Jump to content

Combinatul Siderurgic emite 4 tone de praf pe zi!


dcp100168

Recommended Posts

Combinatul emite 4 tone de praf pe zi!

Anul acesta se împlinesc zece ani de la privatizarea Combinatului Siderurgic SIDEX Galaţi. În această decadă, proprietarul unităţii, indianul Lakshmi Mittal, a avansat de la stadiul de jucător modest pe piaţa produselor siderurgice la rangul de maharajah al oţelului, trăind acum în puf, într-un palat din inima Londrei.

La câteva mii de kilometri distanţă, angajaţii lui din Galaţi şi familiile acestora trăiesc în praf. Foarte mult praf. Aproape patru tone pe zi! Asta în ciuda investiţiilor substanţiale în protecţia mediului anunţate de companie în toţi aceşti ani.

De când a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la Sidex, în 2001, grupul siderurgic ArcelorMittal, numărul unu mondial în producţia de oţel, a anunţat neîncetat investiţii în tehnologii menite să protejeze apa, aerul şi solul Galaţiului. În primii ani de după privatizare, aceste injecţii de capital au fost făcute la presiunea statului român, care a condiţionat în acest fel vânzarea siderurgicului din sudul Moldovei. Ulterior, investiţiile verzi au fost programate cu stricteţe de autorităţile locale de mediu.

Astfel, în octombrie 2007, când i-au eliberat Combinatului Autorizaţia Integrată de Mediu, instituţiile specializate i-au dat managementului şi teme pentru acasă: 151 de măsuri pentru diminuarea poluării în aer, 113 în sol şi 37 în apă, care trebuie îndeplinite până în decembrie 2014 cu un efort financiar estimat la câteva sute de milioane de euro. Planul de măsuri, care numără nu mai puţin de 640 de pagini, a fost parcurs în parte, dar rezultatele arată că încă este mult loc de mai bine.

Aşa cum o demonstrează şi ordinea priorităţilor stabilită de autorităţile de mediu, reducerea poluării atmosferice reprezintă principala preocupare a companiei siderurgice. Şi, deşi închiderea Uzinei CocsoChimice, în iunie 2009, nu făcea parte din planul de acţiune pe linie de mediu, a ajutat mult. „După închiderea UCC, gradul de poluare s-a redus cu 60 la sută”, a declarat, miercuri, şeful Gărzii de Mediu, Mihai Turcu. Am scăpat de praful de cocs, dar nu şi de praful obişnuit. Deşi sunt în scădere, cantităţile de praf degajate de Combinat îi pot şoca pe mulţi.

În 2007, siderurgicul a trimis în atmosferă 5.510 tone de praf, pentru ca în 2010 să trimită 1.438 de tone, cu 74 la sută mai puţin. Asta înseamnă că, anul trecut, compania a degajat patru tone de praf în fiecare zi!

Comunitatea cea mai afectată este Movileni, relevă rezultatele măsurătorilor efectuate în 2009 şi făcute publice abia acum de managementul Combinatului. În acea localitate, concentraţia de praf a fost de 22,89 unităţi. Urmează municipiul Galaţi, cu 11,76 unităţi, comuna Smârdan, cu 10,04 unităţi, şi comuna Şendreni, cu 8,01 unităţi. Asta în condiţiile în care limita maximă admisă în România este de 50 de unităţi.

Acum, ţinta companiei siderurgice gălăţene este aceea ca, până în 2014, să reducă nivelul concentraţiei de praf în aceeaşi proporţie în care a redus-o din 2007 până în 2010. Cum? „S-au realizat carcasări (izolări ale utilajelor care produc praf), umectări ale materiei prime, desprăfuiri şi îmbunătăţiri ale sistemelor de monitorizare a emisiilor în aer. Se vor realiza în continuare umectări ale stivelor din Depozitul de Materii Prime şi modernizări ale filtrelor din Aglomerare. Acolo vom monta instalaţii de reducere a emisiilor la electrofiltrele de desprăfuire şi dispozitive de monitorizare online a emisiilor la coşuri”, a afirmat, miercuri, directorul pentru Proiecte Speciale al companiei siderurgice, Aurelian Mocanu.

Aceste măsuri sunt acompaniate de plantări de arbori pe platforma siderurgică şi în comunităţile învecinate, a adăugat oficialul. Asta nu e tot. În paralel, ArcelorMittal Galaţi trebuie să decontamineze solul acolo unde au existat spaţii de producţie şi să îmbunătăţească siguranţa în exploatare a iazurilor tehnogice Mălina Nord şi Mălina Sud de lângă Halda de Zgură, dar şi calitatea apei deversate în râul Siret. În 2014, până când trebuie făcute toate acestea, autorităţile de mediu vor evalua gradul în care Combinatul Siderurgic şi-a îndeplinit obligaţiile asumate în 2007, atunci când a primit Autorizaţia Integrată de Mediu, şi vor stabili noi măsuri investiţionale care să asigure reducerea continuă a poluării. „Angajamentul nostru faţă de comunitate este acela de a reduce poluarea. Vrem ca, pe tona de produs, să diminuăm impactul asupra mediului”, a declarat, directorul general al siderurgicului gălăţean, Thierry Le Gall.

http://www.viata-libera.ro/articol-Combinatul_emite_4_tone_de_praf_pe_zi_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Investiţii pentru reducerea emisiilor la Combinat

ArcelorMittal Galaţi a investit 6,6 milioane de euro în ultimul an (aproximativ 8 milioane de dolari) în programe de îmbunăţire a mediului, care au avut drept scop reducerea emisiilor atmosferice.

Proiectele fac parte din strategia companiei de creştere a performanţelor de mediu şi a calităţii vieţii locuitorilor din zona Galaţi. Doar la Maşina de Aglomerare nr. 4, ArcelorMittal Galaţi a investit 5,5 milioane de euro pentru două echipamente de desprăfuire.

Lucrările de modernizare de la Furnalul nr. 5 au condus şi la îmbunătăţirea parametrilor de mediu, precum şi la creşterea eficienţei tehnologice. Compania a redus semnificativ emisiile de praf prin instalarea unor echipamente noi la electro filtre. În ultimii 10 ani, ArcelorMittal Galaţi a investit peste 168 de milioane de dolari în programe pentru protecţia mediului.

capital.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Praful de la ArcelorMittal Galati, injumatatit in 5 ani

Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal Galati declara ca investitiile in mediu ale combinatului siderurgic se cifreaza la 168 de milioane de dolari, cei mai multi bani fiind cheltuiti pentru reducerea emisiilor de praf. Diminuarea emisiilor de CO2, reciclarea si valorificarea deseurilor, reducerea consumului de apa sau programele de CSR fac parte, de asemenea, din preocuparile legate mediu ale combinatului de la Galati.

Green Report: Ce vizeaza planul de actiuni pentru reducerea prafului, derulat de ArcelorMittal Galati?

Bruno Ribo: Intre 2002 si 2011, ArcelorMittal Galati a investit aproximativ 168 de milioane de dolari in programe pentru protectia mediului, axate in special pe fluxul primar. O parte importanta a acestor investitii a vizat reducerea emisiilor de praf la cos, rezultat in cadrul procesului de productie. Planul de actiune a vizat, printre altele, modernizarea echipamentului de desprafuire de la Masina de Aglomerare nr. 4, reducand, astfel, emisiile de praf de la 100mg/Nm3 la mai putin de 50mg/Nm3. Programul de protectie a mediului a vizat si modernizarea echipamentelor de desprafuire de la furnalele 4 si 5, construirea echipamentului de desprafuire secundara de la Otelaria nr. 1, precum si modernizarea electrofiltrelor de la Fabrica de Var nr. 1. Toate aceste proiecte au condus la reducerea emisiilor de praf cu peste 56%, comparativ cu nivelul din 2007.

G.R.: Cu cat ati diminuat emisiile de CO2 in ultimii 2 ani?

B.R.: Reducerea emisiilor de CO2 este de aproximativ 50%, in comparatie cu 2009. Am reusit sa obtinem acest rezultat prin intermediul programelor de crestere a eficientei energetice a instalatiilor noastre tehnologice care includ, printre altele, lucrarile efectuate in cadrul programului de modernizare a Furnalului nr. 5, precum si scaderea consumului de materii prime (reducerea consumului de cocs la elaborarea fontei, gaze naturale, minereu de fier).

G.R.: Ce cantitate si ce tipuri de deseuri au fost generate, in 2011, de ArcelorMittal Galati?

B.R: In cadrul procesului tehnologic, ArcelorMittal Galati genereaza doua tipuri de deseuri: inerte, cele care nu prezinta un pericol pentru sanatate si cele periculoase. Din prima categorie, in 2011, au fost generate aproximativ 550.000 tone din procesul tehnologic si aproximativ 200.000 tone ca urmare a programului de demolari si investitii.

G.R.: Cum valorificati deseurile din combinat?

B.R.: In conformitate cu politica noastra interna, principala prioritate este valorificarea si reciclarea deseurilor generate. Rezultatele raportate pana in prezent sunt foarte bune, astfel ca am reciclat mai mult de 97% din cantitatea totala de deseuri generate, intern si extern. Din 2010, anumite materiale considerate ca fiind deseuri in trecut (zgura de furnal, zgura de otelarie) fac parte din categoria produselor secundare in conformitate cu noua legislatie. Programul REACH (inregistrarea, evaluare, autorizare si limitarea substantelor chimice) a fost inregistrat, iar utilizarea sa se afla sub incidenta impusa de Agentia Europeana pentru Produse Chimice (ECHA).

G.R: Ce se intampla cu deseurile periculoase?

B.R.: Referitor la a doua categorie, cea a deseurilor periculoase, ArcelorMittal Galati a generat aproximativ 750 de tone in cadrul procesului tehnologic (ulei uzat,vaseline uzate, slam de laminor). Din aceasta categorie am vandut 10%, in special ulei uzat, iar restul a fost eliminat de catre companiile autorizate. Legislatia din Romania si cea europeana sunt foarte stricte in acest domeniu, iar compania noastra o respecta in totalitate.

G.R.: Cati copaci au fost plantati prin programul de impadurire?

B.R.: In 2007, ArcelorMittal Galati a demarat un program de impadurire, atat a zonelor din apropierea combinatului, cat si in interiorul sau. Pana acum, in cadrul programului, au fost plantati aproximativ 200.000 de copaci.

G.R.: Prin ce mijloace limitati consumul de apa in procesul de productie?

B.R.: Consumul de apa s-a redus in anul 2011, fata de cel din 2010, cu aproximativ 21%. Aceasta performanta s-a obtinut prin implementarea unui program special, care a constat in identificarea si eliminarea pierderilor de apa, controlul consumului de apa prin monitorizare continua, cresterea gradului de recirculare a apei, precum si eficientizarea modului de functionare a instalatiilor de tratare a apei.

G.R.: Cum se implica ArcelorMittal Galati in viata comunitatii?

B.R.: In 2011, ArcelorMittal Galati a continuat programele de responsabilitate sociala, in linie cu strategia Grupului. In prezent, ne axam in principal pe educatie si sanatate. Compania s-a alaturat unor proiecte noi, precum sprijinirea cursurilor special destinate profesorilor din Galati, in parteneriat cu International Baccalaureate, continuand in acelasi timp proiectul „Spitalul prieten al copilului”, impreuna cu UNICEF, dar si premierea elevilor olimpici din judetul Galati. In prezent, suntem in curs sa achizitionam si sa donam mese chirurgicale de ultima generatie pentru Sectia de Arsi a Spitalului Judetean de Urgenta Galati. De asemenea, sprijinim comunitatile prin donarea de zgura pentru construirea drumurilor comunale.

G.R.: Mai exista riscuri de poluare, de dimensiunile celei de la Malina?

B.R.: In acest moment, balta Malina cu cele doua componente ale sale, raul Malina si iazul tehnologic Malina, sunt reglemetate prin autorizari speciale. Deoarece perimetrul este operat in siguranta, ArcelorMittal Galati a obtinut autorizatii speciale de la Compania Nationala Apele Romane, in baza unui proiect amplu ce se desfasoara in perioada 2011 – 2014. Prin intermediul acestui program, am reusit sa realizam protectia baltii piscicole si a barajului sau natural, regularizarea canalului de legatura dintre Malina Nord si Sud, zona de protectie (aproximativ 60 de metri) a canalului si stabilizare a versantului vestic al haldei de zgura. De asemenea, prin intermediul acestui proiect am rezolvat si problema alunecarilor care au avut loc in trecut pe halda de zgura.

G.R.: Va fi inchisa si ecologizata halda de zgura in 2014?

B.R.: In primul rand, halda de zgura ar trebui operata pana la ultima tona de material util. De aceea, consideram importanta reevaluarea deciziei luate in 2005. Inchiderea haldei va fi realizata in conformitate cu legislatia romana. In acest moment, cele 45 de milioane de zgura care ar ramane la finele perioadei de exploatare a haldei (2014) si care pot fi utilizate, ar trebui acoperite cu sol vegetal, iar, apoi, plantata iarba si copaci. Costurile vor fi foarte mari, aproximativ 4-5 milioane de euro, dar zgura va continua sa existe acolo. Singura solutie viabila este continuarea operarii haldei de zgura, pana cand vom reusi sa eliminam intreaga cantitate.

G.R.: Zgura din halda este radioactiva?

B.R.: Zgura depozitata in halda nu este radioactiva, lucru atestat de masuratorile de specialitate efectuate de expertii ArcelorMittal Galati in laboratorul specializat in teste de radioactivitate. De asemenea, toate materiile prime care ajung in combinat sunt verificate incontinuu cu ajutorul echipamentelor speciale. Mai mult, prin adoptarea acestor masuri, orice posibilitate de contaminare este exclusa.

G.R.: Unde au fost depozitate reziduurile din halda de smoala?

B.R.: Activitatea de ecologizare a haldei de smoala a fost gestionata de o companie agreata. Aceasta a constat in sortarea si valorificarea smoalei, sortarea amestecului smoala cu pamant si transportul in fostul depozit de carbuni, avand drept scop valorificarea ca material combustibil alternativ utilizat in fabricile de ciment.

G.R.: Cat a costat ecologizarea acestei halde?

B.R.: Etapa finala a proiectului a constat in umplerea haldei cu pamant proaspat si plantarea de gazon, costul total al investitiei a fost de aproximativ 1 milion de euro.

green-report.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.