Jump to content

100 de ani de la primul zbor cu un hidroavion românesc, construit la Galaţi


dcp100168
 Share

Recommended Posts

100 de ani de la primul zbor cu un hidroavion românesc, construit la Galaţi

În Galaţi, la începutul secolului 20 s-au întâmplat trei evenimente importante, puţin cunoscute de locuitorii oraşului. În 1911, aici a fost construit de către inventatorul Ion Paulat primul hidroavion din România, în toamna aceluiaşi an inventatorul făcând şi prima demonstraţie de zbor cu un hidroavion. În 1912, Paulat a efectuat la Galaţi şi primul zbor cu un monoplan. Tot la Galaţi, în aceeaşi perioadă, ing. Petre Adrianov a construit după propria concepţie un planor cu care a şi efectuat un zbor deasupra unui sat din apropierea oraşului.

Ideea din Alger

Inventatorul primului hidroavion românesc, Ion Paulat, s-a născut pe 1 aprilie 1873, în satul Cioara, din judeţul Brăila. A urmat cursurile Şcolii Comerciale din Galaţi, după care, fiind înzestrat cu un talent nativ pentru tehnică, s-a angajat ca ucenic mecanic la Atelierele Navale Fernic, devenite Şantierul Naval. Mai târziu s-a îmbarcat pe navele Societăţii Maritime Române, ajungând până la funcţia de mecanic-şef pe cargoul „Turnu Severin". În acea perioadă a pus la punct mai multe inovaţii pentru optimizarea funcţionării căldărilor navale şi a turbinelor. A urmat o şcoală tehnică navală la Savoia, în Italia, îmbogăţindu-şi astfel cunoştinţele acumulate ca autodidact. A fost captivat şi de noul domeniu al tehnicii care se afla atunci la începuturi, aeronautica. În 1908, aflându-se în portul Alger, a văzut un hidroglisor şi i-a venit ideea construirii unui hidroavion. Aşa a realizat mai multe studii şi a început elaborarea primelor proiecte pentru construirea unui hidroavion. La bordul navei pe care era şef mecanic, a construit un tunel aerodinamic, făcând primele experimente din lume într-un asemenea tunel.

Primul hidroavion românesc

În 1911, pe când era ambarcat pe o navă militară din portul Galaţi, Ion Paulat a început construirea primului hidroavion românesc. Şi-a pus la bătaie toate economiile, a realizat hidroavionul, dar îi mai trebuiau bani pentru cele două motoare. A înaintat o cerere la Ministerul de Război, dar nu a primit sprijinul financiar de care avea nevoie. Şi-a readaptat proiectul la banii de care dispunea şi a construit un hidroavion cu un singur motor. Pe 6 noiembrie 1911 şi-a văzut visul cu ochii, făcând, la Galaţi, în prezenţa unei numeroase asistenţe, o demonstraţie de zbor cu un hidroavion amfibiu monomotor inventat şi construit de el. În 1912, a construit un monoplan, cu care, într-o nouă demonstraţie de zbor efectuată la Galaţi, a reuşit să se ridice la înălţimea stâlpilor de telegraf.

Nemţii au vrut să cumpere invenţia, românii l-au mai ignorat 40 de ani

Ar fi vrut să continue şi construirea hidroavionului bimotor şi perfecţionarea monoplanului, dar a fost nevoit să abandoneze ambele proiecte din cauza lipsei de susţinere financiară din partea autorităţilor. Comandorul Negulescu a relatat că în 1913, pe când se aflau în portul Rotterdam cu nava „Turnu Severin", Ion Paulat a fost vizitat de o comisie de specialişti germani care i-au propus să le vândă invenţiile. Paulat le-a răspuns că nu are nimic de vânzare pentru străini. Românii şi-au reconsiderat atitudinea faţă de Ion Paulat 40 de ani mai târziu, pe 20 iunie 1954, când Academia Română recunoaşte meritele inventatorului în proiectarea şi construirea primului hidroavion românesc şi a tunelului aerodinamic. La Paris a fost publicată cartea „Le Hydroaeroplan Paulat", care îi elogia invenţiile. La Bucureşti i-au fost recunoscute invenţiile după 40 de ani. La Galaţi numele lui Paulat este şi acum cvasinecunoscut.

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/povestea-lui-ion-paulat-inventatorul-uitat-de-romani-221897.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...
  • 2 years later...

Ion Paulat - omul care a inventat hidroavionul, dar care n-a vrut să vândă prototipul nemţilor

Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la naşterea inventatorului, care, deşi s-a născut la Brăila, realizările lui se leagă de Galaţi. Aici a construit, în 1911, primul hidroavion din România, în toamna aceluiaşi an inventatorul făcând şi prima demonstraţie de zbor cu un hidroavion. În 1912, Paulat a efectuat la Galaţi şi primul zbor cu un monoplan.

În localitatea Cioara din judeţul Brăila se naşte la 1 aprilie 1873, Ion Paulat, fiu al unui mecanic. Provenit dintr-o familie săracă şi rămas orfan de tată, tânărul Paulat urmează numai trei clase la Şcoala Comercială din Galaţi. Înzestrat cu un talent nativ pentru tehnică, se angajează ca ucenic mecanic la atelierele navale Fernic din Galaţi, iar mai târziu se îmbarcă pe navele Societăţii Maritime Române, ajungând până la funcţia de mecanic-şef pe cargoul „Turnu Severin”, al aceleiaşi societăţi.

Încă din tinereţe, Ion Paulat şi-a concentrat atenţia pe studierea metodelor şi inovaţiilor pentru funcţionarea la parametri maximi a căldărilor navale pentru presiune şi a turbinelor, devenind astfel un bun tehnician. Profitând de vizitele prin străinătate, Ion Paulat află din presă despre performanţa epocală obţinută la 18 martie 1907 de către Traian Vuia. Neastâmpărul său creator îl îndreaptă către o nouă pasiune – aviaţia, iar când, în 1908, în portul Alger, vede un hidroglisor şi îî vine imediat ideea construirii unui hidroavion.

Mai târziu a urmat o şcoală tehnică navală la Savoia, în Italia, îmbogăţindu-şi astfel cunoştinţele teoretice acumulate ca autodidact. Întreprinde studii şi elaborează proiecte pentru construirea unui hidroavion.

La bordul navei pe care lucra, construieşte în anul 1908 un tunel aerodinamic ingenios, în care face primele experimente din lume într-un asemenea mediu. În 1911, începe la Galaţi construcţia primului hidroavion românesc din economiile sale, dar continuarea lucrărilor, cumpărarea celor două motoare din Germania, necesitau sume tot mai mari de bani.

La 6 noiembrie 1911, la Galaţi, face o demonstraţie de zbor, în faţa unui public numeros, cu un hidroavion amfibiu inventat şi construit de el, având numai un motor. Din cauza lipsei de fonduri, renunţă la construirea hidroavionului şi se ocupă de construirea unui monoplan, cu care, în anul 1912, se ridică la înălţimea stâlpilor de telegraf, dar şi proiectul acestuia trebuie să-l abandoneze, tot din cauza lipsei de fonduri şi înţelegere.

În anul 1913, aflându-se la Rotterdam, cu cargoul “Turnu Severin”, Ion Paulat este vizitat de o comisie de specialişti germani, care îi propun să-şi vândă invenţiile. Răspunsul lui a fost că nu are nimic de vânzare pentru străini, martor ocular fiind comandantul navei, comandorul Negulescu.

În presa dn străinătate au apărut informaţii despre realizările tehnice obţinute de Ion Paulat: “Flug – Sport”, Frankfurt, nr. 6/1911 sau “Le Hydroaeroplan Paulat”, carte apărută la Paris şi care elogia aparatul său, în special barca – sistemul Paulat stând la baza unora dintre cele mai reuşite tipuri de hidroavion.

La 20 iunie 1954, Academia Română recunoaşte meritele inventatorului Ion Paulat în ceea ce priveşte proiectarea şi construirea primului hidroavion românesc şi a tunelului aerodinamic. Numele lui Ion Paulat, fiu al acestor locuri, rămâne în istoria marinei şi aviaţiei româneşti legat de inventarea şi construirea primului hidroavion românesc şi celui de-al doilea hidroavion amfibiu cu cocă din lume. Ar fi vrut să continue şi construirea hidroavionului bimotor şi perfecţionarea monoplanului, dar a fost nevoit să abandoneze ambele proiecte din cauza lipsei de susţinere financiară din partea autorităţilor.

Comandorul Negulescu a relatat că în 1913, pe când se aflau în portul Rotterdam cu nava „Turnu Severin", Ion Paulat a fost vizitat de o comisie de specialişti germani care i-au propus să le vândă invenţiile. Paulat le-a răspuns că nu are nimic de vânzare pentru străini.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Premieră mondială, ratată de un român din cauza birocraţiei. Un francez a exploatat ideea inventatorului nostru, care a făcut primul hidroavion românesc

Gălăţeanul Ion Paulat a proiectat şi construit primul hidroavion românesc şi a realizat primul zbor cu un astfel de aparat, la Galaţi, în toamna lui 1911. Proiectul putea fi o premieră mondială, dacă statul român nu i-ar fi refuzat, în 1908, cererea de finanţare, lucru care a întârziat totul cu trei ani. Între timp, în 1910, hidroavionul a fost patentat de un francez.

Chiar dacă obişnuim să credem că statul român a devenit „specialist” în lipsă de viziune doar în ultimele decenii, trebuie să recunoaştem că lucrurile n-au fost niciodată strălucite în ceea ce priveşte funcţionarea aparatului adminsitrativ din ţara noastră. Un exemplu grăitor în acest sens este legat de modul cum inventatorul gălăţean Ion Paulat a ratat, în 1908, din motive birocratice, construirea în premieră mondială a unui hidroavion şi, în consecinţă, înregistrarea brevetului de invenţie aferent. Nevoit să apeleze la investitori privaţi (după ce statul român i-a refuzat cererea de finanţare), mecanicul şi-a terminat aparatul de zbor de-abia în 1911. Între timp însă, respectiv în 1910, un proiect asemănător a fost patentat de inginerul francez Henri Fabre, care a fost recunoscut ca „părintele” avionului care foloseşte apa ca pistă de decolare şi de aterizare.

Marinarul care a visat să zboare

Ion Paulat s-a născut pe 1 aprilie 1873, în satul Cioara (azi Bărăganul), din judeţul Brăila. A venit de tânăr la Galaţi (nu împlinise încă 15 ani), oraş în care a urmat cursurile Şcolii Comerciale şi apoi s-a stabilit definitiv. Pasionat de tehnică, s-a angajat la Atelierele Navale Fernic (pe scheletul căruia s-a format actualul şantier naval gălăţean, cel mai mare din România şi al şaptelea din Europa). S-a îmbarcat, apoi, ca ofiţer mecanic, realizând mai multe inovaţii care au optimizat funcţionarea turbinelor de pe navele româneşti. Ulterior, s-a înscris la Şcoala Tehnică Navală din Savona (Italia), la absolvirea căreia a fost angajat mecanic-şef pe cargoul „Turnu Severin”.

După ce, în 1908, într-unul din voiaje, a văzut un hidroglisor şi a constatat instabilitatea acestuia la viteze mari, i-a venit ideea de a monta aripi aparatului. A realizat câteva modele, pe care le-a testat într-un tunel aerodinamic simplu. Era cât se poate de clar că aeronava era un mare succes şi că revoluţiona aeronautica. Apa nu mai era un duşman al avioanelor, ci un aliat.

Statul român a catalogat invenţia ca fiind o aberaţie

A întocmit mai multe proiecte, însă solicitarea sa către statul român de a fi sprijinit financiar în concretizarea invenţiei s-a lovit de o stufoasă birocraţie şi de un refuz stupid. Ministerul de Război i-a răspuns genialului inventator că proiectul propus de el este o aberaţie. Ca urmare, Paulat a apelat la sprijin privat, astfel că şi-a construit hidroavionul de-abia trei ani mai târziu, cu ajutorul industriaşului Gheorghe Fernic, patronul şantierului naval gălăţean.

Hidroavionul lui Paulat atingea o viteză maximă de 85 km/oră, fiind realizat din lemn de stejar, frasin şi ulm. Din lipsa fondurilor suficiente, Paulat a renunţat la un hidroavion bimotor şi a construit unul monomotor, cu care s-a ridicat în aer, într-o demonstraţie desfăşurată pe 6 noiembrie 1911, la Galaţi. Chiar dacă performanţele tehnice erau iniţial încă modeste (salturi de 35 cm înălţime şi 10 m lungime), Paulat nu renunţă şi decide să schimbe proiectul iniţial (era un bimotor care avea doar... un motor) şi construieşte un mic hidroavion monomotor, mult mai uşor, cu care face demonstraţii, reuşind să se ridice până la înălţimea stâlpilor de telegraf.

În timp ce românul se lupta cu birocraţia şi nepăsarea autorităţilor, iar proiectul lui era întârziat, francezul Henri Fabre reuşea primul zbor cu un aparat autonom foarte asemănător identic cu al lui Paulat, la 28 martie 1910. Decolarea s-a făcut de pe lacul Berre (în apropierea Mării Mediterane, în vestul Marsiliei). Fabre si-a numit aparatul „hidro-aeroplanul Canard”. Demonstraţia de decolare, zbor şi amerizare s-a făcut în faţa unui public numeros, care a putut vedea hidroavionul zburănd aproape 800 de metri şi, apoi, amerizând cu succes. Astfel, inginerul francez a fost considerat inventatorul hidroavionului, deşi, dacă istoria n-ar fi fost cinică, acest drept i s-ar fi cuvenit lui Ion Paulat sau, poate, francezului Charles-Alphonse Penaud, care înregistrase brevetul avionului plutitor încă din 1876, însă nu a avut bani să construiască prototipul.

Paulat a renunţat la proiect în1913

Lucrurile aveau însă să ia o altă turnură după numai un an. Pe 6 iunie 1912, în timpul unei demonstaţii aeriene, se produce un accident, aparatul fiind distrus, iar Paulat fiind accidentat serios. Proiectele de reparare a aparatului şi de construire a altor modele sunt întrerupte de mobilizarea lui Paulat în Primul Război Balcanic (1912-1913). Revenit de pe front, decide să renunţe la perfecţionarea aparatului, descurajat şi de faptul că Fabre făcuse deja progrese remarcabile, iar câţiva inventatori americani făcuseră şi ei aparate de zbor foarte bune.

În 1913, a refuzat să-şi vândă invenţiile Germaniei, susţinând că nu are nimic de dat pentru străini. În acelaşi timp, la Paris a apărut un volum în care invenţiile îi erau elogiate. În ţară, însă, hidroavionul şi tunelul său aerodinamic au rămas multă vreme uitate, fiind recunoscute de Academia Română de-abia pe 20 iunie 1954. Doar o lună mai târziu, pe 20 iulie 1954, Ion Paulat moare, la Bucureşti, în urma unui accident vascular cerebral.

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.