Zeci de refugiaţi străini locuiesc la Galaţi

[dcp100168]

Şapte elevi străini refugiaţi învaţă la Şcoala Nr. 3

* Ei provin din Siria, Afganistan şi Eritrea

Şapte copii ai refugiaţilor care se adăpostesc la Galaţi la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil învaţă limba română la Şcoala Nr. 3. Deşi au vârste cuprinse între 6 şi 11 ani, toţi sunt în clasa I sau clasa a II-a. „Nu li se pun note şi nici nu sunt ascultaţi la materiile pe care le fac elevii români. Ei doar asistă la ore, cu scopul să înveţe limba română şi să fie integraţi în colectivitate. La început a fost destul de greu, pentru că nu ştiau o boabă româneşte. Doar vreo doi ştiau engleză. La sfârşitul semestrului, însă, evoluţia lor era destul de bună. Reuşiseră să se integreze, au început să înveţe să scrie alfabetul şi cuvinte în română”, ne spune Ion Piroi, directorul Şcolii Nr. 3.

Profesoara de abecedar

Nu doar cei şapte copii învaţă în prezent limba română. Ramona Piticari este profesoară la Liceul Teoretic „Dunărea” şi a fost desemnată de Inspectoratul Şcolar Judeţean să-i ajute şi pe elevi, dar şi pe adulţii refugiaţi de la centru. „Cei care cer azil la noi beneficiază de patru ore de limba română pe săptămână. La început e destul de greu. Pentru că eu nu ştiu limba lor, încercăm să ne înţelegem cu puţina engleză sau franceză pe care o vorbesc. Copiii sunt mult mai avansaţi decât adulţii, pentru că de ei s-a ocupat anul trecut o fundaţie care a lucrat câte patru ore pe zi cu ei. În familiile unde sunt copii îmi vine mai uşor, aceştia fiind intermediarii, ei fiind mai adaptabili şi la limbă şi la mediul nostru. La fel ca şi copiii, părinţii şi ceilalţi adulţi au început abecedarul de la zero”, povesteşte profesoara Ramona Piticari.

Doar tranzit?

Aceasta susţine că de regulă adulţii se lasă mai greu aduşi la şcoală decât copiii: „Nu prea vin cu regularitate la cursuri. Uneori trebuie să insist să vină. Alteori îşi uită fişa, se întorc după ea în cameră. Fac orice ca să tragă de timp. Nu par să fie foarte interesaţi să înveţe româna. După finalizarea cursurilor, ei trebuie să susţină un examen de atestare a nivelului de cunoştinţe de limba română. Nu ştiu ce vor alege să facă cei cu care am început cursurile anul acesta în noiembrie, dar dintre refugiaţii de anul trecut nu s-a prezentat niciunul la examen”, mai spune profesoara de „abecedar”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

33 de sirieni au cerut azil la Galaţi

Cei 33 de imigranţii sirieni interceptaţi în zona staţiunii Cap Aurora, printre care sunt şi opt copii, au depus cereri de azil la Serviciul pentru Imigrări Constanţa, fiind cazaţi în Centrul Regional pentru Solicitanţii de Azil Galaţi, informează, luni, Inspectoratul General pentru Imigrări. "În data de 07 iulie a.c., cei 33 de imigranţi sirieni interceptaţi în apropierea ţărmului românesc al Mării Negre şi-au manifestat intenţia de a solicita protecţia statului român. Astfel, grupul compus din 18 bărbaţi, 7 femei şi 8 minori au depus cereri de azil la Serviciul pentru Imigrări Constanţa", se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului General pentru Imigrări remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

Cei 33 de cetăţeni sirieni au fost transportaţi, cu sprijinul Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi, unde vor sta în perioada în care vor parcurge procedurile prevăzute de legislaţia în vigoare în materie de azil, a precizat sursa citată.

Un velier care nu avea niciun pavilion arborat şi la bordul căruia se aflau 33 de migranţi sirieni şi două călăuze turce a fost capturat, sâmbătă, de poliţiştii de frontieră constănţeni în dreptul staţiunii Cap Aurora. Velierul a fost escortat în zona bazinului portuar al Grupului de Nave Mangalia pentru verificări, oamenii legii stabilind că la bordul acestuia se aflau 33 de persoane de cetăţenie siriană şi două cu cetăţenie turcă. Deşi velierul nu avea arborat vreun pavilion, poliţiştii de frontieră au stabilit că acesta naviga sub pavilion turcesc şi plecase în călătorie din Turcia.

Sirienii le-au declarat anchetatorilor că au apelat la cetăţenii turci pentru a-i transporta într-o ţară din spaţiul Schengen.

Cei doi cetăţeni turci s-au ales cu dosare penale pentru trecerea ilegală a frontierei de stat şi racolare, îndrumare şi călăuzire a uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, în timp ce sirienii sunt cercetaţi pentru intrare în ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat.

Cercetările în acest caz sunt coordonate de Parchetul Judecătoriei Mangalia.

[dcp100168]

Alţi 31 de migranţi din Orientul Mijlociu ar putea ajunge la Galaţi

Au vrut să își pună la adăpost viețile și copiii de războiul din țara natală dar au căzut victime unor traficanți fără scrupule. Este povestea tristă a 31 de sirieni și afgani, dintre care 14 copii, reținuți de garda de coastă română pe o navă interceptată în marea Neagră, în apropiere de localitatea 2 Mai.

Speriați și flămânzi, înghesuiți într-o ambarcațiune sub pavilion turcesc, transfugii vroiau să ajungă ilegal în Germania, dar cer acum ajutor autorităților române, pentru a nu se întoarce într-o țară măcinată de atacuri sângeroase. Nu au mai privit în urmă, și-au luat copiii în brațe și au pornit spre o altă țară, unde să-i poată crește în liniștea pe care ei au pierdut-o în conflictul nemilos din Siria. După ce au navigat ore în șir pe ape agitate, transfugii sirieni și afgani au ajuns în toiul nopții la aproximativ 15 mile marine travers de localitatea 2 Mai. Acolo i-au reperat polițiștii Gărzii de Coastă din Mangalia. Cei 14 copii și 17 adulți stăteau înghesuiți într-o ambarcațiune din lemn, de mici dimensiuni, aflată sub pavilion turcesc. La bord erau și doi turci, despre care se bănuiește că erau călăuzele care ar fi trebuit să le asigure o traversare în siguranță a mării.

Cei 31 de migranți erau flămânzi de două zile și speriați. Autoritățile spun că aveau vestele de salvare pe ei și erau pregătiți să se arunce în mare pentru a ajunge pe țărmul românesc.

O navă a Gărzii de Coastă le-a venit în ajutor. Pe vasul românesc, toți au primit ceai și alimente, iar copiii și femeile au beneficiat de îngrijiri medicale. „La bordul respectivei ambarcațiuni se aflau mai multe persoane care nu vorbeau limba română, o parte dintre ele declinându-și identitatea ca fiind cetățeni sirieni. Este foarte posibil ca numărul acesta de transfugi să îngroașe numărul celor aflați în Centrul de transfugi de la Galaţi“, a spus Marius Niculescu, purtător de cuvânt al Gărzii de Coastă.

Autoritățile au aflat că fiecare dintre cei aflați pe barcă a plătit 5.000 de dolari unor traficanți fără scrupule, deciși să se îmbogățească pe disperarea celor afectați de războaiele din țările lor. Mulți dintre sirienii fugiți din țara lor sunt plasați în tabere de refugiați din Turcia și Iordania, de unde ar plăti orîcît pentru a ajunge într-o țară din Europa Occidentală. Așa s-a ajuns ca autoritățile române să descopere, zilele trecute, și să anihileze o rețea de traficanți de migranți sirieni, formată din 30 de români, turci, bulgari, irakieni, germani dar și sirieni. Și cazul de azi nu este singular și în mod sigur afluxul de refugiați nu se va opri. În urmă cu două luni, peste 50 de conaționali de-ai lor au fost găsiți de polițiștii Gărzii de Coastă, abandonați pe plajă, la Costinești. Toți au cerut azil politic în România.

reporterntv.ro

[dcp100168]

29 de refugiaţi afgani, la Galaţi

* Oamenii însoţiţi de copii vroiau să ajungă într-o ţară din spaţiul Schengen si nu stiau ca Romania nu este inca membra

O navă în care se aflau 29 de refugiaţi afgani, între care 8 copii, plutea în derivă în apropierea ţărmului românesc. Vasul a fost adus la mal de poliţiştii de frontieră, iar transfugii au rămas în custodia Gărzii de Coastă şi vor ajunge la Centrul de Refugiaţi de la Galaţi.

Afganii au spus că au plecat pe jos din ţara lor până în Turcia. Acolo au plătit o călăuză care să-i aducă în România. De aici urmau să ajungă într-o ţară din spaţiul Schengen, cel mai probabil în Germania. Dar călăuza l-a luat banii, apoi i-a abandonat în apropierea apelor teritoriale româneşti.

Un număr de 13 persoane au avut nevoie de intervenţie de specialitate din partea autorităţilor medicale din Constanţa, 11 fiind transportate pentru investigaţii la o unitate medicală deoarece acuzau o stare febrilă.

Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Marius Niculescu, a declarat că între cele 11 persoane duse la spital se aflau şi şapte copii şi trei femei. Aceştia erau deshidrataţi şi aveau o stare febrilă, fiind preluaţi de ambulanţe şi transportaţi la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa.

Este al patrulea caz de transfugi prinşi pe mare în ultimere luni.

amosnews.ro

[dcp100168]

338 de refugiaţi au cerut azil la Galaţi în 2013

Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi a primit, în cursul anului 2013, mai puţine cereri de azil faţă de anii precedenţi. Cu toate acestea, anul 2014 se preconizează a fi unul aglomerat, specialiştii estimând că ţara noastră se va confrunta cu un număr mare de refugiaţi, proveniţi în special din Siria.
Conform informaţiilor oferite miercuri la Colegiul Prefectural de reprezentantul Centrului Regional pentru Solicitanţii de Azil, în 2013 s-au primit 338 de cereri faţă de 592, cât au fost numărate în anul precedent. Majoritatea dintre aceste solicitări au fost formulate de cetăţeni sirieni, pe fondul situaţiei politico-militare din ţara natală. Acum doi ani, majoritatea cererilor de azil primite de România, inclusiv de Galaţi, au fost formulate de cetăţeni din nordul Africii (Algeria, Maroc, Tunisia), care au părăsit statele din motive de ordin economic sau se aflau de mai mult timp pe teritoriul Greciei şi au decis să pornească în alte state membre a Uniunii Europene. De asemenea, Centrul a mai primit 31 de cereri de azil de acces la o nouă procedură, faţă de 53, cât a înregistrat în 2012. Tipul de cerere menţionat anterior a fost formulat de persoana care a parcurs deja o primă procedură, dar a fost respinsă, iar în urma modificărilor situaţiei din ţara de origine sau a unor alte evenimente, a fost nevoie să depună din nou o solicitare pentru a beneficia de protecţie. Tot în 2013 a fost întocmită documentaţia pentru cazarea a 84 de străini, un număr mult mai mic faţă de anul precedent - 482. "Din informaţiile şi statisticile oficiale deţinute, rezultă faptul că pe parcursul anului 2014, este foarte posibil ca România să se confrunte cu un număr sporit de solicitanţi de azil (proveniţi în special din Siria - pe fondul crizei umanitare care continuă în această ţară) şi care să pună în dificultate capacitatea de cazare a acestora şi procesare a cererilor lor de azil. Din aceste considerente, au fost deja iniţiate, în baza unui plan de măsuri, activităţi de identificare a unor noi spaţii de cazare disponibile în cooperare cu autorităţile locale, pregătirea personalului etc", se arată în raportul înaintat Prefecturii.

monitoruldegalati.ro
 

[dcp100168]

Migranţii sirieni de la Kogălniceanu au cerut azil politic

Cei 15 sirieni care au fost găsiţi de autorităţile constănţene, în cursul acestei săptămâni, într-o fermă dezafectată, de lângă localitatea Mihail Kogălniceanu, au cerut azil politic în România. Ei spun că vor să se stabilească în ţara noastră, iar apoi să îşi aducă şi familiile aici. Sirienii s-au aflat vineri la Serviciul Imigrări din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa. „Toţi am fugit din Siria, deoarece acolo e război. Căutăm un loc în care să fim în siguranţă, să avem o viaţă bună, toţi ne dorim acelaşi lucru. Mulţi dintre noi au familii. Eu am patru fete, care acum sunt în Turcia. Momentam voi rămâne aici şi apoi voi încerca să îmi aduc toată familia lângă mine. Cred că în România e mult mai bine. Oamenii sunt blânzi şi foarte drăguţi, chiar foarte diferiţi de turci şi bulgari”, a declarat unul dintre sirieni, de profesie medic. Migranţii au fost transportaţi, vineri, la Centrul de Cazare pentru Refugiaţi de la Galaţi.

Amintim că cei 15 migranţi au fost descoperiţi marţi dimineaţă, lângă comuna Mihail Kogălniceanu, de doi angajaţi ai unei ferme. Poliţiştii au fost chemaţi la faţa locului. În timp ce oamenii legii încercau să stabilească cine i-a ajutat pe migranţi să intre ilegal în ţară, în zonă şi-au făcut apariţia doi bărbaţi din Medgidia, călăuzele acestora, care să pregăteau să-i preia, pentru a continua drumul. Cei doi suspecţi au fost, între timp, arestaţi preventiv. Poliţiştii au stabilit că sirienii au intrat în România prin punctul de trecere a frontierei Negru Vodă, pe sub nasul poliţiştilor şi vameşilor. Anchetatorii spun că ţara noastră era doar un popas pe harta mai amplă a călătoriei şi că destinaţia finală ar fi fost Germania. Procurorii au mai reuşit să afle că cei doi constănţeni au primit câte 6.000 de euro pentru fiecare membru al grupului de migranţi. În schimbul banilor, aceştia ar fi trebuit să-i transporte până în Europa de Vest. Oamenii legii au suspiciuni că cele două călăuze ar face parte dintr-o grupare internaţională de trafic de persoane.

telegrafonline.ro

[dcp100168]

Pescador cu 43 de migranţi afgani şi iranieni descoperit în Marea Neagră

Intervenţie în forţă a poliţiştilor de frontieră constănţeni, luni noaptea, după ce specialiştii din cadrul Sistemului Complex de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR) au interceptat o ţintă suspectă în apropierea graniţei maritime a României. Oficialii Gărzii de Coastă suţin că, la ora 23.25, SCOMAR-ul a identificat o ambarcaţiune suspectă în Marea Neagră, fără pavilion arborat, la aproximativ 11 mile marine travers de localitatea Shabla, din Bulgaria, în zona de patrulare comună româno-bulgară, care se apropia de apele teritoriale ale României. În zonă au fost trimise pentru interceptarea şi supravegherea ambarcaţiunii suspecte două nave de intervenţie, una de la Grupul de Nave Mangalia, iar cealaltă de la Constanţa. În timpul misiunii, poliţiştii de frontieră au observat că pescadorul de mici dimensiuni şi-a continuat drumul şi a intrat în apele teritoriale ale României. Totodată, oamenii legii au stabilit că la bordul acesteia se află un număr mare de migranţi. Din primele verificări efectuate de echipa de boarding a reieşit faptul că pe iaht sunt 43 de persoane, de origine afgană şi iraniană, şi că ambarcaţiunea este condusă de două călăuze, una turcă şi una ucraineană. Cele două nave ale Gărzii de Coastă au intervenit şi au escortat iahtul la sediul Grupului de Nave Constanţa, pentru continuarea cercetărilor. Totodată, poliţiştii de frontieră au cerut sprijinul mai multor echipaje de ambulanţă pentru evaluarea stării de sănătate a migranţilor şi pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare. După efectuarea formalităţilor, cei 43 de migranţi vor fi duşi la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, din Galaţi.

telegrafonline.ro

[dcp100168]

Două ucrainence refugiate în România de teama războiului: Vrem să plecăm cât mai departe de Rusia, să ajungem în Australia

Două tinere din Ucraina şi-au lăsat familiile şi prietenii şi au cerut viză să vină în România, de teamă că în ţara lor ar putea să înceapă oricând războiul. Ele spun că au fost primite foarte bine de români, dar că vor să plece cât mai departe de Rusia, planul lor fiind să ajungă în Australia.

Elvira şi Crystyna trăiesc în prezent în Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi, unde au ajuns, în urmă cu câteva săptămâni, de teama violenţelor care zguduie ţara lor.

"Am venit aici pentru că în ţara noastră s-a creat o situaţie atât de dificilă încât pur şi simplu ne temem să mai trăim acolo. Ne este frică să nu înceapă războiul, ne este frică să nu murim pentru un conflict care nu ne priveşte. Noi suntem din Odesa, eu locuiesc în Belgorod, iar Crystyna în Iliansk şi am fost parcă urmărite de violenţele care s-au petrecut în ţara noastră", povesteşte Elvira, în vârstă de 20 de ani.

Ea spune că a făcut facultatea la Kiev, apoi s-a angajat acolo la un call-center. La scurtă vreme după ce credea că poate fi pe picioarele ei, au început protestele şi s-a declanşat fenomenul "Euromaidan".

"În luna martie, mi-am lăsat toate lucrurile acolo şi m-am întors la ai mei, în Odesa. Imediat au început şi acolo violenţele. Pe 2 mai s-au întâmplat acele lucruri îngrozitoare în Odesa, iar noi ne aflam prin apropiere. Am văzut ce s-a întâmplat... sunt lucruri de care nu vreau să-mi mai aduc aminte. Am făcut nişte fotografii la care nu am avut încă puterea să mă uit", mai spune Elvira.

Cealaltă tânără, Crystiyna, de 23 de ani, spune că nu are rude sau cunoscuţi care să fi murit sau care să fi fost răniţi în confruntările de la Odesa, dar a auzit despre oameni care au dispărut şi despre care nu se mai ştie nimic.

"Încă nu ştim exact cine a murit acolo, deoarece multe corpuri nu au putut fi recunoscute din cauza arsurilor grave. Rudele, cunoscuţii noştri nu au păţit însă nimic grav, dar am văzut cum oamenii erau împuşcaţi pe stradă", afirmă tânăra.

Ea povesteşte că, împreună cu Elvira, a cerut viză pentru a părăsi Ucraina, răspunsul în acest sens venind destul de repede, şi că nu a stat pe gânduri înainte să plece. În ziua în care au primit viza, cele două tinere au vorbit cu părinţii, care le-au spus că au luat decizia cea mai bună.

"Totul s-a produs foarte repede. Într-o zi ni s-a acordat viza, ne-am luat câteva lucruri cu noi... Observând în ce situaţie ne aflam, am fost ajutate să ne refugiem în România. Părinţii... ei s-au gândit la binele nostru, din păcate nu au putut să vină cu noi. Atunci când ne-am luat rămas bun, ne-au zis că nu o să ne vadă mult timp, dar vor şti că suntem în viaţă şi ne aflăm în siguranţă", îşi aminteşte Crystyna.

Între Odesa şi Galaţi sunt doar 300 de kilometri, iar această distanţă este încă prilej de teamă pentru cele două tinere, dar şi de bucurie - sunt încă îndeajuns de aproape ca să prindă semnal GSM de la operatorul de telefonie mobilă din ţara lor. Astfel, spun ele, vorbesc destul de des la telefon cu părinţii lor.

"Am vorbit cu părinţii la telefon. Slavă Domnului că ne aflăm aproape de frontieră şi avem semnal! Ei sunt bine, iar apele s-au mai liniştit în regiunea noastră, dar oamenii încă trăiesc cu frica-n sân, nu prea ies din case... Nici aici nu suntem chiar aşa de departe de Odesa. Încă mă gândesc, încă mă adaptez aici", spune Elvira.

Tânăra adaugă că este doar o soluţie temporară cazarea în Centrul de refugiaţi de la Galaţi şi că planul ei este să ajungă în Australia, pentru că România este totuşi aproape de Ucraina.

"M-am gândit şi mi-am făcut un plan, sper să-l realizez: vreau să plec în Australia. Mă gândesc că ruşii ar putea ajunge aici oricând", spune Elvira, care menţionează însă că este pregătită să încerce să se stabilească în România, dacă planul său de emigrare în Australia nu va avea succes.

Cele două tinere afirmă că nu se aşteptau ca în România să fie primite atât de bine şi că, din acest motiv, s-ar putea stabili aici în cele din urmă.

"Aici am fost primite foarte frumos. Am fost uimită cu câtă căldură ne-au primit. Mă gândeam ce-o să fac printre străini, cum o să mă descurc cu o limbă străină, deşi o înţeleg un pic, deoarece acasă, la Odesa, avem cunoscuţi care vorbesc în limba română. Ne-am făcut aici, la Centru, chiar şi amici. Prieteni e prea mult spus, dar ne înţelegem foarte bine, avem cu cine să comunicăm, chiar dacă nu cunoaştem limba, vorbim prin semne. Toţi ne zâmbesc, gătim împreună. E o atmosferă prietenească aici. Amicii noştri de aici sunt din Siria, Bangladesh...", spune una dintre refugiate.

Cele două refugiate din Ucraina au precizat că nu vor putea reveni în ţara lor în următorii doi ani.

La Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi se mai află, pe lângă cele două tinere, o a treia persoană din Ucraina, ajunsă aici în aceleaşi condiţii.

Numărul refugiaţilor din zonele tensionate ale Ucrainei ar putea creşte însă în perioada următoare, în condiţiile în care tinerii de acolo văd această metodă ca pe o poartă spre Occident. Odată ajunşi în România, fie că acest lucru se întâmplă pe căi legale sau nu, refugiaţi solicită azil şi intră astfel într-o procedură de acordare a acestui statut.

Pe tot parcursul procedurilor impuse de legislaţie, refugiaţii beneficiază de sprijin din partea statului român. Ei sunt cazaţi în Centrul pentru Refugiaţi, primesc hrană, dar şi alte beneficii. Ei au acces la asistenţă medicala gratuită, dreptul la muncă şi alte drepturi civile elementare. În plus, aceştia primesc 108 lei pe lună, bani de buzunar.

Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, de la începutul anului şi până în luna iunie au fost înregistrate 24 de cereri de azil din partea unor cetăţeni ucraineni, majoritatea fiind cazaţi în Centrele pentru Refugiaţi de la Rădăuţi şi Galaţi.

Conform sursei citate, în primele luni ale anului 2013 erau înregistrate 11 cereri de azil din partea cetăţenilor ucraineni.

mediafax.ro

[dcp100168]

16 minori afgani au dispărut fără urmă

La câteva zile după ce au fost recuperaţi de pe o ambarcaţiune cu zeci de transfugi, în zona Constanţa, nu se mai ştie nimic despre adolescenţi. Cazul ridică numeroase semne de întrebare.

La începutul lunii iunie, Garda de Coastă Constanţa a reperat în apele teritoriale nava „Reda”, pe care se aflau 39 de migranţi din Afganistan, Iran şi Pakistan. Poliţiştii de frontieră au adus în port nava condusă de ucraineanul Igor Sychev, de 54 de ani, ajutat de un motorist turc, Bechir Kaya, de 40 de ani. La audieri, migranţii le-au declarat poliţiştilor că le-au plătit celor doi sume cuprinse între 1.500 şi 5.000 de dolari, pentru a-i aduce în România, de unde urmau să ajungă în Germania.

Marea surpriză a fost că printre migranţi erau şi 16 minori din Afganistan, cu vârste între 13 şi 16 ani, care nu erau însoţiţi de părinţi sau rude. Cei 16 au fost cazaţi la „Adăpostul de Zi şi de Noapte”, administrat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Constanţa. Ulterior, au depus cerere de azil politic în România, iar pe data de 5 iunie au fost transferaţi la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Galaţi. Minorii neînsoţiţi au posibilitatea să depună cerere de azil de la împlinirea vârstei de 14 ani. Ceilalţi 23 de migranţi au fost cazaţi la centrul din Otopeni al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). După cinci zile de la cazarea lor în Centrul Regional de la Galaţi, cei 16 minori afgani au dispărut şi nu se mai ştie nimic de ei.

Pe 10 iunie, afganii au dispărut

Centrul de la Galaţi este un centru ­deschis. Cei cazaţi aici au permisiunea ca în timpul zilei să părăsească centrul, având obligaţia să se întoarcă seara, până la ora 22.00. Minorii afgani aveau acelaşi regim, care de altfel este identic cu cel al minorilor instituţionalizaţi. „Regimul cazării în centru este unul deschis, solicitanţii având dreptul să circule liber în Galaţi, cu respectarea regulilor referitoare la faptul că înapoierea se face până la ora 22. Legislaţia prevede obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă fără autorizarea IGI. În situaţia în care la ora menţionată persoana nu se prezintă, procedurile ne obligă să anunţăm atât IGI, cât şi organele abilitate ale Poliţiei de Frontieră. În situaţia specifică vă putem menţiona că prevederile procedurilor au fost respectate întocmai, pe data de 10.06.2014 fiind anunţate atât Dispeceratul IGI, cât şi cel al Poliţiei de Frontieră despre faptul că toţi cei 16 solicitanţi de azil nu s-au prezentat, situaţie care nu s-a schimbat până în acest moment”, ne-a declarat comisarul Dorin Geru, directorul centrului regional de la Galaţi.

DGASPC Galaţi a numit ­reprezentantul legal

Potrivit Cristinei Savin, șef de serviciu în cadrul DGASPC Galaţi, în cazul celor 16 minori afgani au fost respectate minuţios procedurile prevăzute de Legea 122/2006, referitoare la azilul politic în România. A fost numit reprezentantul legal, care îl asistă pe minorul ce solicită azil la interviul din cadrul procedurii de acordare a azilului, s-au asigurat existen\a unui traducător sau a unui avocat, efectuarea unei expertize medicale, înscrierea la cursul pregătitor în vederea înscrierii în sistemul naţional de învăţământ etc. „Pentru cei 16 minori a fost numit reprezentantul ­legal”, ne-a declarat Cristina Savin. Numai că între timp aceştia au dispărut şi reprezentantul legal nu mai are pe cine să asiste.

Un caz de competenţa procurorilor?

Atât reprezentanţii Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil, cât şi cei ai DGASPC Galaţi au respectat procedurile prevăzute de lege. Cei 16 minori afgani nu puteau fi ţinuţi închişi, ca la penitenciarul pentru minori. Ar fi fost absurd să nu aibă aceleaşi drepturi ca minorii din centrele de plasament. Cazul dă naştere multor semne de întrebare. Faptul că au dispărut în aceeaşi zi, pe 10 iunie, ar putea susţine presupunerea că plecarea lor din centru a fost o operaţiune bine pregătită. Faptul că nu a fost semnalat un grup de minori afgani, fără domiciliu, nicăieri în ţară ar conduce chiar la ideea că au şi părăsit de mult ţara. Dar asta ar însemna existenţa unei filiere care i-a ajutat să treacă graniţa şi care i-ar putea ex­ploata prin muncă sau cerşetorie. Cazul ar putea intra în atenţia procurorilor.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Ce facem cu imigranţii ilegali? 16 refugiaţi afgani au dispărut misterios la Galaţi

* Toţi cei 16 refugiaţi sunt minori, au intrat ilegal în România şi erau în grija Centrul de Azil de la Galaţi * Singura măsură pe care o pot lua autorităţile este să informeze structurile abilitate, străinii ajunşi ilegal în ţară neputând fi spuşi niciunui regim restrictiv

16 minori din Afaganistan, interceptaţi de Garda de Coastă de la Constanţa în urmă cu o lună, sunt de negăsit după ce au părăsit pe ascuns Centrul de Azil de la Galaţi. Cei 16 au vârste cuprinse între 13 şi 16 ani şi au făcut parte dintr-un grup de 39 de persoane din Orientul Mijlociu, interceptat în apele Mării Negre. Atunci, autorităţile române au depistat nava „Reda”, care transporta 39 de persoane, cetăţeni afgani, iranieni şi pakistanezi, ce urmau să fie introduşi ilegal pe teritoriul României, pentru a ajunge mai apoi în Germania. Transportul şi-l asiguraseră cu ajutorul echipajului de pe navă, care ar fi primit sume consistente de bani pentru această operaţiune. 23 de migranţi au ajuns atunci la Centrul de Refugiaţi de la Otopeni, iar 16 minori, toţi din Afganistan, au luat drumul Galaţiului, pentru că au declarat că vor azil. Ajunşi la centrul gălăţean, nu au stat decât cât să le fie făcute formalităţile, pentru că pe 10 iunie au părăsit instituţia şi nu au mai revenit.

Explicaţiile oferite de autorităţi sunt realmente bizare, chiar dacă se înscriu în litera legii. "Regulamentul centrului nostru prevede că persoanele aflate aici pot circula liber, cu precizarea că trebuie să revină până la orele 22.00. În cazul încălcării acestei prevederi sau în cazul în care refugiatul părăseşte localitatea, noi suntem obligaţi să anunţăm Inspectoratul General pentru Imigrări şi Poliţia de Frontieră, ceea ce s-a şi făcut în cazul celor 16 minori afgani. Ei nu sunt ţinuţi cu forţa, pentru că aici este un centru deschis şi alte măsuri nu putem lua în privinţa lor”, ne-a declarat comisarul-şef Dorinel Geru, directorul Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi.
De pe data de 10 iunie, grupul de tineri afgani se plimbă liber prin ţară, neexistând până la această dată informaţii că ar fi comis infracţiuni sau că ar fi încercat să treacă graniţa. Nu se ştie dacă aceştia mai sunt împreună ori s-au împărţit în grupuri mai mici, pentru a fi mai greu de localizat. Mai mult, se pare că o parte dintre ei ar fi fost depistaţi în judeţul Hunedoara. „Avem informaţii că vreo şase tineri afgani dintre cei plecaţi de la noi ar fi fost identificaţi la Deva, de Poliţia Transporturi, care i-a trimis înapoi. La noi nu au ajuns însă până acum”, a precizat comisarul-şef Dorinel Geru.

Solicitanţii de azil fug frecvent

Plecarea minorilor afgani din centrul deschis de la Galaţi nu este o premieră, fapt confirmat de directorul instituţiei. Ceea ce le conferă această libertate migranţilor este pe de o parte regimul de care beneficiază în centru, dar şi legea. Odată intraţi ilegal în ţară, refugiaţii solicită azil şi pe parcursul procedurilor de acordare beneficiază de o serie de facilităţi. Ei au dreptul la cazare, mâncare, asistenţă medicală şi religioasă. Atâta vreme cât nu există indicii temeinice că ar fi comis sau că ar putea comite acte infracţionale, nu intră sub incidenţa vreunei legi care să le impună restricţii. Ei pot circula liber şi dacă le aste aprobată cererea de azil (procedură care necesită însă un timp destul de lung) obţin CNP şi drept de muncă pe teritoriul României, precum şi un paşaport special cu care pot circula în ţările UE. În cazul în care le este respinsă solicitarea, o pot ataca, procedură care poate dura chiar şi doi ani, timp în care refugiaţii se bucură de aceleaşi drepturi. Cert este că, atâta veme cât nu au paşaportul de azilanţi, refugiaţii nu pot trece legal graniţa, rămânându-le ori să plece fraudulos, ori să apeleze, mai devreme sau mai târziu, la ajutorul statului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Zeci de migranţi, găsiţi într-o navă pe Marea Neagră, au cerut azil politic în România şi ajung la Galaţi

O ambarcaţiune cu 54 de migranţi la bord, din Afganistan, Pakistan, Iran şi Irak, interceptată de poliţiştii de frontieră la 18 mile travers de Vama Veche, a fost adusă noaptea trecută în portul Constanţa, transmite evz.ro. La bodul ambarcaţiunii se aflau şi 17 minori, patru dintre aceştia fiind copii de doar cîteva luni.
Nava cu care migranţii au ajuns în apele române venea din Turcia şi era condusă de două călăuze  din Georgia. Migranţii, 45 din Afganistan, trei din Pakistan, trei din Iran şi unul din Irak, au cerut ajutorul autorităţilor române. Garda de Coastă a trimis în zonă nava Ştefan cel Mare, aflată în misiune în Marea Neagră. La vederea navei româneşti, mai mulţi migranţi s-au aruncat, de bucurie, în apele mării. Cu toţii au fost mutaţi pe nava Ştefan cel Mare şi duşi la sediul Grupului de Nave Constanţa, unde au ajuns în cursul nopţii trcute.
Poliţiştii de frontieră constănţeni au refuzat să discute cu presa, existând, potrivit acestora, dispoziţii ca informaţiile să fie furnizate doar conducerii IGPF. Comisarul şef Alexandru Pătrăşcoiu, de la Serviciul Imigrări Constanţa, a declarat că migranţii au cerut azil politic în România, urmând să fie transportaţi la Centrul de cazare al străinilor, de la Galaţi.
Fiecare familie de pe ambarcaţiune ar fi promis câte 10.000 de euro călăuzelor georgiene, după ajungerea la destinaţie. Starea de sănătate a migranţilor este bună. Cei doi cetăţeni din Georgia au fost reţinuţi urmând să fie cercetaţi de Parchetul Judecătoriei Constanţa, cu propunerea de arestare.

gds.ro

[dcp100168]

120 de irakieni, afgani şi sirieni, transferaţi la Galaţi

Aproape o sută de irakieni, afgani şi sirieni - care se aflau pe o şalupă în apropiere de Gura Portiţei - au fost salvaţi de autorităţile române, într-un moment în care ambarcaţiunea era într-un pericol real de a se scufunda. Transfugii, printre care mulţi copii, erau călăuziţi de un turc şi navigau de două zile şi două nopţi în Marea Neagră, până să fie reperaţi de Garda de Coastă. În plină isterie globală declanşată de răspândiriea virusului Ebola, autorităţile române au fost extrem de precaute cu migranţii.

Migranţii au cerut azil politic în România. Astăzi, cei 120 de oameni au fost transportaţi la un centru de refugiaţi din Galaţi.

reporterntv.ro

[dcp100168]

1.170 de migranţi din Orientul Mijlociu au cerut azil în România

Cei 88 de migranţi afgani, iranieni, irakieni şi sirieni, între care sunt şi doi copii, unul în vârstă de şase luni, depistaţi miercuri pe Marea Neagră, într-un vas de agrement, cer azil în România, aceştia fiind cazaţi în centrul din Galaţi, potrivit Inspectoratul General pentru Imigrări.

Cererile de azil au fost depuse joi la Serviciul de Imigrări al Judeţului Constanţa, de 24 de cetăţeni afgani, 55 de irakieni, cinci iranieni şi patru sirieni, cu vârste cuprinse între şase luni şi 39 de ani.

"În perioada următoare, aceştia vor parcurge procedurile prevăzute de legislaţia în materie de azil şi vor beneficia de cazare în cadrul Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi. Centrul de cazare este un centru cu regim deschis şi oferă celor cazaţi condiţii decente de trai şi întreţinere, precum şi spaţii destinate activităţilor educative şi recreative în condiţii de siguranţă", arată Inspectoratul General pentru Imigrări, într-un comunicat de presă transmis vineri.

Cazuri similare de migraţie au mai fost înregistrate în acest an. Astfel, la sfârşitul lunii iulie a fost interceptat un vas cu 52 de migranţi, iar în septembrie, la bordul unui pescador au fost descoperiţi 129 de migranţi.

Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, 1.170 de persoane au solicitat, de la începutul anului, o formă de protecţie internaţională în România, cei mai mulţi fiind din state precum Siria, Afganistan şi Irak.

Solicitanţii de azil beneficiază, pe durata procedurii, de cazare într-unul din centrele speciale, ajutor material, asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă, precum şi tratament gratuit în cazuri de boli acute sau cronice. De asemenea, aceştia au acces la piaţa forţei de muncă la un an de la data depunerii cererii. Copiii primesc alocaţii de stat şi se pot înscrie la cursul pregătitor de limba română, cu durata de un an, ulterior putând merge într-o şcoală de stat.

mediafax.ro

[dcp100168]

88 de refugiaţi din Orientul Mijlociu au ajuns la Galaţi

* Autorităţile române au primit cereri de azil de la 24 de afgani, 55 de irakieni, cinci iranieni şi patru sirieni, cu vârste cuprinse între şase luni şi 39 de ani

Cetăţenii unor state din Orientul Mijlociu continuă să vină în valuri în Europa de Est, cu intenţia de a ajunge mai apoi în statele din Vest. Cel mai recent lot de imigranţi ilegali depistat pe teritoriul ţării noastre este format din 88 de cetăţeni proveniţi din Afganistan, Irak, Siria şi Iran. Persoanele, de la prunci în vârstă de şase luni, până la oameni în toată firea, în pragul vârstei de 40 de ani, erau ascunşi pe un vas de agrement reperat în apele teritoriale române ale Mării Negre. Serviciul de Imigrări de la Constanţa a înregistrat cereri de azil pentru toţi străinii, care au fost trimişi apoi de urgenţă la Galaţi, unde este centru regional de cazare pentru străini.

"Toţi cei 88 au ajuns la noi şi au fost incluşi în programul de asistenţă. În prezent, avem 112 rezidenţi în centru", ne-a precizat cms. şef Dorinel Geru, directorul Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi.

Numărul relativ mic de solicitanţi aflaţi în centrul de la Galaţi până la primirea lotului de 88 de străini arată faptul că, după ce parcurg procedurile şi li se acordă statutul de azilanţi cu toate drepturile aferente (accesul la cursuri de calificare, CNP, drept de muncă, posibilitatea de a învăţa limba română sau orice altă limbă străină precum şi un paşaport special cu care se pot deplasa în toate ţările Uniunii Europene), imigranţii fie îşi fac o viaţă la Galaţi sau oriunde în România, fie se îndreaptă spre alte state din Occident, unde au familii ori unde comunităţile musulmane sunt mult mai puternice.

De la începutul acestui an, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, în România au ajuns 1.170 de persoane care au solicitat o formă de protecţie, cei mai mulţi fiind afgani, sirieni sau irakieni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Viaţa în Centrul de Refugiaţi de la Galaţi

Să fii refugiat într-o ţară despre care nu ştiai nimic înainte, din dorinţa de a trăi o viaţă mai bună decât aceea la care ai renunţat din dinverse motive, este cu siguranţă o provocare. La Centrul de Refugiaţi din Galaţi sunt în prezent 120 de persoane care duc această luptă.

În timp ce milioane de români au ales să plece din ţară, pentru a munci în state din vestul Europei, mii de cetăţeni emigrează din statele sărace ale Asiei sau Africii în România. Motivele plecării din ţara de origine sunt diverse, de la considerente politice şi până la dorinţa unei vieţi mai prospere.

Cetăţenii intră în România, legal sau nu, şi declară că vor azil, de cele mai multe ori la Poliţia de Frontieră. Georgiana Ciurea, reporter Digi24 Galaţi: "Cererile de azil se pot depune şi la ghişeul aflat la intrarea în Centru. Aici cineva din personal este prezent 24 de ore din 24. Iar cazarea propriu-zisă se va realiza după vizita medicală".

Procedura continuă cu amprentare, imaginile faciale, oferirea unui document temporar de identitate, dar şi cu planificarea la interviu, pentru a se decide dacă azilantul primeşte sau nu o formă de protecţie.

În toată această perioadă, ei au parte de mai multe beneficii.

Comisar de poliţie Dorinel GERU, director Centrul de Refugiaţi Galaţi: "Are acces la sala de fitness, are acces la sala de calculatoare, beneficază de spaţii de joacă pentru copii".

Iar ONG-urile din centru încearcă responsabilizarea refugiaţilor prin acordarea unor tichete sociale în valoare de 100 de lei, cu două condiţii. Elena Blăgan, reprezentant ONG: "Noi îi responsabilizăm, trebuie să-şi facă curăţenie şi ca recompensă primesc tichetele şi trebuie sa participe la cursuri de limba română, activităţi culturale".

Georgiana Ciurea, reporter Digi24 Galaţi: "Pentru hrana pe care azilanţii şi-o pregătesc în bucătărie, ei primesc doar trei lei pe zi pentru procurarea de alimente. Salvarea lor vine fie din donaţiile oamenilor, ale bisericilor din oraş sau de la comunitatea turcă".

Ultimii care au ajuns în Centrul de Refugiaţi de la Galaţi, al doilea din ţară ca mărime, sunt cei 88 de migranţi afgani, iranieni, irakieni şi sirieni, depistaţi acum două săptămâni pe Marea Neagră, pe un vas de agrement.

Dintre aceştia, 24 vor fi mutaţi la alt centru, acolo unde există translatori pentru limbile arabe.

digi24.ro

[dcp100168]

Galaţiul, pe harta traficului cu migranţi din Siria, Afganistan şi Irak

* Grupările infracţionale specializate în traficul de migranţi din Siria, Afganistan, Iran sau Irak acţionează şi pe teritoriul Galaţiului, fenomenul fiind în ascensiune de la izbucnirea războiului civil din Siria

 

Recent, procurorii DIICOT au trimis în judecată membrii unei grupări infracţionale care efectua trafic de migranţi din Siria şi Afganistan, pe relaţia Turcia – Bulgaria – România, cu extensie pe teritoriul Ungariei. În România acţiona în judeţele Constanţa, Galaţi, Buzău, Arad şi Timiş.

Dispariţia celor 16 minori afgani, un caz neelucidat

În luna iulie, prezentam în PresaGalaţi.ro cazul a 16 minori din Afganistan, care pe 5 iunie fuseseră cazaţi la Centrul Regional pentru Solicitanţi de Azil din Galaţi. Făceau parte dintr-un grup de 39 de migranţi care ajunseseră la Constanţa la bordul unei ambarcaţiuni-pirat, condusă de un turc şi un ucrainean. Niciunul dintre cei 16 minori, cu vârste între 13 şi 16 ani, nu era însoţit de părinţi sau alte rude. După câteva zile, pe 10 iunie, ei au dispărut. Este o enigmă cum s-a întâmplat acest lucru şi cea mai probabilă explicaţie constă în legătura celor 16 cu o reţea de trafic de persoane.

Pentru transportarea unui migrant de la graniţa Siriei cu Turcia până în Spaţiul Schengen se plăteşte o sumă de la 1.500 la 10.000 de dolari sau euro. Tarifele diferă, probabil, de la simpla scoatere din zona de conflict şi aducerea într-o ţară în care respectiva persoană poate demara procedura de obţinere a statutului de azilant, până la transferul la o destinaţie precisă, în Germania, Italia sau Austria. Probabil că după „escala” de cinci zile la Galaţi reţeaua i-a recuperat pe cei 16 şi i-a dus mai departe, dincolo de graniţa cu Ungaria. Cu certitudine, cei care i-au ajutat să dispară au profitat de faptul că centrul de la Galaţi este în regim deschis, iar în timpul zilei cei cazaţi aici pot ieşi în oraş. „Regimul cazării în Centru este unul deschis, solicitanţii având dreptul să circule liber în Galaţi, cu respectarea regulilor referitoare la faptul că înapoierea se face până la ora 22.00. Legislaţia prevede obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă, respectiv Galaţiul, fără autorizarea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). În situaţia în care la ora menţionată persoana nu se prezintă, procedurile ne obligă să anunţăm atât Inspectoratul General pentru Imigrări, cât şi organele abilitate ale Poliţiei de Frontieră. În situaţia la care ne referim, putem menţiona că prevederile procedurilor au fost respectate întocmai, pe data de 10.06.2014 fiind anunţate atât Dispeceratul IGI, cât şi cel al Poliţiei de Frontieră despre faptul că toţi cei 16 solicitanţi de azil nu s-au prezentat”, ne declara în luna iunie comisarul Dorin Geru, directorul centrului regional de la Galaţi.

Cum funcţionează o reţea de migranţi

Reţelele de traficanţi au două modalităţi de introducere în ţară a grupurilor de migranţi: pe mare, cu ambarcaţiuni pescăreşti sau de agrement sau prin trecerea ilegală a graniţei cu Bulgaria. În ultimele luni, procurorii DIICOT au capturat mai multe grupări infracţionale care acţionau în sud-estul ţării pentru transferarea în spaţiul Schengen a migranţilor aduşi din Turcia. Pe 29 septembrie, DIICOT Buzău a trimis în judecată nouă membri ai unei grupări infracţionale care efectua trafic de migranţi din Siria şi Afganistan, pe relaţia Turcia – Bulgaria – România, cu extensie pe teritoriul Ungariei. În România acţionau în judeţele Constanţa, Galaţi, Buzău, Arad şi Timiş. În urma cercetărilor, procurorii DIICOT au stabilit că, pe fondul situaţiei provocate de războiul civil din Siria, mai mulţi sirieni au pus bazele unei grupări infracţionale cu conexiuni pe teritoriul Turciei, care au trecut loturi masive de migranţi peste frontiera de stat, ajungând în Turcia, la Istanbul. La Istanbul, aceştia erau preluaţi de veriga turcă a grupării, coordonată de Ozturk Salcuk, cetăţean turc, care a fost condamnat în România la 10 ani de închisoare pentru trafic internaţional de droguri, după ispăşirea pedepsei fiindu-i interzis să revină în ţara noastră. Salcuk coordona preluarea şi transportarea migranţilor pe teritoriul Turciei şi transferarea grupurilor la membrii reţelei din Bulgaria şi România. Tot el îi plătea pe membrii reţelei, cărora le transmitea sistematic partea care li se cuvenea din banii încasaţi de la rudele persoanelor transportate. Migranţii erau preluaţi din Piaţa Aksaray din Istanbul, erau îmbarcaţi în camionete de transport marfă şi trecute în Bulgaria, fiind cazaţi în localitatea Dobrich. Apoi, grupul era dus în apropierea frontierei cu România, unde erau preluaţi de Menzat Senol, cetăţean român, care îi călăuzea, însoţindu-i până în locuri de întâlnire din judeţul Constanţa, pe rute stabilite împreună cu Tavlak Kemal, cetăţean turc cu domiciliul în România şi doi români, Ismail Remzi şi Iancu Stere, care era şofer. De la Constanţa, migranţii erau preluaţi de Andrei Stan, care coordona transportul lor la Arad, de unde se încerca trecerea frontierei cu Ungaria în zona Vămii Vârşand, problemă pe care o rezolva călăuza Darius Călin Burtic. În total, această grupare a transportat 41 de migranţi, dintre care 33 de sirieni, patru turci de origine kurdă, trei afgani şi un marocan. Membrii grupării percepeau sume cuprinse între 9.000 şi 10.000 de euro pentru fiecare migrant, sumă din care cea mai mare parte era cedată verigii infracţionale din România. O afacere de 400.000 de euro.

Un fenomen infracţional în ascensiune

Fenomenul este în creştere şi apar tot mai des ştiri despre capturarea unor astfel de grupări. La începutul lunii august, procurorii de la structura centrală a DIICOT au organizat mai multe percheziţii imobiliare în Capitală şi în judeţele Galaţi, Arad, Braşov, Dolj, Ialomiţa şi Vâlcea, la finalul acestor descinderii capturând o grupare susţinută financiar de lideri interlopi din Turcia. Din cercetări a reieşit că, în perioada 2013-2014, membrii grupării ar fi organizat tranzitul ilegal a zeci de migranţi, cu precădere sirieni, iranieni sau etnici kurzi, introduşi în România ilegal sau cu vize turistice, după care îi transportau în Occident, principalele destinaţii fiind Germania, Italia şi Austria. Gruparea încasa între 7.000 şi 8.000 de euro pentru fiecare migrant transportat.

Pe teritoriul României acţionează şi grupări din care nu fac parte români. Recent, într-un microbuz de marfă care rula de la Arad către Vama Nădlac, au fost descoperiţi 23 de migranţi, şapte din Siria, unsprezece din Irak şi cinci din Iran. Şoferul polonez, în vârstă de 23 de ani, era însoţit de un conaţional şi un turc.

Sute de migranţi ajung anual la Galaţi

În Centrul Regional pentru Solicitanţi de Azil din cartierul Dunărea ajung anual sute de migranţi care sunt descoperiţi de poliţişti în timpul transportării lor pe mare sau pe şoselele din sud-estul ţării. „Întrucât o parte din migranţi erau depistaţi de organele de poliţie după introducerea lor pe teritoriul României, aceştia erau înscrişi, la cerere, în centrele pentru solicitanţi de azil din Galaţi, Bucureşti şi Timişoara”, se spune în rechizitoriul DIICOT.

Cei mai mulţi dintre migranţii cazaţi la centrul din Galaţi sunt găsiţi la bordul ambarcaţiunilor cu care traficanţii traversează Marea Neagră de la Istanbul spre litoralul românesc. Pentru că nu sunt folosite nave performante, ci ambarcaţiuni ieftine, ca să fie diminuate pierderile în cazul confiscării acestora, de multe ori ambarcaţiunile ajung să plutească în derivă. Alteori, ambarcaţiunile cu migranţi la bord sunt abandonate în zona litoralului de traficanţii care se întorc în Turcia cu ambarcaţiuni de rezervă. La încasări de sute de mii de euro pentru un singur transport, îşi pot permite luxul de a abandona ambarcaţiunea, ca să nu fie prinşi. Zilele trecute, a fost cazat la Centrul Regional pentru Solicitanţi de Azil din Galaţi cel mai mare grup de migranţi ajunşi în acest an pe litoralul românesc, acesta fiind format din 88 de persoane – 55 de irakieni, 24 de afgani, cinci iranieni şi patru sirieni. Ei au fost reperaţi de poliţiştii de frontieră de Garda de Coastă din Constanţa la bordul unui iaht care intrase în apele teritoriale româneşti. Ambarcaţiunea a fost remorcată în Portul Constanţa şi toate cele 88 de persoane au depus cereri de azil. Poliţiştii de frontieră i-au întocmit dosar penal, pentru trafic de migranţi, turcului G. Aydin, în vârstă de 51 ani, care i-a transportat pe cei 88 de asiatici pe Marea Neagră, dintr-un port din apropierea Istanbului la Constanţa.

La începutul lui iunie, au fost cazaţi la centrul din Galaţi cei 16 copii din Afganistan, despre al căror caz aminteam la începutul articolului. Garda de Coastă Constanţa a reperat în apele teritoriale nava „Reda”, pe care se aflau 39 de migranţi din Afganistan, Iran şi Pakistan. Poliţiştii de frontieră au adus în port nava condusă de ucraineanul Igor Sychev, de 54 de ani, ajutat de un motorist turc, Bechir Kaya, de 40 de ani. La audieri, migranţii le-au declarat poliţiştilor că le-au plătit celor doi sume cuprinse între 1.500 şi 5.000 de dolari, pentru a-i aduce în România, de unde urmau să ajungă în Germania. Cei 16 minori din Afganistan, cu vârste între 13 şi 16 ani, neînsoţiţi de părinţi sau alte rude, au  fost cazaţi la centrul de la Galaţi, de unde ulterior au dispărut. Probabil că la un astfel de transfer gruparea nu îşi încasează toţi banii decât la finalul operaţiunii, aşa că după escala de cinci zile la Galaţi, probabil că traficanţii şi-au făcut treaba până la capăt, preluându-i din cartierul Dunărea cu destinaţia Spaţiul Schengen.

 Cazuistica din 2013

Şi anul trecut fenomenul a fost destul de intens. La începutul lui iulie 2013, au fost cazaţi la centrul din Galaţi 33 de sirieni, aduşi în zona Cap Aurora la bordul unui velier de 20 de metri lungime, pilotat de doi turci. O lună mai târziu, au ajuns la Galaţi alţi 26 de sirieni care au cerut azil politic în România. Ei fuseseră aduşi în apropierea litoralului românesc, la aproximativ 15 mile marine, travers de staţiunea Costineşti, la bordul unei ambarcaţiuni-pirat, fără pavilion, condusă de doi turci. În decembrie 2013, un grup de 29 de afgani s-a alăturat celor găzduiţi la Centrul pentru Azilanţi. Poliţiştii de la Garda de Coastă Constanţa au găsit grupul de afgani la bordul unei vas pescăresc ce plutea în derivă pe Marea Neagră, la aproximativ trei mile marine, în largul zonei Chituc. Grupul era format din 29 de persoane de cetăţenie afgană, 17 bărbaţi, patru femei şi opt copii, care erau într-o stare fizică precară. Din declaraţiile acestora a rezultat că imediat ce vasul a ajuns în apele teritoriale, călăuza i-a abandonat şi s-a întors în Turcia la bordul altei ambarcaţiuni.

presagalati.ro

[dcp100168]

61 de iranieni şi afgani au ajuns, duminică, la Centrul pentru Refugiaţi din Galaţi

Vineri noapte, poliţiştii de frontieră constănţeni au observat, prin sistemul de supraveghere SCOMAR, o navă suspectă care se deplasa spre ţărmul românesc, la aproximativ zece mile marine de Capul Tuzla. La faţa locului au fost trimise două nave ale Gărzii de Coastă, iar poliţiştii de frontieră au constatat că era vorba despre un pescador de aproximativ 20 de metri lungime, pe care se aflau 70 de persoane - copii, femei şi bărbaţi, care nu vorbeau limba română. Pentru că la acel moment condiţiile meteorologice erau nefavorabile, cu vânt puternic şi mare agitată în larg, dar şi din cauza numărului prea mare de persoane de pe ambarcaţiune, improprie transportului, poliţiştii de frontieră au declanşat procedurile specifice pentru o salvare pe mare. Ulterior, la acţiunea de salvare, coordonată de lucrătorii Centrului Maritim de Coordonareal Autorităţii Navale Române, a participat şi o ambarcaţiune a Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare. Ambarcaţiunea suspectă şi-a continuat călătoria, fiind escortată de navele Gărzii de Coastă şi a acostat în siguranţă în Portul Constanţa, sâmbătă dimineaţă.

Din primele verificări a reieşit că pescadorul plecase de pe coasta Turciei, având la bord şapte copii, între care un bebeluş de numai cinci luni, 20 de femei şi 43 de bărbaţi, majoritatea de naţionalitate iraniană si afgană.

La acţiunea de debarcare, triere şi evaluare medicală au participat, alături de poliţiştii de frontieră, reprezentanţi ai ISU Dobrogea, IJJ Constanţa şi ai Serviciului pentru Imigrări al judeţului Constanţa. Migranţii au fost predaţi în custodia Inspectoratului General pentru Imigrări, 61 dintre ei fiind transportaţi încă de duminică la Centrul pentru Refugiaţi din Galaţi.

O femeie, însărcinată în luna a şaptea, este internată în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, pentru investigaţii medicale, dar va fi şi ea dusă la centrul din Galaţi, unde au ajuns deja, de luni seară, şi cei şase sirieni şi iranieni inculpaţi pentru complicitate la trafic de migranţi şi cercetaţi sub control judiciar. La Constanţa, au rămas numai cei doi bărbaţi arestaţi preventiv pentru că că ar fi organizat trecerea ilegală a frontierei României şi traficarea unui grup de migranţi, Serhat Karatar, comandantul pescadorului, şi secundul său, Jack Daniel Marakha.

romanialibera.ro

[dcp100168]

20 dintre transfugii prinşi pe Marea Neagră au încercat, din nou, să treacă graniţa ilegal

Au cerut azil în România, însă cu prima ocazie, au încercat din nou să treacă graniţa. Este vorba despre 20 dintre cei 68 de migranţi, prinşi la bordul unui pescador, la sfârşitul lunii trecute, în apele Mării Negre. Sirienii şi irakieni au fost cazaţi în Centrul pentru Refugiaţi Galaţi însă cu prima ocazie au fugit spre Capitală şi de aici spre graniţa dintre România şi Ungaria.

Cei 68 de sirieni și irakieni, dar și cele două călăuze din Turcia, au fost găsiți la bordul unui pescador, în 28 februarie. Călăuzele au fost reținute imediat, iar restul migranților au ajuns în Centrul pentru Refugiați Galați.

Pentru 20 dintre transfugi, solicitările de azil politic nu au reprezentat decât o metodă de a câștiga timp pentru un plan de rezervă. Deși inițial toți au depus cereri de azil politic în România, ca să scape de rigorile legii, nu au renunțat nicio clipă la planul a a ajunge în Occident. Așa că au părăsit pe rând Centrul pentru Refugiați Galați și au încercat să treacă din nou granița. Au profitat de ocazie că pot părăsi adăpostul pentru câteva ore pe zi și au plecat spre Capitală cu taximetre sau microbuze. De acolo au plecat cu alte mașini spre vama dintre România și Ungaria. Destinația finală era Austria, însă nu au apucat, nici de această dată, să-și ducă planul la îndeplinire. "20 dintre ei au plecat, însoțiți de alte persoane care i-au organizat. 13 au fost depistați la Salonta, încercând să treacă la unguri în zona Timiș. Ceilalți 7 au fost prinși la Nădlac, în apropierea graniței", a precizat Teodor Niță, procuror în cadrul Parchetului Curții de Apel Constanța. Noua tentativă de a forța ilegal granița i-a adus, din nou, pe transfugi în fața procurorilor constănțeni. 12 dintre ei au fost deja trimiși în judecată pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei în formă continuată iar cei care i-au organizat sunt învinuiți și de trafic de migranți.

reporterntv.ro

[dcp100168]

Şase cetăţeni străini depistaţi cu şedere ilegală în Galaţi

Poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări - Serviciul pentru Imigrări al judeţului Galaţi  au desfăşurat, în perioada 09 - 15 aprilie a.c, mai multe acţiuni, cu forţe proprii şi în cooperare cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi – Secţia 5 Poliţie, pe linia prevenirii şi combaterii şederii şi muncii ilegale a cetăţenilor străini, pe raza de competenţă.

Cu această ocazie, au fost depistaţi, cu şedere ilegală, şase cetăţeni străini, trei din Israel şi câte unul din Turcia,Tunisia şi Moldova.

În urma verificărilor,s-a constatat că persoanele în cauză au intrat în ţară legal, iar la expirarea dreptului de şedere nu au părăsit teritoriul ţării noastre.

Având în vedere cele constatate, pe numele acestora au fost emise decizii de returnare de pe teritoriul României, prin care sunt obligaţi să părăsească ţara în cel mult   15 zile şi au fost sancţionaţi contravenţional patru cu avertisment, iar doi cu amendă în valoare totală de 800 lei.Totodată, la ieşirea din ţară pe numele unuia dintre aceştia se va institui şi măsura de nepermitere a intrării pe teritoriul ţării noastre, pentru o perioadă de doi ani.

Inspectoratul General pentru Imigrări, prin structurile sale teritoriale, continuă organizarea unor astfel de acţiuni privind combaterea şederii ilegale, atrăgând atenţia cetăţenilor străini de a acorda interes reglementării legale a dreptului de şedere pe teritoriul României.

Contăm pe respectul dumneavoastră faţă de legislaţia în domeniul migraţiei şi vă invităm să ne contactaţi pentru orice aspect legat de aplicarea prevederilor legale în domeniu, la telefon 0236.407292 sau vizitând site-ul public la adresa www. igi.mai.gov.ro.

De asemenea, invităm solicitanţii să utilizeze aplicaţia on-line de depunere a documentelor, la adresa www.portaligi.mai.gov.ro, pentru scurtarea timpului de aşteptare la ghişeu şi eficientizarea procesului de preluare a cererilor.

SERVICIUL PENTRU IMIGRĂRI AL JUDEŢULUI GALAŢI

[dcp100168]

Câţi imigranţi poate caza România la Galaţi

Centrul Regional de Cazare si Proceduri pentru Solicitantii de Azil (CRCPSA) Galati este pregatit, daca va fi cazul, sa faca fata unui aflux mare de imigranti, a declarat marti directorul institutiei, comisar sef Dorinel Geru. Potrivit acestuia, CRCPSA Galati are o capacitate de 250 de locuri, care poate fi extinsa cu inca 30 de locuri. De asemenea, Inspectoratul Scolar Judetean Galati poate pune la dispozitie un fost internat, racordat la toate utilitatile, apa, curent, canalizare, cu inca o suta de locuri. In caz de aflux mare de imigranti pot fi amplasate 200-300 de corturi sau locuinte modulare in curtea centrului pe o suprafata de trei hectare.

Seful CRCPSA Galati a mai spus ca au fost alocate sumele de bani si s-au facut achizitiile necesare pentru tot ceea ce le trebuie azilantilor, adica obiectele de uz personal, de igiena, de intretinere, de curatenie. "Suntem pregatiti pentru ce o sa urmeze, pentru ca, sigur, nu cred ca o sa fim ocoliti de criza imigrantilor. Suntem pregatiti sa primim afluxul care o sa fie.

Nu suntem in aceeasi situatie ca Ungaria, avem o situatie aparte, diferita. Nu putem sti ce se va intampla in viitor, dar la ceea ce se preconizeaza si la cifra care se hotarase la un moment dat, o cota de 2.500-2.700 de imigranti gazduiti de Romania, in urmatorii doi ani, eu zic ca se poate face fata, nu e nicio problema", a spus Dorinel Geru.
CRCPSA Galati functioneaza din 2004, are 30 de angajati, dintre care trei ofiteri de decizie, si are compententa pe linia depunerii cererilor de azil pe sapte judete: Galati, Tulcea, Braila, Constanta, Bacau, Vrancea, Vaslui. Obiectul de activitate al centrului il reprezinta primirea cererilor de azil si analizarea lor. De la inceputul anului, au trecut prin centru aproximativ 130 de solicitanti de azil, mai putini decat anul trecut cand au fost peste 200. Cei mai multi sunt din Siria, dar si din Afganistan, Republica Moldova, Sri Lanka, Algeria, Irak si Iran. La ora actuala, in centru sunt 12 imigranti din Siria, Iran, Irak, Sri Lanka si Republica Moldova.
Solicitantii de azil pot sta in Centru cateva luni, dar au fost cazuri cand au stat si trei ani. "Din momentul in care s-a depus cererea de azil si s-a solicitat si asistenta materiala si financiara, atunci suntem obligati sa ii cazam in centru si sa le punem la dispozitie obiectele de igiena, un pat echipat complet, accesul la baie, apa calda, bucatarie, la club, sala de fitness, la terenurile de fotbal si tenis de camp, sala de calculatoare.Dupa ce a depus cererea de azil, imigrantul primeste in 30 de zile un raspuns din partea ofiterului de decizie prin care i se comunica daca a primit sau nu statutul de refugiat. Daca aceasta decizie este contestata in justitie, azilantul poate sta in centru pana cand instanta se pronunta. Unii din Bangladesh au stat in centru chiar si trei ani. Dupa sase luni de sedere in centru, i se acorda un CNP pe baza caruia poate sa se angajeze si sa lucreze in afara centrului. La fel, cei care doresc isi pot continua studiile. Noi avem in centru un regim deschis", a declarat Dorinel Geru.
El a mai precizat ca azilantii au primit ajutoare in alimente si imbracaminte din partea unor ONG-uri, a conationalilor care au afaceri in Romania, dar si a Bisericii. Cu sprjinul arhiepiscopului Casian al Dunarii de Jos, li s-a asigurat o masa calda la Biserica Sf. Parascheva, iar iarna trecuta o suta de imigranti care venisera in papuci si tenisi au primit ghete si bocanci.

ziare.com

[dcp100168]

Primii 1.700 de refugiaţi vor sosi în România în luna noiembrie

Primii imigranți vor ajunge în România în luna noiembrie, a declarat consilierul pe politici europene al președintelui Klaus Iohannis, Leonard Orban în cadrul unui interviu la Europa FM, citat de B1TV. Acesta a adăugat că în România vor ajunge aproximativ 1.700 de refugiați și vor fi cazați în cele șase centre de primire diponibile, unde vor fi verificați, iar cine nu are dreptul la azil nu va putea rămâne în țară.

România s-a angajat să primească imigranți la cererea Uniunii Europene în centrele de la București, Giurgiu, Galaţi, Șomcuța Mare și Rădăuți și Timișoara, iar pentru fiecare persoane UE va dispune de șase mii de euro destinați cheltuilelior cu apa, hrană, cazare și servicii consulare.

În ciuda acestor lucruri, Leonard Orban a avertizat că acești bani nu sunt suficienți, având în vedere că România nu e pregătită să primească imigranți, deși și-a arătat solidaritatea față de țările care se confruntă cu un număr mare de refugiați. În aceste condiții, Orban recomandă Guvernului să pregătească un plan pentru a putea face față fluxului de imigranți pe termen lung și pentru a preveni  eventualele probleme de securitate.

curierulnational.ro

[dcp100168]

Un canadian şi doi israelieni locuiau ilegal în Galaţi

În ultimele opt zile, poliţiştii din cadrul Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Galați au desfășurat cu forțe proprii o acțiune vizând prevenirea șederii și a muncii ilegale a străinilor. În urma acestei acțiuni, potrivit datelor din comunicatul de presă al instituției, polițiștii de la Imigrări au depistat trei cetățeni străini cu vârste cuprinse între 21 și 26 de ani, este vorba despre doi cetățeni din Israel și unul din Canada, care stăteau ilegal în județ. Pe numele celor trei s-au emis decizii de returnare de pe teritoriul României, trebuie să părăsească țara în maxim 15 zile, și au fost și amendați fiecare cu 1.000 de lei. La ieșirea din țară, pe numele cetățeanului canadian va fi luată și decizia de nepermitere a reintrării acestuia în țară pe o perioadă de trei luni.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Patru cetăţeni străini depistaţi cu şedere ilegală în Galaţi

Poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări - Serviciul pentru Imigrări al judeţului Galaţi  au desfăşurat, în perioada 17 - 23 noiembrie a.c, mai multe acţiuni, cu forţe proprii, pe linia prevenirii şi combaterii şederii şi muncii ilegale a cetăţenilor străini, pe raza de competenţă. Cu această ocazie, au fost depistaţi, cu şedere ilegală, patru cetăţeni străini, cu vârste cuprinse între 22 şi 42 de ani, din Tunisia, Ucraina, Moldova şi Maroc.

În urma verificărilor, s-a constatat că persoanele în cauză au intrat în ţară legal, iar la expirarea dreptului de şedere nu au părăsit teritoriul ţării noastre şi nici nu au întreprins demersuri pentru prelungirea acestui drept. Având în vedere cele constatate, pe numele a trei persoane au fost emise decizii de returnare de pe teritoriul României, prin care sunt obligate să părăsească ţara în cel mult 15 zile, şi au fost sancţionate contravenţional cu amenzi în valoare totală de 800 lei, conform prevederilor OUG 194/2002, privind regimul juridic al străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Cetăţeanul ucrainean, întrucât, are calitatea de  membru de familie al unui cetăţean român, a fost îndrumat către sediul Serviciului pentru Imigrări, cu documentele necesare, în vederea reglementării dreptului de şedere în scop de reîntregire a familiei. Totodată, a fost sancţionat cu avertisment scris.

SERVICIUL PENTRU IMIGRĂRI AL JUDEŢULUI  GALAŢI

[dcp100168]

România, al doilea „importator” de azilanţi din Europa de Est. Ce le oferim străinilor care vânează Occidentul

* Conform statisticilor oficiale, în ultimii trei ani, doar Polonia a depăşit România din punct de vedere al numărului de azilanţi din ţările arabe * Deşi puţini rămân aici, străinii care fug de război sau de sărăcie au găsit, temporar, cazare, calificare, subvenţii şi toleranţă din partea localnicilor * Solicitanţii de azil nu vor să muncească în România * Refugiaţii trec pe la cursuri doar de curiozitate sau ca să bifeze obligativitatea eforturilor de integrare în vederea obţinerii paşaportului * Promisiuni din partea UE

 

De mai bine de zece ani, Galaţiul este unul dintre cei şase poli din România către care sunt direcţionaţi străinii care ajung ilegal la noi în ţară şi care solicită azil, pe diferite motive. Majoritatea veniţi din Orientul Mijlociu, dar şi din ţări asiatice mai îndepărtate (preponderent India şi Bangladesh), străinii nu au ca ţintă România. Nu vor să se stabilească aici, fiind atraşi de sistemul social din statele occidentale, precum Germania, Franţa, Anglia sau ţările scandinave. Un factor important este şi prezenţa în ţările-ţintă a membrilor de familie, fugarii prinşi la frontiera română susţinând frecvent că se îndreaptă spre Vest ca să îşi reîntregească familiile. Deşi România nu este astfel decât un „rău” necesar, aici îi aşteaptă o perioadă de circa un an, în care beneficiază de multe drepturi. Dacă sunt dispuşi să se conformeze procedurilor de acordare a azilului şi odată cu acesta a drepturilor de muncă şi liberă circulaţie, drumul spre Occident le este deschis şi nimic nu îi mai poate ori să ajungă acolo unde doresc.

România, "mama răniţilor"

Aşa se face că, în ultimii trei ani, numărul străinilor aflaţi în această situaţie, preluaţi de România, inclusiv prin centrul la Galaţi, a crescut progresiv. Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al ONU a raportat, pentru perioada 2010 - 2012 un trend ascendent al asimilării străinilor de către statele Europei Centrale şi de Est, clasament condus de Polonia şi în care România deţine locul al doilea. Numărul solicitanţilor de azil pe care i-a asimilat ţara noastră în intervalul menţionat a crescut de la 887 la 2.064 şi, mai apoi, la 2.511. În 2012, 161 din numărul străinilor ajunşi ilegal pe teritoriul Românii au fost declaraţi refugiaţi.

Pasul I. Declaraţia de azil

Imediat după ce le este identificată prezenţa pe teritoriul statului român, străinilor care nu au drept de trecere li se pune în vedere că au două variante. Ori să fie cercetaţi penal şi expulzaţi mai apoi în ţările de origine ori să li se ofere şansa să aplice pentru azil. Cei care visează la Occident, aleg a doua varianţă şi de aici sunt incluşi în procedura de acordare. Chiar înainte să ajungă într-un centru de cazare, aşa cum este şi cel de la Galaţi, străinii sunt  amprentaţi, li se face un control medical sumar şi li se oferă un document de identitate temporar. Toate condiţiile pe care azilantul trebuie să le îndeplinească pentru a i se accepta cererea sunt înscrise în Legea 122/2006, privind azilul în România.

Pasul II. Integrarea

Cei cărora le sunt acceptate cererile de azil ajung în centre, pentru a fi ajutaţi să se integreze în societate. Integrarea, obligaţie şi drept totodată, presupune că cetăţenii străini au aceleaşi beneficii ca cetăţenii români, mai puţin dreptul de a alege şi de a fi aleşi. Cu alte cuvinte, autorităţile române le pun la dispoziţie posibilitatea de a învăţa limba română, de a urma cursuri de calificate, de a beneficia de asistenţă medicală. Timp de şase luni, vreme în care se pot plimba liberi oriunde doresc, supunându-se doar obligativităţii ca la ora prevăzută de programul centrului să fie în incinta instituţiei, străinii solicitanţi de azil primesc şi un ajutor de la stat, în cuantum de 544 de lei pe lună. În cazul în care după evaluarea de şase luni, dovedesc cu argumente temeinice că nu se pot întreţine, perioada de subvenţionare se poate prelungi cu încă trei luni. Profesori de limba română, diverse ONG-uri sau reprezentanţi ai unor minorităţi locale le sunt alături străinilor pentru a le facilita integrarea şi acomodarea cu valorile societăţii europene, mult diferite de cele ale ţărilor din care provin. Deloc de neglijat este aspectul religios. Majoritatea musulmani, azilanţii proveniţi din ţări precum Siria, Afganistan, Maroc sau Irak au asigurate condiţiile de a-şi practica cultul şi a-şi exprima opiniile religioase, în incinta centrului funcţionând o sală de rugăciuni, un club şi chiar o sală de fitness. Străinii au şansa să obţină drept de muncă pe teritoriul României, se pot angaja şi primesc un paşaport special cu care pot circula în ţările UE. Nici cei care nu dobândesc statutul de azilant nu sunt îndepărtaţi cu una, cu două. Legea le permite să conteste în instanţă dispoziţia Oficiului Român pentru Refugiaţi, astfel încât şederea pe teritoriul României, la dispoziţia centrelor de cazare, se poate prelungi la câţiva ani.

Riscuri: azilanţii fug frecvent din centre

Un aspect care nu poate fi reprimat, legal, este cel al stabilităţii solicitanţilor de azil. Odată introduşi în procedura de acordare a acestui statut, străinii sunt, aşa cum am arătat mai sus, oameni liberi. Pot merge oriunde şi pot face orice, cu condiţia să revină seara în centru. În ciuda acestor condiţii, au fost numeroase cazuri în care refugiaţii au dezertat şi au plecat spre vestul ţării, în încercarea de a-şi întâlni alţi confraţi ori de a căuta soluţii să iasă din ţară, pentru a ajunge în Occident. Cel mai mare lot care a părăsit Centrul de la Galaţi a fost cel din vara lui 2014, când 16 adolescenţi afgani, membri ai unui grup de 39 de călători clandestini interceptat la Constanţa, au fugit imediat după ce le-au fost făcute formalităţile de introducere în instituţia de cazare şi cu mult înainte să obţină acordul şi respectiv statutul de azilant care le-ar fi dat dreptul la paşaport. Au fost găsiţi în vestul ţării, în timp ce se îndreptau spre graniţă, cu scopul de a ajunge în Germania.

Putem primi 500 de străini
În contextul sosirii valului de migranţi, o eventuală extindere a capacităţii de cazare la Galaţi ar viza 500 de locuri, cuprinzând cele 250 de locuri existente deja în centru, la care s-ar adăuga corturile şi internatele puse la dispoziţie de Inspectoratul Şcolar. Conform estimărilor făcute în toamna acestui an, în jurul celor şase centre ale Inspectoratului General pentru Imigrări, aflate în prezent în ţară la Timişoara, Şomcuta Mare, Giurgiu, Bucureşti, Rădăuţi şi Galaţi s-ar putea asigura puţin peste 1.500 de locuri, mult sub numărul estimat de străini care ne-ar putea fi alocat, în jur de 6.000.

Solicitanţii de azil nu vor să muncească în România
Teoria ca teoria, dar practica ne omoară! Deşi statele care primesc azilanţi au obligaţia să le asigure acestora îndeplinirea unor condiţii precum calificarea, găsirea unui loc de muncă sau învăţarea limbii statului cărui îi solicită azil, în realitate, străinii care aşteaptă câteva luni emiterea actelor cu care să poată merge în Occident nu sunt deloc interesaţi nici să înveţe vreo meserie, nici să se înţeleagă cu populaţia autohtonă în limba naţională.

În ceea ce priveşte situaţia solicitanţilor de azil care au stat în ultimii ani în centrele de la Galaţi, cifrele arată clar tendinţa acestora de a beneficia pe cât posibil doar de cazare, masă şi banii pe care îi primesc de la stat. Cu puţin noroc, în perioada în care au beneficiat de indemnizaţia plătită de statul român, s-a finalizat şi procedura de acordare a azilului şi majoritatea s-au dus în ţările vestice, unde sistemul social este de departe mult mai atrăgător.

Dovada: cel puţin de la începutul acestui an, niciun solicitant de azil nu a fost interesat de vreun program de formare profesională cât timp s-a aflat cazat în Centrul de de Galaţi. "În evidenţele AJOFM Galaţi, din ianuarie şi până în prezent, nu este niciun cetăţean străin înregistrat şi, implicit, nu putem vorbi de programe de formare profesională sau de ocuparea unui loc de muncă", ne-a declarat Nicoleta Harţegan, directorul executiv adjunct al AJOFM Galaţi.

Pentru o vedere de ansamblu asupra problemei legate de eforturile de învăţare a unei meserii sau de ocupare a unui loc de muncă, chiar şi temporar, merită luată în considerare şi statistica ultimilor ani. În 2014, AJOFM susţine că a înregistrat trei solicitări, în 2013 - una, în 2012 - două, în 2011 - patru, iar în 2010 - 34 de cereri de calificare şi/sau angajare. "Toate aceste persoane au beneficiat de informare şi consiliere din partea AJOFM Galaţi şi au ieşit din evidenţa noastră prin nereînnoirea cererii", completează reprezentantul AJOFM.

Cui foloseşte limba română?

Nici posibilitatea de învăţare a limbii române, măcar la nivel de conversaţie, nu pare să fie o obligaţie care să îi trimită pe străinii aflaţi în tranzit la şcoală. La fel ca în cazul calificării, limba română este opţională pentru solicitanţii de azil care nu dovedesc constanţă în frecventarea cursurilor. Motivele pentru care majoritatea trec pe la ore doar ca să bifeze că au fost şi să dea bine la "eforturile de integrare" ar fi că ei se înţeleg în limba lor cu ceilalţi confraţi din centru, care formează universul lor şi că cele două-trei noţiuni de limbă engleză le sunt suficiente să se înţeleagă cu autorităţile române şi cu occidentalii, odată ce ajung în Vest.

Ne-o confirmă chiar dascălii desemnaţi de Inspectoratul Şcolar să îi înveţe româneşte pe fugari. "Ei au un program de patru ore pe săptămână pentru cursuri de limba română, dar vă pot spune că foarte puţin erau cu adevărat interesaţi. E greu de ţinut o statistică, pentru că veneau o dată sau de două ori şi apoi nu mai apăreau. În special tinerii mai treceau pe la şcoală, dar persoanele mai în vârstă sau femeile, care trebuiau să aibă grijă de familii, mai deloc", ne-a spus Ramona Piticari, profesor de limba română şi director al Liceului Teoretic "Dunărea" din Galaţi.

În perspectiva valului de refugiaţi care ar putea veni şi la Galaţi, Ministerul Educaţiei le-a solicitat Inspectoratelor Judeţene liste cu profesori de limba română care s-ar putea ocupa de pregătirea străinilor. "Am transmis o listă cu zece nume de profesori", ne-a asigurat Nicoleta Crânganu, inspector de limba română.

Mirajul ajutoarelor sociale: Cele mai tentante ţări europene

Plecaţi din ţările de origine din cauza situaţiei economice sau pe fondul unor conflicte armate, refugiaţii care caută să se stabilească în Europa sunt selectivi când vine vorba de statul pe teritoriul căruia poposesc. Avantajele materiale, posibilitatea de a obţine rapid drept de muncă, asistenţa medicală sau chiria plătită de stat sunt criteriile care fac diferenţa între ţările de tranzit şi cele de destinaţie.

Iată care sunt cele mai generoase ţări:

Austria le oferă străinilor care solicită azil pe teritoriul ei câte 50 de euro pe lună dacă sunt cazaţi în centre, plus masă sau alocaţii de hrană de 5 euro pe zi. Cei care îşi găsesc locuinţă primesc până la 450 de euro lunar pentru chirie, mâncare şi cheltuieli, 150 de euro pe an pentru haine şi 210 euro pe an pentru rechizite în cazul familiilor cu copii.

În Belgia, un refugiat cazat în centru, dacă prestează munca în instituţie, poate primi până la 185 euro pe lună.

Un refugiat solicitant de azil cazat într-un centru din Finlanda primeşte între 267 şi 316 euro pe luna, dar trebuie să îşi asigure mâcarea. În plus, trebuie să muncească în folosul comunităţii.

Franţa oferă o alocaţie de 343,5 euro pe lună până la primirea dreptului de azil. Dreptul de muncă poate fi dobândit după 12 luni.

Mult vizata Germanie îi asigură din start unui refugiat 143 euro pe lună pentru “nevoile de bază” şi până la 92 euro pe lună pentru copii, plus mese gratuite. În timp, suma creşte. După primirea dreptului de azil sau după 15 luni, refugiatul primeşte 400 de euro pe lună plus decontarea costurilor cu chiria şi incălzirea.

În cazul în care ajunge să fie recunoscut de statul elveţian, un refugiat se poate considera fericitul câştigător al unei alocaţii lunare de 1.100 de euro şi al dreptului de a munci fără permis.

În Marea Britanie, alocaţia săptămânală primită de un refugiat este de 37 euro, la care se adaugă bonusuri pentru femeile gravide şi copii. Cazarea este suportată de stat, dar până la dobândirea azilului, când au toate drepturile cetăţenilor britanici, refugiaţii nu au voie să muncească.

În Norvegia, refugiaţii pot face munci sezoniere şi primesc alocaţii pentru haine şi produse de igienă. După primirea azilului, statul le plăteşte chiria până la 5 ani şi le dă o alocaţie pentru cheltuieli curente.

Olanda pune la bătaie alocaţii săptămânale de 20-45 euro pentru mâncare şi 13 euro pentru alte cheltuieli. Dacă muncesc în centre, refugiaţii primesc bani în plus.

În Suedia, un refugiat primeşte 7,6 euro pe zi într-un centru unde nu i se asigură masa. După primirea azilului, primeşte o alocaţie de la 720 de euro pe lună.

Pentru refugiaţii de la Galaţi, mici ajutoare de la comunitatea turcă

Comunitatea musulmană din Galaţi numără puţini oameni, majoritatea la vârsta pensiei, astfel că şi posibilităţile lor financiare sunt destul de reduse, când vine vorba de ajutorarea solicitanţilor de azil. Cu toate acestea, pentru străinii care sunt adăpostiţi de Centrul de Refugiaţi de la Galaţi, sprijinul material al Comunităţii Turce devine esenţial, mai ales în primele săptămâni de şedere, până primesc subvenţiile de la statul român.

"Noi îi ajutăm cât putem, cu haine şi alimente, când ne solicită cei de la Centru. Chiar recent ne-au transmis că au nevoie de îmbrăcăminte pentru iarnă, alimente şi carne pentru sărbători. Noi facem tot posibilul să îi ajutăm, pentru că avem această înţelegere cu instituţia. Totul se face prin intermediul lor, cu acte justificative", ne-a precizat Gulten Abdulla Nazare, preşedinta filialei gălăţene a Uniunii Democrate Turce (UDT) din România.

Din nefericire, micuţa comunitate turcă din Galaţi nu prea beneficiază de sprijinul mediului de afaceri din zonă în aceste demersuri caritabile, cei care sar mai degrabă în ajutor fiind întreprinzătorii străini de origine musulmană din alte judeţe. "Ne-au mai ajutat cei de la Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea, care ne-au mai trimis colete şi care şi-au arătat mereu disponibilitatea să ne susţină", a completat Gulten Abdulla Nazare.

6.000 de euro pe cap de refugiat

Conform angajamentelor României la Consiliul JAI, ţara noastră ar putea primi în jur de 1.800 de refugiaţi. Pentru fiecare dintre străinii care ar urma să fie găzduiţi în cele şase centre din ţară, Guvernul ar urma să primească câte 6.000 de euro, banii urmând să acopere costurile pentru cazare şi servicii consulare, indiferent de perioada cât va sta imigrantul pe teritoriul statului român.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primii imigranţi relocaţi ajung la Galaţi pe 3 martie

Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a anunțat marți, în cadrul unei dezbateri pe tema fluxului de migranți, că România va primi în total 6.205 refugiați în următorii doi ani. Pe 3 martie vor ajunge primii 11 la Galați, scrie Euractiv.

Conform mecanismului de relocare a refugiaților din Grecia și Italia în statele membre ale UE, adoptat de Consiliul JAI cu majoritate calificată (România a votat împotrivă), țara noastră urmează să primească 6.205 refugiați. Numărul acestor refugiați cuprinde perioada a doi ani de zile, respectiv 2016 și 2017. Anul acesta, România urmează să primească 1.705 refugiați. În acest moment, IGI a cerut Italiei un număr de 190 de refugiați din hotspoturile sale, iar Greciei 125. Acesta ar trebui să reprezinte primul val de relocare către țara noastră, adică un total de 315 refugiați.

Primii care vor sosi în România sunt 11 refugiați programați să ajungă la centrul de cazare și proceduri pentru socilitanții de azil din Galați.

Despre țările de origine ale acestor refugiați, IGI nu a dat detalii în cadrul dezbaterii desfășurate la sediul Reprezentanței Comisiei Europene de la București.

romanialibera.ro