Jump to content

Liviu Iulian Palade a dus matematica gălăţeană în Franţa


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Liviu Iulian Palade a dus matematica gălăţeană în Franţa

Şcoala gălăţeană de matematică are un reprezentant de seamă peste hotare. Liviu Iulian Palade este cercetător şi cadru didactic la Universitatea din Lyon (Franţa) după ce, în anii ’80 a pus bazele desăvârşirii sale profesionale la Colegiul „Vasile Alecsandri” şi, ulterior, la Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”.

Acum, colaborează cu cei mai renumiţi profesori din lume în domeniul matematicii, dar nu a uitat niciodată de unde a plecat. Primii paşi în lumea matematicii i-a făcut alături de profesorii din şcoala generală, Herman Finkelstein şi Vasile Levarda, pentru ca la „Vasile Alecsandri” să aibă parte de ghidajul a doi „artişti ai Şcolii Româneşti”, Constantin Ursu şi Chiţa Popovici.

„Am fost atât de impregnat de raţionamentul matematicii, încât mi-a fost dificil să fac altceva în viaţă. Alţii au reuşit să se desprindă de această lume, eu nu am mai putut. Inclusiv în perioada în care eram inginer stagiar, după terminarea facultăţii, purtam tot timpul în geantă cărţile mele de matematică”, spune, aproape poetic, Liviu Iulian Palade.

Artiştii matematicii

După 1990 a plecat în Franţa, unde a reuşit să îşi completeze studiile cu un masterat şi un doctorat la Universitatea din Grenoble, cu o teză care avea să fie şi premiată de Societatea Franceză de Reologie. „După doctorat am făcut studii postdoctorale, iar apoi am plecat în Statele Unite ale Americii. Deşi îmi propusesem să stau doar un an, m-am întors în Franţa în 2002, după ce colaborasem cu Colorado School of Mines şi Texas Agriculture & Mechanics. În 2002 mi s-a propus un post în Franţa, aşa că am ales să revin. Am ajuns să colaborez îndeaproape cu nume foarte mari ale domeniului, profesorii Raja Huilgol, Kumbakonam Rajagopal sau Jay Walton”, mai spune Liviu Iulian Palade.

Necunoscuţi pentru marea masă, cele trei nume sunt între cele mai importante din lume la acest moment în domeniul matematicii aplicate.

Rugat să facă o comparaţie, Liviu Ioan Palada a folosit arta. „Dacă vreţi neapărat să îi compar, aş putea spune că ei reprezintă în matematică ceea ce reprezintă Grigorescu în pictură sau Brâncuşi în sculptură”, este de părere Liviu Iulian Palade.

Colaborare cu Facultatea de Mecanică

În acest moment, nu ia în calcul o întoarcere definitivă în ţară, dar spune că va face tot posibilul pentru colaborări strânse cu universitatea din Galaţi şi cu cercetătorii de aici. „Facultatea de Mecanică, cea pe care am absolvit-o, se înscrie acum într-o categorie foarte interesantă, în care tematicile de cercetare se diversifică, am observat un dinamism foarte mare în ultimii ani. Conducerea facultăţii a reuşit să creeze o emulaţie specială aici. Vom colabora în perioada imediat următoare. La început printr-un schimb de studenţi, apoi vom amplifica fenomenul. Am fost invitat de decanul Facultăţii de Mecanică, profesorul Cătălin Fetecău, să ţin un curs şi la Galaţi. Am acceptat de principiu, detaliile urmează să fie puse la punct, însă poate de la anul, pentru că acum sunt foarte ocupat”, a mai spus Liviu Iulian Palade.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Liviu Iulian Palade - un gălăţean la Universitatea din Lyon

Liviu Iulian Palade este unul dintre gălăţenii care fac cinste ţării noastre peste hotare: cercetător, profesor asociat la Universitatea din Lyon (Franţa), s-a îndrăgostit iremediabil de matematică încă din anii când a urmat Liceul „Vasile Alecsandri”. După ce a absolvit Facultatea de Mecanică din Galaţi, a plecat în Franţa, unde a urmat un masterat şi un doctorat la Universitatea din Grenoble, cu o teză premiată de Societatea Franceză de Reologie. După doctorat, nu s-a oprit să înveţe. A urmat studii postdoctorale, tot în Franţa, apoi a plecat în SUA, unde a colaborat cu Colorado School of Mines, respectiv Texas Agriculture & Mechanics. Din 2002 s-a întors în Franţa, unde se află şi astăzi, însă o parte din sufletul său a rămas legată de Galaţi.

- Când aţi absolvit Facultatea de Mecanică din Galaţi şi ce v-a determinat, apoi, să plecaţi din ţară?

- Am terminat Facultatea de Mecanică a Universităţii din Galaţi în 1988, înaintea schimbării de regim. Au fost mai mulţi factori care m-au determinat să iau decizia de a pleca din ţară. După terminarea facultăţii, intenţionam ferm să continui cu un doctorat, dar condiţiile de la sfârşitul anilor '80 (birocraţie excesivă, sistem excesiv politizat) nu permiteau. Evenimentele din decembrie '89 şi perioada care a urmat au revelat existenţa unor fracturi socio-politice generatoare de instabilitate. Universităţile şi activităţile de cercetare nu au fost considerate printre priorităţi în elaborarea strategiilor de dezvoltare naţională de către factorii de decizie post decembrie '89 decât cu foarte mare întârziere (şi nici acum atât cât ar trebui). Acestea au făcut să mă decid să plec şi am vizat o universitate de prestigiu unde să-mi pregătesc doctoratul.

- Ce aşteptări aţi avut şi ce aţi găsit în Franţa?

- Sincer, nu mi-am făcut iluzii prea mari şi mă aşteptam la dificultăţi majore, însă eram hotărât să reuşesc. În cele din urmă, am avut de ales şi m-am hotărât pentru Universitatea din Grenoble unde am obţinut doctoratul (PhD) în ianuarie 1996 şi "habilitation" în 2003. Am găsit că dacă există o strategie lucidă de dezvoltare la scară naţională ţinând cont de resurse şi posibilităţi şi o susţinere serioasă a sistemului de învăţământ în ansamblu, în particular al celui universitar, se poate realiza foarte mult. Aceste lucruri sunt absolut posibile şi la noi, numai voinţă să fie...

- Cum v-a folosit pregătirea de la Galaţi în procesul de integrare la instituţia din străinătate?

- Facultatea de Mecanică din Galaţi a fost întotdeauna la înălţime, de multe ori chiar şi în condiţii deloc favorabile (lipsa fondurilor, de exemplu). Inginerii din Galaţi au asigurat funcţionarea impecabilă a Combinatului Siderurgic, a Şantierului Naval, a numeroaselor întreprinderi care existau... Erau foarte bine pregătiţi la nivel tehnic, societatea ar trebui să le recunoască meritele. Ţinând cont de ce şi cât au realizat, de multe ori în condiţii precare, eu aş zice că au fost artişti-ingineri! Personal, am urmat o cale diferită după absolvire, fiind foarte interesat de cercetare în cadrul conceptual al formalismului matematic. Eu aveam un interes în domeniul mecanicii mediilor continue, cu care mă familiarizasem într-o oarecare măsură cât am fost student la Galaţi. Când am ajuns în Franţa, am descoperit reologia, teoriile moleculare şi importanţa corelaţiilor microstructură-proprietăţi macroscopice şi lucrez de atunci pe fluide vâscoelastice şi ne-newtoniene, în prezent şi în calitate de membru al Institutului de Matematică „Camille Jordan”, al Universităţii din Lyon.

- Prin prisma rezultatelor obţinute de dumneavoastră la Lyon, consideraţi că şcoala de inginerie gălăţeană este performantă?

- Şcoala de inginerie de la Facultatea de Mecanică din Galaţi este performantă nu prin prisma realizărilor mele, de altfel destul de modeste, ci prin realizările frumoase, de-a lungul anilor, ale tuturor foştilor absolvenţi, la care cadrele didactice, în funcţie de profilul fiecăruia, şi-au adus contribuţia. Bineînţeles că primul nume care vine fiecăruia în gând este cel al eminentului profesor şi inginer Adrian Bejan, de la Duke. Dar lista e lungă... Recent, la o întâlnire cu foştii mei colegi de la Liceul „Vasile Alecsandri”, am întâlnit multe cadre didactice de pe la diferite universităţi din ţară, dar şi din Anglia, Statele Unite etc., mulţi dintre ei foşti absolvenţi ai Facultăţii de Mecanică din Galaţi.

- Cum sunt priviţi cercetătorii români în străinătate?

- Destul de bine, chiar şi în condiţii de concurenţă acerbă cu alţi candidaţi, mai ales din Asia.

- Cum colaboraţi în prezent cu facultatea pe care aţi absolvit-o şi ce intenţionaţi să faceţi pentru Universitatea gălăţeană?

- Suntem încă la început. Am finalizat, anul trecut, un acord de principiu între Universitatea din Galaţi şi cea din care fac parte şi sper să trecem în curând la activităţi concrete. Sub direcţia profesorilor Cătălin Fetecău şi Felicia Stan, avem în faza de demarare un proiect important în domeniul materialelor nanocompozite, polimeri cu aplicaţii în industria automobilelor, cu accent şi pe proprietăţile reologice ale acestora. În sprijinul acestui proiect, a fost creat un comitet internaţional de specialişti cu care se va colabora în viitor şi din care fac şi eu parte.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.