Lucrările gălăţene ale pictorului Sabin Bălaşa

[dcp100168]

Lucrările gălăţene ale pictorului Sabin Bălaşa

Pictorul Sabin Bălaşa a fost înmormântat sâmbătă, la Iaşi, ceremonia funerară începând de dimineaţă, când trupul artistului a fost depus pentru câteva ore în Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii Alexandru Ioan Cuza, sală pe care Bălaşa a decorat-o cu picturile sale în anii ’70. La căpătâiul artistului s-au adunat peste 300 de persoane – din partea familiei luând parte la ceremonie cei doi fii ai săi, Matei şi Tudor Bălaşa, precum şi a treia sa soţie, Alexandra Bamme, cunoscuţi, dar şi personalităţi. În jurul orelor 12.00, cortegiul funerar a pornit spre cimitirul Eternitatea, unde a avut loc slujba de înmormântare, oficiată de un sobor de trei preoţi. Sabin Bălaşa, în vârstă de 76 de ani, a murit pe 1 aprilie, la Spitalul Sfânta Maria din Bucureşti, suferind de cancer la plămâni.

Pentru cine nu ştie, în Galaţi există două lucrări de pictură murală ale lui Sabin Bălaşa, gen care l-a făcut celebru: "Războinicii" şi "Hora", ambele aflate la Universitatea "Dunărea de Jos".

[dcp100168]

Artă de sute de mii de euro, ascunsă de ochii publicului gălăţean

* Lucrarea se află în holul Corpului D al Universităţii, dar în afară de studenţi şi profesori n-o vede nimeni * Nu e prezentă în niciun ghid, nu există niciun panou informativ afară care să atragă localnicii sau vizitatorii

De ani buni, am putut constata că mulţi iubitori de artă gălăţeni habar n-au că există un fel de Capelă Sixtină chiar pe Domnească! Motivul: nu este într-un muzeu, în gară sau o piaţă, ci în interiorul, fie el şi circulat, al Facultăţii de Mecanică, în spaţiosul hol al Corpului D, clădirea nouă, cum i se spune.
Superba lucrare este „Naşterea poporului român”, evocată şi de Adrian Păunescu ca „genialul tablou al lui Sabin Bălaşa”. Autorul, celebrul Sabin Bălaşa (1932-2008), a primit multe premii naţionale, dar şi Medalia de Aur a Concursului European de Pictură de la Pescara, Italia, în 1965.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Amintirile şefului de şantier Marian Filimon: Sabin Bălaşa, fericit că i-a fost salvată lucrarea

* Fresca "furată" şi investiţiile mascate din Cultura comunistă

Articolul despre lucrarea murală a maestrului Bălaşa i-a trezit amintiri puternice şeful patronatului IMM-urilor gălăţene, Marian Filimon. Care a fost implicat direct, ca şef de şantier. În 1989, când se muta „fresca” la Galaţi, dumnealui răspundea, de şase ani, de investiţiile din Cultură şi Învăţământ. „Practic, bucăţile lucrării le-am furat de pe şantier – venise buldozerul, Ceauşescu a dispus demolarea fostului Muzeu de Istorie din Bucureşti şi lucrarea maestrului Bălaşa a căzut sub buldozer! S-au dărâmat pereţii, iar lucrarea s-a adunat piatră cu piatră, a fost un fel de puzzle. A intervenit dl Ion Cioflan, colecţionar de artă, un entuziast. El avea lucrări de Irimescu, de Baba… Am muncit zi şi noapte, pe prietenie! Nu, nu s-a dat niciun ban lui Sabin Bălaşa – el se bucura că i-am salvat opera. Un om foarte popular, mânca cu noi, stătea la taclale. Avea un dar extraordinar de a povesti. Era foarte plăcut, erudit, cu o cultură vastă, începând cu mitologia greacă şi până la contemporaneintate! A fost greu până am găsit lucrării locul potrivit, un loc destul de mare… Apoi, Bălaşa a muncit cot la cot cu Cioflan şi toată lumea. Bontaş venea şi noaptea de câteva ori. Rector era profesorul Oprea. Oameni deosebiţi, care în vremurile alea rele au făcut atâtea lucruri bune!”

Lucrarea, adusă pe şest de activistul Bontaş

„Vasile Bontaş băgase în reparaţii Facultatea de Mecanică şi a putut strecura şi pictura lui Bălaşa. Dar repara şi monumente vechi degradate, Biblioteca, ce se dărâma, Muzeul de Artă vizuală, Universitatea, Muzeul de Istorie: S-a construit blocul pentru oamenii din Cultură – primul apartament dat de mine şi Bontaş l-a primit regretatul Paul Păltănea. S-a pus piatra temelie la Casa de Cultură a Studenţilor, s-a lucrat la Catedrală... Nu era voie să investim în unele lucrări, dar le ascundeam pe alte investiţii…”

Copilul cu har şi „pictura” murală de sub pat

Plasticianul gălăţean Relu Angheluţă (în foto, cam pe vremea pictării "frescei"), care a lucrat alături de pictorul Sabin Bălaşa la refacerea lucrării de la Facultatea de Mecanică l-a evocat pe maestru cu o întâmplare specială: „Era simpatic, se aşeza în fotoliu, fuma, glumea cu toţi. Povestea de când era mic, că se băga sub paturi şi scrijelea cu cărbune pe pereţi. Şi când părinţii au făcut curăţenie, au găsit pereţii murdari, desenaţi – dar sub pat. A pictat de mic, asta a vrut să facă şi a fost pe drumul lui. A spus-o, şi nu o dată: „Domnule, pe mine nu mă interesează ce se întâmplă în jurul meu – dacă mâine se anunţă la radio că vine bomba atomică, eu dimineaţă mă scol în mod obişnuit, mă duc la atelier şi mă apuc de pictat”. Asta era viaţa lui! Pentru mine a fost o onoare şi o ocazie să învăţ de la un mare artist.” Sabin Bălaşa a avut parte de discreţie – nici alţi pictori, nici intelectuali gălăţeni care să vină să-l vadă atunci lucrând. „Nu prea se ştia în oraş… De altfel şi uşa era blocată, erau materiale peste tot. „Nici acum lucrarea nu este semnalată, „Da´ oricum nu interesează! Şi dacă e o plăcuţă la intrare, n-o citeşte nimeni! Mulţi nici n-au intrat vreodată în vreun muzeu. Nici profesori universitari, cât am lucrat acolo, nu se uitau la lucrare…”

viata-libera.ro