365.000 de gălăţeni sunt prea graşi!

[dcp100168]

200.000 de gălăţeni sunt obezi

Peste o treime din populaţia judeţului nostru este supraponderală şi se confruntă cu probleme de sănătate legate de surplusul de kilograme.Conform statisticilor oficiale, actualmente, la nivelul judeţului Galaţi există 186.880 de obezi, o cifră de-a dreptul uriaşă.

Stresul, mesele neregulate şi în general stilul de viaţă nesănătos a dus la o situaţie de-a dreptul alarmantă. Peste o treime din populaţia judeţului Galaţi, adică mai exact 186.880 de persoane, este fie obeză, fie în pragul obezităţii. Contrar zicerilor populare, gen „gras şi frumos”, obezitatea este o boală periculoasă.

Cristina Mistodie, medic primar specialist în Diabet şi Boli de nutriţie la Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean, a explicat care sunt cauzele care duc la creşterea greutăţii corporale peste limita normală. „Aportul energetic crescut, din cauza faptului că mâncăm mult şi dezordonat precum şi consumul energetic scăzut datorat unui stilk de viaţă sedentar la care ne obligă în general multe dintre profesii sunt cauzele principale. Avem din ce în ce mai puţin timp să facem mişcare. Foarte puţină lume mai face mişcare, fie în aer liber, fie în săli de fitness”, a declarat doctoriţa Mistodie.

Oamenii obezi sunt în general predispuşi la foarte multe afecţiuni medicale, consecutive, greutatea excesivă putând duce , în cazuri extreme, chiar şi la deces. Alarmantă din punctul de vedere al medicilor este constatarea că, în ultimul timp, din ce în ce mai mulţi copii şi tineri sunt supraponderali. „Obezitatea duce la o mulţime de complicaţii. Cea mai importantă este reprezentată de diabetul de tip II. Această boală apare din ce în ce mai des la persoane tinere, inclusiv la copii. Alte boli ar fi hipertensiunea arterială, dislipedemia, reumatismul. Obezitatea duce la solicitarea articulaţiilor de susţinere respectiv ale coloanei şi picioarelor. Chiar şi cancerele se corelează cu obezitatea”, mai spune Cristina Mistodie.

Conform rapoartelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), România este pe locul trei în Europa în privinţa obezităţii la copii. Potrivit Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Infecţioase, un român din patru este obez, iar fiecare al doilea român este supraponderal. Toate acestea, în contextul în care tot mai mulţi români consumă alimente de tip fast-food şi duc o viaţă sedentară.

Ca să scapi de greutatea în plus nu este suficient să ţii o cură de slăbire drastic, ci este necesar un program coordonat de un medic nutriţionist.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Tot_mai_multi_galateni_sunt_obezi_0_266973502.html

[AdiTZA]

Care te bagi la un Mac? Sau la o shaorma? Haideti mai, e la moda

Edited May 24, 2010 by AdiTZA

[Mikka]

Shaorma. Sau hog-dog. Sau pizza. Sau, mai la moda, covrigi. Multi covrigi.

[peaceman]

problema este ca din ce in ce mai multe pustoaice, de 10 ani la 20 ani... sunt gretos de grase, si isi mai pun pe ele si haine mulate sa se vada colaceii.... asa ca in cativa ani nu o sa mai fie romanian hot girls..... o sa fie romanian hot dog girls.. din pacate.. sau poate mai bine...poate ca asa nu o sa mai fie italia si spania populate de romance tinere...

[AndreiM]

Nu exista nutritionist care sa spuna ca NU este SANATOS sa mananci odata la nu stiu cat timp o shaorma, o pizza in oras, sau un meniu la MC'Donalds si daca este, din punctul meu de vedere este un tampit!

Nu este sanatos pentru cei deja obezi dar pentru cineva cu o greutate normala raportata la inaltime si conditie fizica nu este nicio problema. Adica ce? Nu am voie sa mananc o shaorma de pofta odata la nu stiu cate saptamani? acelasi lucru si pentru pizza, sandwich-uri, hot-dog etc.

O shaorma are o valoare nutritiva egala cu o portie de cartofi prajiti si o ceafa de porc.

Ceafa de porc = 176 kcal / 100 grame

Carne de pui = 164 kcal / 100 grame

Asa ca seara cand va asteapta sotia cu o fripturica ( de porc ) la cuptor, puteti manca o shaorma ( cu carne de pui ) ca sa iesiti mai " ieftin " din punct de vedere nutritiv.

In cazul in care consumul de asemenea alimente este excesiv atunci intervin problemele legate de " luat in greutate ".

Problema nu se pune ce mananci, ci CUM si CAT mananci iar cu putina miscare zilnic nu va fi nicio problema decat daca dupa miscare te " infrupti " cu niste ceafa de porc

[AdiTZA]

Nu exista nutritionist care sa spuna ca NU este SANATOS sa mananci odata la nu stiu cat timp o shaorma, o pizza in oras, sau un meniu la MC'Donalds si daca este, din punctul meu de vedere este un tampit!

Da, dar cati nutritionisti sunt slabi? Daca te uiti la TV, ai sa vezi o groaza de obezi care te invata sa mananci. Adica, vorba lui Badea: tu imi spui mie cat si cum sa mananc? Parca americanii se plangeau ca sunt obezi. Si din cate stiu, chiar ei spuneau ca mananca numa' fast-food. Apropos de fast-food...mai e vreunul in Galati? Unu' bun... Cineva mi-a recomandat ZEN... Chiar am mancat ieri de acolo...BLEAH!!! &

[AndreiM]

Pentru mine cel mai bun fast-food e Mc'Donalds desi am postat pe aici un articol de-ti vine sa versi numai cat auzi! Ce sa zic, sanatos stiu ca nu este daca mananci zilnic, dar prefer sa dau 5 lei pe un cheesburger decat 7 lei pe un " snitel de pui " cu " de toate " de la un fast-food.

Da, este pe Prima Tv parca, o emisiune cu porcul ala " nutritionist " care ii invata pe unii sa manance numai salata cu ceapa si el are 120 de kg!

[dcp100168]

365.000 de gălăţeni sunt prea graşi!

* 190.000 de obezi şi alţi peste 175.000 de supraponderali

Peste 360.000 de gălăţeni sunt în acest moment fie obezi în diferite grade, fie supraponderali, potrivit datelor oferite de şeful secţiei de Diabet şi Boli de Nutriţie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi, dr. Magdalena Moroşanu.

Cei peste 360.000 de mii reprezintă aproape 60 la sută din populaţia totală a judeţului, expusă unor îmbolnăviri extrem de grave din cauza excesului de greutate. Mai exact, un studiu recent a demonstrat că 190.158 de gălăţeni (30,92 la sută) sunt obezi, în vreme ce alţi 176.013 sunt supraponderali. Dacă e să ţinem cont de media naţională stabilită în urmă cu 10 ani, care atesta faptul că 53 la sută dintre români au surplus de greutate, am putea spune că gălăţenii sunt poate mai graşi decât alţi conaţionali.

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Obezităţii (duminică, 22 mai), vă oferim un material care să vă ajute să apreciaţi riscurile – potenţial fatale – ale mâncatului în exces şi alte sedentarismului.

Mâncăm prea mult, ne mişcăm prea puţin

„La baza apariţiei obezităţii şi a surplusului de greutate, în general, stau doi mari factori esenţiali: supraalimentarea şi lipsa de mişcare.

În ceea ce priveşte primul aspect, putem spune că noi avem nevoie, la o masă, de circa 1.000 de calorii”. O shaorma mare, spre exemplu, conţine 825 de calorii şi e greu de crezut că un om va fi mai mulţumit după ce mănâncă un astfel de produs decât după ce ar lua un prânz clasic, compus din ciorbă, felul doi şi un desert din fructe. Nemulţumit fiind, va avea tendinţa să mai mănânce încă ceva şi astfel va depăşi limita necesară”, ne spune dr. Moroşanu.

„La fel de gravă este şi lipsa mişcării. Ritmul de viaţă şi tehnologizarea ne determină să stăm mai mult la birou şi să circulăm cu maşina. Practic, nu mai mergem pe jos. Şi nu putem scădea în greutate sănătos fiind sedentari”, avertizarea medicul citat.

Cum se instalează dependenţa de mâncare?

„S-a demonstrat că mâncatul poate da dependenţă. Feedback-ul pe care ni-l oferă creierul atunci când organismul are nevoie de energie este extrem de riguros: simţim foamea. Centrul apetitului – noţiune diferită de foame - este situat tot la nivelul creierului, în aceeaşi zonă în care se află şi centrii nervoşi ai adicţiilor, adică ai dependenţei de tutun şi alcool. Aşa cum unui fumător îi este greu să nu îşi exercite viciul, la fel unui obez îi va fi foarte greu să nu mănânce. Alimentarea devine astfel un drog”, declară dr. Moroşanu.

Risc de cancer, diabet şi boli cardio-vasculare

„Obezitatea este o boală severă, indiferent de gradul ei de evoluţie. Se pune tot mai mare accent pe legăturile de cauzalitate dintre obezitate şi cancer. S-a constatat că în rândul femeilor obeze este o incidenţă crescută a cancerului de sân şi a celui genital, în timp ce bărbaţii obezi sunt predispuşi cancerului de intestin gros şi de prostată”, ne spune medicul diabetolog şi nutriţionist.

„Cel mai accentuat risc al unei persoane obeze este însă de a se îmbolnăvi de diabet sau de maladii cardio-vasculare, principala cauză de deces pe glob în acest moment. Doar dacă am avea un surplus de greutate de 10 la sută, organele noastre ar fi suprasolicitate, cele mai afectate fiind ficatul, inima, rinichii şi, bineînţeles, articulaţiile care trebuie să suporte greutatea. Trebuie spus că 90 la sută dintre diabeticii de tip II provin din rândul obezilor” declară şeful secţiei de Diabet şi Boli de Nutriţie.

Copiii obezi – victimele propriilor părinţi

„Atunci când se naşte, copilul are un comportament alimentar corect. Părinţii şi bunicii sunt cei care, dându-i prea mult să mănânce, îl îmbolnăvesc. Trebuie să renunţăm la ideea de copil „gras şi frumos”. Copilul obez de astăzi este diabeticul de mâine. În 1993 aveam în tratament 2.973 de diabetici. Acum avem 21.000, iar numărul este în creştere. Am depistat un început de diabet de tip doi - caracteristic adulţilor – în cazul unei fete de 5 ani. Un copil obez riscă să dezvolte boli cardio-vasculare până la vârsta de 30 de ani”, este de părere dr. Magdalena Moroşanu.

Calculaţi-vă, acasă, surplusul de greutate!

Dr. Moroşanu ne-a oferit două metode cu ajutorul cărora putem afla cât de mare este surplusul de greutate, în cazul nostru.

METODA 1 Trebuie să ţineţi cont de Indicele de Masă Corporală (IMC), care se calculează astfel: greutatea dv. (în kilograme) se împarte la înălţimea dv, ridicată la pătrat. Dacă valoarea obţinută este între 18,5 şi 25, aveţi greutate normală. În intervalul 25-30, IMC indică faptul că sunteţi supraponderali. Valorile între 30-35 indică obezitate de gradul I, cele între 35-40 semnifică obezitate de gradul II, iar cele între 40-45 indică prezenţa obezităţii de gradul III. O valoare a IMC ce depăşeşte 45 ar trebui să vă dea serios de gândit, dat fiind faptul că semnifică obezitate severă.

METODA 2 Constă în măsurarea circumferinţei din zona abdomenului şi depistarea, pe această cale, a aşa-numitei obezităţi abdominale. Femeile care au o circumferinţă abdominală mai mare de 80 de cm prezintă risc moderat de boli cardio-vasculare.

La bărbaţi, riscul moderat este indicat de valoarea circumferinţei cuprinsă în intervalul 94-102. Orice valori mai mari indică riscuri crescute de afectare a sistemului cardio-vascular.

Ce şi cât trebuie să mâncăm

„O masă sănătoasă trebuie să conţină 12-15 la sută proteine, de preferinţă de origine animală. Glucidele trebuie să ocupe 50-60 la sută din compoziţia mesei şi doar 25 la sută dintre calorii trebuie să provină din grăsimi. Cu alte cuvinte, trebuie să mâncăm fructe, legume, lactate, carne slabă şi peşte”.

"O masă nu trebuie să ne ofere mai mult de 1.000 de calorii. Trebuie să fim atenţi. Spre exemplu, un bol de salată are 150 de calorii. Un bol de salată în care am adăugat trei linguri de ulei are cu 900 de calorii în plus”, ne spune medicul nutriţionist.

Când şi cum facem mişcare

„În ceea ce priveşte mişcarea, lucrurile sunt destul de simple: ar trebui să mergem minim 30 de minute pe jos zilnic, în ritm alert şi neîntrerupt. Dacă putem, ar fi bine să urcăm trepte şi nu să folosim liftul ori de câte ori avem nevoie. În cazul în care nu putem face acest lucru, ar fi nevoie să facem efort fizic ceva mai susţinut, cel puţin de trei ori pe săptămână,”, adaugă medicul citat.

Curele de slăbire sunt nocive!

„Îi putem ajuta pe cei care sunt deja obezi şi doresc să slăbească. Important este să mănânce sănătos şi să facă suficientă mişcare. Curele de slăbire sunt, din punctul meu de vedere, modalităţi de a pierde o greutate pe care apoi o vei recâştiga”.

„Pacienţii cei mai afectaţi de obezitate, în acest moment, sunt cei care au ţinut luni de zile cure de slăbire şi apoi au recidivat. Fenomenul se numeşte greutate ciclică”, ne spune dr. Magdalena Moroşanu.

Atenţie la farfurie! Mâncăm, fără alte distracţii

„Atunci când luăm masa, trebuie să ne aşezăm şi să ne concentrăm timp de câteva minute numai pe această activitate. Dacă o facem, creierul va fi înştiinţat la timp de faptul că am mâncat destul. Dacă însă ne concentrăm pe lectură, televizor sau alte activităţi, riscăm să mâncăm mai mult decât are nevoie organismul nostru!”, declară dr. Magdalena Moroşanu.

viata-libera.ro

[riaji]

"Consumati (de la ei). Munciti. Stati in casa (uitati-va la TV, ca dupa 22:00 n-o sa mai aveti voie la terasa). Ascultati sfaturile din presa. Nu puneti intrebari."

Oare chiar am ajuns intr-atat de retardati incat sa nu mai vedem chestii atat de evidente, doar pentru ca ni se spune pe toate canalele media ca nu e normal? Am ajuns sa credem orice rahat si sa ni se arate ce sa facem la fiecare pas, pentru a trai "normal", fara sa ne punem niste intrebari de baza, de bun simt, in legatura cu corpul nostru? Ne spun ca mancam mult si prost, dar nu promoveaza nimeni, sub nicio forma, o alternativa de hrana sanatoasa, pe care o scumpesc de la o zi la alta. Ni se spune ca ne miscam prea putin, dar niciodata nu muncim indeajuns de mult si iarasi, nu mai regasim in sport decat partea mondena, de culise. Ni se spune pe un ton parintesc sa ne 'calculam' acasa, surplusul de greutate si de calorii din fiecare masa a zilei si, (asta e cel mai idiot lucru pe care mi-l pot inchipui in legatura cu subiectul de referinta) 'sa ne concentram numai pe aceasta activitate; daca ne concentram pe lectura sau alte (asemenea) activitati, riscam sa consumam mai mult decat e nevoie!'.

"Daca gandim prea mult si consumam mai putin, s-ar putea sa murim" - asta ar fi trebuit sa fie titlul articolului in traducere 'libera' (purul stil Viata-libera).

[Braileanul]

365.000 mi se pare prea mult , e toata populatia adulta activa a Galatiului

[Legumix]

365.000 mi se pare prea mult , e toata populatia adulta activa a Galatiului

pai, daca mai punem 10%, o sa fie toata populatia galatiului

[dcp100168]

Ce ştim şi ce nu ştim despre obezitate

Mâncarea pe care o consumăm este transformată de organism în energie, necesară desfăşurării activităţilor zilnice. Ce se întâmplă, însă, în momentul în care mâncăm peste nevoile noastre energetice? Unde se duce surplusul de calorii pe care organismul nu le arde în activităţile de zi cu zi?

Tot acest exces este transformat de corp în ţesut adipos, care se depune pe toată suprafaţa corpului, dar cu precădere pe abdomen, coapse, muşchi fesieri şi picioare. Dacă avem obiceiul de a mânca frecvent peste nevoile organismului, acumularea lentă de ţesut adipos ne poate transforma, în timp, în persoane obeze.

Surplusul mare de greutate este o boală

„Obezitatea înseamnă surplus de greutate prin acumulare de ţesut gras. Ceea ce oamenii trebuie să înţeleagă este faptul că obezitatea nu este o condiţie mai specială a stării de sănătate, ci este considerată o boală. Spunem acest lucru deoarece unei persoane obeze îi sunt afectate toate organele vitale.

Pe termen lung, consecinţele obezităţii sunt deosebit de grave. Este de ajuns să ne gândim la faptul că obezitatea reprezintă a doua cauză a mortalităţii în America, după decesele provocate de fumat”, ne explică dr. Magdalena Moroşanu, şefa secţiei de Diabet şi Boli Zaharate, din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă din Galaţi.

Cum ştim dacă avem o greutate normală

Pe lângă aspectul evident, care poate fi remarcat cu ochiul liber, obezitatea este diagnosticată prin calcularea indexului de masă corporală (IMC). La adult, acest indicator se calculează printr-o formulă simplă. Trebuie să împărţim greutatea pe care o avem, în kilograme, la pătratul înălţimii, exprimată în metri: greutate (kg)/înălţime² (m).

Un IMC mai mic de 18,5, înseamă subpondere. Un IMC între 18,5 şi 25 înseamnă greutate normală. Între 25 şi 30 este suprapondere. Ceea ce depăşeşte 30 este considerat obezitate, care se împarte în mai multe grade. Astfel, între 30 şi 35 avem obezitate de tip I. Între 35 şi 40, obezitate de tip II. Obezitatea de tip III între 40 şi 45. Un IMC mai mare de 45 înseamnă obezitate severă, sau monstruoasă. Deşi acest ultim tip este întâlnit cu precădere în America şi în alte ţări dezvoltate sau în curs de dezvoltare astfel de cazuri sunt din ce în ce mai frecvente.

„Suntem în plină epidemie mondială de obezitate”

La nivelul întregului glob, în anul 2005, erau înregistrate 400 de milioane de persoane obeze şi 2,3 miliarde de persoane cu suprapondere. În anul 2025, organismele internaţionale, care se ocupă cu monitorizarea sănătăţii, estimează o dublare a acestor cifre, în condiţiile în care populaţia globului nu va înregistra aceeaşi rată de creştere.

În România, procentul de supragreutate este estimat la 53 la sută din populaţie. Supragreutatea înseamnă persoanele obeze şi cele cu suprapondere luate la un loc.

„La nivelul judeţului Galaţi, în urma unui studiu pe care l-am efectuat, supraponderea este de peste 28 la sută, în vreme ce obezitatea ajunge la aproape 31 la sută. Astfel, aproximativ 60 la sută din gălăţeni au o greutate mai mare decât cea considerată normală. Având în vedere aceste date, precum şi cele expuse mai sus, nu exagerăm dacă spunem că suntem în plină epidemie mondială de obezitate”, subliniază dr. Moroşanu.

Copiii sedentari de azi, viitorii obezi de mâine

În cazul copiilor, situaţia este şi mai îngrijorătoare. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2004, 22 de milioane de copii cu vârsta de sub cinci ani erau diagnosticaţi cu surplus ponderal. În intervalul de vârstă 5 – 17 ani, 155 de milioane de copii aveau o greutate mai mare decât cea normală. Şase ani mai târziu, în 2010, doar la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană, aproximativ 20 de milioane de copii sufereau de surplus ponderal. Conform aceloraşi surse, 330 000 de copii devin obezi în fiecare an.

Cum ne afectează obezitatea?

Obezitatea este principala cauză a sindromului metabolic. Acest sindrom cuprinde diabetul zaharat, dislipidemia (excesul de grăsimi în sânge) şi hipertensiunea arterială. Toate aceste afecţiuni conduc inevitabil la boala cardio-vasculară, care duce la infarctul de miocard şi la accidentul vascular cerebral.

Pe lângă riscurile asupra sănătăţii, obezitatea este şi o boală care reduce mult din calitatea vieţii bolnavului. O persoană obeză nu poate lua parte la multe din activităţile desfăşurate de un om normal. Toate aspectele, de la mers şi până la respiraţia din timpul somnului, sunt afectate de surplusul ponderal.

Care sunt cauzele acestei afecţiuni?

„Aproximativ 30 la sută din cazurile de obezitate au la bază un factor genetic. Restul, de 60 - 70 la sută, sunt provocate de stilul de viaţă nesănătos. Când spunem acest lucru ne referim la supraalimentaţie şi la lipsa de mişcare. Spre exemplu, multe persoane rămân mirate atunci când află că o singură lingură de ulei are în jur de 300 de calorii. Dacă adăugăm mai multe astfel de linguri la o salată, ne-am asigurat o parte consistentă din necesarul zilnic caloric. Şi alte alimente frecvent întrebuinţate, cum sunt untul, margarina, dulciurile concentrate, smântâna, toate uleiurile, fisticul, nucile, seminţele de floarea soarelui sau brânzeturile fermentate, mezelurile şi cărnurile grase au o concentraţie foarte mare de calorii pe suta de grame”, mai adaugă sursa citată.

Cum tratăm această boală

Deşi cel mai bine este să prevenim, trebuie să ştim ce să facem şi în cazul în care deja suferim de obezitate sau prezentăm semne clare că vom ajunge obezi. Un bărbat normal consumă, în condiţii de repaus, o calorie pentru fiecare kilogramcorp pe oră. Dacă el are 80 de kilograme, organismul său va avea nevoie de 80 de calorii pe oră.

Nevoile energetice ale persoanelor de sex feminin sunt încă şi mai scăzute. O femeie consumă 0,9 calorii pe oră, pentru fiecare kilogram din masa sa corporală. Astfel, o femeie de 70 de kilograme va avea nevoie de 63 de calorii pe oră, în condiţii de repaus.

Acest calcul poartă numele de rată metabolică bazală şi ne ajută să aflăm de câte calorii avem nevoie zilnic, pentru a ne menţine greutatea sub control.

„Efortul intelectual nu arde calorii”

„La rata metabolică bazală trebuie să adăugăm numărul de calorii pe care le consumăm în fiecare dintre activităţile pe care le desfăşurăm zilnic. Trebuie luate în calcul doar acele activităţi care pun în mişcare ţesuturile musculare. Contrar numeroaselor mituri care umblă în popor, efortul intelectual nu consumă calorii, deoarece, în timpul acestuia, nu este pus în funcţiune niciun muşchi al corpului”, ne explică dr. Magdalena Moroşanu, şeful secţiei de Diabet Zaharat şi Boli de Nutriţie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţa din Galaţi.

Senzaţia de foame pe care o resimţim după un efort intelectual prelungit este cauzată de nevoia de glucoză a creierului. Totuşi, soluţia nu constă în a mânca dulciuri cu absorbţie rapidă (produsele de patiserie, ciocolata etc.), deoarece creierul preferă zaharurile cu absorbţie lentă. Acestea pot fi asimilate din pâine, paste făinoase sau orez.

Conştientizarea faptului că avem o problemă

„Orice tratament începe cu conştientizarea problemei. În acest caz, lucrurile vor fi mult uşurate, dacă persoana care suferă de obezitate percepe această stare ca pe una patologică”, este de părere dr. Moroşanu.

Din cauza faptului că are un efect negativ asupra tuturor organelor corpului, obezitatea diminuează calitatea vieţii persoanei afectate. În timp, cel mai afectat este sistemul cardio-vascular.

Şi somnul are de suferit din cauza obezităţii. De multe ori obezii au probleme cu somnul, ei trezindu-se dimineaţa aproape la fel de obosiţi ca seara, la culcare. Aici avem un cerc vicios, deoarece un somn de calitate este indispensabil pentru a preveni sau trata obezitatea.

Fără cure de slăbire şi medicamente

„Orice cură de slăbire este foarte nocivă pentru organism. Din neinformare sau din comoditate, multe persoane aleg să ţină cure de slăbire, în loc să-şi schimbe stilul de viaţă care le-a cauzat surplusul ponderal. Astfel, chiar dacă efectele apar, acestea nu vor fi decât de scurtă durată. Imediat ce am renunţat la cură, kilogramele de care am scăpat se vor depune din nou, în număr chiar mai mare. Doi factori sunt esenţiali atunci când vrem să slăbim. Primul ţine de alimentaţie şi presupune ca numărul de calorii pe care le ingerăm zilnic să fie mai mic decât cel al caloriilor pe care organismul le arde. Al doilea aspect ţine de un regim de viaţă activ, din care nu trebuie să lipsească mişcarea zilnică”, adaugă specialistul.

Nici medicamentele nu trebuie să reprezinte o soluţie pentru cine se hotărăşte să dea jos kilogramele în plus. Exceptând faptul că de cele mai mute ori sunt ineficiente, acestea contribuie şi mai mult la deteriorarea organelor interne.

Sfaturile nutriţionistului

Trebuie să mâncăm de cel puţin trei ori pe zi. Aceeaşi cantitate de mâncare este mult mai benefică dacă este împărţită în cât mai multe mese. Dacă organismul îşi va extrage energia din alimentele pe care le consumăm, metabolismul nu va avea de suferit. Dacă facem pauze lungi între mese, riscăm ca rata metabolică să scadă, fapt ce va face mai dificilă slăbirea.

De asemenea, trebuie să ne facem timp pentru mişcare. Jumătate de oră pe zi de mers vioi şi neîntrerupt ajută foarte mult la scăderea în greutate. Mai mult, activitatea fizică contribuie şi la menţinerea unei bune sănătăţi şi a refacerii organismului.

Ca măsură de prevenire, dr. Moroşanu recomandă ca atunci când observăm că avem cu cel mult cinci kilograme peste greutatea admisă, să ne gândim că putem deveni obezi.

Circumferinţa taliei, la bărbaţi

Valoarea maximă a circumferinţei taliei, pentru un bărbat, este de până la 94 de centimetri. Între 94 şi 102 centimetri, persoana prezintă un risc mediu de a dezvolta o boală cardiovasculară. Valorile care depăşesc 102 centimetri sunt asociate unui risc cardiovascular crescut.

Circumferinţa taliei, la femei

Pentru femei, o circumferinţă a taliei ce nu depăşeşte 80 de centimetri este considerată normală. Între 80 şi 88 de centimetri, persoana de sex feminin prezintă un risc mediu de boală cardiovasculară. O talie ce depăşeşte 88 de centimetri reprezintă un risc crescut de apariţie a bolilor de inimă.

viata-libera.ro