Jump to content

Stranierii au salvat Drăgăneştiul de sărăcie


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Stranierii au salvat Drăgăneştiul de sărăcie

La Drăgăneşti, primarul Gheorghe Găinaru nu se limitează la proiecte de viitor, ci la proiecte care se află în derulare. „Noi ne bazăm încasările la bugetul local din surse suplimentare, concesiuni, vânzări de terenuri, pe care s-au înfiinţat firme, afaceri, care aduc bani în comună. De pildă, chiar acum am finalizat o licitaţie pentru arendarea livezii către localnici. Am 18 ha de la ADS, de livadă de meri, deja primul contract de arendare, pe 5 ani, a expirat şi acum am reînnoit contractul. Am obţinut un preţ de 800 de lei pe hectar, pe an, şi acum 11 cetăţeni au arendat acolo. Este o sursă la bugetul local, cam 400 de milioane de lei vechi pe an, ce, e de colea?”, spune Gheorghe Găinaru.

Omul este mulţumit şi de nivelul încasării taxelor şi impozitelor locale – „98,5 la sută anul trecut, suntem printre primele 5 comune din judeţ la acest nivel” – atât din partea persoanelor fizice, cât şi a celor juridice. „Marea bucurie este că avem tot mai mulţi cetăţeni care se întorc din străinătate şi îşi deschid afaceri la noi în comună. După ce au stat ani de zile în străinătate, acum, cu criza, lucrurile nu au mai mers şi au venit înapoi, şi-au construit case şi au deschis afaceri. Neculai Chirvase a venit din Portugalia şi şi-a făcut solarii, la noi, Vasile Popa a venit din Italia şi şi-a deschis firmă de construcţii, Matei Marian a venit tot din Italia şi are fermă agricolă şi un service auto, la ieşire din comună, spre Tecuci”, spune primarul, iar lista ar putea continua.

De altfel, în Drăgăneşti, peste tot se văd vile noi, construite în „stil italian”, cu şemineu, cu bucătărie spaţioasă, la parter, cu coloane şi cu dormitoarele la etaj. Casele sunt construite cu bun gust şi dau o imagine de prosperitate Drăgăneştiului, chiar în plină criză! Iar imaginea este completată şi de uliţele asfaltate – chiar şi în satul Malul Alb! -, sau de parcul comunal (se va mai amenaja unul) care are şi teren de tenis de câmp – investiţie din fonduri proprii!

Când primarul are idei, comuna merge ca pe roate!

„Avem peste 40 de unităţi economice în comună care cotizează într-un fel sau altul la bugetul de stat. Avem presă de ulei, o crescătorie de păsări ouătoare, două firme de construcţii, ale «italienilor», alte două de prelucrare a marmurei, tot ale «italienilor», dar şi firme agricole”, mai spune primarul.

Iar povestea nu se opreşte aici: „Am dat locuri de casă, prin concesiune, care se constituie tot venit la bugetul local. În patru ani, am dat 153 de locuri de casă, la Punctul Izlaz, am tras acolo şi reţea electrică, apa şi canalizarea urmând să se facă până în 2013, prin Asociaţia Interregională. Pentru loturile de case se plăteşte anual 500 de lei pe 1.000 de mp, iar casele trebuie începute în trei ani de când am dat terenul. Eu aş vrea ca după un timp să vând aceste loturi beneficiarilor”, mai spune primarul, un adevărat izvor de idei care nu au rămas doar la stadiul de „urmează să…”.

Având în vedere lipsa locurilor de muncă din comuna vecină, Barcea, îl întreb pe primarul din Drăgăneşti cum se descurcă? „Primăria a dat şi teren de muncit celor care au cerut. Am dat în arendă între jumătate de hectar şi până la două hectare. La noi, numai cine nu vrea nu munceşte!”, spune primarul.

http://www.viata-libera.ro/articol-Cum_au_salvat_stranierii_comuna_Draganesti_de_perspectiva_saraciei___2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 4 years later...
Povestea românului care a plecat în Italia pentru a scăpa de datorii şi s-a întors expert în construcţii

A ajuns expert în construcţii după ce necazurile l-au făcut să plece la muncă în străinătate. Este povestea unui gălăţean care a avut mereu curajul să încerce noi afaceri şi care a cunoscut succesul datorită perseverenţei. Lucrează cot la cot cu angajaţii săi şi se ocupă mereu de marea lui pasiunea - electricitatea.

Vasile Popa este electrician de meserie. A terminat un liceu de profil la Tecuci, acolo unde s-a angajat în 1981 la Fabrica de Conserve. A lucrat ca electrician până în 1992, atunci când schimbările survenite după Revoluţie l-au determinat să ia totul de la zero. Îşi aminteşte şi acum cum salariile mergeau mai departe, însă leul se deprecia, iar banii nu îi mai ajungeau.

Prin urmare a lăsat în urmă Fabrica de Conserve pentru a se privativa şi a porni o mică afacere. „Am început cu un mic restaurat la ieşirea din Tecuci. Pe DN25, fix la ieşirea din Tecuci spre Drăgăneşti. Acesta este locul în care a început totul, locul care mi-a adus primii bani după Revoluţie”, explică Vasile Popa. S-a bucurat de un adevărat succes. Indiferent că pleca sau venea la Tecuci, aproape toţi au trecut pragul Popasului aflat la ieşirea din micul oraş. Au fost şase ani în care afacerea s-a dezvoltat foarte bine, dar într-o zi bărbatul a decis să vrea să schimbe fumul de ţigară pe ceva mai sănătos.

Aşa că a închis restaurantul şi a făcut o fabrică de produse lactate. Totul de cea mai bună calitate. Nu a pus niciodată accent pe cantitate, ci pe calitate. Am reuşit să achiziţionez utilaje ultramoderne care mi-au permis să realizeze marfa în cele sănătoase şi igienice condiţii. Din păcate, clienţii nu erau obişnuiţi să plătească pentru calitatea pe care o produceam. Aşa că am făcut datorii rapid,” ne-a povestit Vasile Popa.

Pentru a reuşi să supravieţuiască a fost nevoit să plece în Italia. „A fost un moment foarte greu. Am muncit foarte, foarte multe. Pe zi eram la muncă 14 ore. Am muncit în construcţii, inclusiv sâmbăta şi duminica. Dorul de familie mă întrista cel mai tare, a fost cel mai greu de suportat. De altfel cei mai mulţi bani se duceau pe telefoanele cu cei dragi”, îşi aminteşte Vasile Popa.

A stat în Italia şase ani, timp în care a strâns atât bani cât şi cunoştinţe în domeniu. Venit acasă şi-a deschis o societate de construcţii. Din 2009 şi până în prezent a ridicat 56 de case. „Acolo, m-am specializat. Am lucrat numai cu scule şi utilaje performante ceea ce am şi cumpărat acolo şi am adus aici. Deci m-au specializat foarte bine italienii pe mine. Şi am învăţat foarte multe de la ei - să fii om, să fii civilizat, să fii corect!”, spune bărbatul. Între timp, a mai dezvoltat o afacere, în care lucrează acum întreaga familie - o seră de flori.

„Când veneam din Italia acasă, nu veneam fără câteva flori la soţie. Ce aduceaţi? Muşcate, de toate. Şi a început încet încet să le înmulţească, când nu a mai avut loc a trebuit să facem ceva mai mare”, ne-a mărturisit cu zâmbetul pe buze bărbatul.

Acum Vasile Popa lucrează la construcţia celui mai mare hotel din Tecuci, amplasat în centrul oraşului. Povestea lui poate fi un model pentru toţi cei 13.200 de şomeri tecuceni, aflaţi în statisticile Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă din 2001 şi până în 2014.

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

La Drăgăneşti, apa potabilă rămâne încă un lux

  • Nici un sfert dintre gospodăriile din comuna gălățeană Drăgăneşti nu sunt încă racordate la reţeaua de apă potabilă şi canalizare
  • În ultimii patru ani, au fost asfaltaţi şapte kilometri de străzi, cu bani din bugetul local

Proiectul de apă curentă şi de canalizare din comuna Drăgăneşti a fost finalizat în parte şi dat în funcţiune în luna noiembrie a anului trecut. La aproape cinci luni distanţă, doar în jur de 400 de gospodării din Drăgăneşti şi din Malu Alb sunt racordate acum la această reţea, ceea ce înseamnă mai puţin de un sfert din totalul gospodăriilor din comună. Restul locuitorilor din cele două sate scot încă apa din cele peste 120 de fântâni existente aici. Problema este însă că, în doar zece din aceste fântâni, apa este şi bună de băut, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor din Drăgăneşti beau şi gătesc încă cu apă poluată sau bogată în nitriţi şi nitraţi.

Sărăcia îi face pe oameni reticenţi

"Lucrările pentru proiectul comun de apă curentă şi canalizare au început la Drăgăneşti în iunie 2013. Deşi acum majoritatea gospodăriilor se pot racorda la reţea, oamenii sunt încă reticenţi, din cauza costurilor implicate. Eu am insistat şi insist să se racordeze, pentru că apa din cele mai multe fântâni de aici nu este bună de băut", a spus primarul comunei, Liviu Condrache.

Conform unui raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, anul trecut au fost prelevate şi analizate 385 de probe de apă din fântânile şi izvoarele din judeţ. Din aceste probe, 35 au fost necorespunzătoare chimic, prin depăşiri ale indicatorilor nitriţi şi nitraţi, iar alte 42 au fost necorespunzătoare bacteriologic. Deşi documentul DSP Galaţi nu indică şi localităţile în care se găsesc fântânile sau izvoarele cu pricina, se poate astfel observa că problema este destul de des întâlnită pe tot cuprinsul judeţului.

Jumătate dintre străzi, încă neasfaltate

Potrivit primarului Liviu Condrache, proiectul de apă potabilă şi de canalizare a avut încă de la început destul de multe lacune, deficienţe care s-au transpus, ulterior, în executarea propriu-zisă a lucrărilor. Astfel, acum există străzi în Drăgăneşti acoperite doar în parte de reţeaua de apă şi canalizare, străzi unde există doar apă, fără sistem de canalizare sau, din contră, străzi cu canalizare, dar fără apă. "Din fondurile de la bugetul local, am putea începe noi extinderea sistemului de canalizare şi apă potabilă. Suntem însă blocaţi, pentru că nu avem avizul celor de la Apă Canal. În situaţia de faţă, extinderea ar mai putea dura încă cel puţin doi-trei ani", a mai spus edilul.

Lucrările pentru sistemul de apă şi canalizare au întârziat sau au afectat şi proiectele de asfaltarea a străzilor din Drăgăneşti. Înainte de 2012, în comună au fost asfaltaţi 5,2 kilometri de drumuri, prin programul SAPARD. Din 2012 până în prezent au mai fost asfaltaţi alţi şapte kilometri de străzi, din bani de la bugetul local al comunei.

"Străzile din comună sunt acum asfaltate în proporţie de aproximativ 50 la sută. Am depus acum un proiect pentru accesarea de fonduri europene, în vederea asfaltării altor străzi, însă aici suntem dezavantajaţi. Cu chiu cu vai, am reuşit să adunăm 54 de puncte la dosar. Dezavantajul nostru este că nu avem un drum judeţean care să treacă prin comună. Aşa, punctajul ar fi fost mai mare. Totuşi, cred că vom obţine în jur de un milion de euro, pentru asfaltare. Mai avem alte două proiecte de modernizare de drumuri, pentru care am alocat deja bani de la bugetul local, însă ne lipsesc avizele de la Apă Canal", a explicat Liviu Condrache.

Gazele naturale, un vis frumos

Autorităţile din Drăgăneşti spun că locuitorii de aici sunt reticenţi şi când vine vorba de un eventual proiect de alimentare a gospodăriilor cu gaze naturale. Motivele acestei reţineri ar ţine tot de lipsa banilor. Totuşi, există o înţelegere încheiată între comunele Umbrăreşti, Barcea şi Drăgăneşti, pentru construirea unei reţele de gaze naturale la drumul naţional. După ce acest proiect ar fi finalizat, dacă ar mai exista cerere, infrastructura de gaze naturale ar putea fi extinsă şi pe celelalte străzi, afirmă edilul din Drăgăneşti. Lucrurile sunt abia la nivelul unor discuţii însă.

Şomajul şi sărăcia i-au alungat pe tineri

Doar o mică parte dintre tinerii plecaţi din Drăgăneşti la muncă în străinătate, înainte de criza economică izbucnită în 2008, au mai şi revenit pe meleagurile natale. Fenomenul a contribuit la scăderea drastică a natalităţii şi, în consecinţă, la îmbătrânirea populaţiei. Astfel se face că peste 20 la sută din totalul populaţiei comunei este trecută acum de 65 de ani, ceea ce înseamnă o îmbătrânire accentuată, potrivit sociologilor. Populaţia îmbătrânită presupune automat şi o nevoie mai mare de servicii medicale şi medico-sociale.

Între recensământul din 2002 şi cel din 2011, numărul de locuitori ai comunei a scăzut cu peste 1.000 de persoane. Nu doar îmbătrânirea, ci şi lipsa locurilor de muncă contribuie la acest fenomen. Deşi comuna se află la doar trei kilometri de municipiul Tecuci, cei mai mare angajatori din Drăgăneşti şi Malu Alb abia dacă au în jur de 30 de salariaţi. Este vorba despre firme de construcţii şi despre societăţi agricole. Alţi angajatori sunt cele în jur de 40 de magazine comerciale din comună. Chiar şi aşa, rata şomajului depăşeşte lejer pragul de zece la sută.

Un cartier de tineri a luat naştere pe imaş

"Avem tineri care vor să muncească şi nu au unde. Unii dintre ei au terminat chiar şi facultăţi. Aproape în fiecare zi vine cineva la Primărie şi solicită un loc de muncă. Nici în Tecuci tinerii nu prea au unde să se angajeze. Astfel se face că avem înregistrate 230 de dosare pentru venitul minim garantat, potrivit Legii 416. Totuşi, în ultimii ani au fost construite în jur de 40 de case, în cartierul numit printre localnici "Imaş". Au venit şi au licitat şi persoane din Tecuci. În mare parte aici s-au mutat familii de tineri, ceea ce ne bucură. Mai sunt însă multe de făcut", a precizat Liviu Condrache, primarul din Drăgăneşti.

Fişa comunei

Comuna Drăgăneşti se întinde de-a lungul Drumului Naţional 25, la o distanţă de aproape 80 de kilometri de municipiul Galaţi. Drăgăneşti şi Malu Alb sunt cele două sate care intră în componenţa comunei, ce ocupă o suprafaţă de 6.200 de hectare. Populaţia este de puţin peste 6.000 de persoane, deşi recensământul din 2011 numărase sub 5.000 de locuitori. În Drăgăneşti şi Malu Alb există în jur de 1.700 de gospodării.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 years later...

La Drăgănești, copiii strâng gunoaiele adulților

Joi, chiar înainte de Sărbătorile de Paște, copiii din Drăgănești au participat, însoțiți de cadre didactice și angajați ai administrației locale la o acțiune de ecologizare în comună. În zona Cernicari, aproape de liziera pădurii, micuții strângeau asiduu grămezi de PET-uri, alte deșeuri din plastic, dar și farfurii și obiecte de veselă ce nu ar fi trebuit în niciun caz să ajungă în spațiul verde.

"Niște criminali, nici nu pot să-i numesc altfel pe ăștia care aruncă unde le vine", îi descrie primarul Liviu Condrache pe cei care au prostul obicei de a se dispensa în mod iresponsabil de propriile deșeuri, în drum către zona unde tinerii din comună au dat un exemplu de bune practici și chiar de răspundere ecologică. În plus, un alt grup de copii a intervenit în alte zone ale comunei, de cealaltă parte a DN 25.
După toate probabilitățile, mizeria nu provine doar de la locuitorii din Drăgănești, în condițiile în care zona este tranzitată de conducătorii auto ce aleg o rută ocolitoare pentru a ajunge în municipiul Tecuci. De altfel, Liviu Condrache face un apel către reprezentanții Consiliului Județean, în ideea în care drumul comunal, DC 66, ar putea fi reabilitat, iar o parte din trafic, inclusiv cel greu, ar putea fi redirecționat pe acest traseu. Conform primarului, asfaltarea DC 66 ar putea descongestiona traficul și către Valea Mărului, în contextul în care autovehiculele ce vin dinspre Barcea-Independența ar putea tranzita zona Drăgănești-Cernicari, rulând apoi către comuna Matca.
Altfel, edilul-șef din Drăgănești este mulțumit de stadiul asfaltărilor din comună. "Din 35 de kilometri, ar mai fi de asfaltat doar șapte, din care trei în cartierul Imaș și câte doi în Drăgănești și, respectiv, în Malu Alb și am depus un proiect în acest sens pe Programul Național <<Anghel Saligny>>, în vreme ce alimentarea cu apă curentă și rețeaua de canalizare sunt aproape finalizate. Doar pe cinci la sută dintre străzi mai trebuie să intervenim", ne-a descris, succint, Liviu Condrache, modul în care au fost și sunt în curs de rezolvare obiectivele primare ale infrastructurii comunale. În aceeași ordine de idei, se intenționează reabilitarea, consolidarea și chiar realizarea unor noi șanțuri pentru preluarea apelor pluviale din zona râului Bârlad. Sursa de finanțare ar putea fi chiar excedentul bugetului local, ajuns, între timp, la circa două milioane de euro.

Opt milioane de euro pentru gaze în comună

În ceea ce privește problema colectării gunoiului, primarul Liviu Condrache așteaptă cu nerăbdare finalizarea depozitului de deșeuri de la Valea Mărului. "Ulterior, vom externaliza serviciile de salubritate", ne-a mai precizat același edil din Drăgănești. Momentan, gunoiul se debarasează cu forțe proprii și taxa pe familie este de 120 de lei pe an.
Totuși, cea mai importantă investiție la care visează Liviu Condrache este alimentarea cu gaze. Proiectul, depus la Ministerul Dezvoltării, în parteneriat cu vecinii din Barcea și din Umbrărești, are o valoare de 24 de milioane de euro, din care fix o treime îi revine Drăgăneștiului.
În schimb, problema iluminatului public a fost rezolvată în toată comuna. În prezent, administrația locală este în plină procedură de achiziție publică a 333 de lămpi cu LED, ca urmare a unei investiții cu fonduri europene, prin AFIR. "Facturile au crescut, am gândit o oprire a iluminatului în comună noaptea, între orele 1,00 și 4,00, dar mi s-a atras atenția că am crea condiții infractorilor și am renunțat", a explicat primarul situația de fapt, în contextul exploziei costurilor cu energia electrică.
În altă ordine de idei, lăcașurile de cult din comună sunt într-o avansată stare de degradare, cauzată de vechime, dar și de intemperii. "Acestea trebuie neapărat consolidate, refăcute inclusiv picturile de la interior și așteptăm proiecte în acest sens din partea părinților parohi, astfel încât să putem interveni la ambele biserici".
Nu în ultimul rând, tot cu fonduri atrase prin AFIR este în proiect un centru multifuncțional cu o valoare de 200.000 de euro, în timp ce Grădinița de la Malu Alb este finalizată în proporție de 90 la sută.

Legumicultură și... lectură

Cu 6.800 de locuitori, comuna Drăgănești are în componență satele Drăgănești și Malu Alb. Acesta din urmă a fost constituit prin împroprietărirea unor localnici din Ivești și Bucești, după Primul Război Mondial. În prezent, 30 la sută dintre localnici au ca principală ocupație legumicultura. "Nu ne comparăm cu vecinii de la Matca, dar, totuși, este o sursă importantă de venituri", ne-a spus primarul Liviu Condrache. La data vizitei noastre, joi, 21 aprilie, am fost martori ai plantării verzei de primăvară, iar solarele erau deja bine puse la punct. "Motivația pentru această activitate a scăzut pentru că există fără discuție și o concurență neloială cu legumele din alte state, acolo unde clima mult mai favorabilă implică și costuri mult mai reduse", a adăugat Liviu Condrache. În comună există și mica industrie: o fabrică de ulei, dar și una de bolțari.
La biblioteca din comună sunt peste 10.000 de volume, iar pasiunea locuitorilor pentru cărți este ușor neașteptată. Din spusele primarului, oamenii în vârstă, de peste 60 de ani, sunt mari amatori de citit. Totuși, la momentul intrării în incinta bibliotecii, am întâlnit copii cu aceeași preocupare pentru lectură.

Liviu Condrache ar putea fi la ultimul mandat

În urma alegerilor din luna septembrie 2020, Consiliul Local Drăgănești are o componență destul de pestriță. Din cei 15 consilieri, doar șase au aceeași culoare cu actualul primar, trei sunt de la PSD, câte doi sunt de la USR și de la Pro România și câte unul de la ALDE și de la PMP.
În ceea ce îl privește, liberalul Liviu Condrache, aflat la mijlocul celui de-al treilea mandat, se gândește că acesta ar putea fi și ultimul, în urma unor amenințări serioase primite de la unii alegători. Acestea s-ar datora unor solicitări punctuale în rezolvarea cărora actualul edil-șef nu s-ar fi implicat.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.