Jump to content

Gigi Corangă - "duşman al poporului"


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Gigi Corangă - "duşman al poporului"

Sportivul Gheorghe Corangă a fost înlăturat din lumea sportului fiind considerat „duşman al poporului”. Drama lui a început în vremurile tulburi de după 1952, când autorităţile comuniste făceau eforturi pentru a lichida orice urmă de rezistenţă.

Calvarul gălăţeanului Gheorghe Corangă, în prezent în vârstă de 75 de ani, a început în anul 1952. La momentul arestării avea 16 ani şi era elev la Liceul de Navigaţie din Constanţa. A fost arestat de Securitate pentru că făcea parte din OSAC (Organizaţia Subversivă Anti -Comunistă).

„Nu mai pleci viu!”

Au urmat clipe groaznice. A fost considerat „duşman al poporului” şi a fost ţinut în beciurile Securităţii, fiind anchetat zi şi noapte. „Aniversarea celor 17 ani am făcut-o în temniţă. Am fost bătut tot timpul de paznicii care mă scoteau la anchete de câteva ori pe zi, cerându-mi informaţii despre cei care făceau parte din organizaţie. Ofiţerii anchetatori mă băteau şi mă ameninţau că acolo îmi vor putrezi oasele, iar neamul meu va fi deportat în Siberia”, povesteşte fostul deţinut politic.

Securiştii au organizat ritualuri demenţiale pentru distrugerea victimelor. „În iarna acelui an, când a fost o iarnă cumplită, celula nu avea încălzire, iar pe pat era o singură pătură subţire. Eram dus la baie, unde în 10 minute trebuia să mă spăl pe corp, să-mi spăl cămaşa, pantalonii, batista, ciorapii, pe care le puneam ude pe mine. Dacă nu mă încadram în cele 10 minute, baia se încheia cu o bătaie cruntă. Mă loveau cu bocancii care aveau tălpi de lemn şi ţinte”, spune fostul sportiv.

După moartea lui Stalin, au fost eliberaţi din celulule securităţii minorii şi femeile gravide. „Atunci am fost eliberat şi eu. Nu m-au putut condamna pentru că eram minor. Înainte de arestare, jucam rugby, aveam 1,90 metri înălţime şi 86 kilograme. Când am ieşit din celulă eram slab de cădeam din picioare. Avem doar 44 kilograme. Pentru a nu muri, familia m-a hrănit cu linguriţa o lună de zile”, povesteşte cu oroare fostul deţinut politic.

Eliberarea din detenţie a fost făcută cu obligaţia de a semna un angajament că nu va divulga nimănui ce s-a întâmplat în beciurile Securităţii. Au urmat ani grei pentru că la toate şcolile unde mergea pentru a-şi continua studiile i se spunea că nu mai sunt locuri. „Am scris şi la ministere pentru a-mi aproba un loc în şcolile lor. De fiecare dată răspunsul lor era :«Vă facem cunoscut că nu mai avem locuri». Tot timpul am fost urmărit pas cu pas de securiştiii pe care îi cunoşteam”, îşi aminteşte sportivul.

Eliminat din viaţa sportivă

În anul 1958 a fost exclus din viaţa sportivă, pe motiv că era ostil regimului comunist. În acea perioadă au mai fost excluşi din viaţa sportivă: doctorul Grigore Bârsan (ca fiu de moşier), Octavian Doicu (fiul poetului Doicu - deţinut politic la Canal) şi Noni Codău (fiu de burghez).

În anul 1956, a aflat din ziarul local că toţi cei născuţi în luna februarie 1936, trebuie să se prezinte la Comisariatul Militar pentru recrutare în armată. „Acolo un securist m-a bătut cu picioarele spunându-mi că nu am ce căuta acolo, pentru că nu sunt demn de a jura credinţă statului socialist”, spune interlocutorul nostru.

„Inapt serviciu militar”

La 37 de ani, a fost chemat la Comisariatul Militar unde i s-a eliberat un livret militar pe care scria „inapt serviciu militar”. „Judecaţi şi dumneavoastră ce fel de inapt puteam fi, când eu practicasem în această perioadă rugby de performanţă?”, spune scandalizat fostul sportiv.

În perioada anilor 1955-1966, pentru a-şi câştiga existenţa, a lucrat în diferite întreprinderi şi instituţii ca: Uzina Cristea Nicolae, OCL-Comerţ Mixt Oneşti, Comerţ Tg.Ocna-Bacău, Fabrica de Ţevi Ronan, etc.

„În toată această perioadă,Securitatea m-a urmărit şi nu m-a lăsat să lucrez mai mult de un an în acelaşi loc. Nu ne lăsau să ne facem prieteni. După înfiinţarea regionalei CFR Galaţi, cu ajutorul unui prieten, am fost cooptat în cadrul Diviziei de Linii. M-am calificat la locul de muncă şi am promovat ca tehnician principal construcţii CFR. De aici, am ieşit la pensie după o vechime de 32 de ani de muncă”, spune Corangă.

Studiile le-a completat cu greu în mai multe oraşe din ţară. A absolvit în anul 1965 cursurile Facultăţii de Educaţie Fizică, obţinând specializarea în Rugby.

Sportiv de performanţă

„Am fost 20 de ani sportiv de performanţă, din care patru ani am fost selecţionat la Lotul naţional de rugby. Am fost 27 de ani membru al Federaţiei Române de Rugby. Am jucat la Ancora Galaţi, Finanţe-Bănci Galaţi, Dinamo Bacău, Laminorul Roman etc. Pe 28 martie 2000, performanţa sportivă m-a fost premiată de Federaţia Română de Rugby”, povesteşte fostul sportiv de performanţă.

În prezent, nea Gigi Corangă este preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici –Filiala Galaţi şi este nemulţumit de modul în care este aplicată Legea 118/1900. „Pentru o mică parte din aceste suferinţe, guvenul pentru care şi noi ne-am jertfit şi luptat elaborează Legea 118/1900, ca o măsură reparatorie suferinţelor deţinuţilor politici anticomunişti. De aceste drepturi noi nu am beneficiat niciodată. De exemplu, nu toate medicamentele sunt gratuite; analizele sunt gratuite dacă se fac după o programare de cel puţin câteva luni; biletele de tratament gratuit se obţin foarte greu; nu în toate localităţile avem dreptul de a călători gratuit”, a încheiat fostul deţinut politic.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Ororile-comunismului-Rugbystul-teren-Securitate_0_449355117.html

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.