Sud-Estul României, în topul celor mai sărace regiuni din UE

[dcp100168]

Sud-Estul României, în topul celor mai sărace regiuni din UE

România este prezentă cu şase regiuni, adică toată ţara cu excepţia Bucureşti-Ilfov, în topul celor mai sărace 20 de zone din UE, potrivit unui comunicat prezentat joi de Eurostat, o nouă confirmare a poziţiei Bulgariei şi României ca cele mai sărace ţări din Uniune.

Cea mai săracă regiune din UE este Severozapaden, din Bulgaria, cu un PIB pe locuitor (calculat la paritatea puterii de cumpărare) de 28% din media comunitară la nivelul anului 2008. Pe locul al doilea este Nord-Est România, respectiv judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, unde puterea de cumpărare este de 29% din media UE. Urmează trei regiuni din Bulgaria, iar pe locul al şaselea se plasează Sud-Vest Oltenia, adică judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, cu 36%. Sud-Estul României (Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi Vrancea) staţionează pe locul opt.

Cea mai săracă zonă din Polonia este pe locul al nouălea, cu 39% din puterea de cumpărare medie din UE, devansată de Sud-Muntenia, adică de judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman.

Eszak-Magyaroszag este cea mai săracă regiune din Ungaria, pe locul 12 în clasamentul Eurostat, cu 40% din puterea de cumpărare medie din UE.

Pe locul al 15-lea se regăseşte Nord-Vest România, adică judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj. Transilvania a devansat astfel, în 2008, o regiune din Polonia, coborând un loc în topul sărăciei. Zona de Centru, adică judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, este cea mai bogată regiune din România cu excepţia Bucureşti-Ilfov, ocupând locul 19.

Cea mai bogată regiune din Europa este cartierul financiar al Londrei, unde puterea de cumpărare reprezintă 343% faţă de media UE. Urmează Luxembourg, cu 279% şi Bruxelles, cu 216%.

Praga este cel mai bogat oraş din zona statelor foste comuniste, ocupând locul al şaselea în UE cu 172% din puterea medie de cumpărare, peste Stockholm şi Viena.

[dcp100168]

România devine polul sărăciei din Europa

România se înscrie cu şase zone ce acoperă aproape toată ţara (exceptând zona Bucureşti-Ilfov) pe lista celor mai sărace 20 de regiuni din Europa, conform celui mai recent studiu al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române (ICCV). Mai mult, România are cel mai mic salariu minim din ţările Uniunii Europene, de 159 de euro, se arată în document.

Potrivit sursei citate, în România şi Bulgaria, PIB pe locuitor (exprimat la paritatea puterii de cumpărare standard) a fost, în anul 2010, cu aproximativ 55% mai mic faţă de PIB-ul mediu pe locuitor din Uniunea Europeană (Eurostat, 2011). În anul 2011, Oltenia a urcat în topul regiunilor sărace din Europa, puterea de cumpărare devenind mai scăzută decât în regiunea bulgară Severoiztochen, cea mai săracă din UE până de curând. Regiunea Sud-Est a României (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, şi Vrancea) se situa pe locul opt în clasamentul celor mai sărace 20 de regiuni din Europa. De asemenea, cea mai săracă zonă din Polonia, aflată pe locul al nouălea, cu 39% din puterea de cumpărare medie a ţărilor UE, a fost devansată de regiunea Sud-Muntenia din România, care include judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. Pe locul al 15-lea se afla regiunea Nord-Vest din România, cu judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare Sălaj (Eurostat 2011).

În acest an, circa 81 milioane de persoane din Uniunea Europeană (17% din populaţie, 19% dintre copii) trăiau în sărăcie, deprivare materială şi excluziune socială, realizând venituri sub 60% din venitul mediu pe UE, conform datelor Comisiei Europene din 2011.

Potrivit documentului citat, în anul 2007 aproape o treime din populaţia României (32%) realiza venituri sub 70% din valoarea venitului median din spaţiul UE, situându-se în situaţie de sărăcie relativă. “Dacă raportăm veniturile la medianele naţionale, nu la mediana europeană, atunci în România, în 2007, 18% din populaţie obţine mai puţin de 40% din venitul median la nivel naţional, plasându-se într-o situaţie de sărăcie absolută(severă), România fiind, înainte de criza financiară din 2009, dar şi în prezent, ţara cu cea mai ridicată proporţie de populaţie săracă din UE”, arată raportul ICCV. Spre comparaţie, în alte ţări din UE, populaţia aflată într-o situaţie economică similară (cu nivelul veniturilor sub 40% din veniturile mediane naţionale) deţine ponderi mult mai scăzute, 2% în Republica Cehă, 4% în Suedia sau Irlanda.

Salariaţii români, tot mai săraci

,,După anul 1990, sărăcia din România s-a extins şi adâncit în rândurile persoanelor salariate. Deţinerea unui loc de muncă nu consolidează statutul economic al celor angajaţi şi nu garantează menţinerea familiei deasupra pragului de sărăcie, situaţie care persistă chiar şi la nivelul anului 2011”, se arată în documentul citat.

Potrivit acestuia, în România chiar şi un salariu mediu net de 1.411 lei (luna februarie 2011) menţine în sărăcie familia de doi adulţi cu doi copii minori care beneficiază de un singur salariu, potrivit standardelor româneşti (mult mai austere decât cele vest europene) privind costul total al coşului minim de consum decent (elaborat de ICCV). Familiile de 4 persoane care dispun doar de un salariu minim plus alocaţiile a 2 copii nu au reuşit niciodată să-şi satisfacă trebuinţele de consum ale minimului de subzistenţă şi, cu atât mai puţin pe cele ale minimului decent, spun cercetătorii ICCV.

Potrivit sursei citate, plasarea României în urma Bulgariei în ceea ce priveşte salariul minim pe economie, 159 de euro comparativ cu 233 euro, este un factor determinant al distribuţiei mult mai inegală a veniturilor din România.

În Marea Britanie un angajat care trăieşte în sărăcie câştigă un salariu minim de 967 euro, pentru un angajat din Austria a trăi în sărăcie înseamnă un salariu de minim de 937 de euro, pentru un polonez salariul minim este de 326 de euro, iar pentru un lucrător portughez de 604 euro/lună.

În UE, este considerată săracă o persoană al cărei câştig salarial se ridică la mai puţin de 60% din salariul mediu la nivel naţional. Potrivit acestei definiţii, în UE peste 16 % din populaţia salarială se află într-o asemenea situaţie (79 milioane de salariaţi), conform statisticilor de la începutul anului 2010.

Definiţia sărăciei relative a fost agreată pentru prima dată de Consiliul European în anul 1975: “Oamenii trăiesc în sărăcie relativă dacă venitul şi resursele lor sunt atât de inadecvate încât îi împiedică să aibă un standard de viaţă considerat acceptabil în societatea în care trăiesc. Din cauza sărăciei, aceştia se confruntă cu dezavantaje multiple prin şomaj, venituri prea mici, condiţii improprii de locuire, asistenţă medicală precară, lipsă de acces la sistemul de educaţie permanentă, la serviciile culturale, sport şi recreere. Aceştia sunt frecvent excluşi ori marginalizaţi de la participarea în activităţi economice, sociale şi culturale care constituie o normă pentru largi categorii de cetăţeni, iar exercitarea drepturilor lor fundamentale este restricţionată din cauza lipsei de mijloace economice”.

puterea.ro

[dcp100168]

Şase regiuni din România, printre cele mai sărace zone din Uniunea Europeană

Întreaga ţară, fără Ilfov-Bucureşti Vest, rămâne printre cele mai sărace 20 de zone din UE, categorie formată exclusiv din patru ţări din Europa de Est - Bulgaria, România, Polonia şi Ungaria, potrivit unui raport al biroului de statistică Eurostat.

Cea mai săracă regiune din UE se menţine Severozapaden (Bulgaria), cu un PIB pe cap de locuitor (calculat la paritatea puterii de cumpărare) de 27% din media UE pentru anul 2009. Nord-Estul României se află pe locul al treilea, cu un PIB pe cap de locuitor de 29,5% din media UE, după Severen tsentralen din Bulgaria (29%). În raportul precedent, bazat pe date din 2008, regiunea Nord-Est din România se afla pe locul doi (cu 29%), iar Severen tsentralen pe trei, cu un PIB pe cap de locuitor de 30% din media UE.

Potrivit ultimului raport Eurostat, poziţiile patru şi cinci sunt ocupate de Yuzhen tsentralen (31%) şi Severoiztochen (36%) din Bulgaria, urmate de Sud-Vest Oltenia (36%), Yugoiztochen Bulgaria (36%), Sud-Est România (38%), Eszak-Magyarorszag Ungaria (40%), Sud-Muntenia (40%).

Din România, cel mai bine se situează Bucureşti-Ilfov, cu un PIB pe cap de locuitor de 111% din media UE (la paritatea puterii de cumpărare) şi regiunea Vest, cu 51,6%.

Între cele 20 de regiuni cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din UE, România este prezentă cu şase regiuni, din totalul de opt la nivelul ţării, Bulgaria cu cinci din şase, Polonia cu cinci din 16, iar Ungaria cu patru din şapte.

Cele 27 de state UE includ în total 271 de regiuni.

Cea mai bogată regiune din UE a rămas cartierul financiar al Londrei, cu un PIB pe cap de locuitor de 332% din media UE, urmată de Luxemburg (266%) şi Bruxelles (223%). Din Europa Centrală şi de Est, cel mai bine situată este regiunea Bratislava (178% din media UE) din Slovacia.

money.ro

[dcp100168]

Bucureştiul, egalul Berlinului la PIB per capita

Statisticile europene arată o disparitate foarte mare între regiunile României. În timp ce Bucureştiul are o valoare a producţiei de bunuri şi servicii per capita peste media Uniunii Europene, cu excepţia Vestului ţării, celelalte regiuni sunt la coada listei, la fel ca şi anul trecut.

Regiunea Bucureşti-Ilfov avea un produs intern brut per capita, calculat la puterea de cumpărare (PPS), de 27.100 de euro la sfârşitul anului 2010, în creştere cu 1.000 de euro faţă de anul 2009, adică 111% din media UE 27, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat, nivel egal cu cel înregistrat în 2009. La nivel nominal, PIB per capita a fost de 13.800 de euro în 2010. Aceasta este de departe regiunea din România cu cel mai mare PIB - datele statistice arată că Bucureştiul şi Ilfovul sunt responsabile pentru producţia unui sfert din PIB-ul României, cu 31,1 miliarde de euro la nivelul anului 2010 (în creştere cu aproape 2 miliarde de euro faţă de 2009), din 124,3 miliarde de euro PIB la nivelul ţării. Calculat în funcţie de puterea de cumpărare, PIB pentru această zonă a fost de 61,2 miliarde de euro, cu 1,5 miliarde de euro mai mare faţă de 2009.

Regiunea Berlin are un PIB per capita ajustat de 112% din media UE, în timp ce Germania are 119%. În 2009, datele arătau că Bucureştiul produce mai mult pe cap de locuitor decât Berlinul, însă recesiunea din România din 2010, faţă de creşterea accelerată a Germaniei în acel an, a adus capitala Germaniei în faţa României. De asemenea, regiunea Bucureşti-Ilfov are PIB per capita mai mare şi decât Ungaria Centrală, care include capitala Budapesta, sau decât regiunea Manchester din Marea Britanie.

Comparaţia cu două capitale importante din Europa arată că, teoretic, regiunea Bucureşti-Ilfov este una dintre cele mai productive ale Europei, ceea ce ar trebui să aducă şi o calitate a vieţii crescută. Datele sunt, însă, într-o oarecare măsură, viciate de raportările statistice. Cele mai multe firme au sediul central în Bucureşti, astfel că producţia şi veniturile sunt raportate mai degrabă în Capitală. De asemenea, cei de la Eurostat arată că nivelurile mari a PIB per capita din unele regiuni sunt influenţate şi de navetişti, afluxul de munictori din alte zone ducând la o creştere a producţiei la un nivel care nu poate fi atins doar de populaţia rezidentă activă. Astfel, datele pot fi supraestimate în aceste regiuni şi subestimate în altele.

Jale în restul ţării

Singura regiune în care PIB per capita ajustat mai trece de pragul de 50% din media UE 27 este Vest (judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin şi Hunedoara) , cu 12.900 de euro în 2010, în creştere cu 600 de euro faţă de 2009, şi o medie de 53% faţă de UE, în creştere de la 51,6% în 2009.

Restul ţării figurează în topul sărăciei în UE, cu cele mai mici PIB per capita înregistrate, alături de mai multe regiuni din Bulgaria. Astfel:

• Regiunea Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui) este pe locul trei cu 29% din media UE a PIB per capita ajustat.
• Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea) este pe locul 7 cu o medie de 36% 
• Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea) este pe locul 8 cu o medie de 38% 
• Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman) este pe locul 9 cu o medie de 39% (-1pp faţă de 2009)
• Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu–Mare şi Maramureş) e pe locul 15 cu 42% şi regiunea (-1pp faţă de 2009)
• Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu) pe locul 18 cu 45% (-1pp faţă de 2009)

Regiunile din UE cu cel mai mic PIB per capita din UE sunt Severozapaden (26% din medie) şi Severen tsentralen (29% din medie), ambele din Bulgaria.

Cei mai productivi sunt locuitorii din regiunile Inner London din Londra, Marea Britanie, cu un PIB per capita ajustat de 328% din media UE, urmaţi de cei din Luxembourg cu 266% şi Bruxelles cu 223%. Singura regiune dintr-o ţară ex-comunistă care ajunge în top 20 este Praga, cu PIB per capita la 172% din media UE.

economica.net

[dcp100168]

Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, este printre cele mai necompetitive regiuni din UE

În topul competitivităţii economice dat publicităţii de Forumul Economic Mondial, atât România, cât şi Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, ocupă locuri codaşe. În clasamentul competitivităţii economice a statelor, România se află pe locul 76 din 148 de ţări, după Botswana, Georgia şi Vietnam, cele mai mari probleme cu care se confruntă mediul de afaceri fiind, potrivit raportului, în ordinea importanţei lor, rata taxelor, corupţia, regimul fiscal, accesul dificil la finanţare, birocraţia ineficientă la nivelul autorităţilor, instabilitatea politicilor publice, infrastructura deficitară, inflaţia, o forţă de muncă inadecvat pregătită, cu o slabă cultură a muncii şi reglementări restrictive pe piaţa muncii. 

Astfel, România se plasează pe locul 114 în lume în ceea ce priveşte cadrul instituţional, pe 100 în privinţa infrastructurii, pe 110 când vine vorba de piaţa muncii, respectiv pe 72 în funcţie de gradul de dezvoltare al pieţei financiare. România a urcat cu două poziţii, după ce în 2012 se plasa pe locul 78, din 144 de ţări. În acest an, România apare în topul competitivităţii economice la egalitate cu Croaţia, noul stat membru al Uniunii Europene şi în apropiere de ţări precum Botswana (locul 74), Georgia (72), Vietnam (70), Maroc (77) sau Slovacia (78).

 La secţiunea în care este dedicată regiunilor în cadrul raportului, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, formată din judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, este considerată, alături de Regiunea Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea) printre cele mai puţin competitive din Uniunea Europeană, în clasamentul lipsei de competitivitate economică cele două regiuni româneşti fiind acompaniate regiunile Severozapaden (Bulgaria) şi Notio Aigaio (Grecia).

România este devansată în topul competitivităţii de alte state din Europa de Centrală şi de Est, respectiv de Polonia (42), Cehia (46), Bulgaria (locul 57), Slovenia (62), Ungaria (63) sau Rusia (64). Republica Moldova se plasează pe locul 89, în timp ce Ucraina ocupă poziţia 84. Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat din zona euro, este pe locul 91 în topul competitivităţii economice. Cele mai competitive economii din lume sunt Elveţia, Singapore, Finlanda, Germania, Statele Unite, Suedia, Hong Kong, Olanda, Japonia, Marea Britanie şi Norvegia, potrivit raportului. Competivititatea economică este evaluată de Forumul Economic Mondial în funcţie de instituţiile (cadrul legal şi administrativ în care se desfăşoară activitatea economică), politicile publice, infrastructura şi ceilalţi factori care influenţează productivitatea şi potenţialul de creştere, inclusiv educaţia, sănătatea, munca, gradul de dezvoltare al pieţei financiare, progresul tehnologic, stabilitatea macroeconomică sau eficienţa pieţelor.

presagalati.ro

[dcp100168]

Galaţiul şi Sud-Estul României - locul opt într-un top al subdezvoltării în Uniunea Europeană

Conform ultimelor date prezentate de Biroul European de Statistică (Eurostat), titlul de cea mai săracă regiune de dezvoltare din Uniunea Europeană este deținut, la egalitate, de cele mai sărace regiuni din cele mai nevoiașe state membre ale uniunii, Bulgaria și România. Ne referim aici la regiunea Severozapaden (din nord-vestul Bulgariei, cu capitala la Pleven) și la regiunea Nord-Est din țara noastră ce cuprinde județele moldovene Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Ambele raportează un Produs Intern Brut (PIB) regional pe locuitor, în funcție de puterea de cumpărare, de doar 7.200 euro pe an, doar 29% din media UE, ce se situează la 25.100 euro pe an.

De altfel, acest nivel mediu de prosperitate al comunității economice europene este un vis pentru majoritatea regiunilor de dezvoltare din țara noastră, cu excepția regiunii București – Ilfov, cu un PIB pe locuitor de 30.700 euro pe an (122% față de media UE!). Nicio surpriză că printre regiunile cele mai expuse sărăciei se regăsesc cele din sudul țării și vorbim aici de regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, cu un PIB pe locuitor de doar 9.200 euro/an, dar și de regiunea Sud-Est (din care face parte și Galațiul, alături de Brăila, Buzău, Constanța, Tulcea și Vrancea, pe un nedorit loc al optulea în acest top), cu un PIB per capita de doar cca 9.700 euro/an. Situația din această parte a țării ar fi, fără doar și poate, mai dezolantă dacă nu ar include și cel mai important port maritim al României, Constanța, pol economic cu maximă relevanță în regiune. Asta, mai ales dacă ținem cont și de faptul că realizările bugetare de aici se apropie de un nivel de 50% din încasările totale ale regiunii Sud-Est la bugetul general consolidat.

Una dintre soluțiile de redresare este legată de politica regională a UE, concepută pentru a promova solidaritatea și coeziunea, astfel încât fiecare regiune să poată să își atingă potențialul maxim, îmbunătățind competitivitatea și ocuparea forței de muncă și alinierea, cât mai repede posibil, a standardelor de viață din regiunile mai sărace la media UE. Astfel, pentru perioada 2014–2020, orientarea politicii de coeziune a UE a fost modificată, având drept obiectiv maximizarea impactului asupra creșterii și asupra locurilor de muncă. În acest interval, UE investește în total 351 de miliarde de euro în regiuni ale Europei. În fapt, politica economică regională urmărește să stimuleze investițiile în regiuni, prin îmbunătățirea accesibilității, furnizarea de servicii de calitate și protejarea mediului, încurajând astfel inovarea, spiritul antreprenorial și crearea de locuri de muncă, depășind în același timp inegalitățile care se pot lua forma unor privațiuni sociale, a unor condiții insalubre de locuit, a educației și îngrijiri sănătății deficitare, a ratei ridicate a șomajului și a unor infrastructuri inadecvate.

Euforia românilor (ca să nu spunem a gălățenilor) de la momentul aderării la Uniunea Europeană în 2007 s-a diminuat pe măsură ce criza economică și-a arătat colții, iar standardul general de viață a cunoscut deteriorări în special urmare scăderii salariilor reale, a creșterii șomajului, a taxelor fiscale sau apariției unor contribuții sociale suplimentare, a nivelurilor mai scăzute de prestații oferite de autoritățile publice sau a creșterii rapide a prețurilor (mai ales pentru produsele energetice).

Nimeni nu își propune acum standarde de viață ca în unele din cele mai prospere regiuni europene: Inner London din Marea Britanie, cu PIB/locuitor de 80.400 euro/an, Marele Ducat al Luxemburgului, cu un PIB/locuitor de 66.700 euro/an, sau Stockholm, 43.300 euro pe an per locuitor. Totuși, modul în care alte state ex-comuniste (Cehia, Slovacia, Slovenia în special și mai nou Croația) se luptă să reducă decalajele existente de decenii, prin absorbția fondurilor europene, ce au chiar această destinație expresă, trebuie să reprezinte o lecție pentru polii sărăciei din țara noastră, regiuni dezindustrializate, cu o rată a șomajului în creștere și cu investiții străine aproape inexistente din cauza infrastructurii jalnice.

nepasadegalati.ro

[dcp100168]

Centrul ţării nu mai figurează pe lista celor mai sărace zone din Uniunea Europeană

România apare cu cinci regiuni în topul celor mai sărace 20 de zone din UE la nivelul anului 2013, potrivit celui mai recent raport Eurostat privind nivelul de trai din cele 28 de state membre, informează economica.net. Clasamentul a fost alcătuit în funcție de Produsul Intern Brut (PIB) per capita exprimat în standardul puterii de cumpărare.
Datele anunțate de Eurostat arată astfel că țara noastră înregistrează o evoluție în condițiile în care în studiul similar publicat în 2014, bazat pe datele din 2011, şase regiuni din România, cu excepţia judeţelor din regiunea Vest şi a zonei Bucureşti-Ilfov, apărea în topul sărăciei. Astfel, indicele puterii de cumpărare din regiunea Centru (judeţele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș şi Sibiu) a ajuns în 2013 la 51% din media UE, faţă de 45% în 2011, şi a ieşit din topul celor mai sărace 20 de regiuni din UE.
Cele cinci regiuni din România care rămân în topul sărăciei sunt Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava şi Vaslui), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt şi Vâlcea), Sud Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova şi Teleorman), Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj), respectiv Sud-Est Dobrogea (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea şi Tulcea).
Cel mai bine trăiesc locuitorii din zona Bucureşti-Ilfov şi cei din regiunea Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș).
Acelaşi studiu arată că bucureştenii trăiesc, în medie, la fel de bine ca nemţii, olandezii sau danezii. Indicele puterii de cumpărare din zona Bucureşti-Ilfov este de 131% din media UE, nivel care plasează Capitala peste cifrele medii la nivel naţional din Franţa (107%), Germania (122%) sau Danemarca (124%).

b1.ro

[dcp100168]

Regiunea Sud-Est, în coada clasamentului competitivității regionale în UE

România se află pe ultimele locuri în Europa în funcție de competitivitatea regională, cinci din cele opt regiuni românești incluse în indicele Uniunii Europene obținând un scor de sub 10 puncte la ultima ediție a clasamentului.

București-Ilfov este cea mai bine poziționată regiune din România, cu un scor de puțin peste 45 puncte, însă rămâne la mare distanță de regiunile cu un PIB comparabil pe cap de locuitor. Scorul de 45,4 puncte plasează Capitala țării și județul Ilfov pe locul 161 în rândul celor 263 de regiuni europene, potrivit celei de a treia ediții a indicelui competitivității regionale în UE, care analizează progresul înregistrat la nivelul regiunilor în perioada 2013-2016. Deși București-Ilfov a avansat patru poziții față de ediția anterioară, când s-a clasat pe locul 165, regiunea prezintă deficiențe semnificative raportat la suratele europene cu un PIB comparabil, printre care regiunea italiană Trento (48,6 puncte, locul 153), Schwaben, Germania (72,3 puncte, locul 51), Madrid, Spania (67,7 puncte, locul 83) sau Cheshire (85,1 puncte, locul 16). Astfel, București-Ilfov stă mai prost decât omologii din UE la capitolele instituții, infrastructură, sănătate, învățământul de bază, dar și din punctul de vedere al maturității tehnologice și al inovației, arată datele Comisiei Europene. “În ansamblu, rezultatele din 2016 sunt consecvente cu cele din 2013. Se poate observa în continuare un model policentric, în cadrul căruia zonele puternice din jurul capitalelor și cele metropolitane reprezintă principalii factori motori ai competitivității. În majoritatea nord-vestului Europei se pot observa efecte de propagare, însă acest lucru este mult mai puțin evident în regiunile UE aflate înspre est și sud”, potrivit Comisiei, care notează că gradul de competitivitate în statele estice a rămas în general stabil.

A doua cea mai bine plasată regiune din România în topul competitivității este regiunea Vest (județele Timiș, Arad, Hunedoara și Covasna), urmată de regiunea Nord-Vest (județele Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Cluj și Bistrița Năsăud). Cele două regiuni ocupă locurile 240 și 241 în clasamentul UE, cu un scor de 13,2, respectiv 11,9 puncte.

Regiunea Sud-Est, care cuprinde județele Buzău, Ialomița, Vrancea, Galați, Brăila, Tulcea și Constanța, se află pe ultimul loc în indicele competitivității, la egalitate cu regiunea franceză Guyane. Regiunea Sud-Est a obținut doar 0,07 puncte la ediția din acest an a indicelui, puțin peste punctajul de zero puncte înregistrat de Guyane.

Următoarele cele mai puțin competitive regiuni europene sunt, în ordine, Anatoliki Makedonia, Sterea Ellada (Grecia), Severozapaden (Bulgaria), Peloponnisos, Dytiki Ellada, Ionia Nisia (Grecia) și regiunile românești Sud-Vest Oltenia (județele Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj și Mehedinți) și Sud-Muntenia (județele Argeș, Dâmbovița, Prahova, Călărași, Giurgiu și Teleorman). Cele două regiuni românești au obținut un scor apropiat, de 5,56, respectiv 5,69 puncte.

La polul opus, regiunea formată din Londra și localitățile învecinate este cea mai competitivă din UE, potrivit datelor Comisiei. Londra a obținut scorul maxim, de 100 puncte, devansând ocupanta primului loc la ediția din 2013 a indicelului UE, regiunea olandeză Utrecht. Capitala olandeză și localitățile din apropiere se află în acest an pe locul doi, la egalitate cu o altă regiune britanică, ce cuprinde Berkshire, Buckinghamshire și Oxfordshire. Top 10 cele mai competitive regiuni din UE este completat de Stockholm (Suedia), Surrey (Marea Britanie), Hovedstaden (Danemarca), Luxembourg, Ile de France (Franța), Oberbayern (Germania) și Hampshire și Isle of Wight (Marea Britanie).

profit.ro

[dcp100168]

Patru regiuni din România sunt printre cele mai sărace din UE

Zilele acestea, Eurostatul a dat publicității PIB-ul de la nivel regional din cadrul statelor UE din anul 2015. Spre deosebire de anul trecut, când figuram cu 5 regiuni printre cele mai sărace din UE, anul acesta am rămas cu 4.

În afară de regiunea Mayotte, un departament de peste mări al Franței, restul celor mai sărace regiuni se împart între România (4 regiuni - vezi harta din imagine), Bulgaria (5 regiuni), Polonia (5 regiuni), Ungaria (4 regiuni) și Grecia (3 regiuni). Comparația PIB-ului pe locuitor dintre regiuni se face folosind paritatea de cumpărare standard (PPS), media UE fiind de 100. Media PIB-ului pe locuitor la nivelul României din anul 2015 a fost de 57, deci, un român produce în medie 57% din PIB-ul pe locuitor din UE.

Cele mai bogate regiuni ale UE din 2015, conform datelor Eurostat (accesează aici datele), erau Inner London-West (PIB/loc PPS = 580), Luxembourg (264) și Hamburg (206). Față de anul anterior, în top 3, locul Bruxellesului a fost luat de Hamburg (accesează aici datele din 2014).

Cele mai sărace regiuni din UE erau Severozapaden (PIB/loc PPS = 29) și Severen tsentralen (33), ambele din Bulgaria, și Mayotte din Franța (32 - vezi datele din imagine). Și în privința ultimilor trei regiuni din UE după PIB-ul pe locuitor, avem o schimbare în 2015 față de 2014, regiunea Severen tsentralen căzând sub Yutzen tsentralen.

Cum stau regiunile din România în topul celor mai sărace regiuni din UE?

Cea mai bogată regiune din România din anul 2015, conform datelor Eurostat, era București-Ilfov, cu un PIB pe locuitor la paritatea de cumpărare standard de 136 (media UE fiind de 100). În 2014, aceeași regiune avea un PIB pe locuitor de 129 (vezi aici). Cu excepția Franței, regiunea capitalei României e cea mai bogată dintre regiunile statelor ce au cele mai sărace regiuni din UE (vezi datele din imagine).

După Bucureșt-Ilfov, în ordine descrescătorare, cele mai bogate regiuni din România sunt regiunile Vest (PIB/loc PPS = 57), Centru (52) și Sud - Est (51). Ultimele patru regiuni ale României intră în topul celor mai sărace regiuni din UE (vezi harta). Cele patru regiuni din România ce intră în topul Eurostat al celor mai sărace regiuni sunt: Nord-Est (PIB/loc PPS = 34), Sud-Vest Oltenia (40), Sud-Muntenia (47), și Nord-Vest (50).

Față de anul 2014, regiunile de Vest și Sud-Vest Oltenia au înregistrat o scădere a PIB-ului pe locuitor la paritatea de cumpărare standard, regiunile Nord-Est și Centru au rămas la același nivel, iar restul regiunilor au crescut (vezi datele din 2014 aici). Cele mai mari creșteri le-au înregistrat regiunile București-Ilfov (de la un PIB/loc PPS de 129 la 136) și Sud-Muntenia (de la 43 la 47).

În afară de Franța, unde există diferențe semnificative de dezvoltare între regiunile de pe continent și cele de peste mări, cum e și cazul regiunii Mayotte, între statele din est, România are cele mai mari decalaje de dezvoltare între cea mai bogată regine și restul regiunilor. În nicio țară din est, ce au regiuni ce intră în topul  celor mai sărace regiuni (Grecia, Bulgaria, Ungaria și Polonia), nu există o diferență atât de mare între regiunea capitalei și următoarea regiune clasată, în cazul nostru, a doua regiune e regiunea de Vest (vezi harta din imagine).

Dacă PIB-ul pe locuitor PPS în București-Ilfov e de patru ori mai mare decât cel din regiunea Nord-Est (136 față de 34), PIB pe locuitor din regiunea Vest e de 1,68 ori mai mare decât cel din Nord-Est (57 față de 34). PIB-ul pe locuitor din regiunea capitalei României e de 2,4 ori mai mare decât cel din regiunea Vest. Asemenea diferențe de productivitate între prima și a doua regiune se întâlnesc în cazul celorlalte state între prima și ultima regiune (vezi harta din imagine).

În Ungaria, PIB-ul pe locuitor din regiunea capitalei e de 2,4 ori mai mare decât cel din ultima regiune după acest indicator, Eszak-Alfold (105 față de 43). În Polonia, PIB-ul pe locuitor din regiunea capitalei e de 2,3 mai mare decât cel din ultima regiune, Lubelskie (109 față de 47 - vezi harta din imagine). În Grecia acest raport de de 1,9, iar în Bulgaria e de 2,6.

Aceste date ne arată o dezvoltare a României în trei viteze. E normal să existe diferențe de dezvoltare între regiuni, dar la noi diferențele sunt mult mai mari decât în cazul altor state. Comparația cu Bulgaria, Grecia, Ungaria și Polonia e mult mai realistă decât cu alte state, pentru că și aceste state întră în „clubul select” al statelor UE cu cele mai sărace regiuni.

analizeeconomice.ro

[dcp100168]

Studiu al Comisiei Europene. Decalajele regionale împing Galaţiul în coada Europei

În lipsa unor planuri de investiţii şi a unor politici publice coerente de eliminare a disparităţilor regionale, zona din care face parte Galaţiul a ajuns la nivel cel mai de jos al UE, fie că e vorba de infrastructură, infrastructură, eficienţa pieţei muncii sau inovare, relevă „Indexul Competitivităţii Regionale (ICR)”, lucrare realizată de Comisia Europeană pentru evaluarea performanţei economico-socială din cele 263 regiuni europene.

În condiţiile în care majoritatea planurilor de dezvoltare cuprind sub o formă sau alta Bucureştiul sau vestul ţării, nu-i de mirare că decalajele regionale sunt tot mai mari. Regiunea Sud-Est - din care face parte Galaţiul, alături de Brăila, Tulcea, Buzău, Vrancea şi Constanţa - a ajuns să concureze cu Oltenia şi nordul Moldovei pentru cea mai defavorizată regiune din România, iar la anumite domenii chiar şi din Europa!

În cazul infrastructurii, Regiunea Bucureşti - Ilfov - chiar dacă nu stă nici el nemaipomenit la toate capitolele - a luat „caimacul”, plasându-se pe locul pe locul 175 din cele 263 de regiuni UE. Pe următoarele locuri vin Sud-Muntenia (203) şi regiunile Vest şi Centru, ambele pe locul 232. Regiunea din care face parte Galaţiul se plasează abia pe locul 244, penultimul loc la nivel naţional, reuşind să devanseze cu doar trei locuri Regiunea Sud-Vest Oltenia. De remarcat este că până şi Regiunea Nord-Est, adică nordul Moldovei, a reuşit să se plaseze ca infrastructură deasupra regiunii Galaţiului, pe locul 242! Din păcate, nici viitorul nu sună foarte bine pentru Galaţi. Proiecte majore de investii în infrastructură, în special pe partea rutieră, nu se anunţă prea curând, iar acest lucru descurajează inclusiv investiţiile private din mediul de afaceri.

Efectele „enclavizării” Galaţiului într-o regiune tot mai subdezvoltată în materie de investiţii se simte şi în celelalte componente socio-economice. Mulţi întreprinzători se plâng de faptul că, pe plan local, forţa de muncă bine pregătită este tot mai greu de găsit, din cauza migrării acesteia spre alte zone din ţară sau chiar din străinătate, mai îmbietoare ca oferte în materie de locuri de muncă. Pierderea se vede, de exemplu, în materie de inovare. Regiunea Sud-Est şi Regiunea Nord - Est se află la egalitate la nivelul UE, pe locul 262, adică penultimul loc la nivel european! Iar fără inovare e greu de presupus că vom avea prea curând dezvoltare. Regiunea Vest-Oltenia nu-i nici ea cu mult mai răsărită, plasându-se pe locul 261 la nivel european, adică locul trei… din coadă. Spre comparaţie, regiunea Bucureşti - Ilfov se plasează la capitul inovare pe un onorant loc 89 la nivel european, urmată la ceva distanţă de regiunile Vest (locul 207) şi Centrul (locul 248).

Efecte negative se resimt şi în materie de eficienţă a pieţei muncii. Pe primul loc la nivel naţional este şi de această dată Bucureşti - Ilfov, regiune care la nivelul UE ocupă locul 107. Regiunea Sud-Muntenia vine pe locul 144. Din nou, se poate remarca faptul că Regiunea Nord-Est a făcut progrese, plasându-se în UE pe locul 173 ca eficienţă a pieţei muncii, în coondiţiile în care Regiunea Sud-Est este abia pe locul 234, iar Regiunea Sud-Vest Oltenia pe locul 213.

E greu de crezut că, la nivel regional, "cei din urmă vor ajunge cei dintâi" prea curând. Pe de altă partă, nici resemnarea în subdezvoltare nu este o soluţie.

Prognoze privind evoluţia economiei în acest an

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a păstrat estimarea de creştere economică pentru acest an la 5,2 la sută, dar cu o creştere nominală de 0,15 la sută, faţă de prognoza anterioară, la 816,5 miliarde lei, reiese din „Prognoza pe termen mediu 2017-2020 - varianta de primăvară 2017”.

De asemenea, instituţia prognozează o scădere a consumului gospodăriilor de la 7,3 la sută în 2016, la 6,8 la sută în acest an, iar la administraţia publică, de la 3,3 la sută, la 1,6 la sută. În ceea ce priveşte investiţiile private, acestea sunt estimate să urce cu 6,9 la sută, de la o valoare negativă de - 3,3 la sută în 2016.

Comparativ, în prognoza de iarnă, CNP prognoza pentru 2016 o creştere a investiţilor private de 6,3 la sută şi de 7,2 la sută pentru 2017. În ceea ce priveşte balanţa comercială, instituţia menţine aceeaşi prognoză privind valoare a deficitului, respectiv peste 11,55 miliarde euro.

Pentru 2018 este prevăzută o creştere economică reală de 5,5 la sută.

La rândul său, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 3,8 la sută la 4,2 la sută, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, potrivit celui mai nou raport "World Economic Outlook", publicat în această săptămână de instituţia financiară internaţională în avanpremiera reuniunii de primăvară.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O regiune din România, printre cele mai slab dezvoltate din Europa

Regiunea de Sud-Est a României (formată din judeţele Tulcea, Galaţi, Brăila, Buzău, Constanţa şi Vrancea) se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte indicatorul de competitivitate, măsurat de Comisia Europeană o dată la trei ani.

Indicele European Regional al Competitivităţii – ediţia 2019 poziţionează cele opt regiuni ale României în partea a doua a clasamentului format din 268 de regiuni din UE. În acest Top, cea mai bine plasată regiune românească este Bucureşti – Ilfov, pe locul 151, cu 55,92 puncte, în timp ce Regiunea Sud-Est este clasată pe locul 267 cu doar 5,3 puncte, înaintea regiunii Egeea de Nord din Grecia.

Indicele este reprezentativ pentru nivelul de sărăcie, respectiv bunăstare, din cele 268 de regiuni ale Uniunii Europene, iar Bucureşti-Ilfov, cu poziţionarea la mijlocul clasamentului, se apropie, din acest punct de vedere, de alte regiuni din centrul şi estul Europei cum ar fi Bratislava sau Varşovia, însă diferenţele rămân semnificative.

În schimb, Regiunea Sud-Est din România este mai slabă din punct de vedere al competitivităţii, fiind depăşită şi de  Guyana franceză, care se regăseşte pe locul 265 cu 5,6 puncte. Pe ultimele zece poziţii ale topului sunt încadrate cinci regiuni din Grecia, două din Franţa şi câte una din Spania şi Bulgaria şi România. Regiunea Nord-Vest este plasată pe locul 246 cu un punctaj de 17,45, iar Regiunea Centru ocupă poziţia 249 cu 13,18 puncte. Regiunea Nord-Est nu este departe de coada clasamentului competitivităţii la nivel european fiind pe poziţia 257 cu doar 9,05 puncte. Puţin mai în faţă, pe locul 247, cu 15,62 puncte regăsim Regiunea Sud-Muntenia, în timp ce Regiunea Sud-Vest Oltenia are un punctaj de 10,57 care o plasează pe locul 254.

De asemenea, Bucureşti-Ilfov este încadrată la cel mai înalt stadiu de dezvoltare (5), în timp ce două regiuni din Transilvania (Centru şi Nord-Vest) sunt la nivelul 2. Restul regiunilor româneşti sunt la cel mai scăzut stadiu de dezvoltare (1).

Harta interactivă arată că regiunile româneşti sunt la acelaşi nivel de dezvoltare cu cele din Grecia, sudul Italiei şi vestul Spaniei. Potrivit Indexului publicat de Comisia Europeană, locul 1 este ocupat de Stockholm (Suedia), cu 100 de puncte, urmat de Londra (Marea Britanie), cu 99,1 puncte şi Utrecht (Olanda), cu 99 de puncte. Între primele zece poziţii se mai regăsesc regiuni din Marea Britanie, Danemarca, Luxembourg, Finlanda şi Olanda.

”Rezultatele din 2019 confirmă un model policentric cu o performanţă puternică a majorităţii capitalelor şi regiunilor cu oraşe mari, care beneficiază de economii de aglomerare, conectivitate mai bună şi niveluri ridicate de capital uman. În alte cazuri, alte regiuni din aceeaşi ţară au un scor mult mai slab. La zece ani după criză, diviziunea dintre nord-vest şi sud-est în UE este încă clară şi vizibilă”, subliniază analiza UE.

Indicele European Regional al Competitivităţii măsoară cu ajutorul a peste 70 de indicatori comparabili capacitatea unei regiuni de a oferi un mediu atractiv şi durabil pentru firme şi rezidenţi să trăiască în cadrul acestora. Printre acestea se număra indicatori cum ar fi sănătate, infrastructură, educaţie, piaţa muncii, inovaţie, stabilitate macroeconomică, etc.

jurnalistii.ro

Documentul integral - https://ec.europa.eu

[dcp100168]

Galaţiul, în a doua cea mai săracă regiune din Uniunea Europeana

Regiunea Sud-Est a României, care include şi Galaţiul, se situează pe locul 267 din cele 268 de regiuni europene, conform Indicelui European Regional al Competitivității, un instrument care măsoară din trei în trei ani factorii majori ai competitivității, pentru toate regiunile din statele UE. Mai slab decât noi stă numai Egeea de Nord, una din regiunile Greciei (Voreio Aigaio, care cuprinde şi insula Lesbos, cu capitala Mytilene), iar imediat deasupra noastră se clasează Guyana Franceză, teritoriu francez din America de Sud.

Indicele European Regional al Competitivității (IERC), dat publicităţii luni, la Bruxelles, ia în calcul peste 70 de parametri, cum ar fi inovația, complexitatea mediului de afaceri, infrastructura, inovarea, mărimea pieței, sănătatea, educaţia, infrastructura, activitatea instituţiilor publice etc. Fiecare regiune este punctată la aceşti parametri, punctajul maxim fiind 100, iar minimul este zero. Se face apoi media europeană, după care se realizează clasamentul în care sunt incluse cele de 268 de regiuni ale statelor din Uniunea Europeană, inclusiv cele de peste mări şi ţări. Indicele este reprezentativ pentru nivelul de sărăcie, respectiv bunăstare, din cele 268 de regiuni ale Uniunii Europene. Ca orice clasament, şi acesta are premianţi şi... repetenţi, ultimă categorie din care face parte, din păcate pentru noi, şi Regiunea Sud-Est din România, cu judeţele Galaţi, Constanţa, Brăila, Vrancea, Tulcea şi Buzău. Nu este, practic, un top al sărăciei, ci unul al competitivităţii, dar noi, dacă ne situăm pe locul 267 din 268, înseamnă că suntem orice, numai competitivi nu.

Stăteam de vorbă acum câteva zile, la ediţia din acest an a Topului IMM-urilor, cu câţiva oameni de afaceri din Galaţi şi din Bucureşti. I-am rugat să aprecieze - la modul real, nu festiv - evoluţia mediului de afaceri din Galaţi, în condiţiile în care impresia generală a gălăţenilor este că oraşul, cu câteva excepţii, este praf şi în el nu mişcă nimic. Mi s-a spus mai întâi că este „o părere preconcepută”, posibil „o manipulare”, că se fac investiţii şi că economia Galaţiului stă bine şi în realitate, nu numai pe hârtie. O a doua părere, care mi-a dat întrucâtva dreptate, a fost cea că situaţia Galaţiului este exact cea a României, în care creşterea economică este sublimă numai în hârtii, nu şi în buzunarele noastre şi în viaţa de zi cu zi.

Revenind la clasamentul IERC, acesta ne face ţăndări toate iluziile. Regiunea Sud-Est, a noastră, a strâns numai 5,35 puncte, la ani-lumină de primele clasate: locul 1 - Stockholm (Suedia), cu 100 de puncte, locul 2 - Londra (Marea Britanie), cu 99,1 puncte, locul 3 - Utrecht (Olanda), 99 de puncte. Până la locul 10 se mai regăsesc regiuni din Marea Britanie, Danemarca, Luxemburg, Finlanda şi Olanda. Faţă de regiunile considerate similare cu Sud-Estul (din Polonia, Grecia etc.), suntem „pe roşu” majoritatea, adică sub media acestor regiuni, şi „pe galben” la alte câteva, adică avem performanţe similare cu ale lor. Nimic cu „verde”, adică nimic peste media regiunilor considerate similare cu a noastră.

Cea mai bine plasată regiune românească în top este, cum era de aşteptat, Bucureşti - Ilfov, pe locul 151, cu 55,92 puncte, singura care trece de media europeană de 50 de puncte, dar la o distanţă semnificativă de alte capitale din Europa Centrală și de Est, precum Varșovia, Praga sau Bratislava. Regiunea Nord-Vest este plasată pe locul 246, cu un punctaj de 17,45, iar Regiunea Centru ocupă poziţia 249, cu 13,18 puncte. Regiunea Nord-Est este şi ea aproape de coada clasamentului competitivităţii la nivel european, pe poziţia 257, cu doar 9,05 puncte. Puţin mai în faţă, pe locul 247, cu 15,62 puncte, regăsim Regiunea Sud-Muntenia, în timp ce Regiunea Sud-Vest Oltenia are un punctaj de 10,57, care o plasează pe locul 254. Zona Bucureşti-Ilfov este încadrată la cel mai înalt stadiu de dezvoltare (5), în timp ce două regiuni din Transilvania (Centru şi Nord-Vest) sunt la nivelul 2. Restul regiunilor româneşti sunt la cel mai scăzut stadiu (1). Harta interactivă arată că regiunile româneşti sunt la acelaşi nivel de dezvoltare cu cele din Grecia, sudul Italiei şi vestul Spaniei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bucureștiul a depășit Viena și ajunge în Top 20 regiuni din UE după producția economică. Vestul ajunge la nivelul unor părți din Spania și Italia, Moldova rămâne la coadă

Regiunea București-Ilfov a ajuns în 2018 la un nivel al produsului intern brut pe locuitor ajustat cu prețurile la 152% din media Uniunii Europene și a trecut în fața capitalei Austriei. Bucureștiul ajunge și în top 20 regiuni din UE, atât pe fondul creșterii economice, cât mai ales al ieșirii din clasament a regiunilor bogate din Marea Britanie ca urmare a Brexit.

La nivelul țării, disparitățile rămân însă ridicate, cu un nivel mai lent al convergenței mai ales în Muntenia și Moldova, dar cu un avans în Vest care duce regiunea la nivelul unor bucăți din Spania și Italia.

Bucureștiul a continuat să crească peste media UE (dar și peste media României) în 2018 și a înregistrat un produs intern brut regional pe locuitor mai mare cu 4 puncte procentuale decât în 2017, relevă ultimele date, analizate de Profit.ro.

România a avut cea mai rapidă convergență dintre statele din Europa Centrală și de Est către media UE după marea criză financiară globală, adică a înregistrat cea mai mare creștere economică, de la 52% în 2009 la 66% în 2018 (de la 12.600 de euro echivalent la 19.900). Capitala a crescut și mai mult, cu un avans de 36 de puncte procentuale, la 152% din media UE în 2018, adică peste regiunea Viena (150% din media UE) sau Budapesta (145% din media UE) - încă de anul trecut, în cazul celei din urmă. Bucureștiul a beneficiat de fluxurile de investiții străine ale firmelor din servicii, mai ales din zona de IT&C și servicii suport pentru companii.

Calculele sunt făcute la paritatea puterii de cumpărare, adică prin nivelarea prețurilor. În 2018, prețurile la bunuri și servicii erau la jumătate din media UE în România, față de 137% din media UE în Danemarca.

Bucureștiul intră în Top 20 UE după producția economică pe cap de locuitor, după ce Marea Britanie a ieșit din Uniune la începutul acestui an. În fruntea celor circa 240 de regiuni de dezvoltare (NUTS 2), la nivel european, se mai află Praga (192% din media UE), Bratislava (173%) și Varșovia (156%).

Un PIB pe cap de locuitor mai mare nu înseamnă automat și un nivel mai ridicat al calității vieții sau o bogăție mai mare a locuitorilor. Pe de altă parte, produsul intern brut este unul dintre principalii indicatori economici pentru măsurarea dimensiunii economiei și se corelează destul de bine cu bunăstarea. Alți indicatori considerați mai buni de economiști pentru măsurarea bunăstării materiale a populației, precum venitul disponibil și consumul gospodăriilor, ar putea, de asemenea, să nu arate întreaga poveste.

Pe datele din 2017, Bucureștiul avea un venit disponibil pe locuitor ajustat cu puterea de cumpărare de 125% din media UE, în fața regiunilor Madridului, Varșoviei, Vienei și Berlinului (118-123% din media UE). Și alte date trebuie luate în seamă, precum calitatea mediului sau a serviciilor publice. (De remarcat că, începând cu 2015, produsul intern brut al Irlandei - care are două regiuni în top 10 - a fost umflat cu circa un sfert după transferul de către mai multe firme multinaționale în subsidiarele locale a drepturilor de proprietate intelectuală pentru afacerile care acoperă Europa, astfel că vânzările au crescut statistic, ceea ce a tras în sus PIB, fără a lăsa însă alte urme în economie)

Diferențe mari în interiorul României. Vestul trece în fața unor regiuni din Spania sau Italia

Restul țării recuperează, de asemenea, din decalajul față de UE, doar că în ritmuri diferite, astfel că se menține cel mai mare decalaj între capitală și restul țării din Europa. Doar regiunea Vest (care cuprinde județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș) este peste media națională (68% din media UE), pe fondul investițiilor străine în industrie care au dus populația angajată în această ramură la cea mai mare pondere în total din UE (de aproape trei ori peste media UE). Vestul României a depășit regiuni din Spania (Extremadura), Portugalia (Centru) sau Italia (Puglia).

Regiunile Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) și Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj) au adunat cele mai multe puncte procentuale în ultimii ani și au ajuns la puțin peste 60% din media UE. Cele două au ajuns la nivelul regiunii italiene Campania, dar peste Sicilia și Calabria sau mai multe regiuni din Grecia, Polonia, Ungaria sau Bulgaria.

Regiunea Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea) a recuperat circa 15 puncte din decalajul față de UE și, cu 55%, are cel mai bun scor din afara Transilvaniei.

Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea) a recuperat 12 puncte, în timp ce Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman) a avansat cu doar 8 puncte față de media UE, cel mai prost rezultat comparativ cu 2009. Ambele regiuni sudice au însă un nivel al PIB/locuitor de circa 50% din media UE, suficient pentru a depăși unele regiuni din Grecia, Polonia și Ungaria.

Cea mai scăzută activitate economică rămâne cea din Regiunea Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui), cu 42% din media UE, a cincea cea mai redusă post Brexit.

Datele sunt calculate după locul unde este realizată producția și nu după adresa de rezidență a firmelor, astfel că nu ar trebui ca nivelul PIB al Bucureștiului să fie crescut artificial doar pentru că marile firme au sediul social în Capitală deși au activitate (și) în alte județe. Pe de altă parte, datele sunt influențate de fluxurile de navetiști, care muncesc în București și Ilfov, dar locuiesc în localități din alte județe. Din acest motiv, nivelul PIB/locuitor ar putea fi supraestimat prin subestimarea populației din regiune (oficial de 2,3 milioane) la care se împarte valoarea adăugată. Invers, populația din restul țării, mai ales din județele fără infrastructură, ar putea fi supraestimată (plus că unele persoane care au părăsit România pe termen lung sau definitiv ar putea apărea în continuare ca rezidente), ceea ce crește numitorul.

O altă mare diferență este dată de densitatea și raportul urban-rural. Astfel, dacă în București și Ilfov avem o zonă aproape în totalitate urbană, în celelalte regiuni proporția populației care locuiește la sate este de aproape jumătate, ceea ce face ca activitatea economică să fie mult mai scăzută. Deși în scădere, ponderea populației ocupate în agricultură din România rămâne cea mai ridicată din UE. Spre exemplu, ponderea lucrătorilor în agricultură în total populație din regiunea Nord-Est este cea mai mare din UE, de circa 10 ori mai mare decât cea medie Uniunii.

Totodată, ajustarea cu prețurile este doar la nivel național, ceea ce înseamnă că nu sunt prinse diferențele mari de preț existente în marile aglomerări urbane, mai ales în cazul serviciilor. Multe dintre aceste observații nu se aplică doar în cazul Bucureștiului, fiind valabile și pentru regiunile care conțin capitalele celorlalte țări europene, mai ales în cazul celor limitate ca întindere.

profit.ro