo, contribuind la dezvoltarea şi dinamica urbană. "Subsemnaţii Krampulz Ingrid Mirabela, Trihenea Adi Gabriel şi Radu Marius, respectiv, Radu Daciana, în calitate de proprietari ai drumului de acces identificat în Galaţi, vă rugăm să atribuiţi o denumire a drumului de acces mai sus menţionat. Propunem ca acest drum de acces să fie denumit Aleea Crăciuniţelor", se arată în documentele de botez.

Nu mai puţin adevărat este că arterele din cartierul de lux al Galaţiului au, în majoritate, denumiri botanice: Aleea Castanilor, Aleea Platanilor, Aleea Arinilor şi, acum, Aleea Crăciuniţelor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Încă un gălățean care a uimit lumea va da numele unei străzi

Aleșii locali tocmai au fost de acord ca numele lui Gheorghe Zane, unul dintre cei mai mari economişti români, să fie purtat de o alee din zona Arcașilor. Iată că un alt gălățean care a uimit lumea ar putea da numele unui drum de acces, în suprafață de 3.388 mp, având limitele între strada Ștefan cel Mare și SC Agrii SRL.

De asemenea, proiectul de hotărâre privind "atribuirea denumirii Aleea Iorgu Iordan unui drum de acces proprietate publică a Municipiului Galați" se află în dezbatere publică pe portalul Primăriei. Așa cum ați putut afla din rubrica dedicată gălățenilor care au uimit lumea, Iorgu Iordan a fost vicepreşedinte al Academiei Române şi, în acelaşi timp, unul dintre cei mai importanţi lingvişti români din toate timpurile. A scris numeroase tratate de lingvistică şi filologie, printre care „Toponimia românească”, „Stilistica limbii române”, „Introducere în studiul limbilor romanice”, „Limba română actuală”.

A publicat ample studii de critică literară, despre Cervantes, Dante, Goethe, Petrarca, Arghezi, Creangă, Caragiale, Eminescu etc. Pentru meritele ştiinţifice unanim recunoscute a fost recompensat cu titlul de Doctor Honoris Causa al universităţilor din Berlin, Montpellier, Gand şi Roma, fiind şi membru al academiilor de ştiinţe din Leipzig, Berlin, Viena şi Munchen. Institutul de Lingvistică al Academiei Române şi Şcoala Nr. 11 din Tecuci îi poartă astăzi numele.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce stradă ar putea primi numele dr. Aristide Serfioti

Un drum de acces în suprafaţă de 2.237 metri pătraţi, din Calea Smârdan către o serie de imobile identificate în prezent doar cu numere cadastrale ar putea primi numele dr. Aristide Serfioti.

Propunerea a venit din partea gălăţenilor care sunt proprietari în indiviziune ai acestui drum de acces, situat în zona Fileşti. Ei au solicitat Primăriei să-i atribuie numele „strada dr. Aristide Serfioti” în semn de respect pentru ilustrul medic care în 1853 s-a stabilit la Galaţi. A fost medic de batalion la Garnizoana Galaţi, apoi medic şef al Spitalului Militar, dar a profesat şi în spitalele civile, cum ar fi Spitalul „Elisabeta Doamna – Caritatea Gălăţeană”. A fost fondator şi preşedinte al Societăţii medicale gălăţene, s-a implicat, în activitatea de Cruce Roşie, având o contribuţie importantă în timpul Războiului de Independenţă.

Înmormântat la Galaţi, într-un cavou declarat monument de arhitectură, medicul a lăsat prin testament bani pentru acordarea unor burse studenţilor medicinişti, pentru înzestrarea mai multor familii tinere din Fileşti şi pentru azilul de copii, iar moşia lui de la Calica Fileşti a revenit Spitalului „Elisabeta Doamna”.

Deocamdată, proiectul de atribuire a numelui său unei străzi se află în dezbatere publică pe site-ul Primăriei până pe 29 ianuarie 2023.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Încă un gălățean care a uimit lumea dă nume unei străzi

Mihai Berza, istoric de mare calibru, despre a cărui personalitate ați putut citi în rubrica „Gălățeni care au uimit lumea”, este numele pe care l-ar putea primi un drum de acces în suprafață de 2.297 mp, având limitele între strada Drumul Viilor și un imobil. Proiectul de hotărâre s-a aflat în consultare publică pe site-ul Primăriei Galați, la finele anului trecut.

„Se aprobă atribuirea denumirii Aleea Mihai Berza unui drum de acces, proprietate a municipiului Galați, în suprafață de 2.297 mp, având limitele între strada Drumul Viilor și imobilul cu numărul cadastral 111703”, prevede un proiect de hotărâre care va ajunge la votul aleșilor locali.

Istoric, membru corespondent al Academiei Române, vicepreședinte al Asociației Internaționale de Studii Bizantine, membru al Academiei de Istorie din Lisabona și al Academiei de Științe și Arte din Belgrad, Mihai Berza s-a născut la Tecuci, pe 23 august 1907, în familia unui moşier licenţiat în Drept.

Așa cum ați putut afla din rubrica „Gălățeni care au uimit lumea”, Mihai Berza a urmat cursurile primare şi gimnaziale în localitatea natală, iar din 1926 a devenit student al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Iaşi. Între 1931 şi 1934 a fost bursier al Şcolii Române din Roma, iar mai apoi a audiat cursurile Şcolii Practice de Înalte Studii din Paris. La finalul acestei perioade de instruire, a devenit doctor în istorie şi doctor docent în filosofie.

Şi-a început cariera didactică în funcţia de suplinitor la Şcoala de Meserii din Iaşi, în 1941 a devenit secretar al Institutului de Istorie Universală, unde doi ani mai târziu a fost ales director adjunct. După război a fost şef de catedră la Şcoala Superioară de Arhivistică, profesor la Facultatea de Istorie, şef de secţie la Institutul de Istorie. În 1963, sub direcția sa a fost reînființat Institutul de Studii Sud-Est Europene, iar în 1964 a fost numit șef al Catedrei de istorie medievală, modernă și contemporană.

Specialist în istoria Evului Mediu, Mihai Berza s-a făcut remarcat prin erudiţie şi prin puterea de cuprindere a întregii activităţi istorice, de la istoria economiei la cea a ideilor sau de la genealogie la heraldică. Studiile realizate în peste patru decenii de activitate l-au consacrat drept unul dintre cei mai mari istorici români din a doua jumătate a secolului trecut. Este considerat unul dintre autorii ale căror lucrări istorice au, în acelaşi timp, o mare valoare literară. A încetat din viață pe 5 octombrie 1978, la Bucureşti.

În semn de omagiu adus acestei personalități importante a lumii academice, Primăria Galați propune să devină nume de stradă. La Tecuci, Mihai Berza are o stradă care îi poartă numele și un bust.

viata-libera.ro

[dcp100168]

(1 august 2025)

Primarii liberali care vor da nume noilor străzi din Galați. Proiecte în consultare publică

Gheorghe Gamulea și Gheorghe Leonida Aslan, foști primari liberali ai Galațiului și personalități ale justiției gălățene, ar putea da nume unor noi străzi din municipiu. Două proiecte de hotărâre în acest sens se află în consultare publică pe portalul Primăriei.

Până pe 9 august 2025, gălățenii își pot spune părerea și pot veni cu propuneri și sugestii la un proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii „Strada Gheorghe Gamulea” unui drum proprietate a municipiului Galați, având limitele între DN2B și DE459.

Acest demers este considerat un omagiu adus acestei personalități importante în domeniul juridic.

Potrivit informațiilor făcute de publice de Biblioteca Județean „V.A. Urechia”, Gheorghe Gamulea s-a născut la Galați, și-a luat doctoratul în Drept la Academia din Geneva și a fost membru al Partidului Național Liberal. În 1879 s-a înscris în Baroul avocaților din Covurlui, devenind la data de 4 decembrie 1905 Decan al Baroului Covurlui. Totodată a fost magistrat și Președinte al Tribunalului Covurlui și deputat în mai multe legislaturi. În luna martie 1901 a fost ales senator de Covurlui, iar în perioada aprilie 1907 - ianuarie 1909 a fost primar al Galațiului. Împreună cu profesorul Ion Cotescu a fondat ziarul național-liberal „Dunărea de Jos” din Galați. Gheorghe Gamulea a decedat la Galați în 1909.

Tot în consultare publică se află și un proiect privind atribuirea denumirii Gheorghe Leonida Aslan unui drum de exploatare din municipiul Galați, situat în zona adiacentă străzii Sânzienelor. În acest caz, propunerile, sugestiile, opiniile cu valoare de recomandare pot fi depuse până pe 11 august 2025.
Conform documentelor, și acest proiect se dorește a fi un omagiu adus renumitului magistrat și avocat, primar al Galațiului (iunie 1899 - februarie 1901), președinte al Camerei de Comerț.
Potrivit datelor publicate de Biblioteca „V.A. Urechia”, Gheorghe Leonida Aslan s-a născut pe 31 mai 1858 la Râmnicu Sărat și a decedat pe 22 decembrie 1934 la Galați. Licențiat în drept, a fost magistrat, avocat, deputat, senator și vicepreşedinte al Senatului României, fiind membru al Partidului Național Liberal.
„Lui Gheoghe Leonida Aslan i se datorează înființarea unui azil comunal pentru bătrânii infirmi și copiii orfani, refacerea cu asfalt a trotuarelor din Strada Domnească și asanarea văii orașului din cartierul Bădălan din Galați. Parcul Carol I din Galați, care a purtat și numele de Parcul CFR, a fost inițial denumit Parcul Aslan, numele primarului sub a cărui administrație a fost înființat acesta”, precizează Primăria.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O personalitate notabilă a Galaţiului va da nume unei străzi

Ioan D. Prodrom - personalitate notabilă a orașului Galați - este propus să dea nume unui drum public adiacent străzii Nicolae Labiș, din cartierul Barboși. Proiectul este supus consultării publice de Primăria municipiului Galaţi. Administraţia locală aşteaptă propunerile, sugestiile, opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ, până pe 23 octombrie 2025.

„Ioan D. Prodrom, născut într-o familie de origine greacă, la data de 18 ianuarie 1867, în comuna Colonești, din fostul judeţ Tecuci, a reprezentat un nume important în galeria personalităţilor care şi-au intersectat destinul cu cel al oraşului Galaţi şi al judeţului Covurlui”, explică Primăria Galaţi, în documentaţia pe care a lansat-o în consultare publică pe portalul propriu. În semn de omagiu adus acestei personalități importante a vieții politice și economice gălățene, propune atribuirea denumirii strada Ioan D. Prodrom drumului de exploatare în suprafață de 4.177 mp, adiacent străzii Nicolae Labiș, situat în cartierul Barboși.

„Fac gospodărie, nu politică”

„Mie nu-mi plac vorbele goale, eu fac treabă și vreau să fac din judeţul Covurlui o gospodărie model. [...] Vreau într-un cuvânt să fac la Covurlui gospodărie, nu politică”, afirma Ioan D. Prodrom, în vremuri în care „românii dăruiţi de Dumnezeu cu inimă mare şi minte luminată se întrebau ce pot face ei pentru ţară, iară nu doar ce poate face ţara pentru ei...”.

Declaraţia este consemnată de Serviciul Referinţe Galați, din cadrul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, care a realizat un valoros portret al comerciantului, primarului, senatorului şi prefectului Ioan D. Prodrom.

Manager de succes

Absolvent al Școlii Comerciale din Galați, Ioan D. Prodrom s-a dovedit mai întâi un manager de succes, după cum consemnează Serviciul Referinţe.

A transformat distileria pe care a cumpărat-o de la cumnatul său în „Fabrica și distileria de coniac și lichioruri”. A clădit o afacere de succes, ale cărei produse au fost premiate la prestigioase manifestări de profil din România şi din străinătate. „Diploma de Onoare și Medalia de aur la Expoziția Internațională de la Bordeaux (1896), Medalia de Aur la Expoziția de la Paris (1897), Medalia de aur la Expoziția de la Arcachon (1897), Medalia de argint la Expoziția Universală de la Paris (1900), Medalia de aur la Expoziția Națională de la București (1906) sunt doar câteva dintre distincțiile decernate fabricii conduse de Ioan Prodrom”, relatează Serviciul Referinţe al Bibliotecii „V.A. Urechia”.

Primar longeviv, senator şi prefect

Potrivit aceleiaşi surse, Ioan D. Prodrom a fost unul dintre puţinii primari gălăţeni longevivi, raportându-ne la mandatele în general scurte ale primarilor gălățeni care i-au precedat, rezistând în această funcție aproape doi ani, între 23 martie 1923 și 5 ianuarie 1925.

„În timpul mandatului său au luat naştere, în anul 1925, Uzinele Comunale Galaţi, care cuprindeau sub autoritatea lor Uzina de Apă, Uzina Electrică şi Tramvaiul. Astfel, Prodrom a fost primarul care a hotărât înfiinţarea unei uzine proprii a orașului Galați, pentru iluminatul public şi privat”, consemnează Serviciul Referinţe.

Printre realizările sale se mai numără: sprijinirea construcţiei noului local al Şcolii Comerciale din Galaţi, terenul fiind cedat gratuit, pentru acest scop, de către Primăria Municipiului Galați, subvenţionarea Gimnaziului „C.A. Rosetti” din Galaţi, precum şi susţinerea reparaţiilor și construcției unor lăcașuri de cult din oraș și județ.

Senator de Covurlui în Parlamentul României (1924), a îndeplinit ulterior și funcția de prefect de Covurlui, în anii 1927-1928. În această calitate, a ajutat sătenii loviți de seceta din vara anului 1927 și a întocmit planul pentru construirea șoselei Cudalbi-Umbrărești-Tecuci, începând cu primăvara anului 1928.

Potrivit Serviciului Referinţe, ultima parte a vieţii și-a petrecut-o la moşia sa din satul Urleşti, în comuna Corni din județul Galați, acolo unde, alături de soția sa, a încercat să îmbunătăţească condițiile de viață ale sătenilor, construind cișmele de apă, poduri, renovând școala și biserica, încurajând purtarea costumului popular, înființând cămine culturale, reprezentând un element de stabilitate în viața comunității.

Ioan D. Prodrom a decedat la data de 4 aprilie 1952, la Galați.

Întreaga lui poveste o puteţi citi pe blogul de memorie locală al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi (https://s9.ro/2g4w) în episodul 27 - „Din poveştile Eternităţii”.

„Ioan D. Prodrom, prin întreaga sa viaţă şi activitate, se înscrie între personalităţile care au contribuit la schimbarea în bine a comunităţilor în mijlocul cărora au trăit, numele său meritând a fi onorat de gălăţeni printr-un nume de stradă sau o placă memorială pe casa în care a locuit şi şi-a petrecut ultimii ani din viaţă”, subliniază Serviciul Referinţe.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primul președinte al Curții de Apel Galați dă nume unei străzi

A fost primul președinte al Curții de Apel Galați, președinte al Tribunalului Maritim și reprezentant al României în Comisia Europeană a Dunării. De asemenea, a fost și președinte de comisie interimară, funcție echivalentă cu aceea de primar. Una dintre sălile de judecată ale Curții de Apel îi poartă numele. Eugen Bonache este propus acum să dea nume unei străzi din Galați.

Primăria municipiului Galați a lansat în consultare publică un proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii Strada Eugen Bonache unui drum al municipiului Galați, în suprafață măsurată de 3.655 mp - 4.314 mp din acte - care pleacă din DN 2B.

Cetățenii pot formula propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare până la data de 9 noiembrie 2025. Le pot transmite completând formularul online disponibil pe pagina de internet a instituției la secțiunea Transparență decizională, ca mesaj în format electronic pe adresa de e-mail andreea.ciocarlan@primariagalati.ro sau prin poștă, la Registratura Generală a instituției din Galați, strada Domnească nr. 54.

În documentele care însoțesc proiectul de hotărâre, sunt prezentate motivele pentru care Eugen Bonache ar trebui să devină nume de stradă, fiind o personalitate marcantă a municipiului.

Potrivit Primăriei Galați, Eugen M. Bonache s-a născut în comuna Vlădești din județul Covurlui, la data de 12 octombrie 1875. În anul 1893, a absolvit Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați. Apoi a devenit licențiat al Facultății de Drept din București cu teza „Succesiunea ab intestat în dreptul internațional privat”.

„În perioada 30 septembrie 1900 - 28 martie 1902, își desfășoară activitatea profesională la Tribunalul Covurlui, având funcția de judecător, iar la data de 26 mai 1909 ocupă funcția de prim-procuror al Tribunalului Covurlui, consilier la Curtea de Apel Iași, apoi, la 1 ianuarie 1915 devine consilier la Curtea de Apel Galați. De asemenea, profesează ca avocat în cadrul Baroului Covurlui.

Eugen M. Bonache este primul președinte al Curții de Apel Galați, delegat supleant din partea României în Comisia Europeană a Dunării, președinte de comisie interimară în perioada februarie - martie 1918, președinte al Tribunalului Maritim și reprezentant al României în Comisia Europeană a Dunării”, se arată în raportul de specialitate al proiectului de hotărâre.

Potrivit platformei InfoGhid Galați, întreținută de Serviciul Referințe. Cercetare. Colecții Speciale din cadrul Bibliotecii Județene „V. A. Urechia” Galați, a fost membru în Comitetul pentru Unificarea Dreptului Fluvial, de la Societatea Națiunilor. A fost distins cu Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor.

S-a stins din viață pe 10 decembrie 1936.

În 2023, prin decizia președintelui Curții de Apel Galați, judecător dr. Cosmin-Răzvan Mihăilă, sălile de judecată și camerele de consiliu din cadrul Palatului au primit numele unor importanți juriști care și-au pus amprenta asupra comunității locale, pentru a fi cunoscuți de către noile generații de profesioniști ai Dreptului și de către publicul larg ce intră în Palatul Justiției Galați. În același timp, au fost onorate și personalități de renume ale dreptului ce au avut legătură cu instanțele gălățene. Sala de judecată nr. 7, de la etajul al doilea, a primit numele lui Eugen M. Bonache.

În semn de omagiu adus acestei personalități importante în domeniul juridic, autoritățile propun acum ca Eugen M. Bonache să devină nume de stradă.

viata-libera.ro