Jump to content

Victor Cilincă şi Doru Tătar publică în SUA


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Victor Cilincă şi Doru Tătar publică în SUA

Petru Iamandi a mai reuşit o performanţă: pe 6 aprilie, scriitorul şi colegul nostru Victor Cilincă a mai semnat două contracte cu „una dintre cele mai mari edituri din USA”, cităm din spusele profesorului Iamandi, pentru a intra în două antologii. Prima, „Whodunit”, antologie de povestiri poliţiste, scoasă de The Borgo Press Book of Mystery and Crime Stories, editată de Robert Reginald, va conţine şi povestirea „Noi, cu toţii, te vom iubi”, publicată în 2001, în volumul lui Victor Cilincă „Maşina de distrus tot” - Editura N´Ergo, Galaţi, DUPĂ ce apăruse, în martie 1995, în revista „Cambrensis” nr.23, din Marea Britanie, sub titlul „Eggs” („Ouă”, pe româneşte), titlu sub care o vom regăsi şi acum.

Al doilea contract semnat de Victor Cilincă este pentru antologia „Yondering - To the Stars and Beyond: The Borgo Press Book of Science Fiction Stories”, a aceluiaşi editor. Antologia va cuprinde şi nuvela „Siegfried”, aparută în anul 1991, în numărul 1 al revistei „Porto-Franco” din Galaţi. Publicată, sub acelaşi titlu, în revista americană „Fortress”, nr. 4, 1997.

Victor povesteşte: „Cu câteva zile înaintea mea a spart gheaţa, semnând contractul, cu o povestire SF, gălăţeanul Doru Tătar: povestirea «Space City», publicată în Almanahul «Anticipaţia», care a fost tipărit în 1990 la Galaţi. Acolo am avut şi eu o povestire şi, de asemenea, prozatorul Dimitrie Lupu, una. Tătar, Lupu şi cu mine am fost membri, de prin 1995, ai cenaclului gălăţean «A cincea dimensiune», apreciat în fandom, am primit şi premii naţionale. Sub titlul «Taina oraşului spaţial», dramatizarea lui Doru Tătar a fost difuzată în serial, înainte de 1989, la Radio România, în emisiunea «Exploratorii zilei de mâine», unul dintre interpreţi fiind Victor Rebengiuc. Doru este inventator, a câştigat foarte bine dintr-o invenţie făcută pentru SIDEX. Atât povestirea şi nuvela mea, cât şi povestirea lui Doru sunt traduse de Petru Iamandi. Eu am mai tipărit, în traducerea lui Vasile Savin, povestirea SF «Le Remplacant» («Înlocuitorul»), în revista canadiană «Temps tot», nr. 23 din 1993, cu apariţie în Canada, Franţa şi Belgia. Prestigioasa revistă canadiană «Solaris», care nu publica pe atunci europeni, a apreciat elogios textul, într-o scrisoare a redactorului sef către traducător. Sapdaru ar fi văzut-o ca piesă de teatru...”.

Iată că veştile bune de peste Ocean continuă să vină pentru Victor Cilincă: are momente când şi lui i se pare ireal de frumos, însă pe deplin meritat - adăugăm noi: „Păi, ce să mai spun? Pare o poveste faină. Sper să ne remarce vreun scenarist care să ne găsească în antologii...”

Despre editorul şi scriitorul Robert Reginald, pseudonim pentru Michael Burgess, Victor ne spune: „S-a născut în Japonia şi este fiul unui pilot american. Trăieşte pentru cărţi: le citeşte de la vreo 4 ani; ca şi mine... A colindat Europa, dar la noi n-a fost”.

Cine ştie, timpul nu-i pierdut, adăugăm noi. Depinde ce motivaţie îi mai oferă scriitorii gălăţeni...

http://www.viata-libera.ro/articol-Cilinca_si_Tatar_publica_in_SUA_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

"Polonius" de Victor Cilincă - publicat şi în SUA

Colegul nostru Victor Cilincă a publicat până în prezent 12 cărţi. Este primul gălăţean care a scos carte în ediţie electronică şi, totodată, primul scriitor care şi-a ilustrat cărţile sale şi pe ale confraţilor; singurul gălăţean cu buletin jucat la Bucureşti şi singurul gălăţean care figurează într-un dicţionar al dramaturgilor. Zilele trecute, i s-a mai împlinit un vis… nevisat: „Polonius”, piesa lui, pe care am putut-o vedea în 1996 jucată pe scena Teatrului Dramatic, în regia cunoscutului Attila Vizauer, a fost publicată de editura americană Borgo Press, în traducerea profesorului gălăţean Petru Iamandi.

„Zilele trecute am revăzut reportajul făcut de Simona Biriş pentru Mega TV la premiara cu Polonius, în 10 februarie 1996”, îşi aminteşte Victor. „Şi m-am bucurat că Attila Vizauer a amintit şi atunci că am citit-o în cenaclul de la „Orientări”, deşi era piesă de sertar, despre trădarea Revoluţiei, se înţelege, cea comunistă. În 1995, m-am întâlnit cu Attila în gară, noaptea: eu veneam de la Bucureşti, el pleca – monta „Tango”, de Mrozek, la Dramatic.

M-a întrebat de ce nu trimit Polonius la concursul naţional de dramaturgie de la Oradea. Uitasem că am putut fi atât de inconştient să o citesc, cu riscurile de atunci. Am spus că o trimit, dar nu mai găseam manuscrisul – cui trebuia? După 1989, credeam că am trăit o altă revoluţie, una curată, care nu semăna cu cea din piesa mea şi cu toate celelalte revoluţii, care, se ştie, „îşi mănâncă propriii copii” – deci piesa, ziceam eu, nu mai interesa. Pe măsură ce noua Putere începea să pută, găinăriile, laşităţile, crimele „Revoluţiei în direct” să iasă la suprafaţă, mi-am dat seama că tema mea era veşnică. Am găsit manuscrisul la vreo cinci zile după termenul limită şi am fost totuşi premiat.

Ăl de Sus a vrut să-l reîntâlnesc după aceea pe Attila în biroul directorului de la Dramatic, la o negociere: regizorul avea o listă mare cu piese propuse dar, vâzându-mă, i-a propus directorului Adrian Lupu piesa mea. Am şi tipărit textul, împreună cu piesa „Paparazzi”, în 1998, la Editura „Dominus”. Prietenul meu, Petru Iamandi, care văzuse premiera, mi-a tradus-o în engleză, a apelat la scriitorul şi dramaturgul scoţian Richard Wright, care trăieşte în India, să mai fasoneze traducerea şi a publicat cartea la Editura „Alma”, în 2000, sub titlul “POLONIUS – A Political Farce”.

Pentru editura americană Borgo Press, care a scos acum cartea de sub tipar, cu acelaşi titlu, s-au mai netezit din asperităţile diferenţelor culturale. De exemplu: personajul din folclorul copiilor, Omul negru, i-a dus acum câţiva ani pe participanţii la un colocviu internaţional de la Salzburg, la ideea că ar fi fost vorba despre… un „negru”, termen inacceptabil pentru comunitatea afroamericană…”.

Petru Iamandi - cu peste 50 de titluri traduse din şi în engleză, inclusiv laureaţi Nobel, autor de dicţionare, manuale şi al unei istorii a SF-ului mondial care, spre deosebire de altele, include şi fostul bloc al ţărilor comuniste, Africa şi Asia - este profesor la Universitatea „Dunărea de Jos”, Facultatea de Litere, şi este membru al Uniunii Scriitorilor.

Piesa „Polonius” observă deosebirile esenţiale între morala politică elisabetană şi cea din vremea noastră şi, ca o fabulă, descrie dictatura proletariatului, într-un text agreabil, cu umor.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.