Jump to content

Jacques Hérold - un clasic suprarealist


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Jacques Hérold - un clasic suprarealist

Expoziţia de la Colors Art Gallery - Bucureşti, str. Puţul lui Zamfir, nr. 22-24 - aduce în atenţia publicului românesc opera lui Jacques Hérold, pictor suprarealist român cu o importantă cotă internaţională. Până la 2 iunie, rămâne deschisă în spaţiul expoziţional de la Colors Art Gallery o veritabilă expoziţie-eveniment: cea dedicată pictorului suprarealist Jacques Hérold (1910-1987) şi intitulată „De la Suprarealism la abstracţionismul liric".

Născut la Piatra Neamţ, Jacques Hérold este o figură importantă a suprarealismului românesc interbelic, din păcate mai puţin cunoscut în România. Epoca interbelică este o perioadă în care artiştii evrei născuţi în România care au activat în mişcările de avangardă au dat tonul artei mondiale - în literatură şi în arta plastică -, iar opera lui Hérold este reprezentativă, la rândul său, pentru acest fenomen.

La fel ca în cazul altor artişti români ai mişcării suprarealiste interbelice, stabiliţi în Occident - Victor Brauner sau Marcel Iancu -, cota lui Jacques Hérold pe piaţa internaţională actuală de artă este foarte ridicată. O dovedeşte faptul că expoziţia de la Bucureşti urmează celei deschise, în 2010 şi 2011, la Musée Cantini din Marsilia şi intitulată „Jacques Hérold et le surréalisme". Din păcate, opera sa este mai puţin cunoscută în ţara de origine, din cauza fracturii istorice suferite de România, şi această situaţie se încearcă a fi remediată de o expoziţie cum este cea de la Colors Art Gallery. De altfel, toate cele 40 de lucrări provin din colecţii particulare, astfel încât prezentarea lor acum la Bucureşti este în sine un eveniment expoziţional major. „Jacques Hérold este unul dintre cei mai mari pictori ai secolului XX", afirmă istoricul Christophe Dauphin, autor al textului catalogului atât la Marsilia, cât şi la Bucureşti.

La Galaţi, de la 2 la 20 de ani

Artistul s-a născut la 10 octombrie 1910, sub numele de Herold Blumer, la Piatra Neamţ (la fel ca şi alt geniu al suprarealismului, Victor Brauner). În 1912, familia se mută la Galaţi, unde tatăl său devine fabricant de bomboane, iar la patru ani viitorul artist fuge pentru prima oară de acasă, pentru a-şi cumpăra o tomată, a cărei culoare roşie îl fascina; este găsit rătăcind pe străzile oraşului.

În anii '30 pleacă în Franţa, unde câştigă admiraţia lui Breton, liderul grupului suprarealist. Anii războiului nu sunt uşori, iar propria sa familie rămasă în România este victimă a deportărilor antisemite. Totuşi, Hérold a fost un antistalinist, aşa cum o dovedeşte o caricatură a lui Picasso prezentă în expoziţie.

S-a stins pe 11 ianuarie 1987, la Paris.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Hérold, readus acasă

Expoziţia de la Colors Art Gallery prezintă, la Bucureşti, 40 de lucrări ale unuia dintre cei mai mari artişti suprarealişti originari din România, aflate în colecţii particulare. Opere ale lui Jacques Hérold (1910-1987) – născut la Piatra Neamţ, ca şi Brauner, într-o familie evreiască –, precum „Jolie Blonde“ sau „La femmoiselle“, au făcut deliciul unor Breton sau Henry Miller. Toate acestea - în total 40 de lucrări: pictură, grafică, sculptură - pot fi văzute acum la un loc de publicul din România, ţara natală a artistului, cu ocazia veritabilei expoziţii-eveniment dedicate pictorului suprarealist Jacques Hérold (1910-1987) şi intitulate „De la Suprarealism la abstracţionismul liric". Expoziţia rămâne deschisă până la 2 iunie la Colors Art Gallery - situată în str. Puţul lui Zamfir nr. 22-24 -, spaţiu expoziţional dedicat artiştilor plastici originari din România şi cu o marcată cotă pe piaţa internaţională. Faptul că toate lucrările provin din colecţii particulare face şi mai rară ocazia de a admira, strânse la un loc, aproximativ 40 de lucrări ale artistului (pictură, grafică, sculptură) şi de a lua astfel o „doză" de artă suprarealistă, în ce a avut aceasta autentic şi revoluţionar. Expoziţia de la Bucureşti urmează celei deschise, în 2010 şi 2011, la Musée Cantini din Marsilia şi intitulate „Jacques Hérold et le surréalisme".

Ucenic la Brâncuşi, Jacques Hérold este cel de-al doilea nume, ca importanţă, dintre artiştii suprarealişti români de origine evreiască, născut la Piatra Neamţ, după Victor Brauner, artist cu o (din ce în ce mai) puternică cotă internaţională. E-adevărat că micul Herold Blumer (numele cu care s-a născut viitorul artist) a copilărit la Galaţi, unde familia lui s-a mutat pe când el avea doi ani, tatăl devenind fabricant de bomboane. Totodată, opera lui este mult mai cunoscută şi apreciată în Franţa - ţară în care artistul a emigrat, în anii '30, şi unde s-a stins, în 1987, la Paris -, şi această situaţie se încearcă a fi remediată de o expoziţie cum este cea de la Colors Art Gallery.

În Franţa, Hérold a câştigat admiraţia lui André Breton, liderul grupului suprarealist, şi s-a bucurat de prietenia unor Henry Miller, Yves Tanguy sau Benjamin Fondane. Cu Constantin Brâncuşi se întâlneşte la Paris în 1931, devenind nu numai prieten, dar şi bucătar, instalator, secretar, ajutor de sculptor al acestuia. Remarcabil este şi faptul că, spre deosebire de majoritatea numelor din mişcările de avangardă, care au simpatizat cu comunismul şi cu leninismul, Hérold a fost un antistalinist, aşa cum o dovedeşte o caricatură a lui Picasso prezentă în expoziţie.

Visul ca o cale de cunoaştere

Reputatul specialist în istoria suprarealismului Sarane Alexandrian scria, în monografia dedicată artistului în 1995: „Jacques Hérold şi-a consacrat viaţa de artist pentru a-şi depăşi timpul şi şi-a cucerit propriul spaţiu acum, când nu mai este printre noi. Dăinuirea operei sale, care va interesa din ce în ce mai mult posteritatea, o să îl aducă irezistibil la un sens inversat şi complementar, să cucerească spaţiul timpului".

Catalogul expoziţiei din 2010, semnat de istoricii Christophe Dauphin şi Rose-Helene Iche, punctează: „Considerarea visului ca un drum de cunoaştere umană interioară este o idee modernă, căreia Hérold şi suprarealiştii i-au dat o mare importanţă, insistând asupra tuturor problemelor care includ realitatea. Înaintea lor foarte puţini au avut această îndrăzneală. Suprarealiştii au insistat tot timpul, încercând să salveze frumosul chiar în momentul când acesta era ameninţat".

„Jacques Hérold este unul dintre cei mai mari pictori ai secolului XX", afirmă istoricul Christophe Dauphin, autor al textului catalogului şi la Bucureşti. „Eminamente poetică şi complexă, creaţia sa n-a încetat niciodată să evolueze sub semnul focului şi al imaginarului cel mai dezlănţuit", mai spune Dauphin, care atrage atenţia că „Jacques Hérold a căutat întotdeauna să ajungă la alchimie", obsesie majoră a tuturor suprarealiştilor.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

155089.gif

Jacques Herold. "L ombre solaire".

În 2007, la conferinţa de presă dedicată unei expoziţii Wifredo Lam la Bucureşti, am produs ceva şoc în rândul colegilor locali pomenind de pictorul cubanez Sandu Darie, iar nepotul lui Lam care însoţea şi curatoria expoziţia a zâmbit a frumoasă aducere aminte despre acest artist cubanez cu nume românesc. Acum, şi de fiecare dată când am mai pomenit de acest nume, voi genera ceva atenţie evocându-l pe pictorul român Jacques Hérold, de la a cărui trecere în nefiinţă s-au împlinit, acum o săptămână, 25 de ani. Evident, este un pretext pentru a aduce în atenţie, în România, creaţia şi statura publică a acestui artist de renume internaţional, dar într-o estompare penibilă la el acasă. Ocazia cea mare, ratată, desigur, a fost, în 2010, centenarul naşterii lui Jacques Hérold, care nu a fost amintit, la noi, decât în această rubrică, în schimb francezii i-au dedicat o super-expoziţie, din 10 octombrie 2010, când se rotunjea suta de ani, până la 17 ianuarie 2011, deci acum un an. Expoziţia s-a desfăşurat la Muzeul Cantini din Marsilia, oraş în care s-au adunat, pe la începutul anilor '40 din secolul 20, marile figuri ale surrealismului, inclusiv Hérold şi Brauner, dar şi Breton şi Wifredo Lam, pentru a scăpa din Franţa căzută sub nazişti şi petainişti. Există o poveste frumoasă, ca de film, a unor americani conduşi de un idealist energic, Varian Fry, care a scos artişti de renume şi opozanţi de amploare ai inamicului fascist, poveste care a ajuns şi subiect de film.

Jacques Hérold s-a născut la 10 octombrie 1910 la Piatra Neamţ, oraş care ni-l dăduse şi pe Victor Brauner, cu 7 ani înainte. Destul de repede ajunge cu familia la Galaţi şi apoi la Bucureşti, unde se dedă studiilor la Academia de Artă Vlădescu şi la Şcoala de Arte Plastice din Bucureşti, studiind cu Theodorescu-Sion, printre alte nume mari. La 20 de ani, în 1930, pleacă la Paris, lucrează în atelierul lui Brâncuşi, se împrieteneşte pe viaţă cu Yves Tanguy şi se integrează aproape natural în tabăra bretonă a surrealiştilor. În 1940 ajunge la Marsilia, în aşteptarea unei vize americane salvatoare. Nu a primit-o, iar supravieţuirea sa nu este neapărat un film de acţiune, ci o poveste de viaţă creatoare. Evreul român Hérold Blumer devine francezul Jacques Hérauld, cu ajutorul unui fals în actele de identitate. Multe fapte frumoase se găsesc în această poveste, ornate de zâmbetul incredibil de cald al pictorului. Una pesta alta, Jacques Hérold aparţine acestui colţ de istorie culturală a umanităţii şi este din România, ţară pe care a păstrat-o în suflet, a iubit-o şi a idealizat-o. Cum Breton însuşi considera că Bucureştiul ajunsese capitala avangardei, Jacques Hérold i-a avut alături pe Brâncuşi, Victor Brauner, Tristan Tzara, Gherasim Luca, Ilarie Voronca, Gellu Naum. Scăpat de prigoana antisemită a celui de al doilea război mondial, înfloreşte întru creaţia sa, iar în 1947 are o primă personală. Personalitatea sa se conturează în aceste 4 decenii de activitate, până la dispariţia sa, în 1987. Marele eveniment al posterităţii este expoziţia de centenar din 2010, de la Cantini. Albumul-catalog al expoziţiei este un document de excepţie, esenţial pentru cunoaşterea acestui artist şi pentru partea ştiinţifică a istoriei artei. Cu bucurie îl regăsim în această realizare şi în multe iniţiative de promovare şi evocare a lui Jacques Hérold pe Lucian Georgescu, galeristul care stârneşte pasiuni adormite şi pretenţiile somnambule propunând creaţii autentice şi autentificate ale avangardiştilor români atât de afirmaţi şi apreciaţi în Franţa. Tot el ne-a dat vestea realizării, de către regizorul Fabrice Maze, a unui film despre Jacques Hérold, din categoria celor care îi prezintă pe Yves Tanguy şi Victor Brauner.

Jacques Hérold este un pictor de muzeu care se găseşte pe piaţă. A lucrat nu neapărat mult, cât în mai multe tehnici, şi găsim, în galerii şi licitaţii, piese din toate categoriile, pictură, grafică, gravură, sculptură, obiect. Preţurile, desigur, sunt şi ele cât se poate de diverse. Conform indexului internaţional al artei create de români realizat de Artmark, în 2007, la o vânzare Millon şi asociaţii, pictura "Iubitorii de cristal" a fost dată cu 160 de mii de euro iar "Portretul astrologului", cu 35 de mii. În America, la o licitaţie Sotheby's din 2003, un bronz patinat de 111 cm a fost vândut cu 24.046 de euro. Dat fiind exactitatea cifrei credem că moneda este corectă, fiind o cifră în dolarii Americii schimbaţi în moneda Europei. De asemenea, cu vreo 6 mii de euro s-a vândut, în Italia, uleiul pe pânză "Ocean de rândunele", anul trecut, sau "Întoarcerea de la Londra", la Sotheby's, în 2004. La De Vuyst, o guaşă pe carton s-a dat, în 2011, cu 1.300 de euro, în timp ce un ulei, "Heraclit", a plecat cu numai 1,2 mii de euro, în 2005. Vineri, 13 noiembrie 1998, la aproape doi ani de la moartea sa, la Drouot Richelieu a fost dispersată "colecţia Jacques Hérold", tot felul de nebunii, de la pictură în ulei la schiţe, fotografii, cărţi poştale şi alte obiecte personale ce au aparţinut artistului, venind din mâna sa sau din creaţia şi prietenia unor nume vestite ale artei, în special ale suprarealismului.

Şi la licitaţiile din România au apărut Hérold, diferite tehnici şi preţuri la fel, şi am scris despre ele, mai ales de unele de la Goldart, din 2009. Nu a fost un succes de piaţă, cea românească dând cu tifla celei internaţionale, cum ar trebui să păţească un profet la el acasă, şi nici cota nu i-a sărit. Peste o săptămână, de ziua lui Ceauşescu, ni se propune o gamă numeroasă de lucrări Hérold. Nu este nici o legătură între acele vremuri, evocate "la mişto" de Artmark într-o licitaţie cu obiecte ce amintesc de ceauşism, ci de o neinspirată băgare în aceeaşi seară şi chiar catalog şi a unei consistente oferte de avangardă şi suprarealism, ba chiar şi expresionism, după cum ni se atrage atenţia încă din titlu. Incredibil de multe astfel de oferte au semnătura lui Hérold şi tot multe provin din colecţia Saşa Pană sau din licitaţii din Occident. Desenul "Zbor" e apreciat la vreo 700-1.200 de euro, o guaşă pe carton în maniera explodat-vegetală este văzută la 1.500-2.500 de euro. O alta urcă, în apreciere, până la 4 mii, enigmatica "La Passante" se opreşte la 2.500 de euro, altele nu trec de mia de euro, ceea ce înseamnă preţuri accesibile pentru un artist mare, din istoria internaţională şi certificată a artei, care ar putea să constituie începutul unei frumoase prietenii pentru Jacques Hérold din partea românilor.

bursa.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Pictorul care a fost bucătarul lui Brâncuşi
Jacques Hérold este unul dintre principalii exponenți ai suprarealismului, iar lucrările lui au fost expuse în toate marile orașe ale lumii
S-a născut la Piatra Neamţ în 1910, dar puţini ştiu astăzi că Jacques Hérold este român. Unul dintre cei mai importanţi pictori ai suprarealismului, catalogat în Franţa drept unul dintre principalii exponenţi ai acestui curent, Jacques Hérold şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Galaţi, pe malul Dunării. Herold Blumer, după numele cu care era cunoscut atunci, s-a înscris la Şcoala de Arte Plastice din Bucureşti în ciuda dorinţei tatălui său, fabricant de bomboane, care-şi dorea altceva pentru fiul lui. Herold însă, la aproape 20 de ani, descoperă revistele de avangardă, celebrul UNU, la care şi colaborează, iar universul lor şi destinul lui îl conving să plece la Paris.
Se întâmpla în perioada minunată în care Parisul, cu toată mişcarea lui de avangardă, avea forţa unui magnet. Herold reuşeşte să-şi schimbe numele şi să devină ce este până astăzi. Intră în vâltoarea suprarealistă, îi cunoaşte pe Arthur Adamov, Benjamin Fondane, Victor Brauner sau pe Yves Tanguy. Se integrează în grupul de artişti excentrici, dominat de Salvador Dalí şi Max Ernst, şi câştigă admiraţia lui André Breton.
Prigoana antisemită
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Herold s-a luptat cu prigoana antisemită şi a pierdut câţiva prieteni apropiaţi, printre care Benjamin Fondane. În 1945, a realizat fresca Spitalului Sainte-Anne din Paris, iar apoi, scăpat de spaimele războiului care i-a furat ani importanţi din viaţă, s-a dedicat artei sale. În 1947 are loc prima sa expoziţie personală, datorită ajutorului venit de la Breton, care scrie cu acest prilej şi un studiu bine aplicat. După aceea, vreme de patruzeci de ani, până în iarna lui 1987, când s-a stins din viaţă, Herold şi-a construit o extraordinară carieră internaţională, din păcate rămasă necunoscută în România. A ilustrat numeroase volume publicate de poeţii suprarealişti, inclusiv Gellu Naum. Lucrările sale poartă puternica amprentă suprarealistă, excentrică şi crudă, greu de ignorat sau de uitat.
Biografie picantă
În tumultuoşii ani ’30, Jacques Hérold a lucrat şi alături de Constantin Brâncuşi, iar prietenia lor este destul de cunoscută. Mai puţin ştiut este însă faptul că Jacques Herold i-a fost marelui Brâncuşi nu numai prieten, dar şi bucătar, instalator şi... secretară.
Picanteria din astfel de amănunte biografice şi multe alte informaţii despre André Breton şi suprarealismul lui, despre ilustrarea a 80 de ediţii bibliofile publicate de poeţii suprarealişti le pot afla colecţionarii care vor licita cele două acuarele în Licitaţia AraArt, din filmul şi catalogul document despre Jacques Herold, care însoţesc lucrările.
Filmul biografic este realizat de Fabrice Maze, iar premiera a avut loc la 21 februarie 2013 la Muzeul Pompidou din Paris.
În cadrul licitaţiei, care va avea loc joi, 14 martie, la ora 19.00, la Sala de Marmură de la Casa Capşa, vor putea fi achiziţionate două lucrări importante ale lui Jacques Herold: „Le Coq du M.P.” şi „Composition”, ambele acuarele pe hârtie, provenind din Galeria Christel din Finlanda. Prima are un preţ de pornire de 1900 de euro, iar pentru cea de-a doua licitaţia porneşte de la 2000 de euro.

evz.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.