Jump to content

Cavoul roman din cartierul Dunărea


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Cavoul roman din cartierul Dunărea va fi mutat lângă Muzeul de Istorie

Puţini sunt cei care ştiu că, în cartierul Dunărea, între străzile Oţelarilor şi Victor Vâlcovici, în zona blocurilor D 14 - D 16, sub lespezi de ciment şi pubele de gunoi, se află un monument istoric ce datează din secolul IV după Hristos: cavoul roman, aflat la poziţia 14 în lista Monumentelor istorice ale judeţului Galaţi, vestigiu de mare valoare pe care dacă l-ar avea orice altă ţară civilizată ar şti să-l pună în valoare şi să se laude cu el.

Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi, a venit, recent, cu ideea mutării Cavoului roman din cartierul Dunărea.

„E clar că acolo, între blocuri, parcări, buticuri şi pubele de gunoi nu se va putea face niciodată un muzeu”, explică Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie Galaţi. „Cu prilejul acesta îi bucurăm şi pe cei care ar dori să se extindă cu construcţii în zonă, dar, mai ales, salvăm patrimoniul. Dimensiunile cavoului nu depăşesc 25 de metri pătraţi, dar se pune întrebarea: unde îl ducem? La Tirighina, ar fi o soluţie doar în condiţiile în care zona ar fi ecologizată şi amenajată, lucru imposibil de realizat până la reglementarea juridică a terenului. O altă variantă ar fi să-l aducem în Agora, în piaţeta din zona Muzeului de Istorie, unde ar fi mai vizibil, fiind în zona centrală. Este necesar acceptul Primarului, pentru că e pe teritoriul municipiului, pentru a se permite excavarea de acolo şi aducerea lui, in situ, în zona muzeului. Evident că aceste două instituţii, Consiliul Judeţului şi Primăria, trebuie să cadă de acord, nu cred că vor fi probleme, pentru că nimeni nu are nimic împotrivă, dar ceea ce a demarat Cătălin Negoiţă trebuie dus la bun sfârşit. Aşa cum s-au dat aprobări pentru distrugere de patrimoniu, cred că o aprobare pentru salvarea şi reamplasarea Cavoului Roman ar fi binevenită. Noi am făcut un raport către Consiliul Judeţului, dar şi către Primăria Municipiului, pentru aducerea acestui vestigiu în curtea Muzeului”, mai spune Cristian Căldăraru.

A fost descoperit la sfârşitul anului 1974

Cavoul datează din secolul IV d.Hr. şi descoperirea s-a făcut la sfârşitul anului 1974, când se construia Cartierul Dunărea: „Un excavator ce lucra la construcţiile din zonă a dat peste o construcţie de piatră, mult sub nivelul de călcare. A fost anunţat imediat Muzeul de Istorie Galaţi, care l-a delegat pe domnul arheolog Mihalache Brudiu pentru a face constatările primare. Sosit la faţa locului, domnul Brudiu a sesizat că este vorba despre o descoperire deosebit de importantă, un cavou din perioada romană târzie. Au urmat cercetările arheologice conduse de domnul Brudiu. Rezultatul a fost spectaculos, în sensul că într-o zonă tumulară aflată la est de confluenţa Siretului cu Dunărea a fost realizat un cavou de aproximativ 25 de metri pătraţi având pereţii cu grosimi ce variază între 0,6 şi 1,7 metri. Cavoul fusese jefuit în timp, nu este neatins, cert este însă faptul că în interior s-a păstrat pictura de pe pereţi. S-a făcut, prin anii 1976-1977, un proiect pentru amenajarea unui muzeu de sit, banii erau cât pe ce să fie şi aprobaţi, însă cineva a oprit lucrurile şi a spus: ce ne trebuie nouă muzeu acolo? Şi atunci au acoperit cavoul, în felul acesta salvându-l, practic, şi astfel s-a păstrat până în zilele noastre. Păcat, însă, că spaţiul rămas liber a fost plombat, după anii ’90, cu fel de fel de magazine. Nu s-a atins însă nimeni de zona unde se află exact cavoul, aceasta e împrejmuită, iar într-o anumită aripă a zonei, sunt pubele de gunoi. Tot e bine că, de câte ori am mai fost pe acolo, am văzut că nu s-au mai aruncat resturi menajere, pentru că la un moment dat fusese o mare de gunoi peste acest vestigiu. Dacă vom putea transfera acest bun de acolo şi-l vom putea reamplasa, altfel vom putea vorbi despre istoria noastră şi, mai mult, am avea mărturia chiar în zona centrală, cu menţiunea de rigoare, că nu acolo s-a descoperit, dar important e să-l facem vizibil”, conchide directorul Muzeului de Istorie Galaţi, Cristian Căldăraru.

Cătălin Negoiţă ne-a declarat că mutarea Cavoului roman este unul dintre obiectivele pe care şi le-a propus în octombrie 2010, când a fost numit director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi: „E păcat că în 37 de ani nu s-a interesat nimeni de acest vestigiu. Mi-am propus, atât cât depinde de mine, să fac demersurile necesare pentru scoaterea lui de acolo. Am primit din partea domnului primar Nicolae, care este foarte receptiv când e vorba de istorie, acceptul ca, la primăvară, să înfăptuim acest lucru”, spune optimist Cătălin Negoiţă.

http://www.viata-libera.ro/articol-Cavoul_roman_va_fi_mutat_2.html

Link to comment
Share on other sites

Mihalache Brudiu: „Cavoul roman trebuie lăsat la locul lui”

Revenim cu punctul de vedere al profesorului Mihalache Brudiu, cel care a fost chemat la faţa locului în momentul descoperirii Cavoului roman de către muncitorii care lucrau la ridicarea blocurilor din cartierul Dunărea.

„Cavoul Roman a fost descoperit în decembrie 1974, la o lună după apariţia Legii conservării patrimoniului dată de Ceauşescu”, ne spune profesorul Mihalache Brudiu. „În Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, Tomul 27, ianuarie-martie 1976, publicaţie a Academiei Române, sub titlul «Un cavou roman descoperit la Galaţi», sunt publicate inclusiv schiţele celor două încăperi. Romanii aveau mai multe sisteme de înmormântare, unele morminte erau adaptate pentru ritul incinerării, altele erau pentru înhumare, iar cei mai bogaţi foloseau astfel de cavouri, cum e cel descoperit în cartierul Dunărea”, explică domnul Brudiu. „În cavou au fost găsite fragmente dintr-o strachină aparţinând culturii Sântana de Mureş. Cavoul a fost prădat încă din antichitate. Deasupra a existat un tumul de vreo 5-6 metri dar, în 1964, când au început să facă blocurile, mantaua de pământ a fost cărată cu maşinile şi folosită pentru spaţiile verzi. Excavatoristul care a cărat pământul a descoperit şi cavoul, în 1974. El mai găsise nişte cazemate din timpul primului război mondial. A degajat cavoul, crezând iniţial că e tot o cazemată. Zidul era foarte rezistent, fiind făcut din ciment roman, mai tare decât piatra. Excavatorului I-au plesnit pinioanele şi atunci au băgat un buldozer. Inginerul care supraveghea lucrările de excavare a văzut că nu e vorba de ciment din zilele noastre şi atunci m-au anunţat pe mine. Când am ajuns acolo eram năucit – pentru că buldozerul distrusese bolta şi peste tot erau împrăştiate resturi”, povesteşte profesorul Mihalache Brudiu.

Spaţiul Schengen al Antichităţii

„Un astfel de cavou roman s-a mai găsit la Constanţa, la sfârşitul secolului XIX. Între 1969 şi 1972 am beneficiat de Bursa academiei pentru doctorat, iar când am prezentat la Bucureşti lucrarea cu toate datele despre Cavoul roman descoperit la Galaţi, directorul Emil Condurache, şeful comisiei de avizare din cadrul Comisiei Monumentelor Istorice, a spus: dacă se găsesc din astea 100 în Dobrogea sunt la ele acasă, împreună nu au câtă valoare are acesta, care e singurul la nord de Dunăre. În perioada respectivă, la începutul secolului IV, avusese loc revirimentul stăpânirii romane la Nordul Dunării, în vremea lui Constantin cel Mare, care a ocupat partea de sud a Munteniei. În sudul Moldovei sunt doar două mărturii ale acestui reviriment: temelia unui turn în plan pentagonal, care s-a descoperit la Bărboşi, Tirighina, datat cu monede, în secolul al IV-lea şi acest cavou. Iată, aşadar, doi pivoţi ai stăpânirii romane la nordul Dunării, la 40-50 de ani de la retragerea lui Aurelian. Se dovedeşte astfel prelungirea procesului de romanizare şi chiar faptul că încreştinarea acestui spaţiu a venit tocmai în perioada când creştinismul devenise, în timpul lui Constantin cel Mare, religie de stat. Aici se conjugă o serie de factori din istoria acestui spaţiu Schengen al antichităţii care a fost Imperiul Roman ce nu avea hotare, iar noi, bucăţica aceasta de Moldovă, până la Valul Tuluceşti – Traian, facem parte din acest spaţiu Schengen al antichităţii”.

Consemnat de Academie

În volumul II din Istoria Românilor publicată de Academia Română, la Editura Enciclopedică, se consemnează: „Dintre complexele funerare deosebite se impune a fi menţionat Cavoul roman din sec.III-IV, descoperit în Cartierul Dunărea din Galaţi. Este datat astfel pentru că din secolul III provin cărămizile ştampilate găsite în bolta distrusă de excavator: am recuperat cel mai mare număr de tegule romane ştampilate, făcute de unitatea de marină militară romană din perioada anterioară lui Traian, Classis Flavia Moesica. De asemenea, mai trebuie spus ca acest Cavou figurează în planul general al necropolei romane din Cartierul Dunărea”, adaugă Mihalache Brudiu.

Există două proiecte la IPJ

În 1974 s-a decis un lucru: Comisia Naţională a Monumentelor urma să reconstituie acest cavou.

Mihalache Brudiu ne spune: „Sunt două proiecte făcute care se află la IPJ, pentru amenajarea unui muzeu de sit. Trebuia să fie prezentat publicului un exponat in situ şi mai multe terase cu materiale aduse şi de la Bărboşi, care să reflecte prezenţa romanilor în Moldova. În concluzie, Cavoul roman cred că trebuie lăsat la locul lui: mutat de acolo, ce se mai alege de el?”

http://www.viata-libera.ro/articol-%E2%80%9ECavoul_roman_trebuie_lasat_la_locul_lui%E2%80%9D__2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

"Cavoul Roman" ar putea fi făcut "bucăţi" şi mutat

La Galaţi s-au iscat puternice controverse în legătură cu soarta „Cavoului Roman", construcţie din secolul 4, cu dimensiuni impresionante, pe care Muzeul de Istorie vrea să îl demonteze şi să îl mute la muzeu, deşi Comisia Monumentelor Istorice a recomandat punerea în valoare „in situ".

Cavoul Roman a fost descoperit în 1974, în cartierul Dunărea. În timpul excavărilor la fundaţia blocului D15, excavatoristul a dat de un zid de 1,6 m, din beton foarte dur. A fost chemat prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie, care, în urma săpăturilor arheologice, a scos la iveală un cavou cu lungimea de 12 m, lăţimea de 9 m şi înălţimea de 5 m, cu pereţi rectangulari şi o nişă mortuară pe latura vestică, iar deasupra o cupolă de 80 cm. Zidurile interioare erau pictate.

Mormântul aparţine unui comandant roman de origine sarmată şi datează din secolul 4. Descoperirea a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că acest Cavou Roman şi Castrul de la Tirighina sunt singurele dovezi ale revirimentului stăpânirii romane la nordul Dunării în timpul împăratului Constantin cel Mare. Fapt confirmat de acad. Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are descoperirea de la Galaţi". Construirea blocului D15 a fost abandonată, între D14 şi D16 rămânând loc liber. A fost turnată o placă de beton pentru protejarea cavoului până la punerea sa în valoare. Comisia Monumentelor Istorice a hotărât ca monumentul să fie inclus în ansamblul unui Muzeu de Arheologie construit după modelul Mozaicului de la Constanţa. „Era un muzeu de arheologie în toată legea. Era un exponat in situ, pe loc, Cavoul Roman, iar în vitrine - exponate din rezervaţia arheologică", spune prof. Brudiu. Muzeul nu a mai fost construit.

După 1990, pe platforma betonată turnată pentru protejarea Cavoului Roman a fost amplasat un punct de colectare a gunoiului.

Monumentul, făcut „bucăţi" şi mutat

Directorul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru, a anunţat că monumentul va fi mutat în preajma muzeului, chiar dacă asta ar presupune tăierea pe bucăţi şi remontarea acestuia. Directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu (DCP), Cătălin Negoiţă, susţine această variantă. „Au apărut păreri pro şi contra. Eu am tot respectul pentru cei care au spus că acel cavou trebuie să rămână la locul lui, ştiu că în mod normal un monument arheologic trebuie să rămână la locul lui. Mi se pare absurd ca vreme de decenii să stea sub o groapă de gunoi şi după atâta vreme să se spună că trebuie să rămână la locul lui. Apoi, cine se va implica să facă acolo un obiectiv istoric? Cred că a doua zi ar fi plin de graffiti şi de expresii obscene", ne-a declarat Cătălin Negoiţă.

Arheologul M.Brudiu: Cavoul Roman e protejat de Legea 422!

Prof. univ. dr. Mihai Brudiu, arheologul care a descoperit Cavoul Roman şi care ştie cel mai bine cum stau lucrurile, ne-a declarat că monumentul nu poate fi mutat, iar încercarea de tăiere pe bucăţi l-ar distruge. „În primul rând, acest monument este apărat de Legea Monumentelor Istorice. Trebuie pus în valoare în aşa fel încât să fie complet cadrul mormântului, cu toate elementele lui aşa cum s-a găsit «in situ». Acest monument este menţionat în foarte multe surse istoriografice, iar Comisia Monumentelor Istorice a hotărât punerea sa în valoare acolo unde se găseşte. Sigur, dacă nu mai au nevoie de el, pot şi să-l arunce în Dunăre".

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/cavoul-roman-ar-putea-fi-facut-bucati-si-mutat-214690.html

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Primăria Galaţi a privatizat o necropolă romană din secolul III!

Situl arheologic, rezervaţie arheologică din 1985, a fost retrocedat ca teren arabil. Direcţia Naţională de Anticorupţie Galaţi a demarat o anchetă pentru a cerceta modul în care a fost posibilă retrocedarea terenului pe care se află necropola romană.

Cum ieşi din Galaţi spre Tecuci, pe partea stângă, imediat după cimitirul„Cătuşa, se află o Necropolă Romană ce datează din secolul III după Hristos. Cercetările arheologice făcute de-a lungul timpului au scos la lumină un val de apărare, un castellum de pământ şi o necropolă, toate clasate ca monumente istorice.

Până în 2003, situl arheologic se întindea pe o suprafaţă de 10 hectare. Atunci, proprietarul terenului, Primăria Galaţi, a început să excaveze pământ din sit pentru amenajarea terenului viitorului cartier „Dimitrie Cantemir".

Întrucât lucrările se desfăşurau fără îndeplinirea condiţiilor legale privind protejarea patrimoniului arheologic şi a monumentelor istorice, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Galaţi a intervenit, solicitând sistarea lucrărilor şi deschiderea unui şantier arheologic, în vederea descărcării de sarcină arheologică a terenului. „Primăria nu a dat curs solicitării Direcţiei pentru Cultură, fapt pentru care a fost amendată. Lucrările au fost oprite, dar aproape patru hectare de teren fusese excavat, multe din vestigii fiind distruse şi făcute una cu pământul", spune Marius Mitrof, consilier DJCPN Galaţi.

Spre sfârşitul lui 2007, Direcţia de Cultură a constatat cu stupoare că pe terenul respectiv se aflau tăbliţe pe care scria „Proprietate privată", deşi în evidenţele Direcţiei figura ca proprietar Primăria. „Legea 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice obligă proprietarii de monumente istorice să înştiinţeze Direcţia cu privire la înstrăinarea imobilelor monumente istorice. Dacă nu a respectat Legea, contractul de vânzare-cumpărare este nul", ne-a spus Marius Mitrof.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Primaria-Galati-performanta-privatizat-III_0_431357434.html#commentsPage-1

Link to comment
Share on other sites

Procurorii anticorupţie anchetează modul cum autorităţile de la Galaţi au privatizat Necropola Romană

Direcţia Naţională de Anticorupţie Galaţi a demarat o anchetă pentru a cerceta modul în care a fost posibilă retrocedarea terenului pe care se află necropola romană. În urma unui control, s-a constatat că terenul a fost câştigat în instanţă de către Anton Bejan în baza unei chitanţe de mână din 1956 prin care una din rudele acestuia l-ar fi cumpărat de la o alta persoana fizică. „Primăria Galaţi, deşi parte în proces şi proprietara terenului, nu a invocat faptul că acel teren ar fi fost monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice. Mai mai mult, nu a ridicat nici o pretentie asupra acestuia", ne-a spus Marius Mitrof, consilier DJCPN Galaţi.

În tot acest timp, terenul a fost vândut de mai multe ori, ajungând în acest moment în folosinţa firmei S.C.PROSERV Galaţi, care l-a cumpărat prin leasing. "Concluziile controlului Direcţiei Judeţene de Cultură au fost transmise la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Din câte am înţeles, în acest moment, cazul se află la DNA", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

La sfârşitul lunii octombrie 2010, firma de leasing, proprietara monumentului istoric până la achitarea integrală a ratelor de către S.C.PROSERV, solicită Direcţiei pentru Cultură descrierea procedurii privind descărcarea de sarcină arheologică a întregii suprafeţe de teren aferente sitului arheologic. „Noi i-am răspuns că, potrivit O.G. 43 din 2000 privind protejarea patrimoniului arheologic, descărcarea de sarcină arheologică are loc după cercetarea arheologică preventivă sau sistematică, cercetare finanţată de către proprietar şi efectuată de către o instituţie specializată. Pentru aceasta, am recomandat proiprietarului terenului să se îndrepte către Muzeul de Istorie Galaţi pentru stabilirea condiţiilor", spune Mitrof.

„Combinaţii spurcate"

Profesorul universitar Mihalache Brudiu, arheologul care a făcut săpături la situl arheologic, spune că Necropola Romană a intrat pe piaţa mafiei imobiliare din vina autorităţilor locale. „Toate aceste combinaţii spurcate, cum spune Tudor Arghezi, au condus la această situaţie. S-au făcut fel de fel de aranjamente, de la Primărie, instituţii de cultură şi mai departe. Municipalitatea trebuia să aibă în vedere că nu este lege care să oprească dreptul la proprietate. Trebuiau acordate despăgubiri. Este o blasfemie ce s-a întâmplat acolo. Totul din cauza ignoranţei instituţionalizate", a spus profesorul universitar Brudiu.

Cele 93 de morminte descoperite din 1975 până în prezent demonstrează trecerea la creştinism a populaţiei daco-romane ce locuia în urmă cu 1700 de ani pe teritoriul pe care se afla astăzi Galaţiul. În partea de jos a pantei ce urca spre Micro 20, sunt numai morminte de incineraţie, de ritual roman. În necropola au mai fost descoperite cruciuliţe de sidef, obiecte încrustate cu simboluri creştine, dar şi patru depozite de amfore şi un "Castelum". Din 1985, zona a fost declarată rezervaţie arheologică protejată de Legea 422, legea monumentelor istorice. „În campania din 2004, s-a mai descoperit şi un depozit de amfore care conţineau, potrivit urmelor, ulei de măsline. În acest context, soldaţii de aici aveau misiunea de a veghea asupra navelor militare romane care patrulau pe Dunăre, de a supraveghea navele cu mărfuri care circulau pe Dunăre, unele dintre ele intrând pe Siret şi alimentând aşezările civile şi militare de la Bărboşi-Tirighina şi Şendreni", ne-a spus arheologul Mihail Brudiu.

Unitatea Militară avea şi rolul de întărire al graniţelor Imperiului Roman împreună cu soldaţii din Castrul roman de la Bărboşi- Tirighina, acestea constituind adevărate capete de pod ale Scytia Minor, provincie a Imperiului în această parte a lumii. Potrivit cercetărilor, trebuie precizat că atât fluviul Dunărea , cât şi Siretul aveau cu totul alt curs acum 1900 de ani, ceea ce vedem astăzi fiind de fapt cursuri stabilite prin depuneri de aluviuni de-a lungul timpului, ori prin intervenţii antropice. Unitatea era alcătuită din soldaţi romani, daco-romani, sarmaţi, dovadă fiind Cavoul roman, din vecinătatea aşezării, care aparţine unui comandant roman, de origine sarmată, ceea ce denotă diversitatea etnică a zonei.

La campania de cercetare din 2003-2004 au participat arheologi de la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti. A fost momentul când s-a descoperit şi o mică parte din ce se crede că ar fi un depozit de amfore cu ulei de măsline. Cercetările nu au mai putut continua din cauza fondurilor alocate de către Primărie în vederea descărcării de sarcină arheologică. În raportul arheologilor după finalizarea cercetărilor în 2004, aceştia au propus ca Primăria Galaţi, în calitate de proprietar al terenului pe care se afla situl arheologic, să desfiinţeze grădinile care agresau situl şi să amenajeze un parc pentru valorificarea istorică, turistică şi culturală a acestui vestigiu.

În anul 2006, DJCPN Galati a sistat lucrarile de construire a unei biserici catolice si a unei cantine chiar în sit, in partea de nord-est , proiect finanţat de Biserica Catolică din Galaţi. Aceasta a finanţat o cercetare arheologică, iar terenul respectiv a fost degrevat în anul 2006.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Procurorii-anticoruptie-autoritatile-Galati-Catusa_0_432556790.html#commentsPage-1

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Cavoul Roman, transformat în afacere imobiliară

Terenul pe care se află un monument istoric vechi de 1.600 de ani este vânat de mai mulţi agenţi economici. Direcţia Judeţeană de Cultură susţine că vânzarea spaţiilor aflate în zona de protecţie a unui monument istoric poate fi făcută numai cu avizul ministerului.

Situaţie aberantă la Galaţi. După privatizarea Necropolei Romane, un alt teren de valoare istorică a intrat pe piaţa afacerilor imobiliare. Este vorba despre o suprafaţă de 1.027 de metri pătraţi de teren intravilan situat în cartierul Micro 21, aferent blocurilor D14-D16, chiar în zona în care se află se află un vestigiu istoric datând din secolul IV după Hristos.

Vânat de investitori

„Un reprezentat al SC Gil Radu a venit şi ne-a cerut, în numele firmei respective, autorizaţie pentru construcţie. Sunt mai mulţi asociaţi şi vor să extindă construcţia. Problema este că acolo există un cavou roman de o valoare istorică foarte mare", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu. Conform aceleiaşi surse, până în anul 2010, terenul respectiv era în proprietatea publică a statului şi nu putea fi înstrăinat.

Pe 17 noiembrie 2010, Primăria Galaţi a trimis Direcţiei Judeţene pentru Cultură o adresă prin care face cunoscut că, potrivit Ordinului Prefectului 519 din 14 decembrie 2009 şi a Hotărârii Consiliului Local nr.314 din 7 septembrie 2010, zona de protecţie a trecut în proprietatea privată a Primăriei Galaţi. „Deoarece aveam încă din 2005 o adresă trimisă la Primărie prin care se menţionează că sub teren se află cavoul roman, respectiva instituţie ne-a solicitat un punct de vedere privind situaţia acestuia. Pe 19 noiembrie 2010, noi am răspuns că are o importanţă foarte mare deoarece acolo se află cavoul unui comandant roman, vestigiu istoric datând din secolul IV după Hristos", a mai spus Marius Mitrof.

Tterenul dintre blocurile D14-D16 are regim juridic de monument istoric. „Pe acest teren nu se poate face nicio construcţie fără avizul nostru. De asemenea, Legea 550/2002 spune că vânzarea spaţiilor, aflate în zona de protecţie a unui monument istoric, se poate face numai cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor", a mai adăugat consilierul DJCPNG.

Primăria infirmă vânzarea terenului: „Nu se pune problema să vindem terenul unde se află cavoul roman. Ştiu doar că a fost trecut din domeniu public în proprietatea privată a municipiului Galaţi", ne-a declarat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.

Construcţia funerară a fost descoperită întâmplător în 1974 cu ocazia lucrărilor de excavaţie pentru un bloc de locuinţe Actualul director al Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu, Cătălin Negoiţă, spune că va începe demersurile pentru scoaterea cavoului şi aducerea lui, în situ, în zona Muzeului de Istorie. "Acolo nu vom putea face niciodată un muzeu. Trebuie să facem ceva ca acest monument de artă să fie vizibil. Consiliul Judeţului şi Primăria trebuie să se pună de acord, pentru a putea duce la bun sfârşit acest proiect. Probabil dacă fi scos de acolo, vom face o bucurie şi agenţilor economici care sunt interesaţi de acest teren", a spus Cătălin Negoiţă.

Deşi înainte de 1989 au fost realizate două proiecte pentru valorificarea acestuia din punct de vedere muzeistic, toate demersurile au fost sortite eşecului.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/galati-cavou-roman-tranzactie-imobiliara-necropola_romana-privatizare-teren-catalin-negoita_0_448155241.html

Link to comment
Share on other sites

Poate ar fi o varianta ca aceasta "aducere (...) in situ" sa fie propusa celor care vor sa construiasca acolo. Mai pe scurt, poti construi, darama, lasa parloaga acolo dar pentru asta suporti toate cheltuielile de scoatere/aducere/punere in valoare a respectivului obiect. Nu ar merge? Doar o parere.

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Trecutul viitorului nostru - Săpături istorice (I)

* S-a redeschis Şantierul Arheologic „Dunărea”! * De data asta, cercetare completă! * Lucrare de mare amploare: săpături arheologice pe 7,4 ha! * Visul început de profesorul Brudiu în anii ´80 este împlinit de o echipă de arheologi din Galaţi, Tulcea, Călăraşi, Bucureşti *

Poliţia de Patrimoniu a fost sesizată luna trecută că se distruge un sit arheologic de valoare inestimabilă, că se sapă adică, lângă cimitirul Cătuşa! Că mai mulţi bărbaţi săpau acolo, în zona vechii necropole romane şi deci trebuia să fie prinşi asupra faptului şi pedepsiţi! Din fericire, era vorba, însă, despre un eveniment în care ajunsesem să nu mai credem: redeschiderea şantierului arheologic, după încercări repetate de a scoate la lumină Istoria! O necropolă romană cu sute de morminte şi o aşezare militară, apoi civilă, cu mari depozite comerciale - totul va fi scos la lumină până la sfârşitul anului viitor !

Am ajuns la sit în penultima zi de campanie din «actul unu» al săpăturilor, care iau o pauză până în ianuarie. Găsim la faţa locului, ca pregătindu-se pentru un război cu uitarea, oameni cu lopeţi, cu perii, un utilaj...

“Ne aflăm practic în afara rezervaţiei arheologice, în zona de protecţie a acesteia, aşa cum este figurată în Planul Urbanistic General al municipiului Galaţi…practic la porţile ei” - ne pune în gardă responsabilul ştiinţific al cercetării arheologice, tulceanul Gabriel Jugănaru - doctor în ştiinţe istorice, cercetător ştiinţific II şi arheolog - expert, cu peste două decenii de arheologie la activ.

“Rezervaţia începe de la limita de Est a săpăturilor făcute acum de noi şi ţine până la limita blocurilor – are 54.000 mp. Arealul pe care săpăm acum (necropola antică, n.red.) are 20.000 mp şi este considerat în Planul de Urbanism General al municipiului Galaţi zona de protecţie a sitului arheologic Cartierul Dunărea. Dar avem deja veşti bune: deşi suntem abia la început, am descoperit şapte morminte de inhumaţie, toate de la începutul secolului III după Hristos. Din păcate, toate aceste morminte au fost jefuite încă din Antichitate, e un standard deja… ”

Partea bună rămâne însă faptul că jefuitorii căutau doar aur şi pietre scumpe, iar în vremurile noastre valoarea stă şi în ceea ce dovedeşte artefactul descoperit, fie el doar un ciob, o statuie sau o monedă: vechimea locuirii, poate chiar unicitatea zonei…Din nefericire, vechii jefuitori au mişcat, chiar aruncat scheletele. Deocamdată, săpăturile începute pe 11 neiombrie au scos la iveală fragmente din piese de inventar şi câteva schelete incomplete, în morminte de inhumaţie, de inspiraţie creştină, fără a fi însă creştine: orientarea mormintelor este aleatorie. Inhumaţia urmează tipului de înmormântare antică, prin incinerare.

“Zestrea” domniţei romane

“Chiar ieri am descoperit, în mormântul unei femei, un pandantiv metalic de tip lunula, împreună cu mărgele de sticlă şi o monedă foarte rară emisă la Tyras pentru împăratul Caracalla, monedă de tip Tetrassarion ce a circulat între anii 206-217 d. Chr.”, ne-a dezvăluit şeful echipei de arheologi. Joi, 8 noiembrie, s-a petrecut evenimentul, cel mai important din timpul acestei prime campanii de săpături: „Este cea mai importantă descoperire de la cercetările efectuate cu ani în urmă pe parcursul mai multor campanii de dl profesor Mihalache Brudiu..” Şi este abia începutul! Directorul Muzeului de Istorie, prof. Cristian Căldăraru, mă ţinuse pe jar: nu-mi dezvăluise ce se descoperise acolo, a lăsat chiar descoperitorilor mândria de a-mi povesti…

Pământul se deschide…

Vedeam un pământ răscolit, ca un câmp de luptă. În zare, în prelungirea şirurilor paralele de „tranşee”, se vedea dealul pe care se ridica acum două milenii castrul roman, din piatră, de la Tirighina. Eram în plină necropolă a aşezării civile din actualul Cartier Dunărea, lângă un castellum înghiţit de pământ, înconjurat cândva de palisade de pământ şi lemn, de şanţuri de apărare. Acum, şantierul arheologic este „apărat” spre răsărit doar de gardul Cimitirului Cătuşa şi mai departe de o „lizieră” de blocuri. Ambele au distrus, în timp, din necropolă. Un cimitir care „mănâncă” un cimitir! Progresul, cu blocuri care îşi plasează fundaţiile pe morminte! Dar şi grădini improvizate ilegal, cultură de viţă de vie… Spre apus şi miazăzi, panta spre fluviu continuă să dea zonei aspectul unei fortificaţii naturale… Dacă ai ochi buni, vezi în zare, de aici, viitorul turistic al Galaţilor, viitor care porneşte dintr-un trecut important, aici, la capătul Valului lui Traian…

(Va urma)

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Colaborare pe Valul lui Traian

* În primăvară se va săpa şi la cavoul roman * Vor veni şi arheologi din Ucraina * Patru arheologi cu 34 de perechi de braţe * Anul viitor - o sută de săpători

„Sperăm ca la anul să fie aici măcar zece arheologi”, spune directorul Muzeului de Istorie, prof. Cristian Căldăraru, cu care am vorbit pe şantierul arheologic deschis în Cartierul Dunărea. Acum, sub îndrumarea a patru arheologi din ţară, lucrează aici 30 de muncitori zilieri care au fost specializaţi. „La anul vor fi şi alţii, până la o sută: fiecare arheolog va conduce atunci un lot de zece muncitori.

Deci va fi o chestiune demenţială! E o suprafaţă de 7,4 de hectare!” Directorul ne asigură că lucrările se vor încheia anul viitor: „Un şantier poate să dureze câţiva ani atunci când lucrează un singur arheolog, câţiva oameni. Când ai însă în spate zece sau 12 specialişti şi forţă de muncă, când ai utilajele care să te ajute să evacuezi pământul cercetat, totul durează mai puţin. Logistic, avem totul pregătit. Voi păstra pe aceşti oameni inimoşi şi în continuare, pentru alte săpături din judeţul Galaţi. La vară vor fi implicaţi şi studenţii noştri de la Istorie, căci voi relua parteneriatul cu Universitatea Dunărea de Jos. Trei ani, am lucrat deja la Negrileşti cu studenţii.”

Astfel, studenţii de la Galaţi au şansa de a întâlni Istoria nu numai pe hârtie! „Mai am o promisiune de la Facultatea de Istorie de la Odessa: într-o discuţie pe care am avut-o acum două săptămâni cu decanul facultăţii, i-am propus să primim şi studenţii lor în perioada lor de practică. Facultatea sa are specialişti şi în istorie romană, şi în istorie greacă veche… Decanul m-a asigurat că poate veni un arheolog şi de la ei, pentru două săptămâni, însoţit de studenţi care vor avea şansa să lucreze efectiv.” Un lucru extraordinar, căci Valul lui Traian, drumul de apărare-fortificaţie ca un zid chinezesc roman, leagă acum trei ţări, trecând prin România, Republica Moldova şi Ucraina… Fără să fie exploatat încă arheologic sau turistic!

Echipă naţională

„Ceea ce se întâmplă în zilele acesta şi în următoarele luni este de bun augur! A fost o fugă epuizantă după specialişti, dar acum avem o echipă excelentă coordonată de dr. Gabriel Jugănaru”, ne-a mai relatat directorul Muzeului de Istorie. De la acesta am mai aflat că aceeaşi echipă va săpa în sfârşit, la primăvară, şi la cavoul roman din Cartierul Dunărea, cel descoperit şi… acoperit la loc cu pământ, înainte de Revoluţie.

Echipa de arheologi este condusă de dr. Gabriel Jugănaru, arheolog - expert tulcean, cu peste două decenii de arheologie la activ. Acum câţiva ani, îl găseam implicat într-o lucrare de maximă importanţă: a fost în echipa care a descoperit vestigii ale culturii Gumelniţa tocmai în Deltă, o zonă considerată prea recent formată ca să intereseze Istoria. A lucrat atunci într-o echipă formată din arheologi români şi francezi. La Galaţi este secondat acum de dr. în arheologie dr. Valentin Parnic din Călăraşi, de dr. Florin Topoleanu, Tulcea – vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie din România, şi de Adrian Adamescu, doctorand la Iaşi, care lucrează în cadrul muzeului gălăţean. „Suntem numai doctori şi doctoranzi”, observă cu umor aşezat arheologul Gabriel Jugănaru.

„Cartierele” sitului

„Întregul sit a fost împărţit în cinci zone”, mi-a explicat şeful echipei de arheologi. „Acum se lucrează într-o zonă de cinci mii şi ceva de metri pătraţi. Se sapă până când îngheaţă pământul. S-a început din partea de vest, dinspre necropolă, şi, prin învăluire, ca nişte cuceritori, vom ajunge la castellum şi la incintele cu şanţ de pământ.” Pentru nespecialist, pare un simplu şantier: lângă gardul Cimitirului Cătuşa, două birouri-container, un WC ecologic, apoi începe câmpul brăzdat de şanţuri, cu oameni care sapă cu mare grijă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Galaţiul, important pe harta Imperiului Roman

Coordonatorul echipei de arheologi de pe şantierul din Cartierul Dunărea, dr. Gabriel Jugănaru, face o necesară trecere în revistă: „Dl profesor Brudiu a descoperit aici pe parcusul a mai multor campanii de cercetări arheologice 82 de morminte, a scos la lumină fortificaţia de pământ de tip castellum şi două incinte apărate cu şanţ care au folosit ca depozite de amfore după ce fortificaţia a fost abandonată.

Echipa de la Muzeul Naţional de Istorie a României, care a săpat aici în 2004, a descoperit şapte morminte. Colega de la Facultatea de Istorie din Galaţi, domnişoara Denisa Luşnea, a mai descoperit apoi trei morminte în 2005 în cadrul unei cercetări preventive într-o zonă situată la Est de castellum. Cu siguranţă că pe suprafaţa aceasta mare se vor descoperi câteva sute de morminte. Sper să avem şansa să cercetăm şi morminte intacte – neafectate de jefuitorii din antichitate sau de terasările şi amenajările din epoca contemporană. Vom recupera astfel foarte mult material arheologic şi vom valorifica ştiinţific foarte multă informaţie! Aici este cea mai mare necropolă romană din sudul Moldovei şi este o ocazie unică de a o cerceta, a o valorifica şi de a o salva.”

„Casa măturată/ Musafiri aşteaptă”?!

Dar oare suntem conştienţi de „blazonul” nostru? Ca şi la castrul de la Tirighina, blazonul locurilor este gunoiul! „Aici este deocamdată un infern, din păcate!”, observă arheologul. „Este o groapă de gunoi uriaşă, improvizată ad-hoc. Proprietarul terenului a instituit deja paza permanentă încercând astfel să mai tempereze apetitul unor rezidenţi din apropiere de a abandona aici ce nu le mai foloseşte… O săptămână am lucrat numai la dezafectarea de gunoaie a sitului. Erau munţi de gunoaie! Şi mai sunt, din păcate, şi acum destule... Pentru a continua cercetările arheologice în condiţii civilizate, toate grădinile şi adăposturile improvizate ce ocupă acum exact suprafaţa sitului arheologic –adică 5,4 hectare, vor trebui urgent dezafectate. Deci va fi o muncă titanică aici!”

Şanţuri apropiate – şanse întregi!

Secţiunile practicate în pământ sunt orientate N-V – S-E şi au o lăţime de doi metri. Sunt despărţite de porţiuni de numai 50 cm – „martori stratigrafici”, pe care se pot „citi” straturile de pâmânt, cu, de exemplu, depuneri aluvionare, cenuşă, materiale etc. S-au găsit aici fragmente din tegula (ţigle, n.n.) romane – indicii ale unor construcţii solide. „Practic, nu putem rata nimic! Vom avea astfel o imagine absolut completă, sută la sută! Cercetarea noastră este asistată de cea mai bună echipă de specialişti din România în topografie arheologică, echipă condusă dr. Dan Ştefan. Toate complexele arheologice descoperite sunt măsurate cu o staţie de specialişti şi transpuse digital în planul general al sitului arheologic. Avem posibilitatea astfel de a ne forma o imagine completă a evoluţiei spaţiale a sitului. Fie că este vorba despre morminte, de fortificaţie, fie de depozite de ulei de măsline, de locuinţe, de zone menajere… Vrem să salvăm de aici şi cea mai mică bucăţică de trecut!” Şi am văzut recuperate din pământ, alături de oseminte, cioburi de ceramică făcută la roată, pe care soldaţii romani, foarte disciplinaţi, le aruncau într-o groapă anume pentru gunoi… „Detectivii” istoriei pot descoperi astfel în lucruri aruncate cândva indicii preţioase asupra trecutului. Şi, spre deosebire de gălăţenii de astăzi, cei de ieri erau mai ordonaţi. Ecologi, am putea spune…

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Fata fără nume

* O monedă foarte rară, mărgele şi cuie antice de sicriu * Vamă pentru Styx… * Imagini din satelit: un venerabil castellum, la concurenţă cu… coteţe

„În mormântul acela nu s-a mai găsit un craniu fragmentar şi un femur… În mormântul nr. 4 am găsit numai o bucată de craniu… Şi mandibula era acoperită de un oxid verde, semn că mortul a avut la înmormântare o monedă în gură…”, explică şeful echipei de arheologi, dr. Gabriel Jugănaru. Moneda care se dă vamă legendarului Charon, luntraşul care trecea morţii peste Styx, în lumea lui Hades, s-a oxidat, s-a „topit” în timp, lăsându-şi urma…

Fragmente de oseminte au fost aruncate pur şi simplu de jefuitorii antici fără Dumnezeu! Cea mai importantă „captură” de la începutul acestor săpături arheologice a fost descoperită în mormântul unei tinere romane, cel cu numărul 6. Acesta conţine o zestre mai mare de oseminte, dar şi aici s-a păstrat doar mandibula inferioară, oasele bazinului, un femur şi câteva coaste.

Alături, însă, de un important inventar: „Nişte piese foarte-foarte interesante!”, ne spune arheologul Gabriel Jugănaru. Un vas de tip oenochoe cu buza trilobată, cuie care fixaseră cândva scândurile sicriului, părţi dintr-un pandantiv – o piesă metalică de tip lunula şi câteva mărgele de sticlă, o monedă… Scheletul - ca toate osemintele umane ce vor fi descoperite aici, va fi analizat la Institutul de Antropologie din Bucureşti, pentru a se stabili vârsta defunctei şi, poate, cauza morţii. Moneda uitată sau ignorată de hoţii Antichităţii este un Tetrassarion , emisă la Tyras, ce a circulat între anii 206-217 d. Chr în vremea împăratului Caracalla, „o piesă foarte rară”, arată arheologul. Pandantivul era în formă de semilună, iar mărgelele rămase, fine, sunt din sticlă colorată. Finisajul, perfect, pare unul făcut ieri, industrial şi nu manual…

Domnişoara din secolul III

„Este un mormânt, probabil, de femeie tânără”, ne spune arheologul Gabriel Jugănaru. „Aceasta deducem după pandantiv, mărgele şi mai ales după oasele rămase, căci şi acest mormânt a fost răvăşit, probabil neintenţionat – aici, până la Revoluţie, a funcţionat o plantaţie de viţă-de-vie. Aici a fost cândva cătunul Cătuşa. Ori cătunul, plantaţia de vie şi terasarea din anii 70 ai secolului trecut, grădinile provizorii care au fost şi mai sunt aici, closetele improvizate, beciurile, pământul dinspre versantul de la Siret, cărat în noul cartier Cantemir, au contribuit la „distrugerea galopantă” a sitului. „Toate au afectat stratul arheologic, iar acum noi nu facem decât să smulgem informaţia din pământ, cu metode ştiinţifice, pentru ca muzeul gălăţean să gestioneze şi să valorifice din punct de vedere ştiinţific şi educaţional aceste bunuri de o valoare inestimabilă.” Care, iată, au aşteptat, tăcute, aproape două milenii şi vor mai aştepta doar câteva luni să fie cercetate…

Cum se vede trecutul… din Cosmos

De sus, din Cosmos, construcţiile dispărute se mai văd încă, întocmai ca nişte fantome. O fundaţie îngropată, chiar şi distrusă, nu mai lasă vegetaţia să crească la fel ca în câmpul de alături şi vedem alte culori trasate în unghiuri drepte. De aceea, din satelit se pot vedea lucruri invizibile ochiului celui care calcă pe pământ. Din păcate, gunoaiele, construcţiile improvizate, curţile, căsuţele de vară, coteţele, chiar şi cele desfiinţate în ultima vreme, fac şi ele concurenţă, cu semnele lor banale, „umbrei” castellum-ului, care se vede mai greu. Totuşi, imaginile, aflate în proprietatea Oficiului Judeţean de Cadastru, sunt preţioase. Arheologii au avut la dispoziţie şi aceste ortofotoplanuri, imagini satelit, realizate în anul 2005.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...
  • 3 months later...

Salvarea "Cavoului Roman", blocată de birocraţie

Cu toate că Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN) şi Muzeul de Istorie Galaţi încearcă să pună în valoare „Cavoul Roman", aceste iniţiative sunt blocate de birocraţie. Este vorba de un cavou cu lungimea de 12 metri, lăţimea de 9 metri şi înălţimea de 5 metri. Zidurile interioare erau pictate. Este mormântul unui comandant roman de origine sarmată şi datează din secolul al IV-lea. Cavoul a fost descoperit în 1974 de prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie Galaţi. Descoperirea a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că acest «Cavou Roman» şi «Castrul Roman» de la Tirighina sunt importante pentru istoria Europei, fiind singurele dovezi arheologice ale revirimentului stăpânirii romane la nordul Dunării în timpul împăratului Constantin cel Mare.

Valoarea monumentului a fost confirmată prin afirmaţia celui care în anii '70 era preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, academicianul Emil Condurachi: "Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi". Comisia naţională a hotărât ca monumentul să fie pus în valoare "in situ" prin includerea sa în pavilionul unui Muzeu de Arheologie. În anii '80 s-au făcut două proiecte arhitectonice, dar muzeul n-a mai fost construit. După '90, pe platforma betonată turnată pentru protejarea „Cavoului Roman" a fost amplasat un punct de colectare a gunoiului.

Anul trecut au fost unele controverse în legătură cu faptul că monumentul ar putea fi tăiat pe bucăţi şi mutat la Lapidariumul de lângă Muzeul de Istorie. Între timp, a fost abandonată această variantă, intenţionându-se punerea în valoare sub un perete de sticlă.

Blocaj birocratic

Acum, şansele salvării monumentului sunt blocate. Directorul DJCPN Galaţi, Cătălin Negoiţă spune că nu îşi poate imagina cum poate fi abandonată soarta unui monument de asemenea valoare. „Eu am lucrat în domeniul privat şi nu mi-am imaginat niciodată cât de greu se scurge eternitatea în sectorul acesta, al bugetarilor. Se mişcă toţi foarte greu. În momentul în care am sugerat că acel cavou trebuie scos la suprafaţă, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco mi-a spus că îmi pune la dispoziţie tot ceea ce este nevoie. Am vorbit şi cu directorul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru. Am trimis hârtiile către Ministerul Culturii, pentru că nu se poate face nimic fără aprobarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. În acest stadiu s-au înţepenit toate demersurile. Deocamdată totul trenează. În septembrie au fost trimise hârtiile. Atunci am trimis documentele şi către doi arheologi de la Iaşi, pentru că trebuie să fie şi arheologi pricepuţi în legătură cu subiectul respectiv. Iniţial arheologii au spus da, după care au declinat oferta. Şi directorul Muzeului de Istorie, prof. Căldăraru, a făcut demersuri, pentru că şi domnia sa a fost cucerit de ideea că trebuie să scoatem la lumină Cavoul Roman", spune directorul DJCPN Galaţi.

Inerţia distruge

Situaţia este disperată. Fiecare zi trecută fără să se intervină contribuie la distrugerea „Cavoului Roman". „În anii '70 s-a făcut o mare trăsnaie. E aberant că s-a turnat pământ reavăn peste un monument care are pictură murală. Probabil că acolo nu mai e nici un fel de pictură. Gândiţi-vă că deasupra s-a făcut o platformă de beton care a crăpat. Acolo sunt gunoaie şi în fiecare vară, toată zeama de la feliile de pepene aruncate la gunoi s-a infiltrat către monument. Este o adevărată tragedie", a mai adăugat Cătălin Negoiţă.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Soarta terenului Necropolei Romane se decide în instanţe

* Mormintele primilor creştini, răscolite de afacerile imobiliare

Terenul Necropolei Romane situate în zona ieşirii din Galaţi spre Tecuci are un statut juridic incert şi actualul proprietar din acte, Piraeus Leasing, a deschis o acţiune în justiţie pentru a clarifica statutul juridic al celor 10 ha.

„Deocamdată lucrările de descărcare de sarcină arheologică au fost sistate după ce proprietarul, Piraeus Leasing doreşte să fie în perfectă legalitate cu acel teren şi întrucât nu este foarte clară situaţia proprietăţii a deschis o acţiune în justiţie pentru ca instanţa să constate că sunt adevăraţii proprietari. Suntem şi noi parte în acel proces", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) Galaţi.

În 2007, Judecătoria Galaţi a „retrocedat" Necropola Romană într-un dosar care a intrat şi în atenţia DNA. În realitate, terenul de 10 ha, revendicat de un oarecare Anton Bejan, avea amplasamentul la o distanţă de 2 km, în zona Universităţii Danubius. Bejan a obţinut retrocedarea în zona necropolei în baza a două expertize topografice extrajudiciare „aranjate", cu complicitatea fostului director al OCPI Galaţi, Nicolae Reti, care a avizat una din documentaţii. Au fost complici şi funcţionarii de la Direcţia Juridică a Primăriei Galaţi, pentru că, deşi cele 10 ha din zona necropolei erau în proprietatea primăriei, nu s-au prezentat la nici un termen din proces şi nici nu au contestat expertizele.

A mai urmat o ilegalitate, Primăria Galaţi eliberând certificatul de urbanism provizoriu nr. 1654/08.08.2007, prin care se aviza construirea, în Necropola Romană, a unor locuinţe şi centre comerciale în regim P+2.

În 2008, cele 10 ha au ajuns în proprietatea omului de afaceri Andrei Lişinschi, care a cumpărat terenul cu preţul de 9,5 milioane euro. Atunci când a cumpărat terenul, acesta se bazase pe o adresă semnată de acelaşi Nicolae Reti, în care se spunea că terenul nu ar fi grevat de sarcini. Lucru inexact, pentru că terenul necropolei era şi în evidenţele Comisiei Monumentelor Istorice şi ale Ministerului Culturii, având statut de monument istoric.

Mai târziu, cele 10 ha de teren au intrat în proprietatea Piraeus Leasing.

Mormintele primilor creştini

Necropola Romană a fost descoperită în 1974 de prof. univ. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie Galaţi. Din 1985 este rezervaţie arheologică. Aici au fost găsite 93 de morminte de incineraţie, de rit roman şi de înhumaţie, de rit creştin, ce dovedesc trecerea la creştinism a daco-romanilor care locuiau în zonă în sec. 2-3. Aici au fost descoperite cruciuliţe de sidef, obiecte cu simboluri creştine şi un fragment de amforă cu monograma numelui lui Isus Hristos.

Descărcare de sarcina arheologică

Noul proprietar a demarat efectuarea unor noi săpături arheologice, pentru artefactele descoperite să fie preluate de Muzeul de Istorie, iar terenul să fie descărcat de sarcina arheologică. S-a făcut descărcarea de sarcină pentru 1.700 mp, după care săpăturile arheologice au fost întrerupte, pentru clarificarea statului juridic al terenului. Va putea fi obţinută descărcarea de sarcină arheologică numai pentru zona în care sunt morminte, construcţiile romane din zonă, două depozite de amfore urmând să fie puse în valoare.

„Urmează ca după ce se definitivează procesul să fie reluată cercetarea arheologică pentru a se descărca de sarcină arheologică cât este posibil. Ceea ce nu se poate descărca de sarcină arheologică, pentru că sunt acolo şi construcţii din perioada romană, acelea vor fi valorificate, după cum a şi promis actualul proprietar, Piraeus Leasing. Acolo nu se va construi nimic. Va fi un punct de interes turistic şi muzeal", a mai precizat Marius Mitrof.

Zona în care se află Necropola Romană a devenit una de interes imobiliar.

romanialibera.ro

În dosarul 5840/121/2012, de pe rolul Tribunalului Galaţi, e stabilit termen pe 12 aprilie 2013.

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...
Război în instanţă pentru un teren de 9,5 milioane euro

* Se încinge lupta pentru terenul Necropolei Romane, în timp ce Primăria Galaţi doarme în front

 

Pentru cele 10 hectare de teren, în valoare de 9,5 milioane de euro, pe care se află Necropola Romană, se dă o luptă pe viaţă şi pe moarte. Terenul este rezervaţie arheologică şi în 2007 Ministerul Culturii chiar obliga proprietarul terenului, Primăria Galaţi, să pună în valoare cele zece hectare pline de vestigii romane.

Necropola Romană a fost descoperită în 1974 de prof univ Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie Galaţi. Din 1985 este rezervaţie arheologică. Aici au fost găsite zeci de morminte de incineraţie, de rit roman, iar pe panta ce urcă spre cartierul Dunărea, au fost descoperite zeci de morminte de înhumaţie, de rit creştin, ce dovedesc trecerea la creştinism a daco-romanilor care locuiau în aşezarea de la Bărboşi-Tirighina în sec. II-III. Aici au fost descoperite cruciuliţe de sidef, obiecte cu simboluri creştine şi un fragment de amforă cu monograma numelui lui Isus Hristos.

Primăria Galaţi a ignorat valoarea acestor vestigii şi în 2007 terenul a fost restituit printr-un proces la care juriştii nu s-au prezentat şi în care au fost depuse la dosar mai multe expertize topografice ce indicau în locaţia Necopolei Romane un teren ce se afla la distanţă de 2 km. Cazul este cercetat şi de procurorii DNA Galaţi.

Între timp, terenul a făcut obiectul mai multor tranzacţii imobiliare. Preţul era de 9,5 milioane de euro.

Situaţia juridică, stabilită în instanţă

Clarificarea situaţiei juridice a terenului de milioane de euro face obiectul unui proces aflat pe rolul Tribunalului Galaţi. Pe 18 iulie 2012, Piraeus Leasing România IFN SA a deschis acţiune în instanţă împotriva celor care au cumpărat în leasing cele 10 ha de la cel care obţinuse în instanţă terenul „teleportat”, Anton Bejan, respectiv Eduard Mihael Căcescu, Dorin Radu, Aneta Radu, Petrică Croitoru şi  Beatrice Croitoru, care la rândul lor l-au vândut, cu 9,5 milioane euro, firmei Proserv SRL Galaţi, a omului de afaceri Andrei Lişinschi.

Parte în proces sunt şi Ministerul Culturii şi Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi. Sunt parte în proces şi Ministerul Culturii şi Direcţia pentru Cultură Galaţi, pentru că fiind vorba de un teren care era din 1985 rezervaţie arheologică, nu putea avea loc nicio tranzacţie imobiliară înainte de exercitarea dreptului de preemţiune al statului. Lucru care nu s-a întâmplat. În aceste condiţii, toate tranzacţiile imobiliare sunt nule. Instanţa le-a cerut Ministerului Culturii şi DPCN Galaţi să depună la dosar o copie a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 1.698/01.11.2007 de Biroul Notarial Floarea Urs, din Galaţi.

„Muşetescu, Stănculescu & Asociaţii” versus „Piperea & Asociaţii”

Importanţa procesului este dovedită prin faptul că în dosar sunt implicate importante case de avocatură. În proces a intrat, ca intervenient şi firma Proserv a lui Andrei Lişinschi, asistată de importanta casă de avocatură „Piperea & Asociaţii”. Pireus Leasing IFN SA este asistată de casa de avocatură „Muşetescu, Stănculescu & Asociaţii”. Instanţa a respins excepţia puterii de lucru judecat invocat de Căcescu, Croitoru şi Radu şi a cerut Piraeus Leasing România IFN SA „să precizeze dacă obiect al acţiunii sale este şi solicitarea de constatare a faptului că imobilul de 100.000 mp teren din Galaţi nu este grevat de sarcini, nu este sechestrat şi nu este scos din circuitul civil”.

În dosarul 5840/121/2012, este fixat un nou termen pentru data de 22 noiembrie.

Primăria Galaţi doarme în front

Cu totul surprinzătoare este absenţa din acest dosar a Primăriei Galaţi, care este proprietarul de drept al terenului de 10 ha. Primăria a pierdut terenul în instanţă din cauza complicităţii propriilor jurişti şi funcţionari, care nu s-au prezentat la niciunul din cele 8 termene şi nici la expertiză, dar Primăria Galaţi a fost şi instituţia care a semnalat cazul la DNA.

Acum, Primăria Galaţi, principala instituţie interesată în a dovedi că este proprietara terenului, manifestă o somnolenţă ieşită din comun.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Cavoul Roman - o avere sub gunoi
Semnalat încă din port, gară şi la celelalte intrări în oraş prin mari panouri sau bannere, ba şi prin indicatoare stradale, să n-ai cum să nu-l găseşti, între blocurile D 14 şi D 16 de pe str. Oţelarilor, într-o piaţetă amenajată, te întâmpină o construcţie scundă, care te lasă să cobori sub pământ, unde vedem cel mai important cavou roman din răsăritul ţării, o dovadă că retragerea aureliană n-a lăsat vid pe aceste meleaguri! Zona a devenit astfel turistică, beneficiind şi de vecinătatea Turnului de Televiziune, proaspăt vopsit, care vă poate arăta oraşul şi de sus, şi plaja, care de curând este legată cu portul de bărci şi întreaga Faleză a Dunării, frecventată de mulţi străini, de când vasele de croazieră europene opresc şi la Galaţi…

Este un fragment dintr-un viitor şi, din păcate, doar POSIBIL reportaj despre cum AR PUTEA ARĂTA Galaţiul turistic peste ani, când cavoul roman din cartierul „Dunărea” ar fi pus în valoare. Deocamdată, el este undeva sub o ghenă de gunoi (odioasă alăturare!), protejat in situ, mai pe româneşte îngropat ieftin la loc, după descoperire, pentru a nu fi distrus complet… Aşa cum se proceda cu bănuiţii vampiri, cărora li se înfingea un ţăruş în inimă, un şantier a vrut să toarne deasupra un bloc!
„Cazemata” greu de demolat!
„Cavoul Roman”, construit în secolul IV d.Hr., a fost descoperit din întâmplare, în 1974, în timp ce se lucra la construcţia blocurilor care trebuiau să asigure un cămin valurilor de angajaţi ai Combinatului. Poate s-ar fi distrus atunci complet (a şi fost parţial afectat!), ca să se depăşească planul la construit apartamente, fără a se opri lucrările „pentru fleacuri”, dacă nu s-ar fi bănuit că ar putea fi… o cazemată.
Poate şi ideea unei anchete a Miliţei ori Securităţii, dacă nu s-ar fi cercetat eventuala prezenţă a muniţiei, poate educaţia, i-a făcut pe constructori să anunţe Muzeul Judeţean de Istorie. Arheologul Mihalache Brudiu a avut atunci surpriza să descopere o adevărată comoară culturală din timpul lui Constantin cel Mare! „Dacă am avea în Dobrogea 100 asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are descoperirea de la Galaţi", puncta academicianul Emil Condurache, pe atunci preşedintele Comisiei Monumentelor Istorie, dovada că aici nu era vid după retragerea aureliană! „Emoţiile acestea sunt numai ale mele”, spune acum prof. univ. dr. Mihalache Brudiu. Faţă de alte cavouri romane (cavou roman descoperit la Constanţa), chiar şi din acelaşi secol, descoperite în Dobrogea, al nostru e unic: e cel mai mare descoperit în Dobrogea şi la Dunărea de Jos şi singurul la nord de Dunăre!
Primăria - în proces
De la consilerul Marius Mitrof, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură,  am aflat şi că recent Primăria Galaţi a solicitat reînnoirea documentaţiei pe care Direcţia de Cultură a trimis-o periodic. Emanuela Turcu, purtător de cuvânt al primarului, ne-a explicat că un prim pas a fost făcut prin demolarea unor construcţii din zonă, însă este în plină desfăşurare un proces al Primăriei: investitorul a deschis acţiune împotriva administraţiei publice gălăţene, cerând suspendarea demolării. Abia după pronunţarea Justiţiei se va şti cum va fi dezvoltată zona. Anii trecuţi a mai existat şi o propunere, controversată, căci ar fi cerut dezmembrarea iniţială a zidurilor antice, pentru mutarea într-o zonă mai propice vizitării. „Ne dorim în continuare punerea în valoare a monumentului. După demolarea construcţiilor din zonă, care s-au ridicat profitându-se de vidul legislativ din domeniu, se vor face săpături, iar specialiştii vor hotărî. Este foarte important să punem în valoare Cavoul Roman!” Nu e departe de necropola din Cartierul „Dunărea” se ridica şi Castrul roman de la Tirighina, de la care începe şi limesul - celebrul Val al lui Traian… O adevărată rezervaţie de istorie antică, încă în aşteptare. ..
Cum arăta monumentul la descoperire
„M-am bucurat când am mai găsit şi resturi de oase”, mi-a spus arheologul Mihalache Brudiu. Căci mormântul a fost prădat, din vechime… Sicriul de lemn fusese depus într-o cistă (firidă) din peretele gros de 1,60 m. Pe perete se mai păstra încă pictura, realizată în tehnica frescei, monocromă: de culoare roşie, cu ornamente din spic de grâu stilizat. La partea inferioară a zidului a descoperit atunci trasate dungi roşii, îşi aminteşte arheologul… În cartierul „Dunărea” s-au construit în timp blocuri... peste Istorie antică! Ar putea să mai fie însă cavouri şi în necropola de lângă Tirighina, crede profesorul, care a identificat acolo 18 tumuli (sau gorgane - movile de pământ care indicau prezenţa, dedesubt, a mormântului),  13 - semnalaţi de Pârvan.
Aflat pe Lista Monumentelor Istorice, Cavoul subteran al unui conducător militar, avea 12 metri lungime şi 9 lăţime, 4 în înălţime, 1,7 în grosime, era acoperit de un tumul, avea un culoar şi o cameră funerară cu cistă şi absidă plus o absidă pentru ritualuri, ziduri de piatră, tencuite cu var pictat cu tempera roşie şi brună şi bolţi din cărămidă.
Un „frate” mai mic
Consilierul Marius Mitrof, de la Direcţia de Cultură, crede, după studierea documentaţiei publicate, că monumentul gălăţean seamănă cel mai mult cu altul, de mai mici dimensiuni însă, descoperit la cetatea antică Ibida, lângă Tulcea, şi ne-a oferit o imagine. Acolo, monumentul e protejat, în câmp, de un acoperiş din tablă şi vizitat de turişti. Situl e semnalat încă de pe drumul european. Turiştii pot vedea şi arheologii lucrând pe şantier. „La Galaţi, nici măcar dl. profesor Brudiu nu-şi aminteşte exact poziţia cavoului roman din carterul „Dunărea”. Am dori ca locul să fie decopertat, monumentul să fie pus în valoare!” - spune consilierul.
viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

O relicvă arheologică veche de peste 16 secole, crucială pentru istoria românilor, zace sub pubelele de gunoi din Galaţi

Relicva arheologică a fost găsită absolut din întâmplare, în anul 1974, în timp ce se excava pentru fundaţia unui bloc. Este vorba despre un cavou roman care fost la acea vreme conservat în vederea unor cercetări viitoare, însă de atunci a rămas îngropat sub o placă de beton peste care s-a organizat punctul de colectare a gunoiului din cartier.

Puţină lume ştie, dar sub Galaţi, în cartierul Micro 19, zace în deplină uitare o relicvă arheologică de mare valoare. Este vorba despre un cavou roman vechi pe 16 secole, despre care se presupune că aparţine unui personaj foarte important al lumii romane, date fiind dimensiunile construcţiei.

L-au confundat cu o cazemată

Cavoul roman a fost descoperit absolut întâmplător în urmă cu 41 de ani, în anul1974, cu ocazia lucrărilor de excavaţie pentru un bloc de locuinţe. Soarta lui n-a fost, încă de la început, prea fericită. Fiind acoperit de un tumul de pamânt, a fost confundat cu o cazemată din Al Doilea Război Mondial şi a fost distrus parţial de utilajele de pe şantierul de construcţii.

De-abia după ce excavatoristul a realizat că ar putea fi altceva, a fost chemat prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie, care, în urma săpăturilor, a scos la iveală un cavou cu lungimea de 12 metri, lăţimea de 9 metri şi înălţimea de 4 metri, cu pereţi rectangulari şi cu o nişă mortuară pe latura vestică. Zidurile, groase de 1,6-1,7 metri, erau tencuite în interior cu var, pe care s-a pictat cu vopsea roşie şi brun în tehnica tempera.

Potrivit mărturiilor păstrate de la arheologul Brudiu, în lucrarea „Un cavou roman descoperit la Galati”, în spaţiul din interior era compartimentat astfel: un dromos pentru acces, o camera funerara cu cistă şi absidă, precum şi încă o absidă pentru ritualuri.

Mărturie arheologică de mare valoare

Conform specialiştilor, mormântul aparţine unui comandant roman de origine sarmată şi datează din secolul 4 d. Hr. Informaţiile au reieşit din studierea şi datarea puţinului inventar descoperit, printre care se aflau şi câteva fragmente de oase umane. Se pare că acest cavou a fost prădat în urmă cu multe secole, iar toate obiectele de valoare au fost furate. Chiar şi aşa, descoperirea a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că acest Cavou Roman şi Castrul de la Tirighina (Galaţi-Barboşi) sunt singurele dovezi ale stăpânirii romane la nordul Dunării în timpul Împăratului Constantin cel Mare.

Academicianul Emil Condurachi spunea la acea vreme: „Dacă am avea în Dobrogea 100 asemenea cavouri, nu ar avea importanţa pe care o are descoperirea de la Galaţi”. De altfel, prin Decizia nr.5.744 din 13.04.1975, Comisia de avizare din cadrul Consiliului Culturii a hotărât restaurarea, conservarea şi valorificarea muzeistică a acestui obiectiv, declarat monument istoric. Construirea blocului respectiv fost abandonată, terenul rămânând liber în perspectiva continuării săpăturilor arheologice şi, eventual, a construirii unui muzeu, lucruri care, însă, nu s-au întâmplat, din păcate, nici măcar acum, după 41 de ani.

Beton şi gunoi în loc de muzeu...

Ca o primă măsură de conservare a cavoului a fost turnată peste el, în 1976, o placă de beton. Comisia Monumentelor Istorice a hotărât ca monumentul să fie inclus în ansamblul unui Muzeu de Arheologie construit după modelul Mozaicului de la Constanţa. „Urma să fie un muzeu de arheologie în toată legea. Era un exponat in situ, pe loc, Cavoul Roman, iar în vitrine - exponate din rezervaţia arheologică”, povestea, în urmă cu câţiva ani, profesorul Brudiu.

După 1990, pe platforma betonată turnată pentru protejarea Cavoului Roman a fost amplasat un punct de colectare a gunoiului, iar deasupra sunt acum resturile menajere ale locatarilor blocurilor din zonă. Nimic nu arată că dedesubt s-ar afla o adevărată comoară, care atestă un lucru extraordinar pentru istoria neamului nostru şi anume faptul că filonul roman nu a dispărut din părţile acestea de ţară după retragerea aureliană.

Când istoria se negociază în tribunale

Directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu, Cătălin Negoiţă, a susţinut în numeroase rânduri că soluţia cea mai bună ar fi mutarea relicvei. „Au apărut păreri pro şi contra. Eu am tot respectul pentru cei care au spus că acel cavou trebuie să rămână la locul lui, ştiu că în mod normal un monument arheologic trebuie să rămână la locul lui. Mi se pare absurd însă ca vreme de decenii să stea sub o groapă de gunoi şi, după atâta vreme, să se spună că trebuie să rămână pe mai departe aşa. Apoi, cine se va implica să facă acolo un obiectiv istoric? Cred că a doua zi ar fi plin de graffiti şi de expresii obscene”, a declarat Cătălin Negoiţă.

Şi Primăria Galaţi s-a arătat în ultima vreme interesată de soarta monumentului. Prima măsură a fost încercarea de „curăţare” a ariei protejate de clădiri, în acest sens fiind notificaţi toţi proprietarii construcţiilor apărute în ultimele două decenii în zonă (toate cu autorizaţii provizorii, chiar dacă au 4-5 etaje!) să le desfiinţeze, deoarece sunt în zona de protecţie arheologică.

Măsura a provocat un imens scandal (printre clădirile ce ar urma să fie demolate se află şi cea aparţinând soţiei deputatului PNL Victor Paul Dobre, fost ministru în Guvernul României), iar litigiul s-a mutat deocamdată în instanţă. Ca urmare, până când se va ajunge la o soluţie ar putea trece ani, răstimp în care monumentul arheologic vechi de 16 secole se adânceşte şi mai mult în negura uitării.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Încă un monument istoric lăsat în voia sorții: „Cavoul Roman“ din secolul IV, îngropat 30 de ani sub gunoi

Un monument istoric pe care istoricii îl consideră foarte important nu numai pentru istoria noastră, ci și pentru istoria Imperiului Roman, așadar, implicit, a Europei, se află de peste trei decenii într-o situație aberantă. Este vorba de „Cavoul Roman” din secolul IV d.Hr., care este dovada stăpânirii romane la nord de Dunăre în perioada împăratului Constantin cel Mare.

Descoperit în 1974, cavoul a fost îngropat și protejat cu o placă de beton până la elaborarea unui proiect arhitectonic pentru punerea sa în valoare. Au trecut 44 de ani în care, în pofida apelurilor istoricilor și criticilor presei, edililor Galațiului nu le-a păsat de soarta sa. Acum, primarul Ionuț Pucheanu a anunțat că au fost alocate fonduri pentru săpăturile arheologice de decopertare a „Cavoului Roman”, dar și  pentru expertizarea altui monument, „Poarta Turcească”, a unei vechi han.

„Am alocat bani și pentru Cavoul Roman, și pentru Poarta Turcească. Sunt două edificii care pot fi puse pe o viitoare hartă turistică pentru cei care vor veni în vizită și la Galați”, ne-a declarat primarul Galațiului. Întrebat dacă în privința „Cavoului Roman” va fi menținută varianta inițială, de punere în valoare „in situ”, primarul a spus că se va lua o decizie la finalul săpăturilor arheologice, când se vor ști mai multe și despre starea monumentului. „Nu știm deocamdată. Doar am alocat banii și urmează ca cei de la Muzeul de Istorie să își înceapă săpăturile arheologice și, în funcție de ceea ce se va găsi, ni se va spune și nouă care este cea mai bună soluție. Până nu vom vedea despre ce este vorba acolo, este prematur să ne dăm cu părerea”, a promis Ionuț Pucheanu.

O construcție cu dimensiuni impresionante

„Cavoul Roman” a fost descoperit în 1974, în timpul construirii blocurilor din cartierul gălățean Dunărea. În timpul excavărilor la fundaţia blocului D15, excavatoristul a dat de o construcţie dintr-un beton cu mult mai dur decât al cazematelor germane ce mai fuseseră descoperite prin zonă. Pinioanele excavatorului s-au spart în momentul în care cupa a încercat să smulgă bucăţi din zidul cu grosimea de 1,6 m. A fost chemat prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie, care în urma săpăturilor arheologice a scos la iveală un cavou cu dimensiuni impresionante, cu lungimea de 12 metri, lăţimea de 9 metri și înălțimea de 5 metri. Cavoul avea pereţi rectangulari, o absidă pe latura nordică și o nișă mortuară pe latura vestică. Deasupra era o cupolă de 80 cm, din ceramică romană. Zidurile interioare erau pictate. Mormântul aparţinea unui comandant roman de origine sarmată.

Descoperirea a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că  acest „Cavou Roman” și „Castrul Roman” de la Barboși-Tirighina sunt singurele dovezi arheologice ale revirimentului stă-pânirii romane la nordul Dunării în timpul împăratului Constantin cel Mare. Profesorul Mihalache Brudiu a prezentat descoperirea la Institutul de Arheologie din București și Comisia Naţională a Muzeelor și Monumentelor Istorice. Valoarea acesteia a fost confirmată prin afirmaţia președintelui de atunci al comisiei, academicianul Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi“. 

Halucinant! „Cavoul Roman“, un punct de colectare a deșeurilor!

După 1990, nimeni nu a mai dat importanță nici proiectului Muzeului de Arheologie de la Galați, nici apelurilor istoricilor sau criticilor presei, care cereau ca monumentul să fie decopertat și pus în valoare. Pe vremea fostului primar Eugen Durbacă, în prezent deputat Pro România, în zonă au apărut primele două chioșcuri, din care ulterior au crescut două clădiri masive, cu câte două etaje. Sunt ridicate ilegal, în zona de protecție a unui monument istoric, de 100 de metri. Dar a existat un rău și mai mare făcut acestui vestigiu din epoca romană. În anii ‘90, pe platforma de beton care acoperă monumentul a fost amenajat un punct de colectare a gunoiului menajer. Ploile preiau mizeria și o infiltrează sub placa de beton, peste „Cavoul Roman”. Este posibil să se fi spart cupola de ceramică romană și apele să ajungă pe pereții interiori ai cavoului, care erau pictați. Această situație halucinantă durează de aproape 30 de ani.

Proiect ratat de frica Elenei Ceaușescu

Autoritățile comuniste au înțeles valoarea monumentului istoric. Construirea blocului D15 a fost abandonată. Au fost ridicate numai blocurile D14 și D16, în locul celui de-al treilea rămânând un spaţiu liber. „Cavoul Roman” a fost acoperit pentru a fi protejat până la punerea sa în valoare. Comisia Monumentelor Istorice a hotărât ca monumentul să fie pus în valoare prin includerea sa în ansamblul unui muzeu de arheologie, construit după modelul Mozaicului de la Constanţa.

„Era un muzeu de arheologie în toată legea. Era un exponat in situ, pe loc, Cavoul Roman, iar în vitrine urmau să fie prezentate exponate din rezervaţia arheologică“, a explicat Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie. Prin 1986, Institutul de Proiectări Galați, în prezent Pro-iect SA, a realizat un prim proiect arhitectonic al Muzeului de Arheologie care urma să aibă „Cavoul Roman” la subsol, „in situ”.

Pentru că valoarea investiției era prea mare și ar fi fost nevoie de aprobarea Elenei Ceaușescu, arhitecții au realizat un al doilea proiect, care costa mai puțin și banii puteau fi alocați de Comitetul de Stat al Planificării, fără să mai fie nevoie de aprobarea Elenei Ceaușescu. Numai că un activist de la Comitetul Județean PCR Galați, un oarecare Spineanu, a uitat  să trimită proiectul la București și în 1990 Muzeul de Arheologie era doar în stadiul de proiect.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Primăria Galați se pregătește să vîndă clădirile aflate în zona de protecție arheologică a Cavoului Roman

Deși în urmă cu puțin timp primarul Ionuț Pucheanu se lăuda cu faptul că au fost alocate fonduri pentru săpăturile arheologice de decopertare a Cavoului Roman, pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Consiliul local este propusă o hotărîre (fără inițiator de proiect), ce prevede dezlipirea în 7 loturi a terenului proprietate privată a Primăriei Galați, în suprafață de 1027 mp, situat pe strada Oțelarilor, aferent blocurilor D14 - D16. Este vorba de clădirile din zona Cavoului Roman, pe care fostul primar Marius Stan a intenționat la un moment dat să le demoleze, ele avînd autorizații provizorii, numai că atunci măsura a provocat un întreg scandal deoarece printre clădiri se afla și cabinetul medical al soției fostului președinte al PNL, Victor Paul Dobre.

Nu știm deocamdată. Doar am alocat banii și urmează ca cei de la Muzeul de Istorie să își înceapă săpăturile arheologice și, în funcție de ceea ce se va găsi, ni se va spune și nouă care este cea mai bună soluție. Pînă nu vom vedea despre ce este vorba acolo, este prematur să ne dăm cu părerea, promitea Ionuț Pucheanu.

În raportul de specialitate al hotărîrii ce urmează să intre pe ordinea de zi se specifică clar că intabularea terenului se face „în vederea continuării procedurilor privind vînzarea unor categorii de terenuri proprietate privată a municipiului Galați”.

Deci Primăria Galați ia la mișto o relicvă arheologică din secolul IV, pentru buna propășire a 7 șmecherași cu pile la actuala administrație. E total ilogic să vinzi niște proprietăți care îți aduc bani la buget. De ce ai face-o dacă-ți pasă de interesul gălățenilor și nu de cel al băieților deștepți care trag sfori pe culoarele primăriei?

Dar vînzarea acestor clădiri e pur și simplu o luare în derîdere a unui obiectiv arheologic de o valoare inestimabilă în condițiile în care soluția logică ar fi curățarea zonei de clădirile construite și așa impropriu în zonă.

Poate că pînă la urmă se va ajunge la concluzia că mutarea cavoului e soluția optimă. Dar pînă atunci, vorba primarului Pucheanu, este prematur și să-ți dai cu părerea, darămite să te apuci să vinzi imobilele cu pricina.

antidotul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Cercetări finanţate din bani de la bugetul local. Se caută arheologi pentru Cavoul Roman

"Municipiul Galaţi intenţionează punerea în valoare turistică şi istorică a monumentului istoric Cavoul Roman, situat pe strada Oţelarilor, în zona blocurilor D14-D16", scrie negru pe alb în caietul de sarcini al achiziţiei publice.

Aşa cum aţi putut afla deja din Campania VL "Comori de patrimoniu", monumentul funerar, construit în secolul IV d.Hr., a fost descoperit din întâmplare, în 1974, în timp ce se lucra la construcţia blocurilor. "Arheologul Mihalache Brudiu a avut atunci surpriza să descopere o adevărată comoară culturală din timpul lui Constantin cel Mare. Cavoul subteran, al unui conducător militar, avea 12 metri lungime şi nouă metri lăţime, patru metri înălţime, 1,7 metri grosime, era acoperit de un tumul, avea un culoar şi o cameră funerară cu cistă şi absidă plus o absidă pentru ritualuri, ziduri de piatră, tencuite cu var pictat cu tempera roşie şi brună şi bolţi din cărămidă", dezvăluia jurnalistul Victor Cilincă, în "Viaţa liberă".

Cavoul este conservat "in situ", adică îngropat sub placa de beton a parcării, la "umbra" unui punct de gunoi. Tocmai de aceea, Primăria cere ca, pentru efectuarea cercetării arheologice, prestatorul să asigure utilajele pentru degajarea planşeului din beton şi forţa de muncă necalificată necesară.

Şi în cazul Cavoului Roman se cer efectuarea de investigaţii geo-fizice şi cercetări arheologice preventive (pe o suprafaţă de 1.780 mp), care "să analizeze starea în care se află Cavoul Roman, precum şi identificarea tuturor obiectivelor de intervenţie, în aşa fel încât să fie făcute propuneri pentru punerea în valoare a patrimoniului arheologic".

Cercetarea va trebui avizată de Ministerul Culturii, iar durata contractului este, pentru fiecare dintre obiective, de 60 de zile, calculate după obţinerea autorizaţiei de săpătură arheologică preventivă.

Criteriul de atribuire a achiziţiei publice pentru cercetare arheologică preventivă îl constituie preţul cel mai scăzut.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Direcţia de Cultură, despre cavoul roman

Doar „săpătura preventivă” arheologică va spune ce mai avem sub pământ, din „Cavoul roman”, în cartierul „Dunărea”. Sub escavatoarele muncitorilor grăbiţi să construiască… socialismul, distrugerea putea fi foarte mare.

„Există dubii, din partea mai multor oameni de specialitate - eu am Facultate de Istorie, dar n-am Arheologie - că-i  foarte posibil să nu mai fie” - a spus ieri, în conferinţa de presă de răspuns unor semnale de alarmă făcute public de Asociaţia „Galaţi, oraşul meu”, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Cătălin Negoiţă. „Dar dacă-i totul dărâmat acolo?” Să sperăm că nu e prea mult distrus, căci erau şi ziduri de până la 1,6 m grosime şi ne amintim câtă dinamită a trebuit în timpul demolării, în anii ´80, a unor construcţii chiar şi mai noi. Managerul a amintit şi de proasta conservare „in situ” (pe loc), zidurile pictate  fiind acoperite cu… „pământ reavăn” atunci, în 1974, după descoperire! Directorul spune că managerul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru, credea că nu e imposibil să fie poziţionat vreun colţ de cavou sub un spaţiu comercial.

Altă noutate: „nimeni nu mai ştie” unde anume este situat cavoul, spune Negoiţă. Inspector la Direcţie, dr. în Arheologie Violeta Maria Răileanu a explicat că în ´74 nu s-a realizat vreo ridicare topometrică a mormântului comandantului roman de origine sarmată. Nici măcar cel care a fost chemat la descoperirea monumentului funerar, profesorul universitar şi arheologul Mihalache Brudiu, nu mai ştie, după construcţia cartierului de blocuri, unde este locul exact, a precizat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei, care a vorbit recent cu profesorul.

O veste bună a fost dată acum de directorul instituţiei şi de Mitrof, care are calitatea de jurist: tot terenul liber dintre blocurile D 14 şi D16 este declarat de către Direcţie „sit arheologic şi monument istoric”, deci, după Legea 422, republicată, este interzisă vânzarea sa (se poate doar închiria, concesiona ori da în administrare). După noua legislaţie şi după ce Consiliul Local (CL) a transferat, printr-o Hotărâre la sfârşitul lui august (o parte) din teren din proprietate privată a statului, deci cu posibilitatea de a vinde (cu drept de preemţiune Primăria), în proprietate publică a statului - deci cu interdicţia vânzării, Primăria a cerut din nou, pe 1 septembrie, Direcţiei, avizul vânzării - dat favorabil, după legislaţia din 2011, nefavorabil acum, cu consultarea şi a Ministerului Culturii, în scrisoarea pe care Direcţia o va depune azi. „Pe legile de atunci [2011], acel teren putea să fie vândut”, a precizat Negoiţă.

Primarul Ionuţ Pucheanu a confirmat că vor fi făcuţi „paşii” necesari către scoaterea la suprafaţă a cavoului „mai departe însă, paşii următori sunt cei care trebuie urmaţi, despre care dl primar, miercuri, mi-a spus că vor fi urmaţi. Şi a zis că nici nu există altfel! M-a asigurat, a zis: „Vă asigur că nu se va schimba nimic!”  Unu: săpătura preventivă, să vedem ce-i acolo. Doi: arhitectul avizat de Ministerul Culturii şi de Comisia Naţională [a Monumentelor Istorice], care va veni să facă un proiect, împreună cu cei de la Primărie, evident. Avizarea proiectului de punere în valoare a monumentului de către Comisia Naţională şi Comisia Zonală [de la Iaşi] şi mai departe să ne bucurăm că s-ar putea să avem această punere în valoare a monumentului istoric.” Directorul a repetat întrebarea şi i s-a răspuns la fel: „Dl primar m-a asigurat că va merge până la capăt ca monumentul să fie pus în valoare!”

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Comunitatea „Curăţăm Galaţiul” a pus Cavoul roman pe harta oraşului

Începând de astăzi, 7 octombrie 2017, gălăţenii care vor străbate platforma betonată dintre blocurile D14 şi D16 de pe strada Oţelarilor, fie şi doar ca să ducă gunoiul la punctul gospodăresc amenajat acolo, vor şti că, sub picioarele lor, se află un monument istoric de importanţă locală: Cavoul Roman. Comunitatea „Curăţăm Galaţiul” a montat, astăzi, pe bordură, o plăcuţă indicatoare, în cadrul acţiunii "Punem monumentul "Cavoului Roman" pe harta Galaţiului!", eveniment iniţiat pe Facebook.

Aproximativ 20 de gălăţeni, membri ai grupului de implicare civică, fondat în urmă cu un an "Curăţăm Galaţiul" -  care are la activ mai multe acţiuni cu caracter social, umanitar şi civic - au înfruntat ploaia şi frigul pentru a atrage atenţia autorităţilor asupra monumentului pe care până acum l-au ignorat.

Ca o stranie coincidenţă, în clipa în care inimoşii gălăţeni „Curăţăm Galaţiul” – al cărei moto este „Curăţăm atât gunoaiele de pe jos cât şi gunoaiele din fotolii” - au ajuns în parcare şi încercau să stabilească locul cel mai potrivit pentru a monta plăcuţa, la punctul gospodăresc de gunoi a venit maşina Ecosal pentru a goli pubelele.

„Scopul acţiunii de azi este, în primul rând, o dojană adresată autorităţilor din Galaţi care, zeci de ani, au ignorat acest monument care nu e doar vechi, ci dovedeşte continuitatea romană în această zonă. Nu ştiu dacă în toată întâmplarea de azi simţiţi, oarecum, penibilul situaţiei: Noi ne-am întâlnit aici ca să punem o plăcuţă de informare, şi a trebuit să o punem pe jos! Nu există nimic altceva, pe platforma betonată, în afară de pubelele de gunoi, care să spună că dedesubt ar fi ceva care are o valoare pentru oraşul Galaţi. Ne dorim ca plăcuţa să fie acolo până în ziua în care autorităţile o vor înlocui cu ceva mai bun şi mai frumos. Noi cerem doar să nu mai fie ignorat! Galaţiul are rădăcini, are istorie! Iar rădăcinile şi istoria sunt aici, în pământ, trebuie doar să le scoatem la suprafaţă! Să nu mai punem gunoi deasupra”, ne-a declarat Marian Dumitru.

Pentru a face plăcuţele Comunitatea Curăţăm Galaţiul a apelat la prieteni şi cunoştinţe. Pentru că au rămas cu o plăcuţă de rezervă, realizată de o sculptoriţă în metal de la Câmpina, organizatorii acţiunii se gândesc să i-o dăruiască Primăriei: „Suntem un judeţ sărac, autorităţile nu au bani, nu au de unde să facă nici măcar o plăcuţă din aluminiu, de aceea vrem să le-o facem cadou”, a spus Marian Dumitru.

Participanţii au avut parte şi de o lecţie de istorie oferită de Luchian Melnic.

Lângă plăcuţa de informare au fost aşternute flori şi un tricolor.

Povestea Cavoului Roman

„Cavoul Roman a fost descoperit în decembrie 1974, la o lună după apariţia Legii conservării patrimoniului dată de Ceauşescu”, declara profesorul Mihalache Brudiu în ianuarie 2011, în ziarul „Viaţa liberă”.

„Un astfel de cavou roman s-a mai găsit la Constanţa, la sfârşitul secolului XIX. Între 1969 şi 1972 am beneficiat de Bursa academiei pentru doctorat, iar când am prezentat la Bucureşti lucrarea cu toate datele despre Cavoul roman descoperit la Galaţi, directorul Emil Condurache, şeful comisiei de avizare din cadrul Comisiei Monumentelor Istorice, a spus: dacă se găsesc din astea 100 în Dobrogea sunt la ele acasă, împreună nu au câtă valoare are acesta, care e singurul la nord de Dunăre. În perioada respectivă, la începutul secolului IV, avusese loc revirimentul stăpânirii romane la Nordul Dunării, în vremea lui Constantin cel Mare, care a ocupat partea de sud a Munteniei. În sudul Moldovei sunt doar două mărturii ale acestui reviriment: temelia unui turn în plan pentagonal, care s-a descoperit la Bărboşi, Tirighina, datat cu monede, în secolul al IV-lea şi acest cavou. Iată, aşadar, doi pivoţi ai stăpânirii romane la nordul Dunării, la 40-50 de ani de la retragerea lui Aurelian. Se dovedeşte astfel prelungirea procesului de romanizare şi chiar faptul că încreştinarea acestui spaţiu a venit tocmai în perioada când creştinismul devenise, în timpul lui Constantin cel Mare, religie de stat. Aici se conjugă o serie de factori din istoria acestui spaţiu Schengen al antichităţii care a fost Imperiul Roman ce nu avea hotare, iar noi, bucăţica aceasta de Moldovă, până la Valul Tuluceşti – Traian, facem parte din acest spaţiu Schengen al antichităţii”, declara reputatul profesor pentru ziarul „Viaţa liberă”, la începutul anului 2011.

În volumul II din Istoria Românilor publicată de Academia Română, la Editura Enciclopedică, se consemnează: „Dintre complexele funerare deosebite se impune a fi menţionat Cavoul roman din sec.III-IV, descoperit în Cartierul Dunărea din Galaţi. Este datat astfel pentru că din secolul III provin cărămizile ştampilate găsite în bolta distrusă de excavator: am recuperat cel mai mare număr de tegule romane ştampilate, făcute de unitatea de marină militară romană din perioada anterioară lui Traian, Classis Flavia Moesica”, sublinia Mihalache Brudiu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Încep săpăturile arheologice preventive Cavoul Roman

De astăzi începe acțiunea de împrejmuire a zonelor unde vor fi demarate săpăturile arheologice preventive: Poartă Han Secolul XIX - Turcesc și Cavoul Roman. În cazul perimetrului de la Cavoul Roman este vorba despre o porțiune care cuprinde și o parte din parcare. În aceste condiții, locuitorii din zonă care parchează aici autoturismele sunt rugați de autorități să-și găsească alte spații în apropiere pentru a nu împiedica desfășurarea lucrărilor.

stiridegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.