Zeci de refugiaţi străini locuiesc la Galaţi

[dcp100168]

Reţeaua româno-siriană a traficului de migranţi spre Europa trece şi prin Galaţi

• Investigație realizată de către Delphine Reuter, Cătălin Prisacariu, Giampaolo Musumeci, Hamoud Almahmoud, Nadia Al Shiyyab, Frédéric Loore, Jean-Yves Tistaert, Nikolia Apostolou și Safak Timur, cu sprijinul Journalismfund.eu

Contrabandiștii de ființe umane profită de disperarea refugiaților din Orient, vânzându-le servicii de „călătorie” din care se îmbogățesc și prin care își alimentează cu bani gheață afacerea criminală. Dar cei care fug către Europa, deși plătesc mii de euro sau dolari pe un drum către Vest, nu sunt în nici un caz tratați ca pasageri la clasa întâi. Dimpotrivă, sunt aruncați în cala câte unui cargo sau înghesuiți în bărci de cauciuc, sunt de multe ori abandonați fără ca traficanților să le mai pese de soarta lor. Cine sunt acești răufăcători, foarte bine organizați, din spatele transporturilor navale ilegale cu migranți?

Marfa de pe Blue Sky M: aproape o mie de oameni. Noaptea dinspre 30 spre 31 decembrie 2014. Un elicopter al Pazei de Coastă italiene zboară deasupra unui cargo care se îndreaptă spre țărmul italian. Cargoul cu numele Blue Sky M nu răspunde apelurilor de identificare. Pare că vasul e abandonat, fără căpitan și fără echipaj. Iar vântul suflă cu putere și marea e agitată. Să fie un vas kamikaze, cu explozibil la bord? În orice scenariu însă, Blue Sky M trebuie controlat, așa că agenții Pazei de Coastă italiene iau decizia să coboare pe puntea cargoului. Iar la bord nu găsesc explozibili. Ci oameni. Sute și sute de oameni. Îngrămădiți în burta navei de mărfuri generale. Înțeleg pe loc că au de-a face cu încă un vas care transportă ilegal migranți în Europa. Paza de Coastă preia controlul vaporului, care e direcționat spre Gallipoli. După acostare, căpitanul Rani Sarkas, aflat la bord, dar care abandonase comenzile, e arestat.

Zeci de copii şi mii de dolari de pasager

„Nu vom uita niciodată acea noapte”, ne-a povestit un reprezentant al unei agenții umani­ta­re care se afla la țărm când cargoul a ajuns la Gallipoli. “Erau 60 de copii la bord și o femeie chiar a născut în timpul călătoriei”. Prețul plătit de migranți pentru scurta excursie pe mare este foarte mare: fiecare pasager pare să fi dat între 4.500 și 6.000 $. Traficanții au încărcat 768 de migranți pe Blue Sky M, de la care au încasat între 3,5 și 4,6 milioane $. O sursă din interiorul Pazei de Coastă italiene ne-a explicat că o navă cargo precum aceasta este mijlocul de transport perfect pentru traficanți, care își cresc la maximum profitul și își reduc la minimum riscurile. Ba chiar există avantaje și pentru membrii echipajului, care pot dispărea ascunzându-se în mulțimea care coboară de pe vas. Ceea ce nu s-a întâmplat în cazul echipajului Blue Sky M, dar s-a întâmplat cu alte transporturi ilegale.

Căpitanul a încasat 25.000 de dolari pentru operaţiune

O sursă din sistemul judiciar italian a arătat că fiecare membru al echipajului Blue Sky M a câștigat cam 5.000 de dolari, în timp ce căpitanul Rani Sarkas a fost plătit cu 25.000 de dolari. Le-a declarat polițiștilor că banii i-au fost dați soției sale, care locuiește în Siria, la Tartous. E posibil ca familia lui Sarkas să fi încasat și pentru alți membri ai echipajului implicați în operațiunea ilegală. Și Ali Assi Amer, inginerul-șef al navei, care a scăpat, a primit 25.000 de dolari de la capii rețelei de contrabandă cu migranți. Dar Sarkas nu a fost la fel de norocos sau de priceput ca alți traficanți: a fost condamnat pentru trafic de ființe umane la șase ani de închisoare și plata unei amenzi de milioane de euro. Hasan Badou, Ramez Suliman și Youssef Kashouf, de asemenea membri ai echipajului de pe Blue Sky M, au fost și ei condamnați la închisoare și la plata unor amenzi grele.

Căpitanul Sarkas, căsătorit și tată, cu legături și cunoștințe în multe porturi, a fost și intermediar în tranzacții cu cargouri vechi în numele unor clienți din Orientul Mijlociu. Sarkas a colaborat cu proprietarii unei nave numite Haddad 1 pe care aceștia încercau să o vândă. În septembrie 2015, Haddad 1 a fost capturată de autoritățile grecești după ce o inspecție la bord arătase că aceasta transporta arme. Nava a fost escortată până în Portul Heraklion, unde s-a descoperit că în containerele de pe Haddad 1 se aflau 5.000 de arme de foc automate. Vasul se află și acum în Portul Heraklion.

Rani Sarkas le-a explicat autorităților italiene că fusese recrutat printr-un bărbat cu numele Abu Haidar, din Tartous, să se ocupe de traficul de migranți. Sarkas a mai declarat că Haidar era liderul unei “agenții siriene”, dar sursa noastră din sistemul judiciar italian a arătat că, de fapt, Sarkas pare să acopere pe cineva mult mai important decât Abu Haidar. Cineva care a orchestrat toată operațiunea de trafic de migranți de la bun început.

Reţeaua de investigaţie

În ultimele patru luni, o echipă de opt jurnaliști din șase țări și un specialist în traficul de ființe umane au colaborat pentru a descoperi oamenii și firmele care fac profituri grase de pe urma călătoriilor riscante pe care le vând migranților și refugiaților care speră să traverseze Mediterana pentru a ajunge în Europa. Unele din aceste călătorii au sfârșit dezastruos: navele s-au răsturnat ori s-au scufundat, ucigând toți pasagerii. În aprilie 2015, 800 de migranți s-au înecat când nava pe care se aflau s-a răsturnat în largul coastelor libiene.

Echipa de jurnaliști a discutat cu procurorii care investighează aceste cazuri, a cercetat documente comerciale și a verificat informațiile în diverse baze de date maritime. A rezultat, astfel, o listă cu nave suspecte folosite pentru a transporta migranți, aflate pe lista neagră din cauza activităților ilegale în care fuseseră implicate. Unora dintre vase le-a fost interzis accesul în apele teritoriale europene pentru încălcarea regulilor de siguranță maritimă; altele au încălcat embargo-ul impus Siriei; vase dintr-o a treia categorie au fost identificate de către Consiliul de Securitate al ONU ca mijloace de transport pentru traficul de armament. Echipa a descoperit că cel puțin 17 nave cargo au plecat din Turcia între septembrie 2014 și ianuarie 2015, transportând ilegal migranți (printre acestea: Sandy, Paris Zain, Vitriol, Merkur 1, Tiss și altele). În fiecare săptămână din această perioadă au avut loc operațiuni de salvare. În total, cel puțin 6.000 de migranți au fost îmbarcați la bordul acestor mijloace de transport care sunt nu doar vechi, dar și prost întreținute. Aproape toți migranții erau sirieni. Și toți veneau din Turcia.

În cazul Blue Sky M, de exemplu, pasagarii au fost îmbarcați pe coasta sudică a Turciei, în apropierea Siriei. Traficanții au folosit bărci mici pentru a transporta migranții de pe plaja de la Mersin până la cargoul ancorat în larg.

Conexiunea românească

Cei care fac bani din traficul de migranți sunt, în mare parte, sirieni care provin din Tartous și Latakia, cele mai mari porturi siriene aflate pe coasta siriană între Liban și Turcia. Această grupare de traficanți este eterogenă și aduce laolaltă armatori, agenții de import-export, marinari, căpitani de navă și tot felul de intermediari care lucrează cu toții împreună pentru profituri din ce în ce mai mari din afacerea ilegală cu trafic de migranți.

Unele dintre cargourile folosite pentru a transporta migranți din Turcia către Europa aparțin acelorași companii navale. Ceea ce arată existența unei rețele extinse de organizații și companii care lucrează împreună.

Surprinzător, însă, povestea cargoului Blue Sky M are mai multe legături cu Galați și Constanța decât cu Tartous și Latakia. Ani la rând, Blue Sky M a fost vândut, cumpărat și folosit de către oameni aparținând aceluiași grup de afaceriști din cele două orașe portuare românești. Cu toții sunt profesioniști de shipping, unii dintre ei având legături cu afaceri dubioase, inclusiv trafic de armament.

Port la Marea Neagră, Constanța e de multă vreme un paravan pentru tot felul de activități ilegale, dar și punct de intrare în Uniunea Europeană. Echipa de jurnaliști a reușit să identifice coloana vertebrală a organizației la Constanța și Galați, orașe unde diaspora siriană este foarte activă. Printre sirienii care se ocupă de afacerea traficului de ființe umane sunt și unii implicați în trafic de arme și țigări, iar alții au fost și condamnați penal.

Blue Sky M, în proprietatea martorului lui Omar Hayssam

În 2011, Saleh Emad, un sirian care locuiește la Galați, a cumpărat Blue Sky M de la Bittar Ahmad, un cetățean român de 51 de ani născut la Talkalakh, în Siria. Printre afacerile lui Bittar Ahmad s-a numărat și transportul de cherestea pentru Mustafa Tartousi, un sirian de 54 de ani care deținea companii de shipping la Constanța. În noiembrie 2014, Tartousi a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru că și-a ajutat un fost partener de afaceri, pe Omar Hayssam, să fugă din România în timp ce era cercetat penal pentru răpirea a trei jurnaliști români în Bagdad în 2005. Hayssam a fost scos din țară în 2006 la bordul unui vas aparținându-i lui Mustafa Tartousi, Iman T, și transportat în Egipt. În 2008, Omar Hayssam a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru terorism. Fuga sa, în 2006, a dus la demisiile procurorului general al României și șefilor de servicii secrete. Bittar Ahmad a fost audiat ca martor în cazul Hayssam, de procurori, în 2006, și de către judecători, în 2014, în timpul procesului lui Mustafa Tartousi. Totuși, Bittar Ahmad nu a fost niciodată pus sub acuzare, deoarece anchetatorii nu au găsit dovezi că acesta ar fi avut legătură cu fuga lui Omar Hayssam din România.

După ce a cumpărat Blue Sky M, Saleh Emad a încheiat un contract cu Mikhael Deaibes (prin firma acestuia, Mike Shipping SRL), un libanez care locuiește la Constanța, pentru ca acesta din urmă să se ocupe de actele de agenturare ale navei, dar și ale altor două, Blue Sky S și Blue Sky E. Saleh Emad a contractat și firma Info Market SRL din Constanța, al cărei rol era să asigure certificatele de siguranță navală pentru Blue Sky M. La vedere, însă, proprietarul Blue Sky M este aproape imposibil de aflat oficial: deși Saleh Emad a admis, într-o discuție telefonică purtată cu echipa noastră de jurnaliști, că a cumpărat Blue Sky M de la Bittar Ahmad, cargo pe care l-a deținut până în 2014, nava nu este înregistrată pe firma deținută de el în România, Syrom Shipping SRL Galați.

Vânzarea navei în 2014, ne-a dezvăluit Mikhael Deaibes, s-a făcut printr-o companie offshore din Panama, Blue Sky Shipping Int SA. De altfel, în cazul multor nave, aceasta este procedura curentă: înființarea unei companii offshore care, în acte, să fie proprietarul vasului. Motivul principal al manevrei nu este neapărat ascunderea adevăratului proprietar, deși și acesta este valabil, cât protejarea proprietarului de plata unor eventuale daune în cazul unor accidente.

Offshore înfiinţat special pentru vânzare

Cum a ajuns Blue Sky M să fie implicată într-o operațiune de contrabandă cu migranți și care era proprietarul navei în momentul preluării acesteia de către paza italiană de coastă? În mod foarte convenabil, cargoul a fost vândut cu numai câteva săptămâni înainte de operațiunea ilegală de trafic de ființe umane. Conform documentelor obținute de către echipa noastră de jurnaliști, cumpărătorul Blue Sky M a fost un alt sirian, Ahmad Haj Hamoud, de 31 de ani. Am intrat în posesia unei copii a pașaportului său, printr-o sursă din România, iar datele au fost ulterior confirmate de către Ministerul Transporturilor din Republica Moldova (Blue Sky M era înregistrat sub pavilion moldovenesc). În ciuda documentelor pe care le deținem, însă, nu există certitudinea că, într-adevăr, Ahmad Haj Hamoud ar fi cumpărătorul real al navei, câtă vreme tranzacția a fost efectuată prin companii offshore. Este sigur, însă, că în acte cumpărătorul e compania Junos International Inc., înființată în Belize (deținută, pe hârtie, de Ahmad Haj Hamoud), iar vânzătorul este Fairway Navigation Ltd din Insulele Marshall. Din documente mai reiese că vânzarea a avut loc pe 8 decembrie 2014, cu trei săptămâni înainte ca vasul să ajungă în Italia. Firma Junos International Inc., de altfel, pare să fi fost destinată acestei tranzacții: conform registrului companiilor din Belize, a fost înființată pe 18 noiembrie 2014.

Traseul contrabandei cu migranţi: Bulgaria - Turcia - Italia

Operațiunea de trafic de ființe umane a început imediat ce cargoul Blue Sky M a fost vândut către Ahmad Haj Hamoud. La momentul vânzării, nava se afla în portul bulgăresc Varna, a navigat apoi prin strâmtoarea Dardanele spre portul turcesc Mersin. Pe 20 decembrie, a avut o avarie de motor la Tasucu, un port pe coasta sudică a Turciei - sau cel puțin asta a comunicat echipajul autorităților portuare. Tasucu e un port mic la 100 de kilometri vest de Mersin. Pe 28 decembrie, cu migranții probabil la bord deja, cargoul a navigat mai întâi spre Grecia, apoi spre Italia. Două zile mai târziu, Blue Sky M era capturat de către paza de coastă italiană.

(va urma)

romanialibera.ro

Episodul II. Galaţi şi Constanţa, centrele combinaţiilor cu nave pentru refugiaţi

Cine se află, totuși, în spatele vasului de traficanți Blue Sky M? Așa cum am arătat în ediția de ieri, la data preluării cargoului de către paza de coastă italiană, în noaptea de 30 decembrie 2014, Blue Sky M era oficial în proprietatea off shore-ului Junos International Inc din Belize. Asociatul unic al acestei companii offshore este sirianul Ahmad Haj Hamoud, așa cum reiese din documente intrate în posesia echipei de investigații. În ciuda eforturilor jurnaliștilor din România, Turcia, Italia și Siria, nici o informație relevantă nu a fost obținută despre acest sirian născut în 1984. Cu alte cuvinte, Ahmad Haj Hamoud pare anonimul perfect care să acopere, de fapt, adevărații capi ai rețelei de trafic de migranți. Singurul care, în acest context, putea oferi mai multe informații despre Ahmad Haj Hamoud era celălalt personaj din tranzacție, adică vânzătorul, respectiv Saleh Emad.

Acesta este sirian, dar locuiește la Galați cel puțin din anii ʹ90. În discuția telefonică avută cu noi, Saleh Emad ne-a răspuns, ironic, că nu are încă cetățenie română pentru că nu are suficientă “vechime” în țară, e aici de “doar” 26 de ani. Saleh Emad deține o singură companie în România, Syrom Shipping SRL Galați, integral. Este o societate comercială de agenturare, care se ocupă de actele portuare necesare vaselor. În lumea agenților de shipping și a oamenilor de afaceri navale din Galați, Saleh Emad este cunoscut ca unul care “duce nave la fier vechi în Turcia”.

Prin intermediul unor companii offshore, însă, sirianul este și armator: deține nave. De altfel, a și admis că a fost proprietarul Blue Sky M, dar susține că i-a vândut-o unui alt sirian, lui Abdul Osaili, la mijlocul anului 2014. Abdul Osaili a fost și căpitanul vasului Blue Sky M și este cunoscut în mediul marinăresc de la Constanța, unde ajunge destul de des la bordul câte unei nave.

Osaili a vândut un morman de fier vechi plutitor

Așadar, în decembrie 2014, cel care i-a vândut Blue Sky M lui Ahmad Haj Hamoud a fost Abdul Osaili. Informația ne-a fost furnizată nu doar de către Saleh Emad, dar și de către Johar Hasan (un alt sirian cu afaceri navale la Constanța) și de către un alt personaj din mica lume a shipping-ului constănțean, a cărui identitate nu o vom dezvălui. Abdul Osaili, însă, nu a fost de găsit de către echipa de investigații. În ciuda numeroaselor apeluri pe numărul său de mobil (unul bulgăresc, Osaili fiind foarte des prezent în portul Varna) și a mesajelor trimise, Abdul Osaili nu a fost de acord să stea de vorbă cu noi. Ceea ce naște suspiciuni asupra vânzării Blue Sky M, cu atât mai mult cu cât căpitanul s-a lăudat cu un preț mult prea mare pentru starea navei. Personajul a cărui identitate am decis să o protejăm a dezvăluit echipei de jurnaliști că Blue Sky M era de vândut ca fier vechi și că nu mai putea respecta condițiile legale de siguranță pentru navigat. Mai mult decât atât, Abdul Osaili căuta doar un moment propice pentru a o vinde în Turcia, țara cunoscută ca cimitir al navelor din Marea Neagră. Cu toate acestea, a adăugat sursa noastră, căpitanul Blue Sky M s-ar fi lăudat că ar fi obținut 400.000 de dolari din vânzarea vaporului, un preț de două ori mai mare decât ar fi primit pentru cargo-ul tăiat la fier vechi.

Personajele grele din familia siriano-româno-engleză Johar

Abdul Osaili pare a fi căpitanul de vas preferat al armatorilor sirieni din Galați și Constanța pe care i-am menționat. Nu doar că a fost căpitanul Blue Sky M (ba chiar și proprietarul vasului, dacă e să-l credem pe Saleh Emad), dar acum ar fi proprietarul și căpitanul altui vas. Conform sursei asupra căreia vom păstra secretul identității, Abdul Osaili a cumpărat în decembrie 2014, cu banii obținuți pe Blue Sky M, nava numită Azra S.

Johar Hassan susține că Abdul Osaili ar deține mijloacele financiare să cumpere nave. Într-o discuție telefonică cu echipa noastră de investigație, Johar Hassan a arătat că-l cunoaște foarte bine pe căpitan: “Este prietenul meu, mergem împreună la un bar în Constanța când ajunge pe aici, el este și armator. Dar de ce ziceți că este proprietarul Azra S? Eu știam că vasul este al lui Saleh Emad.”

Întrebarea lui Johar Hassan arată, încă o dată, că Abdul Osaili pare să fie doar un paravan. Iar Johar Hassan știe ce spune: până în iunie 2014, Azra S i-a aparținut vărului său Khaled Jaohar, armator și agent de nave care locuiește la Londra.

„Armatorul“ Osaili nu avea bani nici pentru plata echipajului

Mai mult decât atât, “armatorul” Abdul Osaili nu obișnuia nici măcar să-și plătească marinarii de pe vas, atât de precară era situația sa financiară. În septembrie 2014, Blue Sky M, pe atunci pilotat de acesta, era ancorat la Constanța. La bordul navei a urcat, în control, inspectorul sindical Adrian Mihălcioiu, care reprezintă Federația Internațională a Lucrătorilor din Transporturi, organism care apără drepturile sindicale ale marinarilor. “Primisem o reclamație de la doi cadeți indieni care erau la bordul Blue Sky M și nu fuseseră plătiți de șase luni, erau tratați prost, primeau de mâncare numai resturi, erau vai de ei. Am rezolvat problema, adică le-am obținut cadeților plata drepturilor salariale res­tante și i-am coborât de pe vas, unde nu mai voiau să rămână”, ne-a povestit Adrian Mihălcioiu. Banii pentru cadeți, însă, nu au venit de la Osaili, ci dintr-o sursă externă, ceea ce a făcut ca problema să fie rezolvată cu întârziere. Un fapt care arată, încă o dată, că resursele financiare ale căpitanului nu-l indică pe acesta ca fiind cu adevărat armator, ci doar intermediar.

Poliţia de Frontieră supraveghează, DIICOT interoghează

Abdul Osaili se află în atenția polițiștilor de frontieră români, dar și în atenția procurorilor italieni care investighează contrabanda cu migranți prin intermediul Blue Sky M. O sursă judiciară italiană ne-a dezvăluit că acesta este suspectat de operațiuni de contrabandă, dar nu a fost pus sub acuzare și nici interogat. Surse din Poliția de Frontieră română ne-au asigurat că Abdul Osaili este sub supraveghere atentă, dar nu au furnizat mai multe date despre caz. Este cert, însă, că procurorii italieni au cerut în mai multe rânduri date despre gruparea sa din Constanța, prin intermediul unei comisii rogatorii de care s-a ocupat, în România, DIICOT. De altfel, procurorii au interogat cel puțin o persoană la Constanța și au ridicat documente, dar până acum nici un cetățean român nu a fost pus sub acuzare în Italia în speța Blue Sky M.

Dar nu doar fostul căpitan al acestei nave are legături cu sirienii din România, ci și cel care a pilotat Blue Sky M cu aproape 800 de migranți la bord către coastele italiene în decembrie 2014, Rani Sarkas (despre care am scris pe larg în articolul din ediția de ieri). El are o relație de amiciție cu Khaled Jaohar, vărul lui Johar Hassan, sirianul din Constanța. Pe pagina sa de Facebook, Johar Hassan a postat pe 19 septembrie 2014 o fotografie a vărului său, Khaled Jaohar, care se lăuda cu achiziția unui iPhone 6. Printre cei care l-au felicitat s-a numărat chiar Rani Sarkas, care i se adresează lui Khaled Jaohar într-o manieră familiară, folosind formula “abu” (tată). Johar Hassan a declarat, însă, că nu-l cunoaște pe Rani Sarkas, însă e foarte posibil ca vărul său, Khaled Jaohar, să-l cunoască.

Khaled Jaohar a refuzat să vorbească despre subiect cu echipa de investigație, deși a fost contactat și pe un număr de mobil de Marea Britanie, și pe un altul românesc, ambele active, ba chiar și prin aplicația Whats App.

Abdul Rahman Hassan, închis la Poarta Albă

Familia Johar (sau Jaohar ori chiar Jawhar, în funcție de transliterația cu caractere latină aleasă) este una extinsă nu doar în bazinul Mării Negre (Constanța), ci și în cel al Mediteranei (Siria) și chiar peste canalul Mânecii (Marea Britanie). Johar Hasan, de exemplu, deține la Constanța o firmă numită Johar Shipping SRL, dar are părți sociale și într-o alta, Shnar Shipping SRL. Khaled Jaohar, vărul din Anglia, dar care este prezent des la Constanța și vorbește și românește binișor (după cum spune Johar Hassan), deține compania Jaohar UK în Marea Britanie. Toate aceste companii se ocupă de tranzacții și, în general, de operațiuni navale (nu doar vânzări și cumpărări, ci și agenturare și furnizare de certificate de siguranță pentru nave). Cele trei companii lucrează împreună cu cel puțin două companii offshore: Bia Shipping Co din Insulele Marshall și Georgiana Co din Cipru. Johar Hassan ne-a explicat că are drept de semnătură și în numele Bia Shipping Co, dar și în numele Georgiana Co, companii pe care, practic, le administrează cu toate drepturile aferente.

Companiile menționate dețin nave implicate în incidente navale încheiate cu sancțiuni internaționale. Vasului Georgiana H, de exemplu, care navighează sub pavilion Togo, i s-a interzis accesul în apele europene, în iulie 2015, în urma mai multor rețineri ale navei în diverse porturi pentru încălcarea regulilor de siguranță. Mai grav, însă, este că grupul de companii al familiei Johar (Jaohar/Jawhar) deține alte patru nave care au primit interdicții de navigare după ce au încălcat regimul de sancțiuni impus de Uniunea Europeană Crimeii, după anexarea peninsulei ucrainene de către Federația Rusă.

Navele sirienilor, însă, au încălcat legea și în apele teritoriale ale României. Astfel, Abdul Rahman Hassan (fost asociat cu Johar Hasan în Shnar Shipping SRL Constanța), de 53 de ani, a fost arestat în octombrie 2014 după ce a fost prins la bordul vasului Rania H, al cărui căpitan era, cu 40.440 de țigări nedeclarate și acuzat de trafic ilegal dinspre Turcia spre România. Vasul Rania H era deținut de Johar Shipping SRL din septembrie 2014 și operat de Bia Shipping SRL. Un an mai târziu, în octombrie 2015, Abdul Rahman Hassan a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare. Pe lângă traficul de țigări, procurorii l-au acuzat și că ar fi adăpostit doi sirieni kurzi care intraseră ilegal în România. Rania H încă face parte din flota Johar Shipping SRL. Acum, Abdul Rahman Hassan este închis la Poarta Albă.

Român interogat în dosarul Blue Sky M

Singurul român de care au fost interesate autoritățile italiene care investighează contrabanda de migranți la bordul Blue Sky M este, surprinzător, un personaj colateral în toată povestea. Acesta se numește Paulin Stanciu, un constănțean care deține firma Info Market SRL. Este adevărat că, în multe baze de date maritime internaționale, compania figurează ca deținând mai multe nave, ba chiar și Blue Sky M, la un moment dat. În realitate, însă, Info Market este doar o firmă mică, de apartament, care se ocupă numai de furnizarea așa-numitelor “safety and security certificates”. Adică niște documente care certifică starea de siguranță a navei. Paulin Stanciu ne-a explicat când s-a încheiat rolul lui în povestea Blue Sky M: “În decembrie 2014, când Blue Sky M a fost vândută în Turcia, am fost sunat de Abdul Osaili și întrebat dacă vreau să dau mai departe certificatele de siguranță noului proprietar al navei. Dar am refuzat, habar n-aveam cine e noul proprietar și nici nu voiam să lucrez cu acesta.”

Ulterior vânzării, noul proprietar al vaporului trebuia să obțină noi certificate de siguranță pentru Blue Sky M. Ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată: cargo-ul a fost burdușit cu migranți și a navigat spre Italia fără a deține documentele legale necesare.

Totuși, Paulin Stanciu a fost nevoit în două rânduri să dea declarații procurorilor români de la DIICOT, la cererea anchetatorilor italieni, prin comisie rogatorie.

Punct-cheie pentru contrabandiştii de migranţi

Surse judiciare italiene au arătat că singura comisie rogatorie folosită de procurorii italieni a fost cu România, în ciuda faptului că, poate mai important, ar fi fost nevoie de cel puțin încă una în relația cu Turcia. Colaborarea judiciară dintre cele două state în cazurile de contrabandă cu migranți este extrem de slabă. Iar motivele sunt mai degrabă politice și țin de mize geostrategice. În orice caz, lipsa cooperării între state în ce privește anchetarea cazurilor de contrabandă transfrontalieră cu migranți face foarte grea identificarea capilor rețelelor de trafic. După cum am arătat până acum, în cazul cargo-ului Blue Sky M au colaborat companii siriene, românești, englezești, dar și companii din paradisuri fiscale precum Insulele Marshall și Cipru. Mai mult decât atât, chiar căpitanul vasului de contrabandă, Rani Sarkas, avea conversații familiare pe Facebook, cu trei luni înainte de operațiunea de contrabandă, cu un sirian care locuiește la Londra, se ocupă de shipping internațional și are legături la Constanța. Adică în orașul în care locuiesc și fac afaceri proprietarii din ultimii șase ani ai Blue Sky M. Ceea ce transformă Constanța într-unul din punctele-cheie pentru demantelarea rețelelor de contrabandă cu migranți dinspre Orient spre Europa.

romanialibera.ro

[dcp100168]

”Ospitalitate”, la malul Dunării. În loc de pâine şi sare, Galaţiul oferă robinete secate

Tocmai astăzi, când municipiul nostru se pregăteşte să-i primească pe primii 11 refugiaţi din Orientul Mijlociu, din lotul repartizat ţării noastre, Apă Canal s-a gândit să oprească apa rece, unde credeţi? Chiar la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, din Micro 21, care-i va găzdui pe imigranţi!

S-or fi gândit reprezentanţii Apă Canal că refugiaţii oricum au îndurat condiţii vitrege de trai şi sunt ceva mai căliţi decât noi, ceea ce este foarte posibil, dar să laşi oamenii, şi-aşa debusolaţi de evenimentele prin care-au trecut, fără strop de apă rece la robinete, nu mai puţin de zece ore, poate nu ar intra în categoria „acte sadice”, dar este sigur o dovadă de lipsă de ospitalitate.

Sau să fie asta oare o strategia pentru a nu deveni prea atrăgători? Cel mai probabil, centrul a avut grijă să-şi facă o rezervă minimă de apă rece, cu atât mai mult cu cât sistarea a fost anunţată.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primii 15 refugiaţi au ajuns în România

Avionul cu primii 15 refugiaţi a aterizat, joi, pe Aeroportul ”Henri Coandă”, de unde aceştia au fost preluaţi de un microbuz şi urmează să fie transportaţi la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi. Cei 15 migranţi, între care şi copii, au ajuns la Bucureşti cu un avion de linie, de la Atena. Avionul a aterizat pe Aeroportul ”Henri Coandă” după ora 10.00, după care, timp de aproximativ o oră, au fost făcute formalităţile necesare. Refugiaţii au fost preluaţi de un microbuz al MAI şi urmează să fie duşi la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi.

romaniatv.net

[dcp100168]

Primii refugiaţi au ajuns la Galaţi

Primul lot de refugiaţi din ţările arabe, alocaţi României, au ajuns în România, la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi. Este vorba despre un grup de 15 persoane, din Siria şi Yemen, o familie ce are copii mici şi alţi zece tineri.

Azilanţii aduşi la Galaţi au vârste cuprinse între 7 luni şi 50 de ani. Au fost aduşi sub escorta jandarmilor, cu un microbuz care avea perdelele trase. La sosire, unii s-au îmbrăţisat după lungul drum făcut. Au venit din Grecia, au aterizat la Bucureşti şi apoi au fost aduşi la Galaţi. Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Galați este pregătit încă de anul trecut pentru a primi imigranţii.

Înainte de sosirea celor 15 noi azilanţi, mai vechii solicitanţi de azil au spus că nu sunt tocmai fericiţi de felul în care trăiesc şi în care li se procesează cererile de azil aici. Behzad Salami are 27 de ani, stă de luni bune la Galaţi. Este venit din Iran. Aici nu are nici măcar un translator şi se plânge că de fapt nu primeşte niciun ajutor. Ali Kaiwa are 29 de ani şi este din Siria. A plecat gonit de dictatură spune el. Familia lui a ajuns în Germania, dar el a fost oprit aici. Nu ştie de ce. Vrea să ajungă în Germania. “Am dat un interviu, dar a fost tăiat. Eu am curajul să vorbesc, dar nu se vrea, cred. Nu vreau decât să ajung la familia mea“, a mai spus Ali. Bărbatul este căsătorit şi are copii.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General pentru Imigrări, în perioada următoare, aceste persoane vor parcurge procedurile în materie de azil privind acordarea unei forme de protecţie internaţională în România, cererile lor urmând să fie procesate la Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi. Tot aici vor beneficia de cazare pe perioada derulării procedurii de azil, precum și de asistenţă medicală, psihologică, juridică şi materială.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

La Centrul din Galaţi vor ajunge trei sirieni care au confundat Germania cu Găeştiul

Comunitatea siriană de la Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Galați se va mări cu trei persoane, un bărbat şi două femei, care au trecut fraudulos frontiera cu intenția de a ajunge în Germania, dar din greșeală și-au sfârșit călătoria la jumătatea drumului, în zona Găeștiului.

Cei trei, un bărbat în vârstă de 25 de ani, împreună cu sora şi de iubita lui, ambele în vârstă de 22 de ani, toţi cetăţeni sirieni, au fost găsiți de polițiști pe autostrada A1, în zona Găeștiului, după ce trecuseră granița fraudulos. Ei plecaseră din Turcia, ascunzându-se într-un TIR care aveau ca destinaţie Germania. Noaptea trecută, şoferul a oprit TIR-ul într-o parcare de pe A1, iar cei trei sirieni au crezut că au ajuns în Germania și au tăiat prelata şi au fugit pe autostrada A1. Într-un târziu, după numerele mașinilor care rulau pe autostradă și-au dat seama că nu erau în Germania, ci în România și au telefonat la 112, cerând sprijinul Poliţiei.

Atât şoferul TIR-ului, cât şi cei trei fugari au fost audiaţi de poliţiştii din Găeşti. „Au întrebat: «Unde suntem? Aici e UE ?» şi, când au aflat că sunt în Uniunea Europeană, au răsuflat uşuraţi, deşi ar fi vrut să ajungă în Germania”, au precizat  surse din Poliția din Găești. Potrivit polițiștilor, cei trei sirieni urmau să depună cerere de azil politic, urmând ca în zilele următoare să fie trimişi la centrul pentru refugiaţi din Galaţi. Poliţia le-a întocmit un dosar penal pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, atât celor trei sirieni, cât și şoferului turc.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

Cum a ajuns o familie de sirieni din Liban in Galati, trecand prin mainile traficantilor de oameni si calauzelor

Pe 3 martie a ajuns la București un grup de refugiați, plecat din Grecia cu ajutorul Organizației Internaționale pentru Migrație. Din grup face parte o familie de cetățeni sirieni, cu trei copii minori. A.I. Mohamed, tatal celor trei copii, a relatat pentru HotNews.ro calatoria infernala a familiei sale din Siria distrusa de razboi pana la Galati, cu traversarea Mediteranei intr-o barcuta instabila si experienta cu traficantii de oameni.

După sosirea pe aeroportul Henri Coandă, cei 15 refugiați au fost transportați la Galați. Fotografiați, amprentați, au trecut printr-o verificare medicala, apoi au completat un chestionar și au fost intervievați, pentru a primi un răspuns la cererea de azil. În maxim 30 de zile, statul român le va comunica dacă au statutul de refugiat sau de protecție subsidiară. În funcție de rezultat, pot cere să li se elibereze pașaportul albastru închis, care înseamnă că pot circula prin Europa, sau pașaportul gri, care înseamnă vize.

Notă: discuția cu A.I. Mohamed, tatăl celor trei copii, a decurs în limba engleză, iar transcrierea este editată, pentru cursivitate. Faptele sunt povestite de refugiatul sirian, autorul nu a putut verifica veridicitatea relatarii.

"Lucram în Liban, eram bucătar. Guvernul de acolo a făcut însă reguli foarte grele pentru cetățenii sirieni, viza e foarte scumpă, nu aveam libertate deloc, trebuia să ne ascundem mereu și am fost nevoiți să plecăm, nu aveam nici un fel de drepturi acolo. Am vrut să ne întoarcem în Siria, eu, soția și copiii, să vedem dacă putem trăi acolo. Aveam o casă în sat, a fost distrusă, jumătate de un avion, jumătate de un obuz. Când ne-am hotărât să plecăm, am vândut tot ce aveam: mobilă, bijuterii, tot, să avem bani pentru drum. În Siria nu puteam intra legal, pentru că guvernul vrea să lucrez pentru ei, iar eu nu vreau. Am plecat din Liban plătind oamenii din Hezbollah, care ne-au dus cu mașina până la graniță. Acolo ne-au preluat militarii sirieni, le-am dat și lor bani, nu ne-au întrebat de acte, de nimic. Peste tot am plătit, uneori un cartuș de țigări, alteori o sută de dolari. Nu cereau niciodată, așteptau să le dai.

Traseul urmat de refugiatul sirian si familia sa pana la sosirea in Romania: Aalmane (Liban) - Tripoli - Hermel - Al Qusair (Siria) - Homs - Idlib – Antakya (Turcia) - Izmir - Istanbul - Izmir - Lesbos (Grecia) - Atena – București - Galați

Am stat o zi să pregătească drumul către sat, pentru că de la graniță până acolo sunt mulți oameni: guvern, Daesh, miliții...  A doua zi ne-au pus într-un autobuz, împreună cu alții, am plecat de la punctul militar și am ajuns într-un alt loc, controlat de una din milițiile aliate ale Guvernului.  I-am plătit și pe ei. Am așteptat câteva ore să vină cineva să ne ducă în satul nostru. Acasă am stat două zile. Nu am dormit aproape deloc, copii se trezeau de la sunetele elicopterelor. Prietenii și cunoscuții din sat mi-au spus să vin să lupt cu miliția din care făceau parte, vom avea bani, te vom ajuta să reconstruiești casa. Nu vreau să lupt, nu există nici un motiv să vreau să omor pe cineva.

M-am hotărât să plec și am întrebat soția dacă rămâne acolo sau vrea să meargă cu mine. Nu știam cum o să fie, credeam că o să fie ușor, mergem la graniță, traversăm și ajungem în Europa. Într-un final, am ajuns aproape de granița cu Turcia. Eram un grup mare, traversam ilegal. Aveam rucsaci mari cu haine, medicamente. Am întrebat unde este cealaltă parte a graniței. Mi-au spus 30 de minute. Am făcut trei ore, pe munte, pe jos cu copiii (un copil de 5 luni și doi gemeni de 4 ani, la momentul călătoriei, în decembrie 2015 - n.r.). Se auzeau de peste tot rafale de mitralieră, nu trăgeau spre noi, dar ne gândeam mereu că poate noi urmăm. După două ore de mers, voiam o pauză, i-am spus soției să se așeze puțin, dar grupul nu aștepta pe nimeni. M-am gândit că o să rămân acolo, cu copiii, fără apă, fără mâncare, așa că am aruncat rucsacii și am luat copiii în brațe și am continuat să merg încă o oră. Asta a fost partea ușoară a drumului. Am ajuns în Turcia. Acolo ne aștepta o mașină pentru 13 oameni, iar noi eram 50. Mașina era plină până la refuz, iar șoferul aștepta alți oameni. Eram de fapt bani, nu oameni. Am început să protestez, mi-a zis: nu îți place, mergi pe jos. Șoferul era un contrabandist (smuggler) sirian. Toată lumea vrea să plece din Siria, contrabandiștii fac foarte mulți bani. L-am sunat pe celălalt, cel care urma să ne ajute să traversăm marea. Mi-a spus să vin la Izmir și să vorbim acolo. Am făcut 11 ore până la Izmir, cu autobuzul. Ne-am odihnit un pic acolo, copiii au dormit și s-au spălat.

Mi-a spus că avem mai multe opțiuni să traversăm marea, cu cât mai sigure, cu atât mai scumpe. I-am spus că vreau cea mai sigură variantă. Mi-a spus, ok, o mie de dolari pentru fiecare persoană, mai puțin copiii, iar vestele de salvare sunt incluse. I-am plătit, dar până la urmă am dat bani și pe veste, separat. Mi-a spus că barca pneumatică va fi pentru 37 de persoane. A doua zi, când am ajuns pe plajă, eram 71 de oameni. L-am întrebat ce se întâmplă și mi-a spus că nu a inclus copiii în numărătoarea inițială. Am refuzat să plec, și cu mine încă nouă persoane. Contrabandistul ne-a zis că nu vrea să piardă atâția bani și barca, pe care trebuie să o abandoneze în Grecia, așa că ne-a chemat din nou peste o zi.

A doua zi, am revenit în același loc. Vestele ne-au fost furate. Din nou, 70 de oameni pe plajă. Am zis nu mai contează, hai să terminăm, să ajungem odată în Grecia. Ne-a spus să ne punem actele și banii în bagaje, să ne înfășurăm cu scotch, să nu ne îngreuneze apa hainele, în caz că ne scufundăm, să urcăm și să lăsăm bagajele pe plajă, ni le aruncă el în barcă după. Când am fost toți înăuntru, a dat drumul la motor și ne-a împins, am strigat după acte, după bagaje, după haine, ne-a zis să uităm de ele, să ne gândim mai bine cum ajungem dincolo. Cel care conducea barca era unul de-al nostru, pe care îl învățaseră să conducă zodiacul (barca pneumatică) în cinci minute, nu avea experiență deloc. Nu știa când să încetinească, când să accelereze, când am ajuns în mijlocul mării, barca s-a oprit. L-am sunat pe contrabandist, ne-a spus că trimite alta. A trecut o oră, au trecut două, trei, nu a venit nimeni. Barca se scufunda puțin câte puțin, că erau de două ori mai mulți oameni decât putea să ducă în mod normal.

Până la urmă, ne-a găsit un pescar, l-am rugat să nu ne ducă la poliție, i l-am dat pe contrabandist la telefon, dar nu s-au înțeles la bani. Eram uzi, era frig, am așteptat toți pe barca pescarului să termine de pescuit și apoi ne-a dus la poliție. De la 5 dimineața la 4 după-amiaza am așteptat, tot grupul, inclusiv copiii, într-o curte de beton, fără apă, cu aceleași haine pe noi. Întrebam cine e șeful, să vorbim cu el, dar spuneau că nu e nimeni la comandă. Apoi ne-au pus pe toți într-o cameră fără geamuri, unde am stat nouă zile, după care ne-au obligat să plătim câte 25 de euro și să plecăm la Istanbul. În mod normal, drumul până acolo costă 10 euro.

L-am sunat din nou pe contrabandist, mi-a dat banii înapoi, cei 1.000 de dolari, dar nu a vrut să plătească pentru nimic altceva. Acum aveam experiență, am vorbit cu alt contrabandist, am plătit 800 de dolari. De data asta, am ajuns în Grecia.

Plănuiam să ajungem în Macedonia, dar fiul meu s-a îmbolnăvit. Am petrecut trei zile cu el în spital. Oamenii de la asociația Caritas ne-au dus la un hotel, iar când l-au văzut pe fiul meu bolnav m-au întrebat dacă nu vreau să mă mut din Grecia într-o altă țară din Europa. Le-am spus povestea, că nu am nici un act, mi-au spus că nu e nici o problemă. Am stat într-un hotel cam o lună și jumătate și apoi ne-au trimis în România. Sincer, prima dată am refuzat să venim în România, pentru că nu știam nimic. Auzisem doar pe alții, “Romania, not Romania, poor people, bad people”, scuze pentru cuvinte. Nu e adevărat. Așa zic și că toți arabii sunt teroriști. Până la urmă am venit în România. E mai bine ca în Grecia, acolo nu ne ajuta nimeni dacă nu știam limba. Aici, chiar și dacă cineva nu vorbește engleza, încearcă să mă ajute.
În Grecia, ne-au spus că toți cei care ajung legal în Europa, prin acest program, vor primi aceleași condiții. M-a surpris totuși centrul, camera arată foarte diferit față de ce ne-au arătat cei care au ajuns în Franța sau Olanda sau Germania. Cea mai mare problemă, totuși, e că soția mea e singura femeie din centru și nu vorbește engleza, nu are cu cine să vorbească. A doua zi după ce am ajuns aici, am fost la piață. O doamnă ne-a văzut și nu ne-a dat altceva decât două portocale. Pentru mine a fost ca și cum ne-ar fi dat zece mii de euro. Am fost foarte fericit. În aceeași zi, o bătrână, probabil mai săracă decât noi, a dat copiilor câte un leu. Pe de altă parte, în altă zi niște băieți ne-au arătat degetele mijlocii și ne-au înjurat. Le-am zis “mulțumesc” și am mers mai departe.
Mi-ar plăcea să pot să deschid un restaurant mic în Galați. E de ajuns să vină o dată la mine clienții, că nu mai pleacă, o să le placă gustul mâncării".

A.I. Mohamed: "Puterea este a oamenilor politici. Nimănui nu-i pasă de oamenii simpli sau de câți copii au murit în Siria. Islamul nostru nu este așa. Nicăieri nu spune să-ți omori fratele și nici măcar dușmanii. Noi nu suntem în relații bune cu israelienii, dar nici măcar despre ei nu e nici un cuvânt care să zică “omorâți-i”.  Dacă te atacă, apără-te, dacă te forțează să faci ceva, apără-te, dar nu să iei îmbraci o jachetă să te arunci în aer într-o piață. Poate mama ta sau fratele tău sau fiul tău este acolo. De ce să faci asta?"

hotnews.ro

[dcp100168]

Povestea refugiaților. Cinci țări parcurse în trei luni și jumătate!

Din cei 21 de cetățeni străini din Yemen, Siria și Republica Moldova care se află, în prezent, în Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Galați, 15 fac parte din primul grup de refugiați alocați României, din Grecia, în cadrul mecanismului de re-locare UE.

Printre aceștia se află și o familie de sirieni, cu trei copii. Mohamed Aboaisa este capul familiei, are 39 de ani și de profesie este bucătar. Soția sa, Khaieria are 37 de ani și este mama a doi gemeni, de patru ani, un băiețel, Ahman și o fetiță, Etidel și a unui alt băiețel de numai 7 luni, Mahmoud.

Deși copiii sunt extrem de mici, cei doi soți au decis să plece din Siria, de frica războiului. "Am spus - ori plecăm toți, ori murim toți aici. Și am decis să plecăm. A fost un drum foarte lung și periculos, mai ales pentru copii", povestește Mohamed Aboaisa. Acum, cei doi gemeni se joacă, liniștiți, cu jucăriile colorate de la centru, însă nu au uitat experiențele prin care au trecut: "și acum se trezesc noaptea și plâng", spune bărbatul. Povestește că au ajuns în România după ce au fugit din Siria în urmă cu 3 luni și jumătate, din cauza războiului care le periclita viața. Traseul familiei a fost: Siria-Liban-Siria-Turcia-Antalya-Izmir-Istambul-Grecia-Atena-București-Galați. Pe tot parcursul drumului, familia a folosit călăuze pe care le-a plătit, la începutul drumului sirienii având cu ei circa 9.000 de dolari - "am vândut tot ce aveam-casa, bijuterii, ne-am și împrumutat. Peste tot am plătit la călăuze. Nimeni nu te întreabă dacă ai copii, doar dacă ai bani", povestește Mohamed. Soții au povestit că cele mai grele momente au fost când au traversat Turcia, când au mers timp de trei ore și jumătate cu copiii, pe jos, pe munte dar și când au traversat marea Mediterană, către Grecia, cu o ambarcațiune supraaglomerată. "Barca era foarte mică și lua apă, noi eram foarte mulți în ea. La un moment dat barca s-a oprit și am rămas, așa, pe mare... ne-a salvat o navă pescărească", își amintește Mohamed.

Acesta spune că deși cei doi auziseră doar cuvinte urâte despre România, că este o țară săracă și că oamenii sunt neprimitori, au avut o surpriză foarte frumoasă, fiind mulțumiți de condițiile de cazare dar și de atitudinea românilor cu care au interacționat pe stradă, la cumpărături. "Când am ieșit la cumpărături, prima oară, o femeie ne-a oferit lămâi iar o alta, bani", spune Khaieria. Capul familiei vrea să se angajeze la Galați ca bucătar, sperând că poate cândva să-și deschidă un restaurant al său. Soția sa spune că vrea să urmeze cursuri de cosmetică, pentru a lucra apoi în domeniu. "O să mă angajez, să-mi întrețin familia și voi încerca să-mi aduc mama, din Siria. Dacă vom reuși, ne vom stabili aici, ăn Galați, este un oraș frumos", spune Mohamed.
Potrivit directorului Centrului de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Galați, Dorinel Geru, în centru trăiesc în momentul de față 21 de cetățeni străini din Yemen, Siria și Republica Moldova. Din cei 21, 15 fac parte din primul grup de refugiați alocați României, din Grecia, în cadrul mecanismului de re-locare UE. Cei 15 refugiați au trecut deja prin procedura depunerii cererii de azil, în cadrul căreia au fost amprentați și fotografiați, datele fiind incluse într-o bază europeană de date. După această procedură, solicitanților de azil li se oferă câte un document provizoriu de identitate în baza căruia aceștia pot părăsi, pentru câteva ore, centrul, pentru a merge în oraș (la cumpărături, să se plimbe etc). Solicitanții pot lipsi din centru și pe timpul nopții sau pot părăsi, temporar, Galațiul, dar doar dacă aceștia fac în prealabil o solicutare scrisă iar ea este aprobată. Conform procedurii, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de azi, solicitanților li se dă un răspuns, iar dacă acesta nu este favorabil, ei pot contesta decizia în instanță. Pe toată perioada, până la definitivarea statutului refugiaților, aceștia pot rămâne în centru, unde se autogospodăresc, primind, zilnic, câte 16 lei, pentru mîncare și alte obiecte necesare, conform legislației române. Cea mai lungă perioadă de timp petrecută în centru a fost de 3 ani, în cazul unor cetățeni din Bangladesh care au contestat în instanță decizia de a nu li se acorda azil. Pe de altă parte, refugiații primesc dreptul de a munci în România numai în baza unei cărți de identitate cu CNP, care li se eliberează după 3 luni de ședere în centru.
Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții d e Azil din Galați a fost înființat în 2004 și are o capacitate de 250 de persoane, cu posibilitatea suplimentării cu încă 50 de persoane. Centrul este dotat cu bucătării, spălătoare, club, sală de fitness, sală de studiu și de joacă pentru copii, sală de computere, terenuri de sport și sală de fitnes. La cerere, refugiații primesc cursuri de inițiere în limba română, urmând ca cei 15 să înceapă acete cursuri de săptămâna viitoare. În paralel, copiii care se află în centru urmează o formă de învățământ din Galați, funcție de vârsta fiecăruia.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Trei ucraineni fără forme legale, depistați de polițiștii de la Imigrări

Poliţiştii Serviciului pentru Imigrări al judeţului Galaţi au depistat trei cetăţeni din Ucraina, care ședeau ilegal pe teritoriul țării. Era vorba despre trei bărbați cu vârste cuprinse între 34 şi 36 de ani. Cei trei au intrat în ţară legal, însă, la expirarea dreptului de şedere, nu au părăsit teritoriul ţării noastre şi nici nu au întreprins demersuri pentru prelungirea acestuia.

„Având în vedere cele constatate, poliţiştii de la Imigrări au emis pe numele lor decizii de returnare de pe teritoriul României, prin care sunt obligaţi să părăsească ţara în cel mult 15 zile, în conformitate cu prevederile OUG 194/2002, privind regimul juridic al străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, aceştia au fost sancţionaţi contravenţional cu amenzi în valoare totală de 1.200 lei”, se arată în comunicatul Serviciului de Imigrări Galați.

Inspectoratul General pentru Imigrări, prin structurile sale teritoriale, continuă organizarea unor astfel de acţiuni privind combaterea şederii ilegale, atrăgând atenţia cetăţenilor străini să acorde interes reglementării legale a dreptului de şedere pe teritoriul României. Polițiștii de la Imigrări pot fi contactaţi pentru orice aspect legat de aplicarea prevederilor legale în domeniu, la telefon 0236.407292 sau vizitând site-ul public la adresa www. igi.mai.gov.ro.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Un nou început! Unul dintre refugiații sirieni de la Galați s-a angajat ca bucătar

În timp ce atâția români se grăbesc să plece peste hotare pentru condiții mai bune de trai, România reprezintă speranța într-o viață nouă, lipsită de pericole, pentru alții. Este cazul refugiațiilor din Yemen şi Siria, relocaţi luna trecută din Grecia la Centrul pentru refugiaţi din Galaţi. Cei 15 refugiați din Yemen şi Siria, care au ajuns la începutul lunii martie la Galați, își pun mari speranțe în orașul care i-a adoptat. Toți înearcă să își facă un rost aici, iar unul dintre ei și-a găsit deja un loc de muncă.

Mohamed Aboisa, sirianul de 39 de ani care a vorbit primul public despre calvarul drumului din Siria, şi-a împlinit dorinţa. S-a angajat ca bucătar într-un restaurant din Galaţi, aşa cum ne spusese că își dorește la prima întâlnire. A fost chef în Siria şi în Liban, iar acum are ocazia să-și facă iar meseria. Soţia lui, Khaeria, vrea să devină cosmeticană, dar deocamdată are grijă de cel mai mic copil al cuplului.

Vizitați de elevi

Toţi cei 15 refugiați care au sosit la Galați au primit o formă de protecţia din partea statului român. ”Toate persoanele care au fost relocate la noi din Grecia au primit deja statutul de refugiat sau protecţia subsidiară, în funcţie de caz. Deja urmează să înveţe limba română, au fost înscriţi la AJOFM pentru a-şi căuta un loc de muncă. Unul dintrei ei deja s-a angajat ca bucătar iar alţii sunt în procedură de angajare”, a spus Lorin Dudceac, directorul Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi.

Astăzi a fost agitație mare la centru. Refugiații au fost vizitați de elevii de clasa a IX-a a Colegiului Vasile Alecsandri din Galați, în cadrul programului ”Școala Altfel”. Tinerii cazați acolo le-au povestit celor mici toate prin care au trecut. ”Studiam Arhitectura. Asta vreau să fac şi aici. În Romînia, da. Am auzit că sunt universităţi bune. Nu am putea să ne întoarcem acum în Zemen, deşi ne e dor de familii, au rămas toţi ai noştri în urmă. Dar dacă ne-am întoarce ar fi posibil să fim ucişi. Am mers patru luni şi jumătate cu avion, cu autobuz, pe mare cu nave. Vrem să ne facem o viaţă aici şi vă mulţumim că ne-aţi vizitat”, a spus Rahmi, 23 de ani, din Zemen. Lângă el, Fares, 23 de ani, le-a spus copiilor că le plac oamenii pe care i-au găsit aici. ”Voi sunteţi acum familia noastră din România”, le-a transmis Fares vizitatorilor săi la finalul întâlnirii

Elevii gălăţeni au rămas impresionaţi de povestea refugiaţilor. ,”Până la urmă nu a fost alegerea lor… a fost foarte greu să treacă prin aşa ceva. Mi se pare incredibil că au reuşit să facă faţă acestor greutăţi. Nu ştiam cît de greu poate fi în alte părţi. Mi s-au părut oameni de treabă”, a spus Marioa Strâmbei, una dintre elevele care a participat la întâlnirea cu refugiaţii.

Elevilor li s-a prezentat şi centrul şi facilităţile dar şi procedurile. După ce au loc de muncă, refugiaţii mai pot sta încă şase luni în centrul gălăţean, care este cel mai mare din estul țării, cu o capacitate de 250 de locuri, din care acum 35 sunt ocupate.

libertatea.ro

[dcp100168]

Nouă arabi depistaţi că se aflau ilegal în Galaţi

Poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări - Serviciul pentru Imigrări al judeţului Galaţi au descoperit, astăzi, nouă cetățeni străini, din Emiratele Arabe Unite, care se aflau ilegal în țara noastră. Cei nouă cetățeni au primit amendă și sunt obligați să părăsească România în maxim 15 zile. Polițiștii Inspectoratului de Imigrări fac apel la cetățeni pentru ca aceștia să sesizeze orice problemă legată de legislaţia în domeniul migraţiei, fie telefonic, la 0236.407292, fie pe site-ul public, la adresa www. igi.mai.gov.ro.

“În această dimineață, 16 iunie a.c., poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări - Serviciul pentru Imigrări al judeţului Galaţi, în baza unor informaţii operative, au desfăşurat o acţiune în municipiul Galaţi, în cadrul căreia au depistat, cu şedere ilegală, nouă cetăţeni din Emiratele Arabe Unite. Bărbaţii, cu vârste cuprinse între 33 şi 44 de ani, au intrat în ţară legal, însă, la expirarea dreptului de şedere, nu au părăsit teritoriul ţării noastre. Având în vedere cele constatate, poliţiştii de la Imigrări au emis pe numele lor decizii de returnare de pe teritoriul României, prin care sunt obligaţi să părăsească ţara în cel mult 15 zile, în conformitate cu prevederile OUG 194/2002, privind regimul juridic al străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, persoanele au fost sancţionate contravenţional cu amenzi în valoare totală de 3.600 lei”, se arată într-un comunicat de presă al Biroului de Informare și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări.

“Inspectoratul General pentru Imigrări, prin structurile sale teritoriale, continuă organizarea unor astfel de acţiuni privind combaterea şederii ilegale, atrăgând atenţia cetăţenilor străini să acorde interes reglementării legale a dreptului de şedere pe teritoriul României. Contăm pe respectul dumneavoastră faţă de legislaţia în domeniul migraţiei şi vă invităm să ne contactaţi pentru orice aspect legat de aplicarea prevederilor legale în domeniu, la telefon 0236.407292 sau vizitând site-ul public la adresa www. igi.mai.gov.ro”, mai transmite sursa citată.

presagalatibraila.com

 

LATER EDIT

Ce spune Ambasada Emiratelor Arabe Unite despre cei nouă cetăţeni găsiţi fără forme legale la Galaţi

Cetăţenii arabi, cu vârste cuprinse între 33 şi 44 de ani, veniseră în România, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, cu cu toate actele în regulă, dar nu şi le înnoiseră când perioada de valabilitate a acestora a expirat. S-a întâmplat pentru că cei nou cetăţeni emiratezi se aflau la Galaţi pentru a participa la o serie de cursuri de instruire în Şantierul Naval, care ar fi trebuit să dureze 90 de zile. "Programul de instruire a fost prelungit la o sută de zile în loc de 90 datorită complexităţii instruirii şi astfel s-a depăşit perioada iniţiala cu zece zile. Autorităţile române pentru imigrare au transmis o notificare grupului de a părăsi România în termen de 15 zile, achitându-se amenda aferentă celor zece zile suplimentare", se arată în comunicatul transmis redacţiei de către Ambasada Emiratelor Arabe Unite la Bucureşti. Conform documentului menţionat, cei nouă cetăţeni au părăsit deja teritoriul României.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Refugiat din Belarus, salvat din Marea Neagră de poliţiştii de frontieră. Cere azil politic în România

Caz dramatic de salvare în Marea Neagră al poliţiştilor de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă. Au reuşit să recupereze dintr-o ambarcaţiune improvizată care plutea în derivă la peste 20 kilometri depărtare de Mangalia, un bărbat de 56 de ani din Belarus care fugise din ţara sa. Transfugul a cerut azil politic în România.

Operaţiunea de salvare a poliţiştilor de frontieră s-a desfăşurat duminică spre luni noaptea când o ambarcaţiune de mici dimensiuni care plutea în derivă la aproximativ 12 mile marine, pe direcţia oraşului Mangalia, a fost observată prin sistemul de supraveghere computerizată al Gărzii de Costă. Poliţiştii de frontieră au intervenit cu o şalupă rapidă a Grupului de Nave din Mangalia. În zona indicată din largul mării  au identificat o barcă improvizată (construită pe un corp de lotcă, cu acoperiş, catarg cu pânză şi bidoane) în care se afla un bărbat în şoc hipotermic. Naufragiatul a fost transbordat pe nava Poliţiei de Frontieră. Pentru că prezenta semne de deshidratare și hipotermie a fost transportat la Spitalul Municipal Mangalia pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Ambarcaţiunea lui a fost remorcată până în portul Mangalia. Din cercetări,  a reieşit că bărbatul, în vârstă de 56 de ani, este din Belarus. Omul a declarat poliţiştilor de frontieră că a fugit din tara sa.Ar fi plecat din Ucraina, de pe o plajă aflată la 30 kilometri de Odessa, la sfârșitul lunii trecute, la ambarcaţiunii sale improvizate şi intenționa să ajungă în America  de Sud.

Transfugul a fost externat, astăzi, în stare bună de sănătate şi predat Serviciului pentru Imigrări Constanța, în urmă cu puţin timp fiind transportat la Centrul de Refugiati de la Galaţi. El a cerut azil în România urmând ca autorităţile judiciare să-i analizeze solicitarea. Dacă i se aprobă, îşi va putea chem şi familia, soţia şi cei doi copii, în România.

evz.ro

[dcp100168]

S-a deschis Centrul Regional pentru Integrarea refugiatilor din Galati

Astazi s-a inaugurat la Galati Centrul Regional pentru Integrare Galati si un alt punct de lucru la Vaslui, centre care, alaturi de o structura similara, inaugurata la Constanta in urma cu doua saptamani, au ca obiectiv oferirea de servicii sociale, educative, de consiliere si integrare cetatenilor straini non-UE care au depasit deja statutul de solicitant de azil, primind deja din partea statutului roman un permis de sedere, avand statut de refugiati sau beneficiind de alta forma de protectie subsidiara. Centrerele din Galati, Constanta si Vaslui functioneaza in cadrul proiectului "INTEGRARE + Servicii si asistenta pentru migranti in Regiunea 2", derulat prin Programul National / Fondul de Azil, Migratie si Integrare. Beneficiarul acestui proiect este Fundatia World Vision Romania, parteneri fiind ONG/urile Asociatia Novapolis si Asociatia Centrul pentru Resurse Civice.

Potrivit managerului de proiect, Corina Iordănescu, un număr de 14 persoane din Siria şi Yemen aflate în evidenţa Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi vor beneficia de serviciile oferite de Centrul Regional pentru Integrare inaugurat joi la Galaţi, în cadrul proiectului INTEGRARE+: Servicii şi asistenţă pentru migranţi în Regiunea 2.

Cei 14 beneficiari vor urma cursuri de limba română, vor fi consiliaţi în vederea obţinerii unui loc de muncă, vor primi asistenţă juridică, iar pe baza unor anchete sociale vor primi lunar până în 150 lei pentru plata chiriei la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi. Centrul Regional pentru Integrare Galaţi mai poate acorda kituri educaţionale constând în rechizite şcolare, acolo unde este cazul şi poate deconta masa la creşă sau grădiniţă pentru copiii beneficiarilor sau transportul la şcoală pentru cei care stau la distanţe mari de unităţile de învăţământ.

Proiectul are o durată de 12 luni, o valoare totală de 1.469.247,47 lei şi este finanţat prin Programul Naţional - Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Emigranţii relocaţi din Grecia la Galaţi termină cursul de limba română

Primul grup format din 14 migranţi relocaţi din Grecia la Galaţi şi care au primit statut de refugiat va termina, la finele acestei luni, cursul de limba română, pe care aceştia l-au urmat la Centrul Regional pentru Integrare, deschis în urmă cu o lună şi jumătate la Galaţi.

Centrul Regional pentru Integrare a fost înfiinţat în cadrul proiectului "INTEGRARE + Servicii și asistență pentru migranți în Regiunea 2", derulat prin Programul Naţional/Fondul de Azil, Migrație și Integrare. Proiectul are o durată de 12 luni, o valoare totală de 1.469.247,47 lei şi este finanţat prin Programul Naţional - Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare. Centrul are ca obiectiv oferirea de servicii sociale, educative, de consiliere și integrare a cetățenilor străini non-UE care au depășit deja statutul de solicitant de azil, primind deja din partea statutului român un permis de ședere, având statut de refugiați sau beneficiind de altă formă de protecție subsidiară.

Centrul oferă cursuri de limbă română și civilizație refugiaților, consiliere în vederea obţinerii unui loc de muncă, asistenţă juridică, iar pe baza unor anchete sociale, centrul oferă un ajutor financiar de 150 lei pentru plata chiriei la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi - unde migranții locuiesc gratuit doar până la primirea statutului de refugiat. Potrivit şefului Centrului de Integrare, George Cânepă, deocamdată, din partea centrului de la Galați, au primit câte 150 de lei doar 5 refugiați, urmând să primească alți 27.

Cât privește cursurile de civilizație, pe 29 septembrie, la centru va avea loc un curs de “acomodare culturală”, în timp ce tot la finele lunii termină cursul de limbă română primul grup de 14 refugiați din Siria și Yemen (toți bărbați, adulți), urmând ca din octombrie să înceapă cursurile un alt grup, de 27 de refugiați, din care trei sunt copii - doi de grădiniță și unul de școală generală.

Centrul mai oferă şi sprijin și pentru ca refugiații să se poată angaja, însă până acum nici un refugiat nu și-a găsit un loc de muncă astfel, reprezentanţii Centrului făcând doar demersuri la AJOFM, în condiţiile în care refugiaţii sunt muncitori necalificați, care au lucrat în țările de origine ca șofer sau marinar. Doi din refugiați - absolvenți de facultăți (unul la Arhitectură, celălalt la Asistenți Medicali) - vor începe, de la 1 octombrie, un curs de acomodare (curs intensiv de limba română), dorind ca anul viitor să urmeze cursurile unei facultăți din Galați.

Cât privește Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi, față de cei 15 refugiați din Siria și Yemen, sosiți pe 3 martie, la Galați, acum în centru sunt 42 de persoane, însă acest număr nu reprezintă toți migranții veniți la Galați, căci din martie până în prezent, 58 de migranți au primit statut de refugiat, unii din ei mutându-se din centru, în oraș.

romania-actualitati.ro

[dcp100168]

Cât costă să înveți refugiații să spună „Bună! Ce mai faci?”

Refugiații înregistrați legal în România și cazați în cele șapte centre special create pentru primirea lor primesc lecții de limba română și de civilizație, prin intermediul unor proiecte implementate de ONG-uri. Ministerul Educației a declarat, încă de anul trecut, că nu are profesori de limba arabă care să-i poată învăța pe refugiații ajunși în România limba română. Un prim grup de 14 refugiaţi din Siria şi Yemen, toţi bărbaţi, au terminat cursul de limba română, desfăşurat pe parcursul a 40 de ore, la sfârşitul lunii septembrie.

Primii 15 refugiaţi de origine siriană şi yemenită aduşi din Grecia, conform cotelor stabilite pentru țările Uniunii Europene au ajuns în România la începutul lunii martie și au fost cazați la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanţii de Azil de la Galați. Cel mai tânăr dintre migranţi este un copil care avea doar şapte luni la data intrării în România, iar cel mai vârstnic are 50 de ani.

“Centrul Regional pentru Integrare Galați oferă cursuri de limbă română şi civilizaţie refugiaţilor, consiliere în vederea obţinerii unui loc de muncă, asistenţă juridică, asistență medicală, iar pe baza unor anchete sociale oferă un ajutor financiar de 150 lei pentru plata chiriei la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi, unde migranţii locuiesc gratuit doar până la primirea statutului de refugiat”, a precizat coordonatorul Centrului Regional pentru Integrare Galaţi, George Cînepă, din partea fundației World Vision.

După un modul de 40 de ore, oamenii știu să spună câteva cuvinte în limba română. Un mare ajutor vine și din partea unui voluntar, doctorand sirian, la o facultate din Galați, care-și oferă serviciile centrului pentru refugiați. „Mulți dintre ei știu bine limba engleză și a fost ușor pentru lectori să comunice cu ei. Au fost foarte receptivi. La evaluarea care li s-a făcut inițial, nivelul lor era zero la limba română, dar acum, deja ne salutăm în limba română, nu în engleză. Știu să spună: „Bună! Ce mai faci? Cum te mai simți?” Știu să ceară o pâine la magazin sau să ceară detalii despre locul în care se află”, mai spune șeful centrului.

Proiectul în cadrul căruia au fost școlarizați cei 14 refugiați de la Galați are o durată de 12 luni, o valoare totală de 1.469.247,47 lei şi este finanţat prin Programul Naţional - Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare, cu o valoare totală de 21.915.877 euro, din fonduri UE, până în 2020. Conform coordonatorului CRI Galați, George Cînepă, în luna octombrie au început cursurile alți 32 de refugiaţi, dintre care trei sunt copii - doi de grădiniţă şi unul de şcoală generală. Grupurile de refugiați au ajuns în România fiind relocați din Grecia și Italia, conform cotelor stabilite pentru țara noastră.

Greu de angajat

Aceste centre speciale oferă sprijin şi pentru ca refugiaţii să se poată angaja pe teritoriul României, dar până acum niciun refugiat nu şi-a găsit un loc de muncă. Responsabilii centrului de la Galați spun că s-au făcut demersuri la AJOFM, dar nu s-au găsit posibilități de angajare, pentru că cei mai mulți dintre refugiații ajunși în România sunt muncitori necalificaţi sau au lucrat în ţările de origine ca şofer sau marinar. “Cineva mi-a spus că ar vrea să angajeze un mecanic auto. Dacă unul dintre ei se va acomoda, ar putea fi angajat la atelierul auto”, spune George Cînepă.

Doar doi dintre refugiaţii de la Galați sunt absolvenţi ai unor facultăţi - Arhitectură, respectiv Asistenţă Medicală. Cei doi au început, la 1 octombrie, un curs de acomodare, bazat pe învățarea în regim intensiv a limbii române, și își doresc să urmeze cursurile unei facultăţi din Galaţi. Galațiul, însă, este pe locul cinci în topul celor mai ridicate rate ale șomajului - cu aproape 9% - rată aproape dublă față de cea înregistrată la nivel național, astfel încât nici românii cu studii superioare nu-și pot găsi un loc de muncă.

Cotele obligatorii

În România, există șapte centre regionale de cazare şi proceduri pentru azil, la Galaţi, Bucureşti, Timişoara, Giurgiu, Rădăuţi, Galaţi şi Maramureş. Împreună au 950 de locuri, iar aproape 100 erau deja ocupate la începutul lunii martie, înainte de venirea primilor 15, din Grecia. Conform cifrelor propuse de Comisia Europeană, România ar urma să primească în total 6.351 de refugiaţi, dintre care 1.705 printr-un prim mecanism aprobat în iulie 2015 la Bruxelles şi restul prin mecanismul aprobat în septembrie 2015 de miniştrii de Interne ai statelor UE, la Consiliul extraordinar JAI. Astfel, anul acesta, România ar fi trebuit să primească 2.475 de refugiaţi, care se adaugă celor 1.705 conveniţi deja prin primul mecanism, dar numărul lor este în schimbare în fiecare zi, pentru că și unii dintre cei ajunși clandestin pe teritoriul României pot primi statutul de regugiați și pot rămâne în aceste centre. Anul viitor, conform cotelor convenite, României i-ar mai rămâne de primit 2.171 refugiaţi. Cotele nu au fost, până în prezent, nici asumate oficial de statul român, nici respinse, dar nici la nivelul UE nu se știe încă în ce măsură vor fi majorate, pentru că ultimul număr discutat la Bruxelles a ajuns la 65,5 milioane de refugiați care ar putea ajunge în Europa în următorii ani - adică de aproape patru ori mai mulți decât populația actuală a României.

Clandestinii rămân la noi

Ultimii nouă refugiați ajunși ilegal pe teritoriul României au fost depistați marți, la Timișoara și vor rămâne în centrul pentru refugiați, pentru că sunt sirieni. „Refugiații depistați pe teritoriul României, care au ajuns clandestin, intră în procedura de azil dacă solicită acest lucru, iar dacă nu, intră în custodie și se îndepărtează de pe teritoriul României, fiind trimiși în țara de origine. Dacă este vorba despre Siria, nu se pot trimite înapoi. Ei pot avea statut de tolerați pe teritoriul României, pentru o perioadă. Depinde de la caz la caz. Din România nu ar putea să plece mai departe decât ilegal cei care au ajuns clandestin și nu au primit azil. Cei care au fost depistați la Timișoara marți vor rămâne la centrul de acolo”, a explicat, pentru Jurnalul Național, chestorul Viorel Vasile, șeful Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Tot marți a fost depistat la Găești, în Dâmbovița, un refugiat afgan. „S-a mai întâmplat în ultimul timp să fie găsiți refugiați aduși cu tirurile turcești care vin la Arctic. Ultimul nu avea decât hainele de pe el și nici măcar bani de mâncare nu avea. I-au dat polițiștii ceva de mâncare și l-au trimis la București”, ne-a explicat o sursă din localitate.

Centrul Regional pentru Integrare Galaţi fost deschis la sfârșitul lunii iulie și funcţionează în cadrul proiectului "Integrare + Servicii şi asistenţă pentru migranţi în Regiunea 2", alături de Centrele din Constanta şi Vaslui. Beneficiarul acestui proiect este Fundaţia World Vision Romania, parteneri fiind ONG-urile Asociaţia Novapolis şi Asociaţia Centrul pentru Resurse Civice. Aceleași ONG-uri au implementat proiecte de același fel și în ultimii trei ani.

La Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi sunt 42 de persoane, iar din martie până în spetembrie, 58 de migranţi au primit statut de refugiat. ”Nu putem spune clar ce număr de refugiați avem în România, pentru că situația se schimbă zilnic, în funcție de deciziile noastre sau ale instanțelor. Cei care obțin drept de ședere în România pot pleca, temporar, în alte țări europene, având documente legale”. Chestor Viorel Vasile, șeful IGI

Numărul persoanelor beneficiare a unui forme de protecţie internaţională (statut de refugiat sau protecţie subsidiară) care au un document valabil la data de 31.08. 2016 este 2.592.

jurnalul.ro

[dcp100168]

O femeie din Siria cazată la Centrul pentru Solicitanţii de Azil Galaţi a născut un băiat la Spitalul Judeţean

O femeie din Siria cazată din luna octombrie la Centrul pentru Solicitanţii de Azil Galaţi a născut, marţi, un băiat sănătos, de trei kilograme, la Spitalul Judeţean, acesta fiind al treilea copil al familiei refugiate.

Reprezentanţii Centrului de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil Galaţi arată, într-un comunicat de presă, că numărul persoanelor din centru a crescut, după ce o femeie din Siria a născut un băieţel sănătos, cu o greutate de trei kilograme. ”Yosiuf este primul copil refugiat născut astăzi (n.r. - marţi) într-o familie de persoane relocate la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi”, se precizează în comunicat.

Nou-născutul este cel de-al treilea băiat al familiei de sirieni, transferată din Grecia în România în cadrul programului de relocare. Familia se află în România din luna octombrie, perioadă în care au parcurs procedurile privind acordarea unei forme de protecţie internaţională, cererile lor fiind soluţionate prin acordarea statutului de refugiat.

Centrul Regional de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil Galaţi are o capacitate de 200 de locuri şi asigură recepţia, cazarea, soluţionarea cererilor de azil şi asistenţa solicitanţilor de azil şi a persoanelor cu o formă de protecţie depuse în judeţele Galaţi, Vrancea, Bacău, Vaslui, Brăila, Tulcea şi Constanţa.

news.ro

[dcp100168]

Mama bebeluşului sirian spune că este fericită că fiul ei s-a născut în libertate

Mama bebeluşului sirian adus pe lume la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Galaţi spune că este fericită că fiul său s-a născut în libertate. Soţul femeii afirmă şi el că se bucură că soţia şi bebeluşul sunt sănătoşi şi că şi-ar dori să plece în Germania, unde meseria sa de mecanic auto este plătită mai bine.

Mohamadd Al Hussein, în vârstă de 34 de ani, tatăl bebeluşului sirian născut, marţi, la Spitalul Judeţean din Galaţi, a spus că a plecat din Siria din cauza războiului şi a pericolului în care se aflau el şi familia sa. "Este război acolo; eram în pericol. Am plecat acum un an. Drumul a fost din Siria, în Turcia şi apoi în Grecia, cu o călăuză, şi apoi din Grecia cu avionul. Am plătit bani; munceşte cineva degeaba? 1.200 de dolari am dat, dar nu am avut probleme", a declarat bărbatul, pe holurile spitalului. El a precizat că se bucură că soţia sa, Nour, de 25 de ani, şi nou-născutul sunt sănătoşi. "Sunt foarte fericit. Mă bucur că mama este sănătoasă, copilul la fel, este al treilea. Sunt de o lună şi cinci zile aici, nu am putut să iau legătura încă cu familia să le dau vestea, acolo nu au internet, lisesc multe", a mai spus bărbatul.

Mama copilului a spus că se simte obosită, dar că este foarte fericită că fiul ei s-a născut în libertate. "Sunt puţin obosită, a fost grea-grea naşterea, dar sunt foarte fericită. Mă bucur că l-am născut aici, în libertate. Seamănă cu fraţii săi", a spus femeia.

Tatăl bebeluşului a mai afirmat că îşi doreşte să-şi găsească un loc bine plătit într-o ţară din vestul Europei, cum ar fi Germania, unde are rude. "Vreau să plec mai departe, am mai multe şanse într-o altă ţară, meseria mea e mai bună în altă parte decât aici. Sunt mecanic auto. Aş rămâne, dar sunt salariii foarte mici aici; am întrebat, dacă erau salarii mai mari sau eram singur aş fi rămas aici, nu era o problemă", a mai spus bărbatul.

Familia de sirieni mai are doi băieţi, unul de patru ani şi şase luni, iar celălalt de trei ani.

news.ro

[dcp100168]

Zeci de străini au fost alungaţi din Galaţi

• Străinii găsiţi în ilegalitate au fost sancţionaţi cu amenzi al căror cuantum depăşeşte suma de 14.000 de lei

Peste 30 de cetăţeni străini depistaţi în Galaţi anul trecut au fost trimişi în ţările de origine, după ce s-a constatat că şedeau ilegal în ţara noastră. Căsătoria cu un cetăţean român a fost portiţa de scăpare pentru alţii care, deşi nu aveau actele în regulă, au primit permisiunea să rămână.

România a devenit mai tentantă pentru străini anul trecut, numărul solicitărilor de vize arătând o creştere a interesului cetăţenilor altor ţări de a munci, de a studia sau de a se stabili în ţara noastră. Direct proporţional cu creşterea numărului de „noi români” a variat însă şi numărul străinilor care, din diverse motive, au omis să îşi pună în ordine actele de şedere. La Galaţi, 38 de persoane în această situaţie, provenite fie din diferite state, au fost prinse pe picior greşit în urma celor 114 controale. Acestora li s-au adăugat alţi şapte străini depistaţi de alte structuri, care au suporta consecinţele faptului că nu şi-au înnoit documentele de şedere. 13 cetăţeni străini au scăpat însă de obligaţia de a se urca în avion, înlăturare acestora de pe teritoriul României fiind interzisă. Cel mai comun motiv, căsătoria cu un cetăţean român.

„S-au emis decizii de returnare pentru 27 de persoane, dintre care opt cu nepermiterea intrării în România. De asemenea, au fost duşi sub escortă la frontieră doi cetăţeni străini, iar alţi doi au fost luaţi în custodie publică în vederea returnării de pe teritoriul României”, ne-a explicat Ciprian Şimu, şeful Serviciului Imigrări Galaţi.

Străinii găsiţi în ilegalitate au fost sancţionaţi cu amenzi al căror cuantum depăşeşte suma de 14.000 de lei.

La nivel naţional, numărul străinilor returnaţi forţat în 2016 este de 437, cu o creştere de peste 130 la sută faţă de 2015. Suma colectată la bugetul de stat din amenzile aplicate este de peste 1.111.000 lei. O parte a sancţiunilor este reprezentată de amenzile date angajatorilor care au angajat străini fără respectarea legislaţiei. La Galaţi, nu s-a înregistrat niciun caz de acest gen.

„Trei societăţi comerciale nu au anunţat modificări în derularea contractelor cu angajaţi cetăţeni străini, fiind sancţionate cu amenzi care totalizează 4.500 de lei. Totodată, au fost eliberate 30 de avize de muncă pentru firme care au angajat cetăţeni străini”, conchide şeful Serviciului Imigrări.

La finele anului trecut, în Galaţi erau, oficial, 2.207 cetăţeni străini, cei mai mulţi, aproape 800, fiind studenţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Filieră Galați - Timișoara pentru trecerea peste graniță a migranților cazați la Centrul de Azilanți din Galați

Mai mulți irakieni care erau cazați la Centrul pentru Proceduri și Solicitanții de Azil din Micro 21 au ajuns la Timișoara și erau pe punctul de a trece granița cu Ungaria.

Polițiștii de la Secția 1 a Poliției Municipiului Timișoara, susținuți de polițiști de la Serviciul pentru Acţiuni Speciale, au capturat 20 de migranţi irakieni, care voiau să părăseasca ţara călăuziţi de un timişorean. Cetăţenii irakieni au fost depistaţi într-un autovehicul condus de un bărbat în vârstă de 60 de ani, din Timişoara.

Oamenii legii au stabilit că persoanele depistate sunt înregistrate în centre de cazare şi proceduri de azil din Galaţi şi Bucureşti şi urmau să fie transportate în judeţul Arad. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți, iar bărbatul de 60 de ani a fost reținut. Sunt efectuate cercetări și cu privire la existența unei filiere prin intermediul căreia migranții de la Galați au fost transportați la Timișoara într-un timp extrem de scurt, înainte ca grupul respectiv să fie dat în urmărire.

Centrul de la Galaţi este un centru deschis. Cei cazaţi aici au permisiunea ca în timpul zilei să părăsească centrul, având obligaţia să se întoarcă seara, până la ora 22.00. Legislaţia prevede obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă fără autorizarea Inspectoratului General pentru Imigrări de la București. În situaţia în care la ora menţionată persoana nu se prezintă, procedurile obligă angajații Centrului pentru Proceduri și Solicitanții de Azil din Galați să anunțe atât Inspectoratului General pentru Imigrări, cât şi Poliţia de Frontieră, membrii grupului respectiv fiind dați în urmărire. Deplasarea rapidă a unui grup destul de numeros de migranți indică existența unei filiere foarte bine organizate care funcționează între Galați și Timișoara.

gazetagalatiului.ro

[dcp100168]

Cine sunt refugiații care ajung la Galați, în drumul lor spre Occident

După securizarea graniței de la Prut, Galațiul nu mai ­este­ un „punct fierbinte”, dar a devenit gazda refugiaților care vin pe cele două rute, pe Marea Neagră și pe uscat, pe la granița cu Bulgaria din sudul Dobrogei. La Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Galați sunt aduse frecvent grupuri de refugiați. Centrul are o capacitate de 200 de locuri, dar în general sunt cazați câteva zeci de refugiați.

Cu gândul la Germania

În general, din grupurile de migranți găsiți la bordurile ambarcațiunilor în derivă în apele teritoriale românești, o parte ajung la centrul de la Otopeni, o altă parte la centrul din Galați, care este centru deschis. Asta înseamnă că refugiații pot ieși în oraș, la plimbare sau la supermarket și nu se mai miră nimeni când vede pe stradă femei cu hijab. În cadrul obligațiilor asumate de țara noastră în ceea ce privește cotele stabilite pentru țările Uniunii Europene, în luna martie a anului trecut a ajuns la centrul din Galați un prim grup de 15 refugiaţi de origine siriană şi yemenită, cu vârste de la 7 la 50 de ani, aduşi din Grecia.

După 6 luni, 14 dintre aceștia absolviseră cursul de limba română. La centrul din Galați li se asigură și consiliere în vederea obţinerii unui loc de muncă, asistenţă juridică, asistență medicală. Locuiesc gratuit în centru până le este acordat statutul de refugiat. Ulterior, în baza unei anchete sociale, li se acordă un ajutor de 150 lei pentru plata chiriei la centru.

Anul trecut, la sfârșitul lui noiembrie, Nour,­ o siriancă în vârstă de 25 de ani, a născut la maternitatea de la Spitalul „Sf. Apostol Andrei” un băiețel de 3 kilograme. Nour și soțul ei, Mohamadd Al Hussein, de 34 de ani, i-au pus micuțului numele Yosiuf. Visul lor este să ajungă în Germania.

Grup de 16 copii afgani dispăruți fără urmă

Faptul că Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil de la Galați funcționează în regim deschis permite ca deseori refugiații să „dispară” spre granița cu Ungaria pentru a-și continua drumul spre Germania.

Cazul cel mai elocvent este cel al dispariției unui grup de 16 copii afgani. Fuseseră găsiți, la începutul lui iunie 2014 la bordul navei „Reda”, ce plutea în derivă în apele teritoriale românești și pe care se aflau 39 de migranţi din Afganistan, Iran şi Pakistan. Marea surpriză a polițiștilor de la Garda de Coastă din Constanța a fost că printre migranţi erau şi 16 minori din Afganistan, cu vârste între 13 şi 16 ani, care nu erau însoţiţi de părinţi sau rude. Cei 16 au fost cazaţi la centrul din Galați pe 5 iunie.
Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Galați a luat rapid măsurile legale care se aplică în cazurile refugiaților minori, neînsoțiți de rude. Pentru cei 16 minori afgani au fost numiți reprezentații legali, care să-i asiste la interviul din cadrul procedurii de acordare a azilului, a fost asigurat traducător, avocat, după care urmau efectuarea unei expertize medicale, înscrierea la cursul pregătitor în vederea înscrierii în sistemul naţional de învăţământ, etc. Numai că pe 10 iunie, toți cei 16 copii au dispărut din centru. Cei cazaţi aici pot părăsi centrul dimineața, având obligaţia să se întoarcă seara, până la ora 22.00. Legea prevede că nu au voie să părăsească localitatea fără aprobarea Inspectoratului General pentru Imigrări. Minorii afgani aveau acelaşi regim, care de altfel este identic cu cel al minorilor instituţionalizaţi. Au ieșit în oraș și până seara, la ora 22.00, nu s-au mai întors. Conducerea centrului a anunțat Dispeceratul Inspectoratului General pentru Imigrări și Poliția de Frontieră.

Filieră „pre-pay”?

Atât reprezentanţii Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil, cât şi cei ai DGASPC Galaţi au respectat procedurile prevăzute de lege. Cei 16 minori afgani nu puteau fi ţinuţi închişi, ca la penitenciarul pentru minori. Ar fi fost absurd să nu aibă aceleaşi drepturi ca minorii din centrele de plasament. Cazul dă naştere multor semne de întrebare. Faptul că au dispărut în aceeaşi zi, pe 10 iunie, la 5 zile de la cazarea lor în centru, argumentează presupunerea că plecarea lor din centru a fost o operaţiune bine pregătită. Apoi în zilele ce au urmat nu a fost semnalat un grup de minori afgani nicăieri în ţară. Asta ar însemna existenţa unei filiere care i-a ajutat să treacă graniţa rapid. Astfel de cazuri s-au repetat de mai multe ori. O ipoteză este că filiera e bine organizată și în cazurile transportului minorilor neînsoțiți de rude „serviciile” sunt „pre-pay”, plătite dinainte. Dar mai e și ipoteza ca filiera care îi transportă spre Vest să își asume costurile pe care ulterior să le recupereze exploatându-i prin muncă sau cerşetorie.

Povestea lui Rabiul Islam din Bangladesh

Un caz interesant este și cel al lui Rabiul Islam din Bangladesh, care a locuit o vreme la centrul din Galați. Acesta avea o situație destul de bună în Bangladesh. Familia sa, mama casnică, tatăl profesor universitar, cu un salariu de 400 de dolari pe lună, o ducea bine. Rabiul a absolvit o facultate de științe politice și voia să își continue studiile în Anglia. A strâns bani, a vorbit cu cineva care se ocupa de vize, dar a aflat că e greu să aibă ca destinație Europa și i-a obținut o viză pentru studii în Republica Moldova. Îl costa 1.000 de dolari avionul până la Chişinău, 10.000 costau studiile şi 2.000 cursul de 3 luni pentru învăţarea limbii. Ajuns pe aeroportul din Chişinău, şi-a sunat părinţii să le spună că-i bine, dar ai săi nu răspundeau și a aflat de la o rudă că părinții săi muriseră într-un accident când reveneau de la aeroportul la care îl conduseseră. A trăit câteva luni în Moldova, dar era tentat să își continue drumul spre Anglia.

A trecut granița și a ajuns la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi. Între timp făcuse pierdut pașaportul din Bangladesh. A primit  permis de muncă și a fost angajat de un turc care are o mică fabrică de confecții în Galați. Primea o mie de lei pe lună și patronul îi permisese să locuiască într-o anexă. Așa că a renunțat la cazarea la centru. La un moment dat situația lui Rabiul s-a înrăutățit brusc. Patronul turc l-a concediat, reproșându-i o greșeală de producție. Nu mai avea nici salariu, nici anexa în care locuise. La Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil nu se mai putea întoarce. Părea o situație fără ieșire. Din fericire, patronul turc a revenit asupra deciziei și l-a reangajat. Dar dacă nu se întâmpla asta, care ar fi fost soarta lui Rabiul Islam? Ar fi ajuns pe listele șomerilor fără indemnizație și a beneficiarilor Legii 416? Nu, pentru că nu are cetățenie.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Migranţii culeşi de pe mare refuză să stea la noi

Puţin peste un sfert dintre migranţii descoperiţi la bordul unei nave în Marea Neagră, la mijlocul săptămânii trecute, au ales să rămână în România, majoritatea fiind luaţi în custodie publică de autorităţile de la noi, petru a fi repatriaţi. 52 de irakieni au cerut totuşi azil şi au fost trimişi la Galaţi.

Cei 154 de cetăţeni străini, majoritatea irakieni, descoperiţi la bordul unei ambarcaţiuni pe Marea Neagră, în noaptea de 12 spre 13 septembrie, nu s-au arătat din cale afară de încântaţi de perpectiva şederii, chiar şi temporare, pe teritoriul României. Visând să ajungă în statele din vestul Europei, migranţii au refuzat în masă să ceară o formă de protecţie internaţională, astfel că autorităţile române au fost nevoite să ia, în privinţa lor, decizii care într-un viitor apropiat se vor concretiza în trimiterea înapoi în ţările de origine.

"În 102 cazuri s-a dispus îndepărtarea sub escortă de pe teritoriul României, persoanele fiind luate în custodie publică sau tolerate până la punerea în aplicarea a măsurii. 61 dintre acestea au fost cazate în Centrele de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică, facilităţi cu regim închis, iar 41 de persoane vor fi asistate de organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniul de referinţă", ne-a precizat cms. Ermina Mihai, purtătorul de cuvât al Inspectoratului General pentru Imigrări.

Pentru 49 de migranţi, şederea temporară pe teritoriul ţării noastre a fost o variantă acceptabilă, aceştia formulând cereri de azil şi fiind introduşi în procedurile specifice. Ei au ajuns, toţi, în centrul pentru cazarea refugiaţilor de la Galaţi, unde vor sta pe perioada procedurilor şi unde beneficiază de asistenţă materială, consiliere psihologică şi juridică. În grupul de migranţi au fost descoperite şi trei persoane care s-au declarat minore şi, pentru că erau neînsoţite, au fost preluate de autorităţile cu atribuţii în protecţia copilului până la definitivarea verificărilor privind vârsta certă a acestora şi regimului juridic de care pot beneficia.

viata-libera.ro

[dcp100168]

De la Centrul de refugiaţi, la Universitatea din Galaţi

La vârsta la care mulţi din tinerii români încă locuiesc cu părinţii şi nu au nici o grijă financiară, doi tineri refugiaţi din Siria şi Yemen muncesc pentru a-şi putea plăti chiria şi cele necesare traiului de zi cu zi şi se pregătesc pentru a merge la facultate, căci ambii sunt studenţi la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi. Spre deosebire de majoritatea refugiaţilor cu care au trăit, luni de zile, în Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi, cei doi au decis că vor să rămână să studieze şi să trăiască în Galaţi - o decizie ciudată, având în vedere că majoritatea refugiaţilor abia aşteaptă să obţină o formă de protecţie în România pentru a pleca, apoi, în Germania, Franţa sau Belgia.

“Am 26 de ani, sunt refgiat din Siria, am locuit patru luni la Centrul de Azil, acum sunt pe picioarele mele… am un loc de muncă şi sunt student la Universitatea Dunărea de Jos, la Relaţii Internaţionale. La mine în ţară am făcut şcoala de asistenţi medicali şi am profesat în spital. Pentru că şi aici vreau să fac acelaşi lucru, să salvez vieţile oamenilor, poate chiar la Spitalul Judeţean, am decis să mă înscriu la facultate, pentru ca studiile mele sanitare să fie recunoscute aici”, povesteşte unul din refugiaţi, într-o română destul de bună pentru timpul scurt în care a învăţat-o. Tânărul spune că “am ales să rămân în Galaţi pentru că îmi place  aici, am întâlnit aici mulţi oameni care m-au sprijinit, m-au ajutat. E drept, nu toată lumea este bună, dar aşa e peste tot, sunt oameni buni şi oameni mai puţin buni, îi simţi că nu te plac, dar acum nu mai am aceleaşi probleme pe care le aveam când nu ştiam româneşte… acum, când vorbesc română, lumea mă priveşte mai prietenos. La centru, cât am stat a fost greu… am stat şi 10 persoane într-o cameră. E un regim diferit… nu ai voie să ieşi din centru mai devreme de ora 6.00 sau să te întorci mai târziu de zece seara… Plus că trebuie să faci cerere scrisă ca să ieşi din centru… Din partea statului primeam pe lună în jur de 500 de lei şi din acei bani plăteai chiria la centru, 170 de lei, rămâneai cu puţini bani, dar… pentru noi, cei care aveam nevoie de ajutor a contat. Sigur, condiţiile se pot îmbunătăţi. De pildă, nu există un traducător permanent la centru, vine dacă îl suni, dar vine dacă are timp… iar dacă este o urgenţă, seara, ceva, iar acea persoană nu ştie română sau engleză - şi sunt mulţi aşa - nu se descurcă…”.

“Am 24 de ani şi sunt din Yemen. Sunt în România de un an şi trei luni. Sunt student la Universitatea Dunărea de Jos, la Relaţii Internaţionale, dar studiile mele sunt de arhitectură, am studiat trei ani, am şi experienţă în arhitectură. Când am venit prima oară în România mi-a fost frică, cum să nuţi fie? Nu ştii limbă, nu ştii pe nimeni, nu nimic. Dar apoi a fost şi mai bine pentru că am cunoscut mulţi oameni care m-au ajutat - Cătălin, Mădălina, George…. vreau să-i mulţumesc în mod special lui Camelia”, spune un alt refugiat, arătând spre Camelia Nenu, inspector şcolar.

“Am participat la un proiect în care refugiaţii urmau cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie. Eu fiind o naţionalistă, am vrut să le arăt cât de frumoasă este România şi am reuşit asta, pentru că nu le-am predat, ci am făcut schimb de informaţii şi ei mi-au povestit despre ţările lor. Am avut norocul să am doi elevi buni şi sunt foarte mândră de ei pentru că au fost admişi la Universitate pe locurile de la buget, ceea ce nu este uşor. Din păcate cel mai greu lucru este să te lupţi cu mentalitatea. Când oamenii află că cei doi sunt refugiaţi, întreabă dacă nu au vreo bombă la ei… eu le explic faptul că sunt paşnici, nu vor altceva decât să trăiască în pace, însă este foarte greu cu mentalitatea”, a spus Camelia Nenu, profesoară de istorie.

Din cele 240 de locuri (cât este capacitatea Centrului de la Galaţi), în prezent sunt ocupate 148, fiind vorba despre 90 de adulţi cu vârste de până la 51 de ani şi 58 de minori, cel mai mic având doar 4 luni. Cei mai mulți refugiaţi provin din state precum Irak, Siria și Yemen.

Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Galați are un regim deschis, persoanele cazate având dreptul de a părăsi incinta între orele 06.00-22.00, dar și pentru perioade mai lungi, în baza unei cereri analizate și aprobate de conducerea acestei structuri. Solicitanții de azil au libertatea de mișcare pe teritoriul României, însă, în situația în care sunt identificați de autorități în timp ce încearcă să părăsească ilegal teritoriul României, polițiștii de frontieră întocmesc dosare de cercetare penală pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat, dacă sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni. Totodată, persoanele sunt consiliate și informate cu privire la obligația prezentării la centrul de reședință în vederea continuării procedurii de azil, precum și a respectării regulamentului de ordine interioară al centrului.

gazetagalatiului.ro

Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului General pentru Imigrări, din luna martie a anului 2016, când la Galaţi au sosit membrii primului lot de refugiaţi alocaţi României și până în prezent, la nivelul Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Galați au fost înregistrate 801 cereri pentru acordarea unei forme de protecție internațională, 634 de persoane fiind cazate în centru.

În aceeaşi perioadă menționată, au fost aprobate 462 de cereri de azil, celor în cauză fiindu-le acordată o formă de protecție internațională în România, statut de refugiat sau protecție subsidiară, restul fiind respinse, sau în curs de soluționare.

În prezent, 58 de persoane beneficiare ale unei forme de protecție internațională sunt cazate în centru.

În prezent, din cele 240 de locuri (cât este capacitatea Centrului de la Galaţi), sunt ocupate 148, fiind vorba despre 90 de adulţi cu vârste de până la 51 de ani şi 58 de minori, cel mai mic având doar 4 luni. Cei mai mulți refugiaţi provin din state precum Irak, Siria și Yemen.

Potrivit legislaţiei, solicitanții de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 10 lei/zi, de îmbrăcăminte în limita sumei de 67 de lei/persoană/sezon vară și de 100 de lei/persoană/sezon iarnă și de alte alte cheltuieli în limita sumei de 6 lei/persoană/zi reprezentând cheltuieli cu transportul local, servicii culturale, presă, servicii de reparații și întreținere, cheltuieli cu produse de igienă personală.

radioiasi.ro

[dcp100168]

Centrul de Cazare a Solicitanţilor de Azil, ocupat în proporţie de 95%

Serviciul pentru Imigrări al judeţului Galaţi comunică faptul că pe raza judeţului nostru desfăşoară diferite activităţi un număr de 1.653 cetăţeni străini şi comunitari, care provin atât din ţări terţe (1.140 persoane), cât şi din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European (513 persoane).

În primele opt luni ale anului 2017, la ghişeul Serviciul pentru Imigrări al Judeţului Galaţi au fost depuse 243 de cereri în vederea acordării sau prelungirii dreptului de şedere temporară pe teritoriul României pentru diferite scopuri (117 cereri membru de familie cetăţean roman, 52 cereri pentru studii, 46 cereri pentru angajare în muncă, 13 cereri pentru alte scopuri, 3 cereri pentru activităţi religioase, 4 cereri pentru activităţi comerciale şi 8 cereri pentru reîntregire familie sponsor), precum şi 94 de cereri pentru acordarea rezidenţei pe teritoriul României a cetaţenilor UE. Din totalul cererilor depuse, un număr de 178 reprezintă noi solicitări de obţinere a unui drept de şedere sau rezidenţă, în cazul cetăţenilor UE, pe teritoriul României.

De la începutul anului şi până în prezent, au fost depistaţi un număr de 30 de cetăţeni străini care s-au aflat în situaţii ilegale. 

La nivelul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi, cererile de azil ai crescut semnificativ pe fondul intensificării afluxului de imigranţi înregistrat la frontiera de sud-vest, cu Serbia, precum şi a intrărilor recente pe Marea Neagră. Dacă pe parcursul anului 2016 au fost cazate în centru 69 de persoane, în anul 2017, numărul străinilor găzduiţi aici se ridică la 420 de persoane.  În prezent, în centru sunt cazate 191 de persoane, din care 133 sunt solicitanţi de azil, 45 cu statutul de refugiat şi 13 cu protecţia subsidiară, centrul având o capacitate de 200 de locuri, ceea ce înseamnă că este ocupat în proporţie de 95%.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Cel mai nou centru de integrare pentru refugiaţi, finanţat din bani europeni, inaugurat la Galaţi

Spaţiul unde primesc asistenţă străinii aflaţi la muncă sau la studii în Galaţi, dar şi refugiaţii cazaţi la Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil a fost inaugurat joi, investiţia fiind posibilă în cadrul Programului Naţional My Place, finanţat de Uniunea Europeană. Străinii primesc, aici, ajutor pentru a se integra mai uşor în societate, învaţă limba română, sunt ajutaţi să parcurgă procedurile privind obţinerea vizelor şi sunt consiliaţi în găsirea unui loc de muncă.

„Noi nu încercăm să-i convingem pe refugiaţi să rămână aici. Ca orice cetăţeni români, au dreptul la liberă circulaţie pe teritoriul Europei, să-şi caute fericirea în alte ţări, atâta timp cât au document de călătorie. Noi încercăm să-i ajutăm pe cei care doresc să rămână aici, să înveţe limba română, să-şi găsească de muncă, să se integreze mai uşor. Mulţi dintre ei vin fără diplome, nu au studii şi trebuie să-şi reconstruiască de la zero cariera. Ei îşi doresc un venit, să fie independenţi, să-şi poată plăti chiria, să-şi cumpere mobilă”, a declarat coordonatorul Asociaţiei JRS România, Cătălin Albu.

Potrivit acestuia, domeniile la care se pricep refugiaţii sunt diverse, ei putând fi mecanici auto, bucătari sau frizeri.

Mohamed Gasmala, în vârstă de 24 de ani, este unul dintre colaboratorii Centrului de zi al refugiaţilor. A fugit din Irak în urmă cu un an, de teama războiului şi a ajuns în România, iar acum lucrează la o firmă din Brăila. „În Irak lucram ca asistent la farmacie şi profesor de sport la o şcoală. Am renunţat la tot şi am plecat, familia mea a rămas acolo, în Irak. Drumul a fost greu şi riscant. Aici mi-a fost greu să-mi găsesc un loc de muncă, nu aveam acte, nu ştiam limba română. Acum sunt student la Facultatea de Inginerie, mi-am făcut prieteni. Am reuşit să mă angajez la o fermă de pui din Brăila, lucrez şi ca mediator în acest Centru”, a declarat Mohamed Gasmala, care este refugiat.

Ahmed Taha, în vârstă de 28 de ani este tot refugiat din Irak. El a venit în România în urmă cu şase luni şi vrea să înveţe limba română pentru a studia medicina. „În ţara mea mea eram student la Medicină. Îmi doresc să rămân în România şi să devin medic. Am fost primit bine aici, mi-am făcut prieteni în Centrul pentru Refugiaţi”, a declarat Ahmed Taga.

Centrul gălăţean este deschis doar pe parcursul zilei. Instituţia, finanţată cu aproximativ 1 milion de lei din fonduri europene, are trei camere, una de consiliere, una pentru adulţi şi una pentru copii. „În momentul de faţă beneficiarii noştri sunt 90 de adulţi şi 60 de copii, avem grupe de limba română, ei vin pe rând, după posibilităţi. Stau la Centrul de Refugiaţi şi vin aici să înveţe limba română. Provin din ţări precum Irak, Iran şi Siria”, a declarat Mirela Stăncescu, profesor de limba română.

Centrul pentru refugiaţi colaborează cu Fundaţia Inimă de Copil din Galaţi, iar copii refugiaţilor primesc ajutor la lecţii sau la învăţarea limbii române. „În acest moment suntem parteneri în proiectul My Place, rolul nostru este dezvoltarea activităţilor recreaţionale şi socio-culturale pentru copiii refugiaţilor. Ei vor veni la noi la sediu, unde avem Centru de Zi iar activităţile se vor desfăşura împreună cu copiii pe care îi avem noi în programele sociale. Copiii refugiaţilor sunt de vârstă foarte mică, ei nu ştiu nici limba engleză, avantajul nostru este că în interacţiunea cu ei se foloseşte limbajul universal al jocului”, a spus directorul de programe al Fundaţiei Inimă de Copil, Mădălina Lescai.

În Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil din Galaţi sunt cazate 191 de persoane, dintre care 133 solicitante de azil, 45 cu statut de refugiat, iar 13 beneficiază de protecţie subsidiară. Gradul de ocupare este de 85 %. În primele opt luni ale anului la Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi s-au depus 444 de cereri de azil, în condiţiile în care în perioada similară a anului trecut au fost 113 de astfel de solicitări. Cele mai multe persoane care au făcut cereri de azil în 2017 sunt din Irak (213), Siria (189) şi Pakistan (24).

mediafax.ro

[dcp100168]

Statul caută să închirieze spații de cazare pentru refugiați

Statul caută să închirieze, de pe piața liberă, spații de cazare pentru refugiați în Galați, București și alte două orașe din țară. Asta după ce numărul cererilor de azil în România s-a dublat în ultimele luni. În total, ar trebui închiriate 700 de locuri de cazare, din care 300 la București, 200 în Galați și câte 100 în Timișoara și Rădăuți. Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul Național de Imigrări, pune la bătaie aproximativ 1 milion de euro pentru închirierea viitoarelor spații de cazare pentru refugiații solicitanți de azil. Spațiile de cazare trebuie să asigure o suprafață de minim 3 metri pătrați de persoană, cu cel mult 6 persoane într-o cameră și acces la electricitate și încălzire. Camerele trebuie să fie mobilate cu pat, saltea și dulap, în funcție de numărul de persoane cazate. Cazarea colectivă se va face în funcție de sex, iar familiile vor fi cazate împreună, se arată în caietul de sarcini al licitației. Anul acesta, în România, s-au înregistrat peste 3.000 de cereri de azil, față de 1.500 în 2016.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Cinci cetăţeni străini au fost prinşi muncind la negru pe un şantier din Galaţi. Un ucrainean a primit interdicţie de a intra pe teritoriul României

Pe 18 octombrie, poliţiştii Serviciului Ordine Publică, cu sprijinul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Galaţi,  Serviciului pentru Imigrări al judeţului Galaţi şi reprezentanţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, au desfăşurat o acţiune pentru depistarea cetăţenilor străini care desfăşoară activităţi lucrative pe raza judeţului Galaţi, fără forme legale. Oamenii legii au depistat cinci cetăţeni străini, trei din Republica Moldova şi doi din Ucraina, care desfăşurau activităţi în domeniul construcţiilor pe raza municipiului Galaţi, în cadrul unui şantier. Un bărbat, cetăţean ucrainian, a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 600 de lei, fiindu-i totodată  aplicată şi măsura interdicţiei de intrare pe teritoriul României pentru o perioadă de şase luni. ”În urma verificărilor efectuate de poliţişti la sediile a două societăţi comerciale cu privire la cazarea cetăţenilor străini depistaţi, au fost contatate încălcări ale prevederilor legale privind accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în unităţi de primire turistice,  motiv pentru care au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale în valoare de 10.000 de lei”, a declarat comisarul Gabriela Costin, purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi. În perioada următoare,  reprezentanţii Inspectoratul Teritorial de Muncă Galaţi vor finaliza verificările efectuate la agenţii economici unde munceau cetăţenii străini depistaţi.

adevarul.ro