Jump to content

Bereşti – oraşul care visează să fie comună


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Viorel Marcu - noul şef al Poliţiei Bereşti

De la 1 februarie, subcomisarul Dorin Geru, cu bagajele gata de drum, a plecat de la şefia Poliţiei Bereşti la Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi, în funcţia de director. În locul său, comanda I.P.J. Galaţi l-a desemnat la Bereşti pe subinspectorul Viorel Marcu, originar din Pleşcoi, judeţul Buzău.

http://www.viata-libera.ro/articol-Geru_nu_mai_este_la_Politia_Beresti_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Bereşti – oraşul care visează să fie comună

Pe viceprimarul Tănase Bârlădeanu l-am găsit la post, în Primărie. „Avem proiecte cu Apă-Canal, cu nişte drumuri”, dar nu cu bani europeni, ci „clasic”, de la Guvern, ne dezumflă vicele. Am căzut într-o pasă proastă. Că, fiind oraş, nu prea ai dreptul; mai mult la mediul rural au venit bani... Ne-a ajutat Consiliul Judeţean, de ce să n-o spun, de-am făcut şoseaua – aproape un kilometru cu asfalt”.

Investitorii coboară aici? „A insistat Maria Grapini, care e de aici, a făcut liceul la noi. Dar nu avem gaz metan! Să-i car degeaba pe investitori de la Galaţi sau Bucureşti şi înapoi?! Nouă ne trebuie gaz metan, ne trebuie abur”. Deputata Maria Grapini are aceeaşi culoare cu Primăria Bereşti, este chiar vicepreşedintă PC şi om de afaceri, ingineră. A vrut să facă aici o seră... Dar nu se poate să faci economia „să duduie” fără abur şi gaz. „Nu rentează” nici gazul adus la recipiente mari, cum s-a încercat prin alte părţi. Bereştiul nici măcar nu s-a înfrăţit cu vreun oraş din străinătate – cum să te înfrăţeşti fără gaze? De ce să oprească investitorii? „Păi, noi, iarna, suntem blocaţi! Anul trecut nu se putea circula nici spre Bârlad, nici spre Găneşti. Şi spre Galaţi, foarte greu!”

În timp ce în ultimii ani politicienii gălăţeni au reuşit transformarea unor sate în comune, în decembrie trecut Guvernul a depus în Parlament un proiect de lege care să transforme, din contra, oraşele care nu-şi merită statutul, în comune. Unul din trei oraşe ar putea fi astfel declasat! Nu intrăm în amănunte: mai întâi, oraşele ar trebui să aibă de la 10.001 locuitori în sus; Bereştiul are doar 3.600 şi încă mai pierde: pleacă tinerii la muncă în ţară şi prin alte ţări!

M-am aşteptat însă la o micuţă zbatere de patriotism local, de tipul „Cum să devenim, domnule, comună?!” Sărăcia însă, iată, convinge! Ce zice lumea de această posibilă schimbare? „Lumea se bucură.” Păi de ce? „Pentru că la noi impozitele sunt duble faţă de comune. Impozitul pe teren e 340 de lei la o comună, la noi e 700!” Mândria orăşeanului ţine, iată, de la 340 la 700 lei, nu-i de glumă! Plus faptul invocat de viceprimar, că e mai greu de câştigat proiecte europene pe oraş, decât pe comună...

Ar mai fi o posibilitate: să crească oraşul până la 10.000 de locuitori - „să înghiţim adică toată comuna Bereşti-Meria şi Băneasa.” Aşa, s-ar trezi însă şi cele două comune plătitoare de taxe duble! Despre această schimbare, vicele spune că doar „s-a auzit”, nu crede însă că Guvernul, ocupat cu atâtea, se apucă şi de asta.

Deci: oraş fără apă şi canalizare, viitoare comună cu cartier de blocuri? „Am beneficia de fonduri europene, am avea impozitele la jumătate faţă de cum le avem acum şi măcar le-am încasa! Simte omul o uşurare, de la mult la puţin”.

Localităţi ca Umbrăreşti sau Moscu au primit (de fapt au câştigat!) fonduri europene frumoase – Bereştiul, niciun euro!

http://www.viata-libera.ro/articol-Beresti_%E2%80%93_orasul_care_viseaza_sa_fie%E2%80%A6_comuna_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

S-a redeschis notariatul din Bereşti

Bereştiul are din nou, după trei luni de „pauză” în care s-a văzut cât de rău este când nu ai o astfel de instituţie în zona în care locuieşti, notariatul său. Deschis de către o domnişoară care îşi respectă profesia, cabinetul notarial funcţionează, de luni până vineri inclusiv, între orele 9,30-16,00, pe str. Trandafirilor nr. 101, în centrul oraşului. Denumirea sa completă: Notariatul Public Grădinaru Oana-Andreea. Câteva cuvinte despre notăriţă. Este locuitoare a oraşului de la Dunăre şi face naveta pe distanţa Galaţi-Bereşti şi retur, cu maşina. Amabilă, corectă şi credincioasă în Cel de Sus. Va lipsi de la Bereşti doar la toamnă, în septembrie, câteva zile - va fi mireasă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Bereştiul, de 47 de ani oraş, are încă de lucru la confort

A fost declarat oraş încă din anul 1968. Şi aşa a rămas până în zilele noastre, în ciuda faptului că sunt mulţi cei care suţin că titulatura de comună ar fi mai potrivită. Este vorba despre localitatea Bereşti, aflată la aproximativ 80 de kilometri depărtare de Galaţi. Câteva blocuri, încălzite de sobe cu lemne, o şcoala gimnazială şi un liceu i-au determinat pe comunişti să promoveze localitatea la rangul de oraş. Edilii care au trecut prin primăria localităţii au făcut, după puterile lor, câte ceva astfel încât titulatura să rămână cea de oraş. Asta încearcă să facă acum şi actuala conducere, care este foarte preocupată de asfaltarea străzilor şi de multe alte proiecte benefice pentru bereşteni. În ziua vizitei noastre în localitate, primarul Octavian Dică era plecat la Iaşi pentru a obţine câteva aprobări necesare pentru îndeplinirea unor promisiuni din campania electorală din urmă cu trei ani.
Ne-a întâmpinat însă viceprimarul Tănase Bîrlădeanu, care ne-a dat amănunte despre investiţiile făcute recent în Bereşti, dar şi care sunt planurile de viitor. „Domnul primar este plecat la Iaşi pentru a obţine aprobările pentru modernizarea străzii Stadionului şi a Crinului, pe care dorim să le asfaltăm. Cele două străzi vor intra în execuţie în lunile iulie-august. Trebuie obţinută şi o expertiză tehnică pentru strada Voineşti, pe care ori anul acesta, ori anul viitor, vrem să o modernizăm pe fonduri europene. Celelalte două străzi menţionate se vor reabilita cu fonduri de la bugetul local”, ne-a explicat viceprimarul lipsa edilului din localitate.
Conform sursei citate, pentru asfaltarea străzii Stadionului, care are o întindere de un kilometru şi jumătate, este nevoie de un buget de aproximativ 300.000 de lei.

Podeţe peste Chineja
Cât despre proiectele deja realizate, Tănase Bîrlădeanu a ţinut să ne precizeze că a fost nevoie de o investiţie destul de mare pentru a se construi trei podeţe peste pârâul Chineja şi asta din cauză că, în 2013, din cauza inundaţiilor, podeţele vechi din lemn au fost distruse. „Am pus şi trei treceri peste Chineja, trei punţi date acum recent în funcţiune.  Proiectul a costat 151.500 de lei, bani proveniţi din bugetul local. Asta a presupus proiectare şi execuţie. De asemenea, a fost asfaltată Valea Chinejei, astfel că oamenii pot circula civilizat”, a mai menţionat viceprimarul.
Pentru binele locuitorilor, dintre care mulţi circulă încă cu căruţele, Primăria  a avut grijă să pietruiască toate străzile şi drumurile.  „Nu mai avem străzi care să fie de pământ. Am făcut rigole de colectare a apei pluviale şi avem puţine situaţiile în care apar şanţuri cauza ploilor, mai ales că unele drumuri sunt în pantă", a precizat viceprimarul.

Proiecte de viitor pentru un adevărat oraş
Titulatura de oraş nu i-a ajutat, cel puţin până anul trecut, pe locuitorii care stau la bloc, care primeau apă cu porţia. Aici trebuie să recunoaştem că Galaţiul, cel puţin în unele cartiere, stă mult mai prost la alimentarea cu apă, gălăţenii fiind alimentaţi cu apă de la cisternă. La Bereşti avantajul a fost faptul că, pe lângă apa primită trei ore dimineaţa şi trei-patru ore seara, localnici aveau posibilitatea de a se alimenta de la o cişmea aflată în apropiere. Din toamna anului trecut însă nu se mai pune mai pune problema de program la apă şi asta pentru că cei de la Apă Canal au activat două puţuri forate.  Asta le-a dat avânt edililor din Bereşti, care speră la proiecte mult mai mari în viitor. „Suntem în faza de proiectare şi sperăm ca începând cu 2016 să intrăm şi noi în programul de modernizare al Apă Canal. Programul este pentru perioada 2016-2020 şi prevede inclusiv o staţie de epurare pe Chineja, în locul fostului bazin. S-au făcut deja forări în zonă, s-au luat probe pentru analiză, aşa că sperăm să fie bine”, ne-a explicat Tănase Bîrlădeanu.
Nu la fel de norocoşi sunt însă cei care locuiesc la case, care, dacă nu au propriul puţ în curte, sunt nevoiţi să apeleze tot la cişmelele publice.

Modernizarea sistemului de canalizare
Viceprimarul ne-a mărturist că speră ca, în aceeaşi perioadă, să fie modernizat şi extins şi sistemul de canalizare a oraşului. „Sistemul de canalizare îl avem deocamdată pe cel vechi, care este funcţional şi nu ridică probleme, dar va intra şi el în modernizare. În plus, pentru sistemul de canalizare se va face şi o extindere, care va cuprinde şi partea de case. În ceea ce priveşte apa, pe partea de est stăm mai bine pentru că sunt şi izvoare de suprafaţă, pe  partea de vest stăm mai rău pentru că pompăm apa în deal şi apoi, prin cădere, ajunge la populaţie”, a conchis reprezentantul administraţiei locale.
Astfel, cu unele proiecte deja realizate, cu altele aflate încă pe hârtie, autotităţile locale din Bereşti speră să-i mulţumească pe localnici, mai ales că multe dintre ele s-au numărat pe lista de promisiuni electorale.

viata-libera.ro


Oraş fără medic de familie, dar cu doi stomatologi

Conform recensământului efectuat în 2011, populația oraşului Bereşti se ridică la 2.916 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 3.601 locuitori. Cele aproape 3.000 de suflete au însă o mare problemă în cazul în care se îmbolnăvesc şi au nevoie de o reţetă de la medicul de familie. Singura lor variantă este să ajungă la spitalul din Târgu Bujor sau la cel din Galaţi. Şi asta pentru că în oraşul Bereşti nu mai există niciun medic. Singurul cadru medical care deservea oraşul s-a pensionat. Este adevărat că şi-a făcut omul un cabinet particular, dar asta nu-i ajută pe cei care au nevoie de o consultaţie decontată de Casa de Asigurări de Sănătate.
Norocul oamenilor este însă altul. În Bereşti există un Centru de Permanenţă, unde vin medici din localităţile vecine. Nici cazurile urgente nu mai sunt o aşa mare problemă pentru că în localitate există şi două autospeciale ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă Galaţi, cu care oamenii pot ajunge la urgenţe la spitalele menţionate anterior. „Avem un centrul de permanenţă şi două ambulanţe care deservesc locuitorii oraşului. Le-am dat o locaţie unde să îşi desfăşoare activitatea. În aceeaşi clădire, în care am făcut curăţenie anul trecut, am mutat şi sediul poliţiei. Am făcut adresă la Direcţia de Sănătate Publică Galaţi şi sperăm să ne vină şi nouă un medic de familie. Probabil nu sunt destul de stimulaţi ca să vină până aici. Noi suntem dispuşi să le asigurăm şi cazare numai să vină un medic aici”, ne-a explicat viceprimarul Tănase Bîrlădeanu.
Dacă medic de familie nu există, ce să mai spunem de alte specializări. Cu toate acestea, se pare că bereştenii nu vor mai avea probleme stomatologice.
„De ceva timp am rămas şi fără medicul stomatolog care venea la noi pentru consultaţii. Aici ne-a mers mai bine. Am rezolvat deja să vină unul sau doi medici stomatologi de la Bârlad. Noi le-am asigurat spaţiul pentru cabinete şi urmează ca ei să îşi aducă aparatura şi să îşi înceapă activitatea”, a completat edilul.
Cu o floare nu se face însă primăvară. Şi asta ar trebui să atragă atenţia autorităţilor competente, care ar trebui să rezolve situaţia medicului de familie din Bereşti, mai ales că sunt suficienţi oameni care plătesc asigurări sociale.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Aberaţia fiscală de pe malul gârlei: un pârâu desparte un sat de un oraş, iar orăşenii plătesc taxe mai mari, deşi au aceleaşi condiţii ca la ţară

În partea de nord a judeţului Galaţi se găsesc două localităţi între care există o distanţă de doar câţiva metri, respectiv albia pârâului Chineja. Niciuna dintre aşezări nu are facilităţi ce ţin de civilizaţia acestui secol, dar dacă locuitorii din Bereşti stau într-un oraş, cei din Bereşti Meria stau într-o comună.

Atunci când ajungi în oraşul gălăţean Bereşti, pătrunzi într-o altă lume. Firesc, dat fiind că intri într-un oraş, te aştepţi să te întâmpine semne de modernitate, dar Bereştiu este un oraş închipuit. Aşezarea n-are nici în clin, nici în mânecă cu standardele care ar defini o aşezare urbană. Marea majoritate a locuitorilor au WC-ul în fundul curţii, apa potabilă vine de la fântâni şi cişmele, străzile sunt nişte uliţe, iar reţelele de gaze sau de termoficare lipsesc. Oraşul are 2.916 locuitori (în judeţ sunt 18 sate care au populaţie mai numeroasă decât Bereştiul) nu există nici măcar o benzinărie, localnicii fiind nevoiţi să bată cale de aproape 30 de kilometri până la cea mai apropiată pompă. Cât despre cinema, hotel sau alte facilităţi urbane, nici pomeneală.

În esenţă, între oraşul Bereşti şi comuna vecină, Bereşti-Meria, nu prea sunt diferenţe. Între cele două aşezări sunt doar patru-cinci metri distanţă, adică exact cât calea ferată şi albia pârâului Chineja, un fel de Milcov ceva mai mic şi mai murdar.

Diferenţa dintre orăşeni şi săteni

Pe malul drept (privind spre aval) sunt orăşenii, iar pe malul stâng sunt sătenii. Casele seamănă, uliţele sunt aproape identice, nici unii, nici alţii nu au canalizare şi apă curentă. N-au nici reţea de gaze şi nici locuri de muncă. În zonă nu mai există nicio activitate economică, ci doar mici magazine şi câteva asociaţii agricole.

Chiar la limita dintre aşezări se află fostul Vinalcool Bereşti, acum în ruină. O îngrămădeală de imobile şi de cisterne din beton pe jumătate dărâmate, resturi de utilaje, vegetaţie sălbăticită. Undeva, pe colţul unei clădiri abandonate, cu geamurile sparte, o plăcuţă din metal pe care scrie, cu alb pe fond roşu, „Organizaţia PSD“, partidul care conduce mai toate primăriile din zonă. Practic, ca să ajungi de la sat la oraş trebuie să faci doar cinci paşi. Este cea mai scurtă şi cea simplă tranziţie de la urbanitate la ruralitate şi viceversa.

300 de metri între primării

Dialogul dintre Primăriile de la Bereşti şi Bereşti-Meria este, probabil, cel mai simplu din România. Trecând peste faptul că ambii primari fac parte din acelaşi partid (PSD), un mare avantaj este distanţa. Mai bine zis, lipsa distanţei. Între sediul primăriei oraşului Bereşti (condusă de Octavian Dică) şi cel al comunei Bereşti-Meria (condusă de Victor Dorobăţ) sunt doar 300 de metri. În două-trei minute ajungi de colo dincolo, deci orice hârtie poate fi dusă direct, nu mai este nevoie de poştaş, plic sau timbre.

De fapt, primarii îşi pot face cu mâna unul altuia din balcoanele ceor două clădiri, fiind, probabil o situaţie unică în România, după cum recunosc chiar ei. „Aşa a fost să se întâmple. În 1968, când s-a făcut oraşul Bereşti, au desprins din sat cătunul Meria, care a devenit Bereşti Meria, şi s-a ridicat sediul primăriei (n.r. - între timp a fost demolat pentru a face loc unei clădiri moderne). E puţin cam ciudat, căci sediul comunei este la câţiva paşi de oraş, iar satele componente sunt, unele, la 10-12 de kilometri distanţă, dar aşa a fost împărţirea administrativă, n-avem ce face“, spune Victor Dorobăţ, primarul de la Bereşti-Meria.

De altfel, pentru că între cele nouă sate ale comunei şi sediu nu circulă niciun autobuz, primăria a fost nevoită să asigure, cu un microbuz, accesul gratuit al sătenilor la autorităţile publice. Cu căruţa pierzi o zi să ajungi de la Puricani sau de la Aldeşti, iar pe jos este imposibil, mai ales pentru bătrânii care alcătuiesc 80 la sută din populaţia comunei.

„Nu prea suntem oraş“

Tănase Bârlădeanu, viceprimarul de la Bereşti, nu-i nici el foarte convins că aşezarea este tocmai un oraş. „Nu avem condiţii de oraş, dar ce putem să facem? Nu avem soluţii. Sperăm să putem face mai multe în viitor“, spune alesul.

De fapt, primăria oraşului Bereşti este cel mai important angajator din localitate şi plăteşte şi cele mai mari salarii. Până şi frumoasa uliţă evreiască din centru, ce ar fi putut să fie un adevărat complex arhitectural protejat prin lege, a ajuns să se ducă de râpă. Mai bine de jumătate dintre casele negustoreşti sunt părăsite, iar unele s-au năruit deja.

Bereştiul a ratat şansa de a fi cu adevărat oraş, însă a ratat şi şansa de a redeveni în acte o comună, astfel încât să poată beneficia de finanţări europene pentru dezvoltare rurală. S-a pus această problemă în 2010, însă până la urmă nu s-a mai organizat un referendum.

În afară de străzile care se suprapun cu drumul judeţean, doar încă trei străzi mai ştiu ce-i asfaltul, în rest oraşul are doar uliţe prăfuite. Privite de aproape, cele câteva blocuri care ar putea face diferenţa sunt afumate şi au pereţii acoperiţi de burlane: semnele sobelor din apartamente.

Diferenţa stă doar în impozite

În esenţă, singură diferenţă notabilă dintre cele două aşezări stă în impozitarea locuitorilor. Mai precis, în oraşul Bereşti, conform Codului Fiscal, impozitele şi taxele locale sunt cu circa 30% mai mari decât în satul vecin. Lucru care-i cam supără pe orăşeni.

„N-am nimic în plus faţă de vărul meu de la Meria. Stă acolea, la vreo o sută de paşi. Numai că eu dau la primărie cu vreo 50 de lei pe an mai mult ca el, cu toate că avem cam la fel, şi casă, şi animale, şi pământ. Păi, e corect?“, întreabă, retoric, Alexandru Bulgaru (64 ani), localnic din Bereşti.

În rest, nimic nu-i desparte pe săteni de orăşeni, în afară de pârâul Chineja, a cărui albie este de fapt locul de vărsare al canalizării celor cinci blocuri ale Bereştiului. Căci oraşul nu are nici măcar o staţie de epurare pentru canalizarea blocurilor, aşa că totul se varsă într-un firicel de apă.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 years later...

Casa de Cultură Bereşti intră în modernizare

Construită în anii 60, Casa de Cultură „Ion Creangă“ Bereşti va intra în lucrări ample de modernizare şi consolidare.

În acest sens, Primăria oraşului Bereşti a lansat o licitaţie publică, procedură simplificată, pentru a găsi firma care urmează să efectueze lucrările. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 9 februarie 2020, iar valoarea estimată a achiziţiei este de 706.998 lei fără TVA, din care 306.063,50 lei fără TVA cheltuieli eligibile şi 400.934,56 lei cheltuieli neeligibile, proiectul fiind cofinanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Canalizare și apă curentă la Berești

Conform tânărului primar din Berești, Mihai Bejan, "orașul trece prin cea mai mare transformare din istoria recentă, iar întreaga localitate este acum un veritabil șantier". 

Astfel, lucrările de apă și canalizare, din proiectul operatorului regional Apă Canal SA, continuă pe mai multe străzi, cinci-șase echipe lucrând concomitent, inclusiv pe artera principală, strada Trandafirilor. Vor urma, începând de săptămâna viitoare, străzile Albinelor, Duzilor și Muncitorului. În zonă, aceste lucrări au o valoare de circa zece milioane de euro. "Rând pe rând, constructorul ne-a asigurat că se va ajunge pe toate străzile până la finalul acestui an. E cel mai important proiect în derulare și un mare pas către normalitate: apă și canalizare în tot orașul", a mai precizat Mihai Bejan, pe pagina sa de socializare. Contactat telefonic de cotidianul nostru, edilul a adăugat că "va fi un moment deosebit atunci când vom putea accesa rețeaua în zona de dealuri a orașului, acolo unde nu a fost apă curentă niciodată".

După finalizarea lucrărilor, Primăria Berești are în vedere un proiect pentru asfaltarea a 22 de străzi din localitate, cu finanțare prin Programul Național "Anghel Saligny", în lungime de 8,6 kilometri, acesta fiind, evident, în faza de evaluare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Bereşti, un orășel aflat în „chinurile” transformării

În 1968, comuniștii au decis ca Bereștiul să fie oraș. În acele vremuri, localitatea număra peste patru mii de locuitori. ”Acum, scriptic, mai suntem circa trei mii, dar, odată cu noul recensământ, probabil că vom constata că am rămas doar două mii”, spune Mihai Bejan, tânărul primar (32 de ani) ales în septembrie 2020, în timp ce utilajele răscoleau, joi, 31 martie, strada principală a așa-zisei urbe.

Așa după cum am arătat în paginile cotidianului nostru, în Berești, în prezent, principala preocupare o reprezintă lucrările de apă și canalizare, parte a amplului proiect al operatorului regional Apă Canal SA. O nouă asociere a preluat investiția după ce compania Rotary a dat chix, iar perspectiva optimistă este că proiectul ar putea fi definitivat la finele anului în curs. Apa curentă de care ar urma să beneficieze și gospodăriile de pe dealuri vine din zona Pleșa, fiind amenajate mici stații de repompare la care se adaugă un nou puț forat în cadrul proiectului. ”Vechea administrație a tot amânat partea de asfaltare atât de necesară în Berești, în speranța finalizării acestor lucrări de apă și canalizare. Nu e neapărat greșit, numai că unele lucruri se puteau face. Noi am pierdut trenul proiectelor ce se puteau accesa prin PNDL. Acest program a fost blamat de unii, dar, în alte locuri, a schimbat fața localității”, ne-a prezentat, succint, Mihai Bejan starea lucrurilor în micuțul orășel de la izvoarele Chinejei. Noua administrație a depus, între timp, un proiect de asfaltare pe noul PNDL, denumit acum PNI ”Anghel Saligny”. Finanțarea ar putea fi aprobată în vară, dar au fost demarate deja procedurile de obținere a avizelor.

În ceea ce privește iluminatul public, vor fi înlocuite 300 de corpuri de iluminat cu noile lămpi cu LED, acest proiect, derulat prin AFIR, fiind deja atribuit. ”Vom depune pe PNRR un alt proiect pentru telegestiunea iluminatului public și un altul la Agenția de Mediu pentru a schimba restul de lămpi”, spune primarul din Berești. Întrebat despre costurile acestui serviciu, din ce în ce mai ridicate în toate comunitățile, Mihai Bejan a avut o poziție lipsită de echivoc: ”Eu cred că mai întâi trebuie să-i oferi omului ceea ce are nevoie și abia apoi poți să-i și ceri ceva”, dând ca exemplu, în acest sens, noua abordare locală privind colectarea selectivă a gunoiului de la porțile localnicilor, cu pubele și saci separați pentru PET-uri. Pentru aceste servicii, se percepe o taxă lunară de doar trei lei de persoană.

Școala, centrul medical și locurile de joacă, proiecte în derulare

O măsură destul de radicală luată de noua administrație din Berești a fost reprezentată de desființarea poliției locale, în condițiile în care eficiența acestei structuri lăsa de dorit. Este vorba de doar trei posturi, însă, în condițiile unui buget local deloc ofertant, economiile făcute și-au spus cuvântul. ”Măcar un loc de joacă dacă faci sau îl reabilitezi, tot e ceva. Am avut o rectificare bugetară de 350.000 de lei și am putut face ceva foarte fain aici în fața primăriei. Nu mai putem avea locuri de joacă cu fiare vechi în care să-și spargă copiii capetele. După ce am intervenit, în același părculeț am putut organiza și un târg de Crăciun, cu sprijinul unei firme private”, a descris, plastic, primarul Mihai Bejan o altă direcție de acțiune.

În campania electorală, promisiunile au vizat și modernizarea unor clădiri, inclusiv a casei de cultură și a fostului internat, acesta din urmă fiind grevat de unele chichițe legislative legate de dreptul de proprietate. ”Pentru școală este în pregătire un proiect de eficientizare energetică, inclusiv cu un sistem de panouri fotovoltaice”, ne-a mai spus fostul învățător, actual edil-șef în Berești.

”Noi suntem considerați oraș, dar suntem la țară, să fim serioși. În ceea ce privește sănătatea, avem doi medici de familie, unul la Meria și celălalt la Berești, aceștia fiind implicați în pandemie, inclusiv pe zona de vaccinare. În plus, avem un centru de permanență unde se asigură inclusiv urgențele. Pentru acesta din urmă am depus un proiect în valoare de 100.000 de euro, care presupune renovare plus ceva aparatură medicală nouă, admis pe Programul Operațional Regional”, am mai aflat de la același Mihai Bejan.

Locuințe ANL și stații de autobuz smart

În Berești, agricultura a rămas o preocupare de bază, fiind vorba atât de cultura mare, dar și de zona de condimente. Pe lângă instituțiile bugetare, locuri de muncă mai sunt doar la câțiva angajatori locali, printre care o fabrică de pâine. În jur de o sută de persoane au rămas în aria de asistență socială, mulți cu afecțiuni serioase de sănătate.

Pe de altă parte, PNRR oferă oportunități de accesare de fonduri pentru stații de autobuz smart, cu facilități de încărcare și internet. ”Dacă le aducem la Berești, sperăm să supraviețuiască, pentru că avem în prezent unele din tablă. În plus, aplicăm și pentru stații de încărcare electrică. La noi sunt doar două autoturisme hibrid, dar trebuie create oportunități. Suntem pe culoar de tranzit Bârlad – Galați și administrația locală ar putea realiza venituri din așa ceva. Acum poate că sună a fantezii și prefer să facem întâi lucrurile de bază”, ne-a descris un altfel de viitor primarul bereștean Mihai Bejan.

Un alt vis al acestuia îl reprezintă crearea de locuințe pentru tineri, prin programul derulat de ANL. Amplasamentul a fost identificat, însă un litigiu legat de platforma de beton din zonă întârzie luarea unei decizii concrete.

Tradiții reluate și fotbal de liga a V-a

Mihai Bejan crede că munca de primar trebuie să fie aproape de oameni, empatia fiind absolut necesară pentru o astfel de funcție. Din dorința de a reînnoda tradițiile, a reluat mersul cu Plugul cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă. ”Cu caii, că boi nu mai sunt în toată zona. Te încarcă pozitiv să vezi cât se pot bucura oamenii, mai ales cei în vârstă”, ne-a descris atmosfera de atunci tânărul bereștean.

Pentru cei mai apropiați de vârsta lui, a fost revitalizată activitatea clubului local de fotbal, cu mici ajustări aduse în jurul suprafeței de joc. Momentan, Luceafărul Berești este pe podium în liga a V-a.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Investiții cu bani europeni la Berești

UAT Berești a depus cinci proiecte în valoare de aproximativ 3,4 milioane de euro pe Componenta 10 - Fondul Local din PNRR. Fondurile au ca destinație mai multe direcții. Este vorba despre modernizarea liceului din oraș, a școlii primare, a grădiniței, construirea a două blocuri de locuințe pentru tineri, mobilitate urbană verde și elaborarea PUG-ului în format GiS. "Toate aceste proiecte sunt la început și vor necesita timp. Va fi o muncă titanică la implementare, vor fi și lucruri care nu depind de noi, vor dura ani, dar sperăm să le vedem pe toate finalizate", a precizat primarul Mihai Bejan, pe pagina de Facebook.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.