Jump to content

Cristian Onişor - omul cu ambulanţă privată


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Cristian Onişor - omul cu ambulanţă privată

Atunci când vorbim despre medicină privată, gândul ne duce fie la zecile de cabinete individuale unde medicul acordă consultaţii sau execută tratamente diverse, fie la clinicile de investigaţii imagistice. Dar una este să-ţi dotezi un cabinet şi alta să-ţi cumperi ambulanţă. E un pic de nebunie în treaba asta. „Avem la Galaţi una dintre cele mai mari şi mai bine dotate ambulanţe pe regim privat din Moldova”, ne spune dr. Cristian Onişor, creatorul singurului cabinet medical individual din Galaţi care are şi serviciu de ambulanţă. Medicul ne-a oferit detalii despre investiţia care stă la baza înfiinţării unui astfel de serviciu, despre personalul necesar şi misiunea acestuia, dar şi despre perspective, într-un oraş cu tot mai mulţi oameni bolnavi, dar care sunt, din păcate, şi tot mai săraci.

La cei 36 de ani, dr. Cristian Onişor este cadru universitar la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Galaţi. A absolvit în anul 1999 şi a fost medic de familie la Vlădeşti. „A fost o experienţă atât de dură, încât nu mi-aş dori să o repet. Am întâlnit familii întregi care trăiau doar din alocaţiile copiilor. Le duceam medicamente de la Galaţi pentru că, oricum, n-ar fi avut bani să şi le cumpere”, ne spune medicul.

Acum este rezident în medicină internă şi are multiple competenţe, printre care şi medicină de urgenţă.

„Spun, în glumă, că am dat la Medicină crezând că acolo sunt fete frumoase şi că, odată admis, am aflat că m-am înşelat. Plăcerea practicării meseriei a venit treptat. Când am absolvit, mă vedeam medic

legist. Când asistenta universitară îmi spunea, în anul VI, să mă pregătesc pentru medicină de urgenţă, eu glumeam spunând că prefer medicina legală, unde pacienţii nu se grăbesc niciodată”, îşi aminteşte dr. Onişor.

„Şi iată că am făcut medicină de urgenţă. La absolvire, în 1999, abia de înfiinţase Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) de la Judeţean, condusă de dr. Gabora. La momentul respectiv, eu aveam nevoie de un an de stagiu şi printr-un concurs de împrejurări am ajuns la UPU, unde m-am învăţat cu greul. Înveţi acolo să faci manual o mulţime de manevre, de la injecţii până la intubări, aplicări de sonde ş.a.m.d. I-am găsit la UPU pe dr. Gabora şi pe un coleg asistent, Vasile Sion, care acum e în Anglia. Lor le datorez dragostea pentru urgenţă. Mi-a plăcut foarte mult modul lor de lucru în situaţii de o gravitate extremă: erau comenzi date clar, fără panică, scurt, care asigurau eficienţa intervenţiei”.

Dr. Onişor este căsătorit şi are doi copii, cel mai mic fiind un băiat de 10 luni. Se consideră împlinit pe plan personal şi profesional. Nu are alte hobby-uri extreme, în afara medicinii de urgenţă. Această pasiune se reflectă însă şi în faptul că deţine nu doar trei ambulanţe mari, ci şi o colecţie vastă de ambulanţe în miniatură, adunate în ani, de prin toată lumea.

- Când, unde şi cum interveniţi?

- Avem, înainte de toate, transporturi programate de pacienţi. Ducem pacientul care ne solicită de la domiciliu la spital, de la spital înapoi la domiciliu sau la alte instituţii de tipul căminelor de bătrâni. Facem şi transport inter-spitalicesc, pe plan local, naţional sau internaţional.

Dacă e cazul, pacientul e luat din pat şi aşezat în patul de la instituţia de destinaţie sau de acasă. Avem cam 2-3 transporturi pe lună, să spunem, pentru că şi colegii de la 112 pot face astfel de operaţiuni, iar preţurile noastre sunt comparabile cu ale lor.

Deci pacientul poate alege. Dacă am scumpi, n-ar mai apela gălăţenii la noi. Dar faţă de alte zone, cum ar fi Bucureştiul sau Braşovul, lucrăm cam la jumătate de preţ. Am preluat total asistenţa în cazul tuturor activităţile sportive şi culturale, cum ar fi meciurile de orice fel sau spectacolele mari.

Se mai fac şi diverse consultaţii şi tratamente la domiciliu sau recoltări de probe biologice etc. Operaţiuni pe care le-am făcut cu serviciul de Ambulanţă creat de VitalMed în 2001. Constatăm şi decese, în orice zi a săptămânii.

- Angajaţi medici? De ce e penurie de specialişti, inclusiv la privat?

- E greu de lucrat în urgenţă, de aceea o fac prea puţini. Pe lângă pasiunea care, din punctul meu de vedere, e indispensabilă, mai ai nevoie şi de stăpânirea de sine şi o rezistenţă psihică sporită.

De multe ori ajungi în situaţii dintre cele mai ciudate, care te pot impresiona sau afecta chiar mai mult. Da, sunt în căutarea unor colegi care să vină să lucreze alături de mine, la acest serviciu privat de ambulanţă.

Nu cred că momentan mi-aş permite să-i plătesc mai bine decât o face statul, dar i-aş putea plăti la fel, cu siguranţă. Cei care ar dori să mi se alăture vor lucra pe un salariu similar cu cel de la stat, dar într-un serviciu de o anvergură mai mică, cu riscuri profesionale evident mai mici.

Iar posibilitatea de creştere salarială este mai mare la mine, pentru că merg pe principiul că orice îmbunătăţire a stării financiare a serviciului trebuie să fie resimţită şi de colegii mei. Până acum n-am greşit cu mentalitatea asta, indiferent unde am lucrat.

- Ce dotări aveţi şi cum staţi, mai precis, cu personalul?

- Avem trei ambulanţe. Una e de tip A, una de tip B şi o a treia de tip C, deşi am clasificat-o tot B. Aceasta din urmă este printre cele mai mari din Moldova. Avantajul spaţiului interior este esenţial pentru că pot să mă mişc în jurul patului bolnavului şi să fac tot felul de manevre pe care o maşină mai mică nu mi le-ar permite.

Sunt singurul medic de urgenţă al serviciului, am doi asistenţi şi doi ambulanţieri. Personalul este suficient pentru a menţine în permanenţă în circuit două ambulanţe. Pe a treia o ţinem pentru situaţiile în care una din cele două aflate în uz ar avea probleme şi ar trebui înlocuită de urgenţă, la intervenţie.

- Este sau nu ambulanţa privată o afacere înfloritoare? Despre ce investiţii vorbim?

- Nu e întotdeauna o afacere înfloritoare. Investiţiile iniţiale sunt foarte mari. Sunt scumpe maşinile, dar mai ales dotările medicale. La serviciul ambulanţă de stat, maşinile vin de la Ministerul Sănătăţii deja dotate.

Noi trebuie să le cumpărăm şi să ni le dotăm singuri. Eu mi-am luat maşini second-hand din Franţa şi Germania. Nou-nouţe ar fi fost prea scumpe. Pe cea mai mare am cumpărat-o complet dotată. Celelalte două aveau doar targa şi tuburile de oxigen.

În rest, aparatele de ecografie portabile, EKG-uri şi toate celelalte dotări le-am cumpărat separat. Apoi, vorbim şi despre costurile de întreţinere, de asemenea foarte mari. Iar investiţii trebuie făcute ciclic. Mai ţin ambulanţele astea doi sau trei ani, apoi le schimb.

Aparatura la fel. Vom vedea dacă îmi voi putea cumpăra maşini noi sau nu. La second-hand, o ambulanţă de reanimare costă circa 20.000-30.000 de euro, pe când una nouă ajunge până la 100.000 de euro. Ambulanţele de transport, chiar şi noi, sunt mai ieftine – circa 30.000-40.000 de euro fiecare.

Uneori mă mulţumesc să ştiu că serviciul meu de ambulanţă se întreţine singur, fără să producă mare profit. Medicina de urgenţă este o pasiune pentru mine şi aşa va rămâne toată viaţa. Nu pot să renunţ la ea.

- Câte servicii de ambulanţă privată avem în zonă?

- În Moldova suntem cam singurii. Mai există un serviciu la Constanţa şi unul la Tulcea. Un medic de familie din Sulina - unde nu ajungeau medicii de urgenţă decât cu şalupa-ambulanţă de la Tulcea – şi-a făcut un astfel de serviciu pentru cei circa 5.000 de locuitori ai oraşului.

La Iaşi a fost un serviciu care a falimentat şi nu ştiu dacă între timp a mai apărut vreunul. Dar pe zone ca Vaslui sau Focşani, din câte ştiu eu, nu există ambulanţă privată.

http://www.viata-libera.ro/articol-Omul_cu_ambulanta_privata__2.html

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.