Jump to content

Platformele de foraj marin construite la Galaţi


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Grup Servicii Petroliere a inceput lucrarile de retehnologizare la GSP Saturn, de 50 milioane dolari

Grup Servicii Petroliere (GSP), companie membra a grupului Upetrom, a inceput lucrarile de retehnologizare a platformei GSP Saturn, investitie de 50 milioane dolari, a declarat marti pentru NewsIn directorul de comunicare al grupului, Radu Petrescu. GSP a inceput inca din anul 2004 un program de modernizare a platformelor de foraj marin. "Platforma GSP Saturn va fi practic reconstruita. De la sistemul clasic se va trece la sistem cantilever (in consola). Sistemul cantilever (o consola care iese cu mult in afara platformei si executa operatiuni de foraj) va face ca GSP Saturn sa intervina in conditii de siguranta marita, iar riscul unui accident ecologic sa se reduca foarte mult. Platforma va fi dotata cu cinci motoare Caterpilar. Intregul sistem energetic va fi schimbat. Echipamentele de foraj si de comanda vor fi de ultima generatie. Cele doua macarale vechi vor fi inlocuite cu alte trei, noi. Cabina de foraj va fi noua, la fel si dotarile sociale", a precizat directorul de comunicare al grupului Upetrom. Valoare investitiei este de 50 milioane de dolari. Finantarea e asigurata in proportie de 70% din resursele proprii ale GSP. Platforma va fi certificata de societatea americana de clasificare ABS, potrivit sursei citate. Lucrarile de retehnologizare a platformei GSP Saturn sunt planificate sa se incheie cel tarziu in luna mai 2009. Platforma GSP Saturn a fost construita in 1988, la Galati.

http://www.standard.ro/articol_71532/gr ... olari.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Platformele de foraj marin construite la Galaţi

Directorul general executiv al asociaţiei Tehnopol Galaţi, dr.Gelu Kahu, ne-a trimis o informare despre ultima întâlnire a navaliştilor gălăţeni, a treia, cea din 1 aprilie 2011, pe care o semnalăm datorită temei cu totul deosebite luate atunci în discuţie: platformele petroliere româneşti!

În timp ce unii îşi fac platforme politice, alţii îşi amintesc de... platformele petroliere româneşti construite la Galaţi în anii ’70, realizări uitate azi pe nedrept, deşi aceste platforme sunt încă în serviciu! Multe, pentru alte ţări.

Despre o industrie navală pe care o evoca, iată, şi Orhan Pamuk, laureatul Premiului Nobel, în romanul „Muzeul inocenţei”, au vorbit specialişti de marcă din oraşul nostru... Colocviul s-a intitulat, sugestiv: „Epopeea construcţiei platformelor de foraj marin la Şantierul Naval Galaţi”.

„Pornind de la oportunitatea de a se exploata rezervele de petrol şi gaze existente pe platforma continentală a Mării Negre adiacentă României, după un aprofundat studiu de piaţă pentru cunoaşterea tehnologiilor şi a preţurilor pe plan mondial, autorităţile au decis să construiască în ţară platformele, cu un import minim şi prin cumpărarea unei licenţe pentru realizarea acestora”, ne scrie dl Kahu. Platformele „Gloria” şi „Orizont” (acum în drum spre Mexic), având componente americane, „Prometeu” (care a lucrat pe coastele Turciei), „Fortuna” (numită acum „Oriental 1”, aflată în Golful Persic) sau „Atlas” (acum lucrează şi ea în Golful Persic), „Saturn” (pe coastele Greciei) etc. au fost construite la Galaţi, deşi departe de mare, tocmai datorită specialiştilor de aici, „capabili să se angajeze, să rezolve cu succes deplin această misiune de o remarcabilă unicitate inginerească”.

La evocare au participat mulţi oameni ai şantierului naval, urmaş al întreprinderii lui Fernic, specialişti de la ICEPRONAV, din fosta Centrală Navală şi din Universitatea „Dunărea de Jos”. Au avut intervenţii importante ing. Vasile Lăcătuş – „o personalitate de frunte a construcţiei de nave din România”, inginerul navalist Ştefan Totolici, inspector la Bureau Veritas şi alţi specialişti.

Navaliştii gălăţeni ies din nou la „rampă” vineri, în sala Eminescu a Bibliotecii „V.A.Urechia”, într-un seminar cu tema-memento „Învăţământul superior naval la Galaţi - naştere, primii ani, organizare, profesori, studenţi, primele promoţii de absolvenţi, crearea climatului pe care s-a construit evoluţia de succes a acestei specializări, dezvoltările ulterioare, perspective”, susţinut de prof.dr.ing. Adrian Lungu, decanul Facultăţii de Arhitectură Navală Galaţi. Vor mai face comunicări şi reprezentanţi ai primelor promoţii navaliste: ing. Lorand Fazekaş, ing. Ovidiu Ivanov, ing. Nicolae Stere, acad.prof.dr.ing. Liviu Stoicescu. Manifestarea este realizată în colaborare de AGIR-filiala Galaţi, Biblioteca „V.A. Urechia” şi Asociaţia Tehnopol Galaţi.

viata-libera.ro

Cele şapte platforme româneşti

La 9 noiembrie 1975 a fost lansată la apă de la şantierele navale din Galaţi, prima platformă românească de foraj marin, GLORIA. Platforma şi-a început activitatea de foraj la 16 septembrie 1976, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre, la o adâncime maximă a apei de 90 m. Au fost construite apoi şi alte platforme de foraj marin: Orizont, Prometeu, Fortuna, Atlas, Jupiter şi Saturn.

Platformele autoridicătoare româneşti au fost construite la Şantierele Navale din Galaţi, fiind concepute şi dimensionate pentru următoarele condiţii de lucru: adâncimea medie a apei de 90 m, amplitudinea maximă a valurilor de 12 m, perioada valurilor de 10 s, viteza maximă a vântului (nu mai mult de 1 minut) de 164 km/h, sarcina maximă pe un picior de 2300 tf; patrunderea maximă a picioarelor în mâl este de 6 m, lungimea picioarelor este de 121,9 m.

Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. Petrom mai operează doar platforma Gloria. Două dintre platforme, Orizont şi Atlas, sunt situate în Golful Persic şi două în Marea Neagră - Saturn, de-a lungul coastelor României şi Prometeu, în apropiere de coastele Turciei.

wikipedia.org

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Platforma de foraj Saturn, dincolo de Cercul Polar

Una dintre platformele mobile de foraj marin deţinute de firma românească Grup Servicii petroliere, a ajuns în nordul îngheţat al Rusiei.

Platforma mobilă de foraj Saturn, operată de Grup Servicii Petroliere, a ajuns în Marea Pechora, dincolo de Cercul Arctic, şi a început forajul într-un câmp petrolier concesionat de Gazprom Neft, compania gigantului Gazprom care se ocupă de afacerile cu petrol. Contractul dintre GSP, companie controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, şi Gazprom Neft se întinde pe doi ani. Forajul din Marea Peciora, parte a Mării Barents, urmăreşte exploatarea resurselor din câmpul petrolier Dolginskoye şi reprezintă un test al ambiţiilor arctice ale ruşilor. Dacă forajul va releva existenţa unor cantităţi semnificative de petrol şi gaze, ruşii vor extinde explorarea subsolului zonei arctice.
GSP Saturn a fost adus în ţinuturile arctice de vasul chinez Xia Zhi Yuan, anterior fiind implicată într-un alt contract, în Marea Nordului, pentru Wintershall.
Platforma de foraj a fost construită la combinatul siderurgic din Galaţi, în 1988, pentru Petrom. În 2005, Petrom a vândut-o GSP, alături de alte cinci platforme. Compania lui Comănescu a modernizat-o, pentru 50 de milioane de dolari. Are 60 de metri lungime, 120 de metri înălţime, poate fora până la 9.000 de metri şi operează în ape cu adâncimea maximă de 91 de metri.
Grup Servicii Petroliere a lucrat sau lucrează pentru giganţi internaţionali precum Exxon, Gazprom, Wintershall, Pemex sau OMV . Platformele sale au forat în Orientul Mijlociu, Marea Nordului, Marea Mediterană şi Golful Mexic.
Gabriel Comănescu este unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată de circa 600 de milioane de euro. Are afaceri în servicii conexe industirei petroliere, în fabricarea echipamentelor pentru industria petrolului şi a gazelor, transport maritim şi turism.

economica.net

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Istoria tumultuoasă a celor şapte platforme de foraj marin realizate la Galaţi

La aproape patru decenii de la finalizarea ei, prima platformă construită în România - Gloria - operează încă pentru Petrom. Din păcate, celelalte şase construite până la Revoluţie operează pentru companii străine.

Vă propunem să vă reamintiţi de patformele petroliere româneşti construite la Galaţi. Primele dintre ele au fost construite în urmă mai bine de patru decenii, însă lumea a uitat de importanţa acestora în primul rând pentru că toate au fost înstrăinate unor companii din alte ţări.

De la preşedintele asociaţiei Tehnopol, inginerul Gelu Kahu, aflăm că deşi se află la o distanţă considerabil de mare, adică locul unde aceste platforme urmau să opereze, Galaţiul a fost ales pentru construirea lor tocmai pentru că aici erau cei mai buni specialişti. Între 1974 şi 1988, la Şantierul Naval din Galaţi s-au construit şapte platforme: „Gloria”, „Orizont”, „Prometeu”, „Fortuna”, „Atlas”, „Jupiter” şi „Saturn”.

„Ideea a pornit de la oportunitatea exploatării rezervelor de petrol şi gaze existente pe platforma continentală a Mării Negre adiacentă României. A fost nevoie de un studiu aprofundat pentru cunoaşterea tehnologiilor şi a preţurilor pe plan mondial, în urma căruia autorităţile au decis să construiască în ţară platformele, cu un import minim şi prin cumpărarea unei licenţe pentru realizarea acestora”, spunea inginerul Gelu Kahu într-unul din numerele revistei de specialitate „Colcviile Navale gălăţene”.

În aceste condiţii, a fost înfiinţată o instituţie specializată, denumită Petromar, care urma să gestioneze această problemă.

„Autorităţile de la acea vreme au decis ca platformele să se construiască la Şantierul Naval Galaţi. Angajaţii de aici aveau experienţă în construcţii metalice şi se pricepeau foarte bine la sudură. Asta în ciuda faptului că Galaţiul este departe de Marea Neagră şi astfel platformele trebuiau transportate pe Dunăre, cu măsuri deosebite de remorcare pentru a ajunge la mare în condiţii de siguranţă”, spune la rândul lui inginerul Vasile Lăcătuş, unul dintre oamenii care au coordonat operaţiunile de construire a acestor platforme.

Petromarul a decis la acea vreme că pentru condiţiile din Marea Neagră, unde apele pot deveni agitate, cu valuri până la 10 metri în opt ore, ar fi foarte bune platformele autoridicătoare cu patru picioare şi instalaţie hidraulică de ridicare şi coborâre. Ele puteau ajunge cu forajul până la aproape 100 de metri adâncime.

În 1974, a început construcţia primei platforme de foraj: Gloria. Inginerul Vasile Lăcătuş ne descrie forma acestei platforme: „Platforma are un corp metalic de forma unui paralelipiped dreptunghic având o lungime de 52,46 metri, o lăţime de 40,82 metri şi o înălţime de circa 6,4 metri. În colţurile corpului se găsesc patru cabine metalice de forma unui paralelipiped cu baza un pătrat. Atât în corpul metalic, cât şi în aceste cabine se găsesc locaşurile prin care coboară şi urcă picioarele. În partea din faţă se găseşte montată o suprastructură în care sunt amenajate cabinele pentru personalul de deservire a platformei, circa 50 persoane”, descrie pe scurt inginerul. Acesta continuă: "De suprastructură este încastrat un heliport. În partea din spate, pe punte, este montată turla de foraj care are o înălţime de 44 metri şi permite executarea de foraje până la o adâncime de 6.000 metri. În interiorul corpului sunt montate echipamentele pentru alimentarea cu energie electrică, echipamentele pentru deservirea turlei de foraj şi echipamentele pentru instalaţia hidraulică de ridicare. Ambarcarea materialelor consumabile şi alimentarea turlei de foraj cu ţevi de foraj se realizează cu două macarale amplasate pe puntea corpului metalic. Picioarele platformei au forma unor grinzi cu zăbrele - în secţiune transversală au forma unui triunghi echilateral - în vârfurile cărora se găsesc amplasate ţevile principale".

Aşa cum era de aşteptat, nu totul a decurs perfect. Primele probleme care au apărut erau legate de prelucrarea, asamblarea, sudarea şi montarea oţelurilor de înaltă rezistenţă, de montarea corpului şi lansarea acestuia la apă. Cala de lansare era proiectată pentru lăţimi de 26 metri, faţă de 40,82 metri cât era lăţimea platformelor. În momentul începerii construcţiei primei platforme în ţara noastră, utilizarea oţelurilor de înaltă rezistenţă la construcţii metalice se făcea pentru prima dată. Dat fiind faptul că execuţia lucrărilor din oţel de înaltă rezistenţă necesită o tehnologie specială, pentru asamblarea şi sudarea secţiilor corpului şi a picioarelor, a fost repatriată o hală separată faţă de cele pentru construcţia secţiilor de nave, iar sudorii au fost şcolarizaţi şi testaţi pentru a avea îndemânarea necesară pentru a executa tipurile de sudură a oţelului de înaltă rezistenţă.
După execuţia primelor secţii de înaltă rezistenţă, la controlul lor s-au găsit fisuri de adâncimi diferite la unele suduri care erau amplasate pe direcţia transversală a tablelor. În urma acestui fapt, Departamentul de control a calităţii a oprit procesul de producţie până la clarificarea tehnică a acestui fenomen. Pentru început, Şantierul s-a adresat Institutului de Sudură Timişoara, care a comunicat că are informaţii din literatura de specialitate că la tablele de grosimi mari apar astfel de fisuri la sudurile situate pe direcţia transversală a tablelor. Acest fenomen, în literatura de specialitate a fost denumit „lamelar tearing”, care tradus în română, are denumirea de „destrămare lamelară”. Deoarece fenomenul respectiv n-a fost studiat de Institut, nu se poate pronunţa asupra cauzelor care generează acest fenomen şi asupra modului de remediere a lui.
Pentru clarificarea acestui fenomen, specialiştii din compartimentul tehnic al Şantierului au executat la laboratorul de sudură mai multe probe şi o serie de epruvete care au fost supuse controlului metalografic. Prin compararea rezultatelor de la tablele ce au avut fisuri şi de la tablele care n-au avut fisuri s-a concluzionat că tablele în a căror compoziţie chimică se găseau sulful şi vanadiul în cantităţi mari apăreau fisuri la suduri. Pe baza rezultatelor s-au stabilit cantităţile maxime de sulf şi de vanadiu ce trebuia sa le conţină tablele pentru a fi folosite în continuare la execuţia secţiilor. Partea interesantă este că materia primă a venit din SUA, pe baza condiţii tehnice furnizate de lincenţiator. La reclamaţia făcută de Şantier, firma din Statele Unite care livrase aceste table a acceptat totuşi să livreze alte table, cu compoziţia chimică corectată. Tot pe baza probelor de laborator s-a stabilit şi procedeul tehnic de remediere a secţiilor găsite cu fisuri, pentru ca acestea să nu fie rebutate. La sfârşitul cercetărilor, compartimentul tehnic a elaborat instrucţiunile tehnice necesare şi procesul de producţie s-a reluat după trei luni de întrerupere.

Pentru secţiile de la picioare, una dintre cerinţele tehnice consta în realizarea de suduri pe o singură parte, cu pătrundere totală şi realizarea lor la toleranţe de execuţie de câţiva milimetri. Printre măsurile luate a fost si procurarea unei maşini de tăiat ţevi de la firma Muller. Cu ajutorul acestei maşini s-au debitat orizontale şi diagonalele la lungimea necesară, iar la capete s-au realizat profilele necesare nodului de îmbinare, plus prelucrarea pentru sudură.

De menţionat că sudarea secţiilor de înaltă rezistenţă de la corpul metalic şi de la picioare s-a făcut cu preîncălzire şi menţinerea acestei temperaturi în anumite limite, iar electrozii erau încălziţi în cuptoare electrice şi se foloseau tot în anumite limite de temperatură. Montajul platformei s-a făcut pe cala de la Dunăre, care era demisionată pentru nave până la 18.000 tdw, unde s-au făcut amenajările necesare lansării la apă a ei, aceasta având loc la data de 9 octombrie 1975. După lansare, s-au montat o parte din secţiile pentru picioare, atât cât să permită ca platforma, în timpul deplasării sale pe Dunăre, să poată trece pe sub cablurile electrice de înaltă tensiune din zona oraşului Isaccea. După finalizarea tuturor lucrărilor, a probării echipamentelor din compartimentul maşini şi a instalaţiei hidraulice de ridicare, s-a organizat transportul ei la mare de către AFDJ Galaţi. Acesta s-a realizat cu patru remorchere: un remorcher mare pentru tracţiune în faţă, două remorchere laterale, pentru cotire stânga-dreapta şi marş înpoi - dacă era cazul - şi un remorcher de rezervă. Separat de platforma, s-au transportat secţiile de picioare care n-au putut fi montate la Galaţi, cu un cargou de 15.000 tdw.

La mare, platforma a acostat în portul Constanţa la dana Petromar, unde s-a continuat montarea secţiilor de la picioare, care s-a realizat prin ambarcarea în colţurile corpului platformei a patru secţii, urmată de ridicarea corpului până la vârful picioarelor, aşezarea secţiilor din colţuri pe vârfurile picioarelor, sudarea lor, urmată apoi de coborârea corpului pentru a ambarca următoarele secţii. După terminarea montării secţiilor de la picioare s-a făcut verificarea verticalităţii, care a fost de 4 milimetri faţă de 6 milimetri, cât era prescris. Platforma, complet gata, s-a livrat la Petromar pe data de 19 august 1976.

Platformă de foraj marin Gloria şi-a început activitatea de foraj la 16 septembrie 1976, la o distanţă de 72 mile marine în largul Mării Negre, la o adâncime maximă a apei de 65 metri. După ce s-a dovedit că prima platformă a dat rezultatele scontate, s-a dat comanda pentru platforma a doua, care s-a executat identic ca prima, fără a se repeta necazurile şi s-a livrat la Petromar pe data de 24 octombrie 1981.

Platforma este cunoscută sub numele de Orizont. Aceasta a trecut printr-o aventură încă din primele ei ore pe mare. „Din senin apărut o furtună care s-a intensificat până la gradul 8 şi valuri de nouă metri. Deşi s-a apreciat că platforma va putea fi manevrată de remorchere, parâmele de remorcare s-au rupt, platforma a rămas în voia valurilor şi a început să se deplaseze către ţărm, în dreptul localităţii Agigea. Specialiştii Petromar, conştienţi că platforma era în pericol sa fie avariată, au trecut la ridicarea ei pe picioare, operaţiune care s-a realizat cu şocuri foarte mari în momentul în care piciorele au venit în contact cu fundul mării. După ce marea s-a liniştit, s-a făcut un control general asupra corpului şi a picioarelor pentru a vedea dacă nu sunt fisuri. La acest control s-au găsit îndoite trei ţevi de la heliport, o orizontală şi două diagonale de la un picior, care au fost înlocuite”, povesteşte inginerul Vasile Lăcătuşu.

Ulterior, Şantierul a primit o comandă pentru alte trei platforme, adică numărul 3, 4 şi 5. Cu ocazia negocierilor cu lincenţiatorul platformei, acesta a solicitat un preţ de cinci ori mai mare decât la prima platformă. Dat fiind că asigurarea plafonului valutar era o imposibilitate, s-a propus de către Şantier asimilarea în ţară a instalaţiei hidraulice, cu importarea numai a armăturilor instalaţiei hidraulice şi a aparaturii pentru tablourile de comandă. Propunerea Şantierului a fost privită cu multă neîncredere şi s-a investigat de către Industrial Export, cu asistenţa tehnică a Petromarului, găsirea unui alt furnizor sau a unei alte soluţii de ridicare, dar fără rezultat. În acel moment, Ministrul Adjunct, Constantin Nicolae, care răspundea pe linie ierarhică de Şantier, a hotărât asimilarea în ţară a instalaţiei hidraulice, punând astfel capăt discuţiilor şi eliminând sentimentele de neîncredere în capacitatea specialiştilor gălăţeni de a realiza platformele cu echipamente din ţară, cu un import minim de completare.

Proiectul de execuţie a instalaţiei hidraulice de ridicare s-a realizat de către Institutul Hidraulica Timişoara, cilindrii hidraulici s-au realizat la ICMR Reşiţa, tablourile la Întreprinderea Mecanică Navală Galaţi, iar importul de completare s-a făcut de la o firmă din Viena, Tehniche Hidrauliche. Valoarea importului de completare pentru toate cele trei platforme a fost o cincime din valoarea importului cerut de licenţiator, pentru o singură platformă. Costul total al echipamentelor asimilate în ţară plus importul de completare, s-a situat sub valoarea cerută de licenţiator. Tot pentru platformele 3-5, tabla din oţel de înaltă rezistenţă s-a executat la Combinatul Siderurgic Galaţi, ţevile principale (diametru 915 mm) de la picioare s-au executat de către Întreprinderea Griviţa Roşie Bucureşti, iar ţevile pentru orizontale şi diagonale s-au executat de către Intreprinderea de ţevi Roman. Instalaţia hidraulică de ridicare pentru platformele 3-5 s-a realizat fără nici un fel de probleme, cu importul de completare de la firma din Viena, execuţia ei făcându-se sub coordonarea inginerului Guţu Alexandru.

Au fost construite în total şapte platforme de foraj marin: Gloria (august 1976), Orizont (octombrie 1981), Prometeu (septembrie 1984), Fortuna (martie 1985), Atlas (noiembrie 1985), Jupiter (iunie 1987) şi Saturn (iulie 1988). Petromar a mai comandat alte două platforme, care la sfârşitul anului 1989 erau în stadiu de montare a corpului pe cala de lansare. Ca urmare a reducerii fondurilor de investiţii începând cu anul 1990, aceste platforme nu s-au mai finalizat.
Aflate în posesia companiei Petromar, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere - GSP, la sfârşitul anului 2005, Petromar rămânând numai cu platforma Gloria, care se găsea în Marea Neagră şi executa extracţia de petrol. După cumpărarea celor şase platforme, GSP a vândut platforma Fortuna la o societate iraniană, care i-a schimbat numele şi o foloseşte pentru lucrările ei. După cumpărare, Firma GSP a executat lucrări de modernizare a lor, cu excepţia platformei Prometeu, ce urmează a fi modernizată în viitorul apropiat. Din informaţiile recente, rezultă că platformele Orizont şi Atlas sunt situate în Golful Persic şi închiriate de către compania Iranian Offshore Engineering and Construction, care le foloseşte pentru prospectarea de gaze naturale. Platforma Prometeu se găseşte în Şantierul de la Agigea şi se are în vedere modernizarea ei, pentru a fi introdusă în exploatare. Platforma Jupiter execută foraje în Marea Neagră, în zona litoralului turc. Iar platforma Saturn lucrează în Tunisia şi urmează a fi mutată pentru lucrări în Marea Nordului.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Prima platformă petrolieră românească, la fier vechi

Platforma petrolieră Gloria, prima instalație românească, va fi dezafectată începând cu 1 mai și va fi trimisă la fier vechi, a declarat Sorin Gal, director în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Aceasta a fost construită la Șantierul Naval Galați și a început să exploateze gaze naturale din Marea Neagră din 1976.

„În anii 70 au început primele explorări (petroliere – n.r.) în Marea Neagră. Prin anii 80 a început exploatarea în perimetrul Istria, la renumita platformă Gloria. Aici aş vrea să vă dau un breaking news: pe 1 mai se încheie complet exploatarea gazelor care se face prin platforma Gloria, aceasta urmând să fie dezactivată, mutată la loc uscat şi tăiată la fier vechi. Platforma Gloria ne va părăsi în acest an”, a spus Gal.

Gloria este cel mai vechi utilaj de acest tip din România şi a început activitatea la o distanţă de 72 mile marine în largul Mării Negre, la o adâncime maximă a apei de 90 de metri, în perimetrul Istria. Acum, Gloria este operată de OMV Petrom și asigură 10% din producţia de gaze naturale a României din Marea Neagră.

cotidianul.ro

Link to comment
Share on other sites

Prima platformă de foraj construită la Galaţi, dată la fier vechi

Platforma de foraj marin Gloria, care extrage gaze din Marea Neagră de 43 de ani, din septembrie 1976, îşi va încheia activitatea la 1 mai, urmând să fie dezafectată şi tăiată la fier vechi, a declarat Sorin Gal, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Un reputat specialist gălăţean a declarat pentru „Viaţa liberă” că Gloria nu mai avea nicio şansă să respecte actualele condiţii de siguranţă impuse printr-o directivă a Uniunii Europene.

„În anii 70 au început primele explorări (petroliere - n.r.) în Marea Neagră. Prin anii 80 a început exploatarea în perimetrul Istria, la renumita platformă Gloria. Aici aş vrea să vă dau un breaking news: pe 1 mai se încheie complet exploatarea gazelor care se face prin platforma Gloria, aceasta urmând să fie dezactivată, mutată la loc uscat şi tăiată la fier vechi. Platforma Gloria ne va părăsi în acest an”, a spus Sorin Gal, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, la Forumul Energiei, organizat de publicaţia „Financial Intelligence”.

Gloria este cea mai veche platformă de foraj marin din România şi a fost construită la Şantierul Naval Galaţi. Şi-a început activitatea de foraj la 16 septembrie 1976, la o distanţă de 72 de mile marine în largul Mării Negre, la o adâncime maximă a apei de 90 de metri, în perimetrul Istria. În prezent, Gloria este în proprietatea OMV Petrom, care extrage 10 la sută din producţia de gaze naturale a României din Marea Neagră.

De ce?

Între anii 1974 şi 1988, la şantierul gălăţean s-au construit şapte platforme: Gloria, Orizont, Prometeu, Fortuna, Atlas, Jupiter şi Saturn, primele două având în construcţie şi componente americane. Însă doar prima construită dintre ele, Gloria, ajunge la fier vechi, chiar dacă celelalte platforme din serie nu sunt cu mult mai tinere. Conform unui reputat specialist gălăţean în domeniu, Gloria nu mai are nicio şansă de a activa conform standardelor actuale de siguranţă. „Această decizie referitoare la oprirea exploatării de pe Platforma de Foraj Gloria este urmare a duratei ei de viaţă de circa 40 de ani şi, mai ales, a Directivei EU 30/2013 – Offshore Safety Directive, implementată în legislaţia românească prin Legea 165/2016 – Legea siguranţei operaţiunilor petroliere! Cu alte cuvinte, Platforma Gloria nu mai corespunde cerinţelor de siguranţă în exploatare impuse de noua directivă, ceea ce a condus la stoparea licenţei de operare impuse de Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră – ACROPO, care urmăreşte respectarea cerinţelor de siguranţă a mijloacelor de exploatare, forare, explorare etc. offshore. Starea tehnică extrem de jalnică şi, implicit, creşterea continuă a riscurilor în siguranţa operaţiunilor la bordul platformei Gloria s-au datorat şi faptului că, în ultimi 20  de ani,  structura şi echipamentele de lucru şi exploatare ale platformei au rămas fără supravegherea (inspecţiile) unei terţe părţi – respectiv ANR (Autoritatea Navală Română), ISCIR sau o altă societate de clasificare sau organism de verificare – platforma fiind exploatată, întreţinută, reparată şi urmărită exclusiv de beneficiar. De altfel, OMV Petrom a lansat încă din 2017 o licitaţie pentru contractarea serviciilor de “decomisioning”, respectiv de aşa-zisa demolare (tăiere la scrap) a platformei de foraj  Gloria, în condiţii de siguranţă asupra mediului şi a riscurilor de accidente, fiind conştienţi că, prin intrarea în vigoare a noii directive, şansele de a obţine în continuare licenţa de operare era imposibilă”, a declarat, pentru „Viaţa liberă”, specialistul gălăţean citat.
Această opinie este confirmată, indirect, şi de răspunsul OMV Petrom oferit publicaţiei online e-nergia.ro: „Am lansat o licitație pentru serviciile necesare dezafectării și mutării platformei Gloria din poziția curentă, în condiții de siguranță şi eficiență. Platforma Gloria este în funcțiune de 40 de ani și a ajuns la limita duratei de utilizare. Este pentru prima data când, în România, o platformă offshore este dezafectată. Este un proces complex, iar compania va lua toate măsurile pentru ca acesta să se deruleze în condiții de siguranță și securitate. Procesul de selecție a furnizorului pentru acest proiect de excepție a început în 2017, printr-o procedură de achiziții publice, de consultare a pieței. Au fost invitate companii internaționale și locale care au demonstrat experiență în domeniu. În prezent, mai multe oferte sunt în analiză, nu a fost aleasă oferta câștigătoare”.
Conform surselor noastre, cinci dintre celelalte platforme de foraj marin construite la Galaţi (Uranus, Jupiter, Saturn, Orizont, şi Prometeu) sunt în patrimoniul Grupului Servicii Petroliere Constanţa (GSP).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

OMV Petrom începe dezafectarea primei platforme de foraj marin din România

OMV Petrom începe demersurile pentru dezafectarea platformei de foraj marin autoridicătoare Gloria ajunsă la limita duratei de viață după 40 de ani de utilizare. Este un proces complex, care se va desfășura pentru prima oară în România, informează OMV Petrim. GSP Offshore, o companie românească, a câștigat licitația pentru serviciile de dezafectare a platformei, cu o valoare estimată de 5 milioane de euro.

”Producția sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto și cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuințe. Însă, platforma a ajuns la limita duratei de viață și se impune dezafectarea acesteia. Vom face toate eforturile ca acest proces să se desfășoare în mod eficient și în siguranță. Platforma Gloria va rămâne în istoria industriei offshore din România. Vom opera în continuare celelalte șase platforme de producție offshore, care asigură peste 16% din producția grupului”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea de Upstream.

Compania a luat decizia de dezafectare a platformei Gloria în 2018. Ulterior, în același an, a fost lansată o licitație pentru serviciile de dezafectare care a fost câștigată de GSP Offshore, o companie românească.

Soluția de dezafectare constă în repunerea în funcțiune a sistemului de ridicare/coborâre a platformei, poziționarea platformei Gloria pe o barjă de transport și tractarea acesteia până la țărm.

Platforma Gloria este prima platforma de foraj marin din România. A fost inaugurată în 1976, fiind construită după o licență americană (Offshore CO, SUA). În 1980, platforma Gloria a finalizat forajul la sonda Lebăda 8 – care a devenit prima descoperire comercială offshore de hidrocarburi din România. În perioada 1976-1986, Gloria a funcționat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri. În perioada 1987-1998, Gloria a fost folosită ca platformă de producție pentru primul zăcământ offshore pus în producție în România – Lebăda Est.

Începând din 1998, platforma Gloria se află în poziția curentă, la aproximativ 30 de km de țărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime și a fost folosită ca platformă de producție. Producția curentă este de aproximativ 200 de barili pe zi, reprezentând mai puțin de 0,15% din producția totală a OMV Petrom.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

OMV Petrom a scos din uz prima platformă construită la şantierul naval Galaţi

OMV Petrom a anunţat aducerea în Portul Agigea, din Constanța, a platformei "Gloria", utilizată până acum la extracţia de petrol şi gaze din zăcământul Sinoe. Pe cale de consecinţă, producţia din acest zăcământ a fost suspendată, cel puțin temporar. A fost prima dată când o platformă offshore a fost tractata la mal, platforma "Gloria" fiind platforma construită la şantierul naval Galaţi.

"Platforma marină Gloria a ajuns la limita duratei de viață după mai mult de 40 de ani de utilizare. (...) Soluția de dezafectare a constat în repunerea în funcțiune a sistemului de ridicare/coborâre a platformei, poziționarea platformei Gloria pe o barjă de transport (GSP Big Foot2) și tractarea acesteia până la țărm", a precizat OMV Petrom, într-un comunicat de marţi.

Platforma "Gloria" a fost inaugurată în 1976, fiind construită după o licență americană (Offshore Co, SUA). În perioada 1976-1986, Gloria a funcționat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri. În perioada 1987-1998, Gloria a fost folosită ca platformă de producție pentru primul zăcământ offshore pus în producție în România – Lebăda Est. Începând din 1998, platforma Gloria s-a aflat pe zăcământul Sinoe, la aproximativ 30 de km de țărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime și a fost folosită ca platformă de producție. Producția să cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto și cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuințe.

”Se marchează astfel sfârșitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj și producție în apele românești ale Mării Negre și prima operațiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la asigurarea necesarului de energie al României. Vom opera în continuare celelalte șase platforme marine de producție, care asigură peste 16% din producția Grupului”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de Upstream.

b1.ro

Link to comment
Share on other sites

Platforma de foraj marin ”Gloria”, dezafectată şi adusă la ţărm

După mai bine de patru decenii de utilizare, platforma de foraj marin Gloria, construită în Şantierul Naval Galaţi, a fost adusă la ţărm, în portul Agigea, din Constanţa, informează compania OMV Petrom. Utilajul a fost folosit în operaţiuni de producţie a ţiţeiului şi gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. Este pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producţie în România.

"Se marchează astfel sfârşitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj şi producţie în apele româneşti ale Mării Negre şi prima operaţiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria şi-a adus din plin contribuţia la asigurarea necesarului de energie al României. Vom opera în continuare celelalte şase platforme marine de producţie, care asigură peste 16 la sută din producţia grupului", a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de Upstream.
Producţia din zăcământul Sinoe este în prezent suspendată, iar sondele rămase pe platforma dedicată sunt puse în conservare, în condiţii de siguranţă.

Platforma de foraj marin "Gloria", prima de acest fel construită în România, a fost lansată la apă în 1975. Din punct de vedere tehnic, platforma era una de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular, realiază după licenţa unei companii americane (Offshore Co, SUA). La construcţia platformei în Şantierul Naval Galaţi au fost utilizate echipamente ale unor unităţi din Galaţi, precum şi de la alte unităţi industriale din ţară.
După ce a fost construită în cala din Şantierul Naval Galaţi, platforma "Gloria" a fost transportată pe Dunăre, cu ajutorul remorcherelor, până în Portul Constanţa. Platforma, complet echipată, a fost livrată Petromar, societate de stat special înfiinţată pentru exploatarea zăcămintelor marine. "Gloria" şi-a început activitatea de foraj în septembrie 1976, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre, la o adâncime maximă a apei de 90 metri. În perioada 1976-1986, "Gloria" a funcţionat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri.
În perioada 1987-1998, "Gloria" a fost folosită ca platformă de producţie pentru primul zăcământ offshore pus în producţie în România - "Lebăda Est". Începând din 1998, platforma "Gloria" s-a aflat pe zăcământul Sinoe, la aproximativ 30 de km de ţărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime şi a fost folosită ca platformă de producţie. Producţia sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto şi cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuinţe.
Potrivit OMV Petrom, actualul proprietar al platformei "Gloria", echipamentul a ajuns la limita duratei de viaţă după mai mult de 40 de ani de utilizare. OMV Petrom a contractat GSP Offshore, o companie românească, pentru serviciile de dezafectare a platformei. Soluţia de dezafectare a constat în repunerea în funcţiune a sistemului de ridicare/ coborâre a platformei, poziţionarea platformei pe o barjă de transport (GSP Big Foot2) şi tractarea acesteia până la ţărm, operaţiune finalizată în această săptămână.
În afară de „Gloria”, în Şantierul Naval Galaţi au mai fost construite încă şase platforme de foraj marin: ”Orizont” (1981), ”Prometeu” (1984), ”Fortuna” (1985), ”Atlas” (1985), ”Jupiter” (1987) şi ”Saturn” (1988).

Platforma „Gloria”, caracteristice tehnice

Lungime - 73 m; lățime - 41 m; suprafața - 2500 mp; înălțimea turlei - 70 m; înălțimea bordului liber - 12 m; greutate totală - 7.000 t; picioare de susținere - 4x122 m; adâncimea de foraj - 6.000 m; echipaj - 70 oameni. Alte dotări: stații radio, elicoptere, nave speciale de legătură cu țărmul.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.