Jump to content

Gheorghe Teresceno, un sculptor reprezentativ pentru Galaţi


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Gheorghe Teresceno, un sculptor reprezentativ pentru Galaţi

Gheorghe Terescenco este sculptorul care a realizat, de-a lungul timpului, câteva din lucrările reprezentative ale Galaţiului:

· „Poarta oraşului” (1978) - sculptura înaltă de 11 metri de pe Faleza Superioară,

· „Cristal de gheaţă” (1980) - aflată lângă Patinoar, lucrare neterminată,

· „Porumbel” (1985) la intrarea în parcul Cloşca,

· bustul poetului Vasile Alecsandri (1992) din faţa Colegiului Naţional cu acelaşi nume,

· „Libertate” (1995) - amplasată pe strada Saturn, lângă TV Galaţi,

· „Lupoaica” (1998) din faţa Universităţii,

· „The Family” (2001) – amplasată în curtea Şantierului Naval Damen,

· bustul celebrului tenor Leonard (2003) – din faţa Teatrului Muzical

şi lista poate continua.

Arta i-a plăcut de mic: „La 5 ani mergeam la Casa Pionierilor, la Cercul de artă, la profesoara Emilia Iacob. În clasa a şaptea am avut şansa că s-a înfiinţat, la Galaţi, Liceul de Artă. Am făcut parte din prima promoţie, cu profesori deosebiţi: Vedeş, Dăscălescu, Dimofte, Iacob. Din ultimii ani de liceu m-am direcţionat spre sculptură, pe considerentul că e o meserie mai bărbătească, mai dură. La facultate nu am intrat din prima, nici din a doua încercare. Erau puţine locuri şi era concurs pe bune, se făcea şcoală serioasă. Am intrat a treia oară. Facultatea mi-a plăcut. Profesorii intervin prea puţin în ceea ce vei deveni, ca artist, te lasă să te dezvolţi după personalitatea ta. Cândva, erau generaţii de absolvenţi babişti sau ciucurentişti. La fel şi în sculptură, se vedea care au fost studenţii lui Medrea sau Irimescu. Eu mi-am ales un stil aparte, să mă deosebesc. Fac şi lucrări figurative, cu asemănări perfecte, dar în general merg pe compoziţiile mele şi pe stilul meu, astfel încât cine vede o lucrare să ştie, dintr-o sută, că e a mea. Am terminat facultatea al doilea din an, la limbi străine nu am vocaţie, dar la specialitate am mers cu note maxime.

„Columna” – propria firmă

În 1993, Gheorghe Terescenco şi-a înfiinţat propria firmă, „Columna”, şi s-a luat la trântă cu munca, după cum îi place să spună. „Se restaura pe atunci Biserica Precista şi antreprenor principal era domnul Bahamat. Dumnealui a avut mână bună, în privinţa mea. Dacă făceam portrete în piatră, ce era pentru mine să restaurez nişte dale şi să completez nişte pietre? Aşa am deprins cerinţele şi, tot cu domnul Bahamat, am colaborat la alte lucrări. Am făcut strane, catapeteasmă, ancadramente, candelabre, coloane, turle, clopotniţe – toate din piatră, la biserici din Călăraşi, Odobeşti, Vaslui, Brăila, Focşani. Sunt lucruri pe care le fac cu mare plăcere. Bineînţeles, nu singur, pentru că nu am cum, echipa e foarte importantă”.

În 2002, Ministerul Culturii a acordat Premiul „Ştefan Balş” echipei pluridisciplinare care a lucrat la restaurarea bisericii din secolul XVI a fostei Mănăstiri Bordeşti din Vrancea, unde restaurarea în piatră a fost făcută de echipa condusă de sculptorul Terescenco şi asociatul său, Aurel Pavel. De asemenea, Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice i-a acordat lui Gheorghe Terescenco Diploma de onoare pentru întreaga sa activitate dedicată protecţiei, conservării şi restaurării monumentelor istorice din România.

De fiecare dată când îşi revede câte o lucrare, Gigi Terescenco e nemulţumit: „Parcă tot aş face-o altfel, am întotdeauna sentimentul că nu e gata, că mai trebuia ceva”.

Ultima expoziţie personală a deschis-o acum câţiva ani la Helsinki, cu sprijinul Ambasadei Finlandei la Bucureşti: „Ca să faci o personală, ca sculptor, îţi trebuie o jumătate de viaţă. Aşa, 10-15 lucrări mici faci, dar ca să le aduni pe toate, mai ales dacă au dimensiuni mari, e foarte greu”.

13 lucrări pentru familia Ceauşescu

În anii comunismului, 26 ianuarie era o zi de coşmar, nu doar pentru Gheorghe Terescenco: „Când era ziua lui Ceauşescu, ne chema Şerbăneasca, de la Partid, să facem proiecte pentru lucrările pe care să i le dăm cadou. Trebuia să le facem contracronometru. Lucram şi ziua şi noaptea, de fel sunt un tipicar, fac lucrări complicate şi lucram în marmură. Nu-i făceam niciodată portretul, îmi plăcea să lucrez ambasadori ai păcii, copii. Am 13 lucrări trimise la familia Ceauşescu. Ne scoteau din producţie, zilele acelea nu ne-au fost trecute la vechime şi primeam şi bani puţini”.

Peste o lună, Gheorghe Terescenco va împlini vârsta pensionării: 64 de ani. „Mi-am rupt toate oasele, nu mai am nimic întreg. Păcat că s-a întrerupt tradiţia taberelor de sculptură în metal. De fapt, în toată ţara nu se mai face nimic. Mă doare sufletul. Politicienii de după 90 nu mai au credinţă şi nici sensibilitate. Nimeni nu mai dă doi bani pe artă”.

http://www.viata-libera.ro/articol-%E2%80%9E26_ianuarie_era_o_zi_de_cosmar%E2%80%9D__2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Un sculptor gălăţean are soluţii pentru modernizarea zonei Inelul de Rocadă

Sculptorul Gheorghe Terescenco a realizat câteva dintre lucrările monumentale ale Galaţiului: „Poarta Oraşului” de pe Faleza Superioară, „Libertate” de pe strada Saturn, „Porumbelul” din Parcul Cloşca, bustul lui Nae Leonard din faţa Teatrului Muzical, dar şi „Cristal de gheaţă” de lângă Patinoarul artificial, lucrare neterminată, căreia îi lipsesc patinatorii (ei există, în machetă, însă nu s-au găsit fonduri pentru realizarea lor astfel încât lucrarea să poată fi prezentată în toată splendoarea ei). „Sunt supărat că pe soclul lucrării au scris ADP, cu vopsea. Şi-au bătut joc de munca mea”, spune, mâhnit, maestrul.
Şi pentru că tot anunţa primarul Marius Stan că primeşte opinii de la gălăţeni privind modernizarea Inelului de rocadă, Gheorghe Terescenco ne face cunoscut faptul că a câştigat o licitaţie de proiecte organizată de Primărie încă din anii '90, proiectul său reprezentând monumentul Sfântului Andrei. „Dacă se doreşte o fântână arteziană sau mai multe, am şi astfel de machete, numai să mă întrebe cineva de ele”, declară maestrul.
În prezent, Gheorghe Terescenco este pe punctul de a finaliza o lucrare intitulată „Mireasa”, realizată din praf de marmură, pe care o pregăteşte pentru următorul salon al plasticienilor gălăţeni: „Mireasa mea înfăţişează o fată cu un voal transparent pe faţă, care se roagă. Fiecare poate să înţeleagă ce crede de cuviinţă”, afirmă artistul.
Desenul i-a plăcut de mic. Dar s-a făcut sculptor pentru că, mergând la scăldat în Dunăre, l-a fascinat un pescar bătrân, care modela în fiecare zi o bucată de clisă, ca să treacă timpul mai uşor: „Atunci am avut o revelaţie. Mi-a plăcut ce făcea acel bătrânel şi am îndrăgit modelajul. Profesorii mei, doamna Emilia Iacob şi domnul Vasile Vedeş, m-au încurajat să-mi consum energia făcând facultatea de sculptură”, îi aminteşte artistul.
Gheorghe Terescenco nu e niciodată pe deplin mulţumit: „În artă, cel mai greu este să începi o lucrare, dar şi mai greu e să ştii când trebuie să te opreşti. Opera de artă nu trebuie să pară un lucru făcut chinuit, trebuie ca totul să fie cursiv, să dea impresia de spontan. Aici se vede priceperea artistului. Eu dau aceeaşi importanţă lucrării, de jur împrejur, şi să ştiţi că mai mult insist pe amănuntele privind spatele lucrării. Şi soclul contează foarte mult”.
L-am întrebat pe Gheorghe Terescenco ce îl motivează: „Eu lucrez firesc, natural, nu mânat de la spate. M-am născut ca să lucrez, nu pot să stau locului. Şi mai pun şi suflet în ceea ce fac. Contează”.
Astăzi, când împlineşte 67 de ani, îi mulţumim domnului Terescenco pentru tot ce a dăruit până acum Galaţiului şi îi dorim să-l ţină Dumnezeu sănătos, să-şi împlinească proiectele.

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.