Jump to content

Fileşti - cartierul care se spală la lighean


dcp100168
 Share

Recommended Posts

În Fileşti, lumea trăieşte ca la ţară

Despre cartierul Fileşti se scrie cel puţin o dată la fiecare şase luni, însă problemele întârzie să fie rezolvate. La ultima vizită, cea din decembrie 2014, oamenii din cartier le-au spus reporterilor "Vieţii libere" că vor drumuri mai bune, un sistem de canalizare, un post de poliţie pentru mai multă siguranţă, redeschiderea şcolii, precum şi rezolvarea problemei cu maidanezii. La aproape opt luni distanţă, pe 30 iulie 2015, Fileştiul arată aproximativ la fel ca în iarnă, singura diferenţă fiind că au crescut bălăriile, pe alocuri mai înalte decât un stat de om.

 

Dacă iarna trecută întâlnirea reporterilor "Vieţii libere" cu oamenii din Fileşti a avut loc la gară, de data aceasta locul de discuţie a fost mutat în staţia de autobuz din inima cartierului, motiv pentru care am putut sta de vorbă cu mai mulţi fileşteni. Bătrâni, gârboviţi de ani, dar şi de multitudinea de probleme pe care le are cartierul, oamenii parcă nici nu mai îndrăznesc să se plângă, conştienţi că nu îi bagă în seamă mai nimeni dintre cei competenţi.

Unul dintre aceştia este Ionel Costache, un cetăţean în vârstă de 72 de ani, care s-a mutat în cartier în 1994. Omul este o cunoştinţă mai veche a reporterilor „Vieţii libere”, el fiind prezent şi la câteva dintre întâlnirile anterioare. Printre problemele enumerate, s-au regăsit lipsa asfaltului sau măcar a dalelor de piatră, dar şi lipsa sistemului de canalizare, care îi forţează pe fileşteni să trăiască precum la ţară: cu WC-ul în fundul curţii! "Am făcut cerere de audienţă la primarul Marius Stan, ca să îmi spună şi mie când şi dacă se va mai face ceva prin cartierul nostru. Am primit o hârtie şi mi s-a zis că sunt pe lista de aşteptare. Asta se întâmpla acum o lună. Dumitru Nicolae, când a fost în a doua campanie, ne-a promis că ne face cartierul foarte frumos, cu străzi bune, cu post de poliţie, cu parcuri. Au trecut ani de atunci şi nu s-a schimbat absolut nimic. Noi pe cine să mai credem? Ştiu, mulţi vor spune că trebuie să ne gospodărim şi singuri, dar de unde să iau eu asfalt să fac străzile? Ce, eu am bani de investiţii? Eu mi-am făcut curtea mea, cu flori, cu legume, cu tot ce trebuie. Dar primăria nu face nimic?", ne-a explicat omul.

Ionel Costache locuieşte pe o străduţă care nu aduce din nici un punct de vedere cu un drum de oraş. De altfel, în majoritatea comunelor din judeţul Galaţi e mai bun drumul decât acolo. Praful se împrăştie, câinii fac treaba pisicilor şi prind şobolani, în timp ce caii pasc liniştiţi iarba crescută pe marginea uliţei. „Mi-aş dori să văd că măcar se aşterne pe hârtie un plan de reabilitare generală pentru acest cartier, înainte să mor. Nu mi se pare normal, atât timp cât plătim taxe şi impozite ca restul gălăţenilor, să nu beneficiem de aproape nimic. Acesta să fie Noul Galaţi?”, ne-a mai spus domnul Costache.

De promisiuni sunt sătui toţi locuitorii din Fileşti, fie că sunt mai vechi sau mai noi. Iar în pragul unui nou an electoral, oamenii nu mai speră nimic. Îşi doresc schimbări, dar ştiu că totul se va risipi printre cuvinte aruncate în vânt.

Şerpi, în inima cartierului

Una dintre principalele probleme ale cartierului o reprezintă lipsa de acţiune împotriva bălăriilor care cresc necontrolat pe diverse terenuri, dar şi numărul din ce în ce mai mare al câinilor maidanezi.

Tudorel Postolea este unul dintre puţinii care şi-au trăit toată viaţa în Fileşti, refuzând să plece din cartier, în ciuda tuturor dificultăţilor. „Eu locuiesc aici din 1955, de când m-am născut, şi nu am vrut să plec. E greu, aşa este, fără canalizare, fără parcuri, fără nişte locuri de relaxare. Dar, aici mi-am trăit toată viaţa. Acum, însă, e din ce în ce mai greu. Buruienile astea cresc necontrolat, iar printre ele se ascund şerpi de dimensiuni foarte mari. Nu ştiu dacă sunt veninoşi sau nu, că nu mă pricep, dar vă spun sincer. Ce mamă îşi mai lasă copilul la joacă cu inima împăcată, ştiind că mişună şerpii prin zonă?”, ne-a povestit gălăţeanul.

Acelaşi lucru ni l-a povestit şi doamna M. A., în vârstă de 54 de ani. Femeia ţinea de mână cu un copil nu mai mare de zece ani şi ne-a spus că îi este teamă să îl lase neînsoţit prin cartier. „În curte, nu am nimic împotrivă dacă se joacă, dacă vine cu prieteni, cu cine vrea el. Ştiu că e toată iarba tăiată, că nu am şerpi şi că e totul în regulă. Aici, însă, mai ales prin jurul staţiei, zici că e junglă. Bălăriile alea sunt înalte cât mine, aşa că pentru un copil e foarte uşor să se piardă prin ele. Plus că am găsit şi şerpi morţi prin zonă, aşa că îmi este teamă”, ni s-a plâns femeia.

Maidanezii fac legea

Aproape pe toate uliţele din cartier, pentru că străzi cu greu pot fi numite, există câte trei sau patru maidanezi, care dorm pe lângă garduri sau la umbra oferită de copaci. La prima vedere, par drăgălaşi şi dornici de joacă, însă  lucrurile se schimbă atunci când sunt înfometaţi, din ce spun oamenii. „Am văzut cu ochii mei când a venit o maşină şi a lăsat o căţea gestantă aici, în staţia de autobuz. Pe cine să suni şi să anunţi? Ar trebui nişte legi mai aspre pentru cei care abandonează animalele, pentru că altfel vom ajunge un oraş de câini, nu de oameni. Plus că, atunci când nu au ce mânca, sunt în stare să muşte şi oamenii, şi caii, pe oricine. Nu te poţi înţelege cu ei”, ne-a spus Tudorel Postolea, fileşteanul în vârstă de 60 de ani.

În lipsa unui post de poliţie în cartier, legea o fac patrupedele, iar pe timp de noapte atacă aproape pe oricine le iese în cale, dacă acel cineva nu pare de-al locului. „Noi ne-am obişnuit cu ei, ei cu noi. Îi mai hrănim, că nu îi putem lăsa să moară de foame. Unii umblă pe lângă cei care caută în gunoaie, alţii stau în haite. Cert este că supravieţuiesc. Dar, dacă nu eşti de aici din cartier, iar câinii nu te ştiu după miros sau după glas, atunci ai încurcat-o. Noaptea atacă, latră, se dau la maşini, oameni, biciclete, alte animale, la absolut oricine. E o hărmălaie de nedescris. Dar, măcar nu ne calcă hoţii...”, ne-a mai spus doamna M.A.

Gunoi aruncat la voia întâmplării

La capitolul "educaţie civică", majoritatea fileştenilor suferă, iar asta se vede cu ochiul liber. În jurul containerelor goale sunt foarte multe pungi de gunoi aruncate la voia întâmplării, chiar dacă recipientele speciale sunt pe jumătate goale, în timp ce în apropierea căii ferate zboară zeci de resturi menajere.

"Din nefericire, asta este situaţia. Oamenii vin la container şi parcă vor să facă rău, pentru că altfel nu îmi explic. Dacă ai loc în container, de ce să arunci pe lângă? Unde e amuzamentul în asta? Ar trebui aici să intervină poliţia, cu amenzi şi cu ore de muncă în folosul comunităţii. Păi, ei lasă gunoiul pe unde apucă, iar câinii rup sacii menajeri şi împrăştie resturile în toate colţurile cartierului. Nu mi se pare deloc normal", ne-a explicat Tudorel Postolea.

Lângă fostul CAP, groapă comună

Pe drumul care duce spre fostele clădiri ale CAP-ului, se poate vedea o groapă comună, plină de tot felul de gunoaie, de la moloz la saci de gunoi, cu resturi de mâncare. Oamenii spun că duc dorul măturătorilor de stradă. "Da, se adună gunoaie. Au dispărut măturătorii, cei care adunau gunoaiele şi cu mâna, şi au fost înlocuiţi de maşinile astea cu automăturătoare. Dar asta trece şi aspiră ce e pe marginea drumului, iar restul gunoaielor rămân unde sunt. Pe lângă faptul că măturătorii sunt mai eficienţi, se crează şi locuri de muncă", ne-a explicat şi Ionel Costache, în vârstă de 72 de ani.

Bălegar pe străduţe

În apropierea cimitirului din Fileşti, majoritatea celor care locuiesc acolo au şi animale de curte, asta însemnând vaci, porci sau cai. Pentru că nu au unde în altă parte să ducă bălegarul, mulţi dintre ei aleg să îl arunce direct în drum. Oricum, dat fiind faptul că asfaltul este mai mult o utopie decât o realitate în zonă, bălegarul devine îngrăşământ natural, nicidecum gunoi.

Oamenii iau apă cu bidoanele de la cişmeaua din gară

La gara din Fileşti, încă funcţionează cişmeaua comună, din care cei care nu şi-au tras apă rece până acasă se alimentează. Fie că o folosesc pentru curte, pentru gătit sau pentru baie, oamenii din Fileşti vin zilnic la această cişmea. Nu toţi, se înţelege, dar ea este un refugiu pentru cei care nu îşi permit să plătească facturile şi taxele racordării la apă rece.

Amintiri şi terenuri virane. "Am avut un loc de joacă, demult..."

Unul dintre lucrurile pe care locuitorii din Fileşti şi le doresc cu ardoare este un parc modern, cu loc de joacă pentru copii, cu loc de relaxare pentru adulţi, dar şi cu arteziene, poate chiar şi un iaz. Oamenii ştiu că astfel de lucruri sunt aproape imposibile, în condiţiile în care nu au nici măcar un sistem de canalizare, iar majoritatea au hazna în fundul curţii. Dar asta nu îi împiedică să viseze cu ochii deschişi la un cartier de lux. „Pe vise, nu ne ia nimeni banii. Acum mulţi ani, în cartier am avut un parc, cu de toate. Un tobogan, câteva leagăne, spaţiu verde cât cuprinde, un maidan pe care jucam fotbal. Acum, nu a mai rămas nimic, nici măcar ruinele. Avem doar amintirile şi asta ne doare. Nu suntem şi noi parte din Galaţi sau, pentru că suntem atât de departe, ne-au uitat cei din primărie de tot? Atunci, de ce în campanie vin cu promisiuni diverse?”, ni s-a plâns un cetăţean care a vrut să rămână anonim.

Locuri unde ar putea fi amenajat un parc sunt cât se poate de multe, pentru că terenul viran nu lipseşte din Fileşti. Cu toate astea, spaţiile respective sunt acoperite de bălării, prin care mişună şerpii şi şobolanii, iar copiii stau şi se uită cu jind la cei din oraş care au, cât de cât, parcuri în care să se joace. „Cred că şi teribilismul ăsta vine tot de aici. Păi, am văzut acum câteva săptămâni un copil care dădea cu piciorul în geamul de la staţia de autobuz. L-am întrebat de ce face asta, iar el mi-a spus că nu are altceva mai bun de făcut. Pe vremea mea, şi ştiu că par comunist şi nostalgic, nu exista aşa ceva. Aveam mereu ceva de făcut, chiar dacă era vacanţă. Iar de joacă se găsea mereu un loc. Din păcate, asta era acum 40 de ani”, ne-a mai spus Tudorel Postolea.

Un singur autobuz, din oră în oră 

Întâlnirea reporterilor "Vieţii libere" cu oamenii din Fileşti a avut loc, de această dată, în staţia de autobuz din inima cartierului. Acolo, am aflat că fileştenii nu au niciun alt mijloc de transport spre oraş în afară de autobuzul 25, care circulă din oră în oră, şi care nici măcar nu îi duce foarte departe. "Noi suntem mulţumiţi, pentru că înainte nu aveam nici un mijloc de transport. Autobuzul 25 ne duce până în Micro 40, iar de acolo fiecare ia ce îi trebuie. E greu, mai ales pentru cei care muncesc în oraş şi nu au maşină, dar ce altceva să facem?", ne-a explicat Postolea Tudorel, omul în vârstă de 60 de ani.
Spre deosebire de alte cartiere mărginaşe ale Galaţiului, Fileştiul se bucură şi de transport în comun până la o oră ceva mai târzie. Dacă în Bădălan, spre exemplu, ultimul autobuz ajunge la ora 20,00, în Fileşti ultimul ajunge la ora 21,30. "Ne-am dori să fie mai des autobuzul, că avem nevoie, mai ales când începe şcoala. Aşa, copilul meu trebuie să plece cu o oră mai devreme şi să stea în faţa şcolii. Iar iarna e greu, vă daţi seama. Dar, deja nu depinde de noi acest lucru, ci de cei care ne conduc", ne-a explicat o femeie.

Cimitirul celor fără nume - platou pentru un film de groază

Despre cimitirul din Fileşti, am scris şi la ultima vizită în cartier. Acum e mai mult soare, iar crucile sunt mai uscate, iarba creşte pe morminte, iar solul nu mai e atât de moale. Cu toate astea, imaginea este la fel de morbidă, iar crucile fără nume din colţul cimitirului sporesc aspectul de platou de filme de groază al zonei.

În iarnă, spuneam că nu ar mira pe nimeni dacă am vedea un câine alergând cu o mână de om în gură, iar acum putem spune că senzaţia este aceeaşi. Ba chiar am dat nas în nas cu doi maidanezi, paznici ai locului de odihnă veşnică, care s-au uitat întrebători la noi.

În cimitirul din Fileşti sunt îngropaţi, pe lângă cei care s-au născut şi au trăit în cartier, şi cei fără nume, fără adresă şi, mai ales, fără rude. Ei sunt anonimii care au primit o moarte creştinească, dar o cruce fără cuvinte, fără elogii, fără versuri, fără fotografii. Sunt oameni ai străzii sau oameni pe care nu i-a putut identifica nimeni, pierduţi pe vecie în odihna eternă.

Acesta este cimitirul din Fileşti, un loc unde mormintele opulente, pline de marmură şi coroane de flori se amestecă cu gropile sărăcăcioase, de pe care nimeni nu mai strânge iarba.

Dorinţă de schimbare: "Aşteptăm următorul primar"

Conştienţi că actuala administraţie locală nu mai are timp pentru a le rezolva problemele, oamenii din Fileşti aşteaptă cu nerăbdare următoarele alegeri locale, pentru a vedea cine şi ce le mai promite. Ce vor vota, asta rămâne pentru ei, însă un lucru este cert. Fileştenii simt nevoia ca lucrurile să se schimbe în cartierul lor.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Cartierele Barboşi şi Fileşti intră în secolul nostru. Investiții în infrastructura de apă şi canalizare

"Cele două cartiere uitate până în momentul de faţă, Barboşi şi Fileşti, unde oamenii, pe bună dreptate, îşi strigă nemulţumirea de ani buni, vor intra în sfârşit în secolul al XXI-lea. De la anul, avem un proiect european pentru aducţiunea apei şi pentru rezolvarea canalizării celor două cartiere. În 2018 - 2019 vom putea vorbi de două cartiere civilizate”, a anunţat, la recenta şedinţă extraordinară a Consiliului Local, primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu.

Aleşii locali au aprobat Masterplanul actualizat pentru infrastructura de apă şi apă uzată, lista prioritară de investiţii pe termen scurt, şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul "Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă şi Apă uzată în Judeţul Galaţi, în perioada 2014-2020".

Concret, potrivit documentelor, din valoarea totală de 151.524.782 de euro, municipiul Galaţi va beneficia de investiţii de 25.752.500 de euro. „Vor fi investiţii în infrastructura de apă şi apă uzată din cartierele Fileşti şi Barboşi, reabilitarea staţiei de tratare apă Fileşti, respectiv două rezervoare şi inelul de aspiraţie şi refulare al staţiei de repompare, aflată într-un grad foarte avansat de uzură, reabilitarea aducţiunii în zona Vadu Roşca, o staţie de pompare apă pluvială în zona Valea Oraşului, pentru a elimina riscul unor inundaţii în zonă”, a precizat managerul de proiect, Carmen Condurache.

Creşteri de tarife la canalizare

Întrebată dacă aceste investiţii modifică preţul pentru utilizatorii casnici, reprezentanta Apă Canal a declarat: „Şi pentru acest proiect va trebui să facem un împrumut de la o bancă, împrumut care va trebui rambursat, iar ratele şi dobânzile se vor regăsi în strategia de rambursare impusă de finanţator. Din rezultatul preliminar al analizei cost-beneficiu, strategia de tarifare prevede creşteri în 2018 şi 2019 doar pentru apă uzată, la canalizare; pentru 2017 există deja o creştere, prin împrumutul anterior, de cinci la sută. Din 2018, în următorii cinci ani vor fi creşteri mici în comparaţie cu cele care au fost”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Când încep lucrările în Barboşi şi Fileşti

În urma apelului telefonic al unui cititor al nostru din Barboși, care voia să știe ce se mai întâmplă cu proiectul privind rețeaua de apă și canalizare din cartier, am cerut, la rândul nostru, lămuriri.

Lucrările la reţelele de apă şi canalizare pentru gălăţenii din cartierele Barboşi şi Fileşti vor începe anul viitor, ne-au spus reprezentanţii Apă Canal. Operatorul are programate investiţii de peste 32,2 milioane de euro în municipiul Galaţi, derulate prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM), pentru care s-a semnat contractul de finanţare în luna decembrie a anului trecut.

La acest moment, potrivit purtătorului de cuvânt al Apă Canal, Cornelia Arnăutu, „suntem în procedură de evaluare a ofertelor”. Conform estimărilor, lucrările vor demara în primăvara anului 2019, după ce câştigătorul licitaţiei (care va fi desemnat în următoarea perioadă) va trebui să se ocupe, înainte de toate, de proiectare.

Conform proiectului, în cartierul Barboşi sunt prevăzute investiţii de 1.675.600 de euro, iar în cartierul Fileşti - de 1.603.000 de euro (în reţele de apă, reţele de canalizare şi staţii de pompare a apei uzate). Restul banilor vor fi investiţi în alte zone ale oraşului, pentru extinderi de reţele de apă şi canalizare, reabilitarea mai multor conducte, pentru o serie de staţii de pompare a apei uzate, reabilitarea unui colector din strada Ştefan Cel Mare, pentru o staţie de eliminare mangan-fier, un depozit de nămol şi nu numai. După finalizarea proiectului, cartierele Barboşi şi Fileşti vor fi integral conectate la reţeaua de apă potabilă şi canalizare, promit autorităţile.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Din viscol, şanţuri şi noroi, promisiuni la Fileşti de timpuri noi

Raidul nostru prin cartierul Fileşti s-a nimerit să fie… în prima zi cu adevărat de iarnă, din acest an. După vânt şi viscol demne să dea „codurile” meteorologice peste cap, Fileştiul a reuşit, totuşi, să scoată capul din nămeţi şi să se întoarcă, treptat, la rutina zilnică. Una, cu probleme mai vechi şi mai nou, dar mai ales cu multe… noroaie.

„Dom’le, crezi că ai venit la Sinaia?”, glumeşte cineva privind la bocancii mei - zdraveni, ce-i drept, dar surclasaţi ca eficienţă, în faţa noroaielor, de mai clasicele cizme de cauciuc. Ninsoarea s-a mai potolit, chiar dacă vântul încă îşi mai face mendrele, iar din ce ne spun oamenii, Ecosalul şi-a făcut treaba în ceea ce priveşte primele „şarje” de acţiuni de deszăpezire a uliţelor. Da, uliţe, pentru că, la Fileşti, unde peisajul este mai degrabă rural decât urban, mai potrivit este să vorbim de uliţe decât despre străzi…

A fost o zi grea şi pentru şoferii de la Transurb, care au avut ceva de luptă cu gheţuşul, cu gropile acoperite de zloată, cu viscolul care, la primele ore ale zilei, abia te lăsa să vezi la câţiva metri. Dar, ce-i să-i faci, nici pentru fileştenii care aveau de ajuns la serviciu, la şcoală, nu a fost uşor. Cine a putut, cine nu era musai să iasă din casă, s-a baricadat la gura sobei, restul… la luptă cu „generalul Iarnă”!

Staţii de autobuz refăcute

Traseul 25 – acesta este linia pe care unele dintre noile mici autobuze intrate în dotarea Transurb o au până la Fileşti. Au, n-au călători, sunt la datorie. E oarecum bizar să vezi autobuzul la capăt de linie, de parcă ar staţiona în câmp, dar e bine că transportul public ajunge chiar şi în locurile cele mai izolate.

Am mai observat un lucru, de la ultima noastră vizită în Fileşti: staţiile de autobuz principale, vandalizate la un moment dat de nişte „cetăţeni de bine” au fost reparate. Locul geamurilor sparte a fost luat de nişte panouri fotografice. Poezie, nenicule! De pe panouri, ai impresia că apusul de soare pe Dunăre se prelungeşte… direct în noroaiele din Fileşti! În plus, au fost montate şi automatele ce urmează a deservi sistemul public de transport. Nu ne rămâne decât să sperăm că vor rămâne întregi cât mai mult timp…

Cine-a pus gunoiu-n drum

S-au mai schimbat lucrurile în bine şi cu curăţenia, ne zice dl Fluture Palade. „Având în vedere că toată lumea îşi scoate gunoiul în saci, în pungi, nu-l mai mănâncă nici câinii, nu-l mai bate vântul. Pungile le adună Ecosal şi deocamdată e bine”, ne zice el. Într-adevăr, parcă n-am mai văzut gunoaie de tot felul înşirate pe la colţuri, dar nici n-am băga mâna în foc că n-or mai fi unele ascunse sub zăpada proaspăt căzută. Iar năravurile vechi ale unora n-au dispărut chiar de tot. Dincolo de calea de ferată, spre cimitir, încă mai e loc de gropi de gunoi improvizate, unde se adună laolaltă resturi menajere, resturi de pe la lucrările de construcţii sau tot felul de bulendre rămase nefolositoare prin gospodării. Poate s-o găsi vreun „leac” şi pentru astea…

Lucrări la reţeaua de apă şi canalizare

Dar nu s-ar fi cuvenit să trecem prin Fileşti fără a pomeni de faptul că una dintre marile dorinţe ale localnicilor este pe cale de a se îndeplini. Autorităţile s-au ţinut de cuvânt, iar prin vara trecută au început lucrările la reţeaua de apă şi canalizare. „Păi, fără apă şi canalizare se poate spune că eşti… „la oraş”? Drept e că noi suntem mai în margine, dar sunt deja comune prin cine ştie ce coclauri şi tot au ceva utilităţi! Cam era cazul să se ajungă şi la noi, măcar cu apa şi canalizarea, să aibă toată lumea!”, ni se spune. Poate de la lucrările astea se trage şi aspectul „de tranşee” răscolite de pe unele uliţe, cert este că ţevile de apă în locurile unde ar urma să se mai facă racorduri sunt la vedere, semn al trecerii constructorilor. Una peste alta, lucrările la reţeaua de apă şi canalizare sunt parte a unei investiţii mai ample derulate de municipalitate prin societatea Apă-Canal, fondurile fiind asigurate graţie unui proiect ce aprins finanţare cu bani europenei prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

Gazele, eterna poveste

Dacă tot a venit vorba de utilităţi, ar trebui să amintim şi de un păs mai vechi al locuitorilor din Fileşti, acela de a avea şi ei reţea de gaze naturale. După cum vă relatam noi la un moment dat, la magazinul de la răscruce de drumuri din Fileşti, la dl Remus Pugan, s-au adunat câteva zeci de semnături pentru a se trage gaze în zonă, iar doritori ni se spune că ar fi chiar mult mai mulţi. S-au făcut şi ceva demersuri pentru proiectare şi avizare, la un birou din Constanţa, s-a mai vorbit şi pe la Distrigaz, dar un cuvânt de spus îl au şi cei de la Primărie, eventual pe partea de susţinere a lucrărilor. Lucrurile par să se mişte, într-o oarecare măsură, însă poate nu chiar atât de repede pe cât şi-ar dori oamenii.

Cert este că, dacă s-ar face extinderea reţelei de gaze naturale, alta ar fi faţa Fileştiului. „Ar fi bune gazele, cum nu! Dar acum depinde şi de familie…”, ne mai spune nea Palade. Asta că, de, ca să tragi gazele până în casă te ajunge ceva parale şi nu toată lumea are bani la teşcherea să susţină de pe o zi pe alta lucrările. Dar chiar şi aşa, de nu vor putea toţi să le aibă în curte, îşi doresc mai toţi să fie trase gaze în zonă.

„Aşa e, chiar dacă or să ajungă aici cu gazele, nu o să poată toată lumea să renunţe la lemne. Dar sunt şi unii care îşi permit, care au case frumoase, care vor mai mult confort! Dar majoritatea oamenilor de aici vor gaze, asta-i sigur! Că doar astea nu sunt de azi pe mâine, sunt şi pentru generaţiile care vor veni. Nu trebuie să lăsăm ceva în urmă? În timp, poate că noi ne-om duce, că doar n-om moşteni pământul, dar poate vin copiii, nu trebuie să aibă nişte condiţii şi ei? Ce le lăsăm pe urmă? Aia-i treaba!”, ne explică nea Palade cum vine toată tărăşenia.

Până una, alta, oamenii preferă să rămână optimişti, chiar dacă optimismul e oarecum rezervat. În rest, până una, alta, tot cu tărăbuţul cu butelia la deal, că „face piciorul frumos”, cum ne spunea un nene mai hâtru.

E loc şi de drumuri

Acum, dacă se va rezolva problema cu apa şi canalizarea, dacă – cine ştie? – o ieşi socoteala şi cu reţeaua de gaze, oamenii din Fileşti speră că zona lor va vedea şi ceva mai mult asfalt. Acum, mai ales după ninsorile din zilele trecute, după cum vă spuneam, fără cizme e cam greu să te încumeţi pe drum. Dacă se poate, lumea şi-ar dori să fie rezolvate toate dintr-o lovitură. „Oare nu s-ar putea trage odată cu apa şi canalizarea şi gazele? Asta, dacă tot s-au apucat de săpat! Iar când s-o termina, n-ar putea pune şi asfalt?”, se întreabă şi el, ca omul, nea Palade. Ei, nu prea se poate cum ar vrea el, chiar dacă, până la urmă, are sens ce spune el. Dar cum viaţa bate… sensul, infrastructura, canalizarea sunt una, gazele alta – alte proiecte, alte avize, alte lucrări, altă tărăşenie.

Albie de râu şi mizerie

Sunt, totuşi, lucruri în care municipalitatea ar putea să se implice mai mult, mai ales că tot se vorbeşte de canalizare. De exemplu, ni se spune că s-a tot promis o igienizare şi o sistematizare a pârăului care trece prin zonă, dar lucrurile au cam bătut piciorul pe loc în această privinţă. S-au mai curăţat unele porţiuni, dar oamenii tot nu par a fi mulţumiţi.

„Vara, de la gunoaie, îţi mută nasul din loc! Tot felul de zoaie şi mizerie se adună aici, de pute tot în jur!”, ni se zice. Acum, dacă e frig, mirosurile sunt ceva mai suportabile, dar chiar şi aşa albia pârâiaşului mai păstrează ceva din aspectul unei realităţi post-apocaliptice…

Viitor să fie

Dincolo de neajunsuri, mai ales că au început să se mişte anumite lucruri, încă se poate trage nădejde că Fileştiul, acum mai degrabă o periferie „rurală” a Galaţiului, ar putea o altă faţă, una mai urbanizată şi – de ce nu? – chiar de invidiat. Dezvoltarea utilităţilor, reamenajarea cursului de apă şi refacerea infrastructurii de drumuri ar ridica semnificativ, inclusiv din punct de vedere imobiliar, valoarea zonei. Sunt multe case bătrâneşti, dar deja sunt destule case noi, zdravene, vile făcute „ca afară”, cu grădini şi curţi ce arată îngrijit. Prin urmare, nu de mână de gospodari duce lipsă Fileştiul, cât de ceva ajutor pe partea de infrastructură. De altfel, unele din noile case sunt ridicate de cei care au lucrat sau lucrează în străinătate şi care ştiu inclusiv cum ar trebui să arate o suburbie modernă. Şi probabil că şi-ar dori să vadă şi aici alei frumos asfaltate, spaţii verzi sau vreun părculeţ pentru copii care să arate îngrijit. Poate că e doar visul unei zi de iarnă, dar dacă la alţii – din Italia, Spania, Olanda, se poate, de ce nu s-ar putea şi la noi, aici, la Fileşti?

Fostele grajduri, transformate în ruină

Mai în glumă, mai în serios, spun unii că Fileştiul „e la ţară”. Culmea, pe undeva chiar există un miez de adevăr. Asta pentru că în zonă, pe timpuri, a fost chiar şi un CAP. În „traducere”, Cooperativă Agricolă de Producţie, pentru cei ce n-au prins vremurile de dinainte de ’89. În prezent, fostele grajduri ale CAP-ului au fost fie „reciclate” pentru alte tipuri de activităţi şi încă se mai ţin bine pe picioare, dar există şi o parte care s-a transformat în ruine. Acoperişul căzut, uşile şi ferestrele au fost furate cu totul, nici măcar zidurile exterioare nu au rămas toate în picioare. În interior au început să crească chiar şi copaci, iar unii dintre ei sunt deja destul de mari. Încet, dar sigur, fostul CAP este înghiţit de „jungla” de la marginea Fileştiului şi n-ar fi de mirare ca, în câţiva ani, nimeni să nu-şi mai amintească de locul care a fost odată. Ceva, ceva încă se mai poate salva, dar până acum, cel puţin, nimeni nu pare interesat de asta.

Piaţa Fileşti a scăpat de tomberoane

Centrul de greutate al Fileştiului ar trebui să fie – cum altfel? – „Piaţa Fileşti”. Dar acum depinde de împrejurări. Acum câteva luni, în piaţă era un fel de centru de colectare a gunoiului, o menire nu tocmai demnă de ambiţiile locului. Acum, tomberoanele au dispărut, iar locul lor a fost luat de… maşini. De unde se vede că, fie şi la Fileşti, un loc de parcare nu-i totdeauna uşor de găsit. Dar, cine ştie, poate după ce se vor termina lucrările la reţelele de canalizare din zonă, s-o găsi cineva care să dea „Pieţei Fileşti” un sens ceva mai estetic.

Viaţă de câine

Singurii care par a se simţi în largul lor la Fileşti, indiferent că e vremea bună, rea, că e sau nu mizerie, sunt câinii vagabonzi. În fine, nu toţi sunt chiar fără stăpân, dar unii dintre ei n-au nici o problemă în a umbla liberi pe uliţă şi a se înhăita cu confraţii de prin alte gospodării. Câte cinci, şase sunt aciuiaţi pe lângă nişte centre ceva mai mari, fiind pe undeva un fel de ajutoare ale paznicilor, dar mai sunt şi câte unii care se mai dau la om, mai ales dacă-l simt că nu-i de prin partea locului. Dacă ai de aşteptat autobuzul, în deal, nu-i un gând tocmai liniştitor.

Mai există, însă, şi câini care nu o duc chiar atât de bine. Un fel de bichon, săracul, abia scăpat din viscol şi ninsori, abia se mai ţinea de ţurţurii prinşi de blana şi ea încâlcită şi vai de capul ei. Căuta, bietul, un culcuş pe undeva, dar, când vremea se aspreşte, chiar că-l aşteaptă o viaţă de câine.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Petiţie pentru modernizarea cartierului Fileşti. Mocirla i-a scos din răbdări pe gălăţeni

„Vrem schimbare! Cartierul Fileşti să fie modernizat cu apă, canalizare, străzi şi şcoală”, este revendicarea gălăţenilor care au lansat pe Facebook o petiţie semnată până acum de 235 de persoane. Primăria municipiului Galați susține realizarea lucrărilor edilitare, dar nu poate oferi termene pentru realizarea lor.

“Gălățenii din cartierul Filești au avut parte ani de zile doar de promisiuni neonorate. Acum lucrăm intens astfel încât toate locuințele să poată fi racordate la rețeaua de apă și canalizare. Facem lucrări în prezent pe străzile Tomis și V.A. Urechia din Filești. Este un proiect important pentru orașul nostru, care va deveni astfel unul dintre puținele municipii din țară conectate în întregime la rețeaua de apă și canalizare”, transmitea primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, într-o postare pe pagina sa publică de Facebook, în urmă cu un an, pe 22 ianuarie 2020.
Pe 2 ianuarie 2021, pe Facebook a fost iniţiată o petiţie intitulată „Vrem schimbare! Cartierul Fileşti să fie modernizat cu apă, canalizare, străzi şi şcoală”. În conţinutul petiţiei, iniţiatorii acestui demers arată că Fileştiul a fost sat, devenit cartier doar cu numele: „Nu s-a construit canalizare şi nici nu s-au tras gaze peste tot, unele gospodarii încă mai folosesc butelie pe gaz pentru a-şi găti mâncarea, oamenii încă mai trag apa din puț şi se spală la lighean, iar străzile sunt pline de noroi şi pietre, fără asfalt! Uitaţi de lume, oamenii au acces cu greu la o farmacie sau un cabinet medical. Oamenii din Cartierul Fileşti au dreptul la un mediu de viaţă curat şi modern! Semnaţi această petiţie pentru a pune cartierul Fileşti pe lista de modernizare urbană!”, se arată în petiţie.

Ce spun autorităţile

Pentru a înţelege mai bine situaţia din Fileşti, am solicitat Primăriei Galaţi informaţii cu privire la lucrările executate în acest cartier în cursul anului 2020, stadiul acestora şi termenul de finalizare. Totodată, am întrebat dacă în 2021 ar putea fi asfaltate străzi din zona Fileşti şi care sunt acestea.
Biroul de presă al administrației locale ne-a comunicat un răspuns care nu le dă deloc speranțe cetățenilor din Filești. „În cursul anului 2020 în cartierul Filești s-au executat următoarele lucrări: pe strada Tomis – conducte apă, canalizare și refulare apă uzată; strada V. A. Urechia – conductă de apă; strada Colectiviștilor – conductă de apă; strada Al. Vlahuță – conductă de apă. Acestea lucrări nu au fost finalizate întrucât contractul de execuție lucrări în infrastructura de apă și de canalizare „GL-CL-01 – Alimentare cu apă și canalizare în aglomerările Galați și Smârdan” este reziliat în data de 15 octombrie 2020. Pentru finalizarea lucrărilor din cadrul contractului reziliat, operatorul Apă Canal a demarat o nouă procedură de achiziție publică. Până la această dată, în municipiul Galaţi s-au executat în cadrul contractului lucrări reprezentând circa 17 la sută din lungimea de rețele de apă și de canalizare.
În ceea ce privește termenul de finalizare a investiției, acesta va putea fi estimat numai după finalizarea procedurii de achiziție publică și semnarea viitorului contract de lucrări. Primăria municipiului Galați susține realizarea lucrărilor edilitare, dar având în vedere cele prezentate nu putem preciza deocamdată care sunt străzile pe care s-ar putea derula lucrări, aspect care nu exclude însă posibilitatea unor intervenții punctuale, în funcție de situație” precizează Biroul de presă al Primăriei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

În Fileşti, fiecare ploaie aduce potopul. Cartierul fără drumuri şi canalizare

Cartierul uitat de la marginea Galaţiului nu suportă grad de comparaţie cu nicio localitate din mediul rural. O confirmă fiecare metru din ceea ce ar trebui să fie drum accesibil cu piciorul sau cu maşina, lipsa utilităţilor de bază cu excepţia apei potabile, accesul la cele mai elementare facilităţi necesare unui cartier relativ desprins de "inima oraşului". Colac peste pupăză, lipsa infrastructurii din Fileşti face ca acest cartier, unde locuiesc sute de plătitori de impozite, să se transforme într-un iad la fiecare ploaie, precipitaţiile punând în pericol siguranţa locuitorilor, dar şi a caselor.

O amestecătură de bălţi, noroi, nămol adunat de-a lungul gardurilor pe fiecare stradă, pietriş răvăşit de apele care s-au scurs la ploile abundente din ultima vreme. Este peisajul sinistru care te întâmpină cum intri în Fileşti, străduţele denumite de altfel după mari nume ale istoriei şi culturii neavând nimic în comun nici măcar cu un minim grad de civilizaţie. Fericiţi cei ce stau în zonele mai înalte, năpăstuiţi cei care au ghinionul ca locuinţele să le fie în aval de drumurile devenite prea înalte în raport cu curţile şi casele lor, multe cu o vechime de peste 50 de ani. Construite din chirpici, cosmetizate după cum a putut fiecare, casele de pe străzi precum V. A. Urechia sau Alexandru Vlahuţă, străzi aflate în "aval", îndură cu greu furia apelor care să revarsă în torente la fiecare ploaie mai puternică. Gardurile nu mai fac faţă în calea apelor şi nămolului care se scurge de sus, din gospodăriile vecine sau de pe drum. Ce nu trece de gard se opreşte în drum şi formează bariere imposibil de traversat şi cu piciorul, şi cu maşina. Amestecul de pietriş şi noroi, în care se inserează, chiar şi la cea mai mică ploaie, bălţi straşnice de apă fac accesul imposibil. O situaţie de nesuportat pentru oamenii care s-au săturat să aştepte şi să strige după ajutor.

Regatul noroaielor

Ajungem pe strada V.A. Urechia, una dintre "arterele" importante ale Fileştiului, la numărul 11. Aici locuieşte familia Ciocan, într-o casă moştenită de la părinţii care au cumpărat gospodăria undeva la începutul anilor '70. Casa din chirpici, cu anexe şi grădină generoasă, a devenit, din motiv de refugiu şi trai liniştit la curte, motiv de coşmar şi îngrijorare pentru oamenii care văd cum, la fiecare ploaie, fundaţia casei începe să se surpe, asfaltul să se crape tot mai mult, iar pământul din grădină fugind efectiv la vale din cauza apei care vine în torenţi de la deal, de pe drum. "Să vină să facă o scurgere, că apa de la casele de sus vine la noi cu tot cu nămol şi pietre. Şi gardul a putrezit de atâta apă, iar în grădină avem surpări mari. Aici, când vine apa, nici nu ştii unde să te fereşti, unde să o dai mai repede. O să ne ducă cu totul la vale", ne spune Anişoara Ciocan.
Oful gălăţencei îl regăsim şi la alţi vecini, la câteva case mai încolo. Mitriţa Ciocan locuieşte cu familia într-o casă construită prin anii '60. Gospodari, oamenii au mai făcut una-alta ca să îşi asigure un minim de confort. Au mai turnat un beton, au consolidat căsuţa, au schimbat tâmplăria. Ar fi făcut mai multe, dar frica cu care întâmpină fiecare ploaie mai serioasă le taie elanul. În ziua în care am fost la Fileşti, tocmai plătiseră impozitul conştiincioşi, deşi se luptă din greu cu lipsa infrastructurii care îi împiedică să îşi poată folosi normal proprietatea şi chiar maşina. "Noi am făcut gardul de curând, din beton, şi mai ţine cât de cât. Dar când vine apa mare, ne încuiem în casă, că nu poţi să îi ţii piept. Abia după ce se duce şi mai la vale, ne apucăm de treabă, de curăţat nămolul, pietrişul. Întreb doar atat, pentru ce plătim impozitele? Am 570 de lei de plătit şi plătesc în fiecare an. Nu se vede nimic. Nu avem canalizare nici acum, nu avem drumuri, nu avem nimic. Decât un amărât de autobuz, unul singur! Chiar şi şoferul ne-a întrebat cum putem umbla pe drumurile astea, că nici autobuzul nu mai merge cum trebuie. Şcoală nu mai avem, că au desfiinţat-o, ne ducem copiii tocmai la Şcoala 33, în oraş. Nu este farmacie şi nici medic de familie", ne spune Mitriţa Ciocan.
Fiul femeii e şi mai revoltat. Încercarea de a face ceva prin forţe proprii cât să-şi poată băga maşina în garaj şi să îşi întărească singur gardul din valea curţii, unde malul riscă să se prăbuşească, era cât pe ce să îi aducă o amendă usturătoare. "Am scos nişte gresie din casă, vreo doi saci şi am vrut să îi pun la gard, să îl întăresc. Au venit de la Poliţia Locală, m-au pus să iau molozul de acolo, că nu e voie, altfel îmi dau amendă. Dar atunci de ce nu vin să facă ei? Cad gardurile, se surpă drumurile. Ce vină avem noi? Trebuie să facem ce putem, altfel ne ia apa cu totul. Nu a venit nimeni să cureţe drumurile astea după ce a venit atâta pietriş şi nămol. Noi nu avem cu ce. Nu interesează pe nimeni de noi, vin doar în campania electorală şi apoi gata, ne uită!", ne-a spus tânărul, extrem de supărat.

În curţi se construiesc diguri

Ceva mai jos, pe strada Alexandru Vlahuţă, două familii se luptă şi ele cu furia naturii şi nepăsarea autorităţilor. Stau într-o curte comună, unde printre casele micuţe îşi fac, mai nou, loc, centuri de beton, care să împiedice apa să intre în camere. "Am ajuns să îmi fac centură să nu îmi intre apa în casă. Avem un bătrân imobilizat la pat, cu accident vascular. Ce facem cu el când vine apa, vă daţi seama? E netransportabil. Nu mai spun dacă are nevoie să vină salvare aici. Nici nu poate intra", ne explică Ilie Neculache.
Demersul gospodarului e şi mai explicabil. Situaţia la potop e dramatică pe strada pe care locuieşte şi de ea nu sunt feriţi nici copiii. Cei mici s-au obişnuit să dea şi ei la lopată alături de adulţi, când şuvoaiele le cotropesc curţile. Printre ei, Mario, un băiat de 12 ani, elev în clasa a şasea. "Când a plouat tare noaptea, a ieşit cu oamenii afară, să dea apa. Un copil care ar fi trebuit să doarmă. Dar asta e, suntem la mila naturii şi cam atât. Trebuie să ne rugam de oamenii care vin să strângă gunoiul vinerea să mai ia şi din pietrişul ăsta, adunat pe drum. Dacă vor îl iau, dacă nu, ne lasă aşa", completează o tânără cu un copil mic în braţe.

Epilog

Un fapt recunoscut cu amărăciune de oamenii care au titlu de orăşeni este că Fileştiul nu se poate compara nici cu cel mai amărât sat. Nu au drumuri, nu au canalizare, nu au gaze. Plătesc impozite, dar pentru cea mai mică nevoie trebuie să bată drumul în oraş cu singurul autobuz, 25, care asigură legătura cu Galaţiul. Mai speră totuşi, din disperare, nu că ar avea vreo promisiune certă, că lucrările la canalizarea începută şi abandonată după ce firma a intrat în insolvenţă să fie reluate cât de curând, iar chinul de a se lupta cu stihiile naturii să se mai îndulcească. Pentru că apa nu ar mai lovi cu atâta furie, dar şi pentru că ar arăta că totuşi, cuiva, îi pasă de ei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Rețea de apă și canalizare la Barboși și Filești

Primăria municipiului Galați și operatorul regional Apă Canal informează că s-au reluat lucrările din cadrul proiectului pentru extinderea rețelei de apă și canalizare în cartierele Barboși și Filești.
Astfel, pentru cartierul Barboși sunt prevăzute lucrări în valoare de 1.675.600 euro ce vizează realizarea a 5,6 km rețele de apă potabilă, 7,6 km de rețele canalizare, dar și pentru 3 noi stații de pompare a apei uzate.
În cartierul Filești este vorba despre lucrări în valoare de 1.603.000 euro pentru 4,4 km rețele apă potabilă, 7,6 km rețele canalizare și 3 stații de pompare a apei uzate (două stații noi și în plus va fi reabilitată Stația de Repompare Filești). În prezent se lucrează în cartierul Barboși, iar în perioada următoare se va interveni și la Filești.
În cadrul proiectului sunt prinse și alte zone din oraș cu lucrări de aproximativ 14.467.100 euro (15,7 km rețele apă potabilă, 14,2 km rețele canalizare și 3 stații pompare apă).
Toate aceste lucrări fac parte din contractul semnat de operatorul Apă Canal în data de 26 iulie 2021, după ce fostul constructor a renunțat la execuția lucrărilor și a fost reziliat contractul inițial. Noul contract ”GL-CL-01 – Alimentare cu apă și canalizare în Aglomerările Galați și Smârdan” a fost semnat cu S.C. TANCRAD S.R.L., în calitate de lider al Asocierii S.C. TANCRAD S.R.L. – S.C. CITADINA 98 S.A. Contractul are o valoare de 139.761.252,19 lei fără TVA, iar lucrările trebuie să se încheie până la sfârșitul anului 2023.
Contractul face parte din „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Galați în perioada 2014-2020”, în valoare de 180 de milioane de euro, derulat la nivelul județului Galați de către SC APĂ CANAL SA, având ca beneficiari 22 de unități administrativ-teritoriale.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galați

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Se extinde intravilanul municipiului Galaţi

Primăria municipiului Galaţi a întocmit şi supune aprobării Consiliului Local documentaţia de urbanism Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Fileşti având ca scop direcţia şi priorităţile de dezvoltare şi revitalizarea arealului. 

Documentaţia aferentă PUZ Fileşti a fost întocmită de Quattro Design SRL Bucureşti, în baza unui contract de servicii încheiat cu Primăria Galaţi. Zona studiată (zona Fileşti) are o suprafaţă de 218,02 hectare şi cuprinde suprafeţe aparţinând UTR 3 (integral), UTR 19 (integral) şi parţial din UTR 18, 20, 23 şi 41 la care se adaugă o suprafaţă de 11,30 hectare de teren situate în teritoriul extravilan al municipiului Galaţi.

De altfel, obiectivul elaborării PUZ Fileşti este acela de a analiza oportunitatea introducerii în intravilanul municipiului Galaţi a suprafeţei de teren din extravilan în suprafaţă de 11,30 hectare, alcătuită din terenuri având categoria de folosinţă arabil şi curţi construcţii.

Dacă va fi obţinută aprobarea Consiliului Local Galaţi, atunci primăria va putea să reglementeze circulaţia carosabilă şi pietonală în zonă, să reglementeze modul de construire în zonă, să poată analiza şi interveni asupra necesarului de dotări publice, precum şi să modernizeze şi să extindă reţelele edilitare, dar şi integrarea proiectului privind realizarea variantei ocolitoare a municipiului Galaţi cu scopul de a asigura o dezvoltare coerentă a zonei.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.