Jump to content

Nae Opricescu – simbolul Teatrului Muzical


dcp100168

Recommended Posts

Nae Opricescu – simbolul Teatrului Muzical

Nae Opricescu este un simbol al Teatrului Muzical „Nae Leonard”. Deşi, teoretic, a ieşit la pensie în 1990, şi astăzi, dacă întrebi orice angajat al teatrului despre domnul Nae, îşi aminteşte cu plăcere de omul bun ca o pâine caldă. A făcut parte din cor, dar pentru talentul său şi pentru vocea caldă de tenor a primit şi roluri solistice în spectacole de operetă.

„Muzica te ţine tânăr”

Nae Opricescu s-a născut pe 1 februarie, acum 79 de ani, în satul Tronari din comuna Vipereşti, judeţul Buzău. A urmat şcoala de cântăreţi bisericeşti din Buzău şi, de la 16 ani, a cântat la Biserica Sf.Arhangheli din Brăila. În 1959 s-a angajat la Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galaţi, unde a cântat până în 1990, când a ieşit la pensie, şi apoi încă 5 ani a fost colaborator. Din 1995 până în 2010 a fost cântăreţ la Catedrala Episcopală din Galaţi.

Are modestia omului cu adevărat valoros şi bunul simţ pe care doar la părinţi şi bunici îl mai regăsim. Este o fire veselă, zâmbetul îi luminează şi astăzi chipul. Spune cu modestie: „Toată viaţa am încercat să mă achit onorabil de toate sarcinile. Când jucam câte un rol pe scenă, aplauzele publicului mă îmbărbătau şi mă făceau să uit de toate. Mi-au rămas în suflet trei roluri dragi: ˝Caporalul˝ din Mam’zelle Nitouche, ˝Frosch˝ din Liliacul şi ˝Preotul˝ din Tosca – acesta a fost şi ultimul spectacol pe care l-am jucat. Şi acum, când merg în vizită la teatru, colegii îşi amintesc replici din spectacolele pe care le-am jucat. Acest lucru mă impresionează. Muzica te ţine tânăr şi îţi descreţeşte în permanenţă fruntea”.

O viaţă cumpătată

Secretul tinereţii spirituale şi al longevităţii sale îl constituie cumpătarea: „Am dus o viaţă liniştită şi ordonată. Am avut noroc de o soţie excepţională, alături de care sunt de 54 de ani. Avem 2 copii şi 4 nepoţi. Copiii ne-au sprijinit şi ne-au ascultat, nu ne-au făcut supărare” În viaţă contează foarte mult cumpătarea. Şi mai trebuie să ştii să-ţi păstrezi demnitatea de om. Cred că acest lucru ar trebui să-l înveţe tinerii de la noi, să muncească onorabil şi cu demnitate. Şi mai e ceva: credinţa trebuie să nu ne-o pierdem niciodată, pentru că ne pierdem o dată cu ea şi speranţa”.

Sigur că domnul Nae are şi un of, acelaşi cu al tuturor părinţilor noştri: pensia tăiată. „Dacă îmi doresc ceva acum, la 79 de ani, îmi doresc sănătate şi guvernul acesta să-şi îndrepte privirea spre noi, pensionarii, şi să nu ne mai ştirbească mica pensie pentru care am muncit 63 de ani. Am plătit asigurări de sănătate o viaţă. Politică nu am făcut, pentru că nu mi-a plăcut. Dar e păcat să ne amărască acum sufletele, luându-ne din bani”.

Talentul pentru muzică l-a moştenit de la mama sa. Unul dintre nepoţi, Daniel, a cântat, la rândul său, pe când era elev la liceu, în strană, la Catedrală, alături de bunicul Nae. „Când m-am retras de la Episcopie, am spus: aş vrea să mai cânt, dar picioarele nu mă mai ţin. Să vină în locul meu cineva mai tânăr, să nu sufere strana”.

Astăzi, la aniversare, îi mulţumim domnului Nae pentru toţi anii în care ne-a încântat cu vocea şi cu zâmbetul său cald şi îi dorim să fie sănătos şi să aibă, în continuare, aceeaşi viaţă frumoasă ca şi până acum. La mulţi ani!

http://www.viata-libera.ro/articol-Nae_Opricescu_%E2%80%93_simbolul_Teatrului_Muzical__2.html

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.