Consiliul Judeţului, obligat să-şi vândă apartamentele „strategice” la preţuri de nimic

dcp100168 · December 21, 2008

Judecătorii obligă CJ Galaţi să le vândă apartamentele de serviciu

* Printr-o hotărâre pronunţată la sfârşitul săptămânii trecute, Judecătoria Galaţi a decis ca un număr de 37 de locuinţe închiriate unor magistraţi şi personalului auxiliar de specialitate să fie vândut acestora la preţul lucrărilor executate.

Ani de zile magistraţii gălăţeni au plătit chirie la Ministerul Justiţiei pentru apartamentele primite ca locuinţe de serviciu. Judecătorii au considerat că au dreptul să cumpere aceste locuinţe, dar nu s-a ajuns la o înţelegere pe cale amiabilă cu Consiliul Judeţului (CJ) Galaţi şi Prefectura Galaţi, în administrarea cărora au trecut apartamentele. Disputa a ajuns astfel în justiţie, unde acţiunea a fost deschisă iniţial de 34 de judecători şi grefieri. Ulterior, alte patru persoane au făcut cereri de intervenţie în interes propriu în dosar iar instanţa le-a admis. Pe lista reclamanţilor se află vicepreşedintele Tribunalului Galaţi, judecătorul Florin Meleacă, sau judecătorii Simona Bacşin şi Benone Fuică, care activează în prezent la Curtea de Apel Galaţi. Procesul a fost amânat timp de aproape jumătate de an pentru ca forul deliberativ judeţean şi Prefectura să-şi pregătească apărarea, dar până la urmă s-a ajuns la un deznodământ favorabil judecătorilor şi grefierilor. Judecătoria Galaţi a obligat CJ Galaţi să încheie contracte de vânzare-cumpărare cu judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate pentru locuinţele deţinute de aceştia în baza unor contracte de închiriere. Instanţa a stabilit că vânzarea va fi directă iar preţul va fi cel ce rezultă din valoarea lucrărilor executate de unitatea proprietară.

Legea care te bagă în ceaţă

Şi cum cine pierde, plăteşte, Consiliul Judeţului Galaţi şi Prefectura trebuie să achite cheltuielile de judecată, care se ridică la 2.400 de lei. Cadrul legal este o bulibăşeală juridică,cum ne-am obişnuit deja să se întâmple la noi. Iniţial, Parlamentul a aprobat Legea 114/1996, prin care Ministerul Justiţiei era autorizat să vândă locuinţele de serviciu pe care le avea în administrare. Ulterior, legea este abrogată pentru a face loc Legii 579/2004, care este un soi de "Mărie cu aceeaşi pălărie". Nici acest act normativ nu a avut viaţă lungă, în 2005 fiind emisă Ordonanţa de Urgenţă 35, care l-a abrogat. Cum cadrul legal a cam rămas în aer, mingea a ajuns la autorităţile judeţene, care nu au reuşit să soluţioneze problema. Consiliul Judeţului Galaţi şi Prefectura mai au la dispoziţie două căi de atac, apelul şi recursul, pentru a păstra apartamentele în administrare proprie.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=9

Ceva nu e în regulă aici. Cum ai putea oare să câştigi un proces împotriva judecătorilor?

dcp100168 · May 26, 2011

Consiliul Judeţului, obligat să-şi vândă apartamentele „strategice” la preţuri de nimic

Consiliul Judeţului, în calitate de pârât, este executat silit! Chiriaşii din câteva clădiri ale CJ, din apartamente de intervenţii, l-au dat în judecată şi au câştigat: judecători, artişti, funcţionari...

Toate bune şi frumoase, dar la informarea de ieri a consilierilor judeţeni, privind aplicarea hotărârii judecătoreşti, preţurile de vânzare au fost declarate cam de toată lumea scandaloase. Dacă valoarea de inventar a unor apartamente urca până la 17.000 de lei, preţuri destul de duioase, s-a ajuns şi la... 100 şi ceva de lei. Noi! Cât să cumperi o gâscă!

Sunt 37 de persoane, cu tot atâtea apartamente câştigate (în nota Loconfort primită în 2008 la CJ apăreau chiar 65 apartamente, iar unele preţuri ajungeau acolo şi la 31.000 de lei).

Astfel, de exemplu, un apartament cu două camere, finalizat în anul 1993, cu suprafaţa utilă de 50,34 mp, situat pe Strada Nicolae Alexandrescu nr. 2, în blocul B4 (lângă Piaţa Centrală), ajungea şi la... 152,82 de lei!

„Eu, ca preşedinte şi ca cetăţean al acestui judeţ, nu pot să fiu de acord ca un apartament să fie vândut cu 157 de lei!”, a declarat ieri, în plenul şedinţei CJ, preşedintele Consiliului, Eugen Chebac, care a precizat că hotărârea judecătorească va fi aplicată obligatoriu, dar preţurile de vânzare trebuie discutate: „La preţ de deviz, cel mai ieftin apartament este de 157 de lei! Da, lei noi! Iar cel mai scump este de 17.190 lei. Consiliul nu poate să se opună şi nu se opune punerii în aplicare a hotărârii judecătoreşti, dar nu poate fi de acord cu preţurile!”, a mai spus preşedintele.

„Filmul” acţiunii

În 2008, 37 de persoane, printre care mai mulţi judecători (Simona Bacşin, Eugen Mortu, Florin Meleacă etc) şi artişti (Paul Buţa, Nicolae Mantu etc), au dat în judecată Consiliul Judeţean Galaţi, solicitând încheierea actelor de vânzare-cumpărare pentru apartamentele de la blocurile Delta, L, B4, A16, V2, V3 şi V5. Apartamentele cu pricina sunt în proprietatea privată a Consiliului Judeţean (N.R. Printr-o hotărâre a CJ din 30 iulie 2003, apartamentele au fost trecute din proprietatea publică în cea privată, cu posibilitate de vânzare), iar reclamanţii au solicitat ajutorul instanţei de judecată pentru a perfecta actele de vânzare-cumpărare a apartamentelor în care stau cu chirie. Chiriaşii au trimis iniţial, în martie 2008, o solicitare preşedintelui CJ prin care cereau cumpărarea apartamentelor, dar aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, cu motivarea că procedura în cazul înstrăinării apartamentelor este cea a licitaţiei publice.

Iniţial, procesul s-a judecat la Judecătoria Galaţi, unde decizia instanţei a fost foarte clară: „admite acţiunea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu Consiliul Judeţean Galaţi. Obligă pârâţii (n.r. CJ şi Judeţul Galaţi) să încheie cu reclamanţii şi cu intervenienţii contracte de vânzare-cumpărare pentru locuinţele deţinute de aceştia cu contracte de închiriere”, se arată în decizia Judecătoriei Galaţi.

CJ-ul a atacat decizia cu apel, apel judecat, în urma strămutării, la Tribunalul Buzău. Apelul a fost respins, motiv pentru care CJ-ul a făcut şi recurs, care s-a judecat la Curtea de Apel Ploieşti. În septembrie 2010, magistraţii de la Ploieşti au respins recursul formulat de CJ, decizia primei instanţe rămânând definitivă şi irevocabilă.

Aceste aspecte au fost discutate încă din 30 septembrie 2010 la o şedinţă a Consiliului Judeţean. Dar, problema a rămas la stadiul de discuţie până ieri, când Consiliul Judeţului a aflat că este perdant şi că-şi vinde pe mai nimic apartamentele destinate specialiştilor aduşi la noi de pe alte meleaguri.

viata-libera.ro

dcp100168 · May 27, 2011

Mafia imobiliară din Galaţi. Şmecherii din Justiţie pot cumpăra un apartament cu preţul unui cartuş de ţigări

Consiliul Judeţean Galaţi a fost obligat de instanţă să vândă către chiriaşi mai multe apartamente, la preţuri absolut ridicole. După mai bine de doi ani de judecată, zeci de funcţionari publici, judecători şi poliţişti, locatari ai blocurilor Delta, L, B4, A16, V2, V3 şi V5 din Galaţi şi-au câştigat dreptul de a cumpăra apartamentele în care sunt chiariaşi de mai mulţi ani.

Culmea este că aceste apartamente, situate foarte aproape de centrul Galaţiului au fost vândute la preţuri derizorii. Cel mai scump apartament vor fi înstrăinate contra sumei de 170.000 de lei, în timp ce preţul minim este de 157 de lei.

Eugen Chebac, preşedintele CJ, somat să vândă aceste apartamente a declarat: „Preţul de vânzare al unui apartament cu două camere finalizat în anul 1993, cu suprafaţa utilă de 50,34 mp, situat pe Strada Nicolae Alexandrescu nr. 2, în blocul B4, (lângă Piaţa Centrală) funcţie de etajul la care se află variază între 152,82 lei şi 167,30 lei. Un alt exemplu: apartament două camere finalizat în anul 1994, cu sprafaţa utilă de 48,82 mp, situat pe strada Maior Iancu Fotea, Bloc Delta, (lângă Biserica Greacă), ar avea un preţ de vânzare de 800,02 lei. În aceeaşi zonă dar la bloc L, apartamentul cu preţul cel mai mare şi anume 1.596,80 lei este un apartament cu trei camere având suprafaţa utilă de 76,50 mp."

Culmea tupeului. Consiliul va fi şi amendat!

Avocatul Constantin Savin, cel care-i reprezintă pe chiriaşi va cere Judecătoriei Galaţi să stabilească o amendă civilă pentru autorităţi. Ba mai mult, potrivit acestuia, CJ va fi obligat prin lege să plătească şi penalităţi pentru fiecare zi de întârziere. „Se va cheltui banul public pe amenzi civile. Potrivit unui calcul simplificat, valoarea amenzii civile va fi de 50 de lei pe zi de întârziere pentru fiecare persoană, ceea ce reprezintă o amendă de 1.500 de lei, pe fiecare zi de întârziere. Amenda se execută la împlinirea unui termen de minim şase luni, ceea ce presupune 270.000 de lei, la fiecare semestru", ne-a spus avocatul.

Consiliul Judeţului riscă să îi fie intentat un nou proces, dacă până la sfârşitul lunii mai nu se va supune legii. "Pe lângă acest demers, noi vom deschide un al doilea proces care se referă la pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare. Noi vom aştepta până la maxim 30 mai după care vom deschide şi acest proces", a precizat Constantin Savin.

adevarul.ro

dcp100168 · May 27, 2011

Hoţie la Judecătorie! Judecătorii au obligat statul să le vândă apartamente la 1.500 lei bucata!

Caz incredibil la Galaţi! Nişte judecători au decis să-şi bage picioarele în ea de lege şi să oblige o instituţie publică să-şi vândă patrimoniul la un preţ de nimic. Mai precis, este vorba despre apartamentele de intervenţie ale Consiliului Judeţului, pe care instanţa le-a „convertit" - ILEGAL ŞI ABUZIV - în apartamente normale. Diferenţa dintre cele două categorii e simplă: în vreme ce apartamentele de intervenţie nu se pot vinde (căci aşa scrie la lege), în cazul apartamentelor obişnuite chiriaşii au dreptul legal să le cumpere.

Această operaţiune de transformare - în fapt un fals ordinar şi cu iz de DNA - săvârşită de judecători are efecte cu totul deosebite. În acest fel, Consiliul Judeţului (în calitate de proprietar al apartamentelor) a fost obligat, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, să renunţe la patrimoniu. Ce mai contează că hotărârea s-a dat ilegal? Ce mai contează că patrimoniul public este ciuntit? Ce mai contează că avem de-a face cu o hoţie?

Avocatul chiriaşilor s-a grăbit să someze instituţia să aplice decizia judecătorilor, ameninţând cu penalităţi uriaşe. Presa, din păcate, „a pus botul" şi a semnalat „abuzul autorităţilor". Care autorităţi, greoaie şi blazate, au reacţionat de-abia după mai bine de trei săptămâni. Dar măcar s-a aflat adevărul. Un adevăr trist. Care arată că legea poate fi călcată în picioare, fără ruşine, chiar de cei care sunt plătiţi să o apere. Căci - ţineţi-vă bine! - beneficiarii acestor apartamente sunt, unul şi unul, numai şmecheri cu funcţii: judecători, procurori, şefi de prin Poliţie, de la Finanţe, de prin alte instituţii. O clică!

Însă bomba de-abia acum vine. Instanţa a decis ca apartamentele să fie vândute la nişte preţuri ridicole. Spre exemplu, un apartament de 76 mp, cu 3 camere, dintr-un bloc construit după Revoluţie, trebuie vândut către chiriaş (aşa a stabilit, negru pe alb, magistraţii!!!) cu 1.500 de lei noi. La preţul unei maşini de spălat!

Sincer vorbind, avem de-a face cu un caz tipic de trafic de influenţă, de fals şi uz de fals. Oare procurorii DNA îşi vor da seama că aşa e?! Tare sunt curios!

adevarul.ro

dcp100168 · June 2, 2011

De preţul imbatabil beneficiază clientela politică şi personaje influente

La Galaţi, un apartament de 50 mp, construit în 1993, poate fi cumpărat cu 152 de lei. Cu banii aceştia se pot cumpăra circa 50 de pâini sau cinci kilograme de carne, ori se poate servi o masă la restaurant. Banii nu ajung însă pentru o noapte de cazare într-un hotel situat la 200 de metri de acest apartament.

Apartamentele cu preţuri derizorii se află în blocurile cu locuinţe de serviciu ale Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi, care sunt scoase la vânzare ca urmare a unei sentinţe judecătoreşti ce obligă conducerea CJ să le vândă la preţul din deviz, nu prin licitaţie. Astfel, un apartament cu două camere finalizat în 1993 şi cu o suprafaţă de 50,34 mp, situat în blocul B4, de pe str. N. Alexandrescu nr. 2, aşadar în zonă centrală, poate fi cumpărat la preţul de 152,82 lei dacă e la etajul 4 şi cu 167,30 lei dacă este la parter sau etajul 1.

Cu 800,02 lei poate fi cumpărat un apartament cu două camere, cu suprafaţa de 48,82 mp şi finalizat în 1994, situat ultracentral, în blocul Delta, de pe str. Iancu Fotea, chiar lângă Biserica Greacă. În aceeaşi zonă, la blocul L, cel mai mare preţ la care va fi vândut un apartament cu 3 camere şi suprafaţa de 76,5 mp este de numai 1.596,80 lei. Bineînţeles că nu are oricine prilejul să încheie o asemenea afacere imobiliară, pentru că apartamentele nu pot fi cumpărate decât de cei care le ocupă în prezent, salariaţi ai unor instituţii publice, majoritatea cu salarii de top, care după 1990 nu şi-au cumpărat o locuinţă pentru că le-a fost mai simplu să obţină o repartiţie în blocurile CJ şi ale Consiliului Municipal (CLM) Galaţi.

Case pentru clientela politică

În 1989, în zona centrală a Galaţiului fusese începută construcţia mai multor blocuri, în care urmau să se mute activişti şi fruntaşi în producţie. După '90, blocurile au fost finalizate cu fonduri de la CLM şi CJ, iar după 1993 s-au făcut repartiţiile. O parte din apartamente au fost închiriate, în mod justificat, unor specialişti, dar cele mai multe au fost „cadorisite" noii clientele: revoluţionarii de context şi de ocazie, directori bugetari, magistraţi, poliţişti sau salariaţi ai unor societăţi cu capital privat. Unul din apartamentele CJ a fost repartizat unui salariat al unei bănci comerciale private, iar două au fost repartizate Camerei de Comerţ!

În altele s-au mutat iluştri necunoscuţi ca Moisescu, Creţescu, Nistor, Radu şi Caimacam, dar altele au revenit unor „foşti". Spre exemplu, în dreptul repartiţiei apartamentului 10 din blocul „Delta", la rubrica „instituţie" scrie „fost senator"! E vorba de apartamentul repartizat unui fost senator PD, între timp decedat. Alt „fost", fostul şef al Direcţiei Agricole Galaţi în perioada 1997-2000, Dumitru Buţurcă, a primit ap. 2 al blocului V3, iar între timp a revenit şi în administraţie, ca director la APIA Galaţi. Valentin Huciu, director la Protecţia Plantelor, fost PNL-ist, fost PSD-ist, locuieşte în ap. 7 din blocul V5. Printre chiriaşi se află şi judecătorii Simona Bacşin, Eugen Mortu şi Florin Meleacă, dar şi Adrian Chiru, de la Protecţia Civilă, cuscrul unui fost lider PSD. Apartamentul 8 din blocul L i-a fost repartizat lui Ion Căşuneanu, fost comandant al fostului regiment de rachete, iar ap. 13 din blocul „Delta" i-a fost repartizat lt.-col. în rezervă Angel Iancu, care a fost şef de cabinet al deputatului PNL Victor Dobre în perioada 2000-2004.

Prin 2003, s-a pus problema vânzării apartamentelor către chiriaşi. Din cauza diferendelor în privinţa preţului la care ar urma să fie vândute cele 67 de apartamente ale CJ şi alte 140 ale CLM, situaţia a trenat. În 2008, 37 de chiriaşi au cerut CJ încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, iar preşedintele de atunci al CJ, Eugen Durbacă, le-a răspuns că procedura vânzării apartamentelor e cea a licitaţiei publice. Nemulţumiţi, cei 37 au deschis acţiune în instanţă. Prin sentinţa 9676/16.12.2008 pronunţată în dosarul 5545/233/2008, instanţa de la Judecătoria Galaţi a stabilit că apartamentele din blocurile L, Delta, B4, A16, V 2, V3 şi V5 vor face obiectul vânzării directe, la preţul rezultat din valoarea lucrărilor executate, adică cel din deviz. CJ a făcut recurs şi a cerut strămutarea procesului, Tribunalul Buzău le-a dat dreptate tot chiriaşilor, CJ a făcut din nou recurs, iar Curtea de Apel Ploieşti a emis sentinţa 634/14.10.2010 prin care a respins definitiv şi irevocabil recursul CJ. Astfel, a rămas valabilă sentinţa judecătoriei, ce prevedea vânzarea la preţul de deviz. Iar preţurile de deviz sunt cele menţionate, ieftine, pentru că se construia pentru clientela PCR, moştenită de clientelele PSD, PD şi PNL.

Legea a fost ignorată

Totuşi, vânzarea ar fi trebuit să se facă în baza unei licitaţii, pentru că instanţele din Galaţi, Buzău şi Ploieşti, au ignorat prevederile art. 123 din Legea nr. 215/2001, a Administraţiei Publice Locale, care spune că „vânzarea (de către CJ-n.red.) a bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes judeţean (...) se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii". Actualul preşedinte al CJ, Eugen Chebac, încearcă să obţină totuşi un preţ mai bun: „CJ nu se opune executării hotărârii judecătoreşti, şi anume vânzarea, apartamentelor către actualii chiriaşi, însă rămâne de stabilit preţul de vânzare care va face obiectul unei hotărâri a CJ într-o şedinţă viitoare". Încercarea CJ de a stabili preţuri mai mari ar putea eşua, pentru că în sentinţă se fixa şi preţul, la „valoarea lucrărilor executate".

romanialibera.ro

dcp100168 · July 22, 2011

Cazul apartamentelor de 1.000 de lei adjudecate de poliţişti şi procurori a ajuns din nou în instanţă

Judecătoria va hotărî dacă cele 70 de locuinţe aparţinând unor judecători şi funcţionari publici se vor vinde la preţul de inventar.Executorul judecătoresc a cerut forului deliberativ judeţean să execute hotărârea judecătorească, în caz contrar va plăti penalităţi pentru fiecare zi de întârziere.

Consilierii judeţeni în frunte cu preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, au de ales între a nu executa o hotărâre judecătorească irevocabilă şi a încălca ordonanţa Guvernului 81/2003, ce stipulează că locuinţele din patrimoniul statului pot fi vândute doar după actualizarea preţului. În acest ultim caz ar intra în sfera penalului, întrucât ar comite un abuz în serviciu. Vorbim despre 70 de apartamente la blocurile Delta, L, B4, A16, V2, V3 şi V5 din Galaţi, situate în centrul oraşului, Curtea de Apel Galaţi stabilind ca acestea să fie vândute cu preţuri între 157 de lei şi 17.000 de lei.

Aleşii judeţeni au refuzat să dea o hotărâre care legaliza înstrăinarea locuinţelor în care locuiesc cu chirie judecători, funcţionari publici şi poliţişti pe motiv că preţul nu este "serios". „Plenul Consiliului Judeţului a fost informat asupra situaţiei vânzării apartamentelor. S-a cerut instanţei de judecată să lămurească o serie de aspecte privind preţul de vânzare al acestora", ne-a declarat Daniel Mihalaşcu, purtătorul de cuvânt al CJ Galaţi.

Contactat de reporterii Adevărul, Constantin Savin, avocatul chiriaşilor, a refuzat să mai comenteze pe marginea cazului, după ce iniţial ne declarase că forul deliberativ judeţean va fi obligat să plătească o amendă civilă de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere până la executarea hotărârii judecătoreşti, ce s-ar ridica la 270.000 de lei pe semestru.

„Consilierii judeţeni au apreciat că preţul de vânzare al apartamentelor nu corespunde cu realitatea pieţei imobiliare. Acest preţ trebuie să fie indexat măcar cu valoarea inflaţiei", ne-a precizat Lăcrămioara Stavire, avocatul CJ Galaţi.

adevarul.ro

dcp100168 · July 25, 2011

Casele oamenilor legii ne-ar putea costa scump

* Pentru că o hotărâre judecătorească din decembrie 2008 nu a fost aplicată, 39 de poliţişti, judecători şi funcţionari publici vor demara procese care ne pot costa 1.620.000 de lei *

Nu există poate nimic mai dificil decât un proces în care oamenii legii atacă sistemul sau instituţiile statului. Asta pentru că, evident, aceştia îşi cunosc foarte bine drepturile şi ştiu să facă uz de orice detaliu legal care le pledează cauza. Un asemenea caz este cel în care Consiliul Judeţului se luptă cu 39 de judecători, poliţişti şi funcţionari publici care locuiesc la blocurile L, Delta, B4, A16, V2, V3, V5 şi care şi-au câştigat în instanţă dreptul de a cumpăra apartamentele la preţuri foarte mici.

Deşi a contestat punerea în executare a acestei decizii, Consiliul Judeţului a pierdut procesul pe 21 iulie. Există calea recursului, însă această bătălie s-ar putea materializa în procese care tot pe noi ne vor arde la buzunare, iar suma nu este deloc mică – 1.620.000 de lei.

Proprietarul nu ştie preţurile

În contestaţia la executare depusă la Judecătorie, reprezentantul Consiliului Judeţului a arătat că are de plătit 2.400 de lei, cheltuieli de judecată aferente procesului din 2008, pe care l-a pierdut. Tot în această acţiune, CJ le solicită magistraţilor lămurirea deciziei prin care este obligat să le facă acte de vânzare-cumpărare celor 39 de reclamanţi, la un preţ ce rezultă din valoarea lucrărilor executate de proprietar.

Consiliul Judeţului spune că, deşi este proprietarul locuinţelor, nu are devizele privind valoarea lucrărilor executate la acestea, nefiind unitatea care a executat lucrările şi neavând control asupra preţurilor. CJ mai precizează că, în decembrie 2008, când Judecătoria a dat sentinţa contestată acum, nu a stabilit şi preţul vânzării-cumpărării.

Sentinţa judecătorească din decembrie 2008 are formula de calcul

În replică, avocatul celor 39 de oameni ai legii arată că formula de calcul al preţurilor apartamentelor este indicată în decizia judecătorească din decembrie 2008.

De asemenea, Loconfortul, care a ridicat construcţiile, este o societate specializată pe vânzarea locuinţelor, care are în evidenţele sale valoarea lucrărilor executate. Consiliul Judeţului este acuzat că încearcă să ascundă faptul că ştie toate preţurile, care i-au fost comunicate de-a lungul timpului de Loconfort, iar pe 27 mai 2011 le-au fost prezentate şi tuturor consilierilor judeţeni.

Avocatul a vorbit despre aceleaşi preţuri de deviz, asupra cărora CJ-ul şi-a făcut publică nemulţumirea.

Propunere: de la 850 la 42.000 de lei pe apartament

Şi, fiindcă tot veni vorba de preţuri, menţionăm că, la un moment dat, potrivit datelor din dosar, cei 39 au făcut propuneri de indexare a valorii de deviz cu indicele inflaţiei. În acest sens s-a dat şi un exemplu: un apartament care acum are preţul de 850 de lei ar fi ajuns astfel la preţul de 42.000 de lei.

Propunerea a fost refuzată însă de CJ. La preţul pieţei, un apartament din blocurile cu pricina face pe puţin 30.000 de euro, adică peste 120.000 de lei.

Vor cere restituirea chiriilor

La dosar există dovada că avocatul celor 39 a făcut toate diligenţele posibile pentru a informa CJ-ul asupra situaţiei în care se găseşte, precum şi asupra posibilelor consecinţe pe care, ca instituţie ce cheltuie banul public, Consiliul le poate suporta.

Pe 22 septembrie 2010, avocatul anunţa că, dacă nu se vor încheia contractele de vânzare-cumpărare, se vor deschide procese prin care CJ-ul va fi obligat la plata „daunelor interese” pentru fiecare zi de întârziere.

Pe 14 ianuarie 2011, CJ-ul a primit notificare că cei 39 se vor adresa instanţelor pentru restituirea chiriilor achitate către Consiliu de la momentul când acesta a avut obligaţia de a încheia contractele.

O estimare la rece – 1.620.000 de lei

Avocatul explică faptul că durata medie a unui astfel de proces este de trei ani şi toate costurile cu avocaţii, cu experţii, cu taxele de timbru (circa 270.000 de lei pe semestru) la valoarea apartamentelor în litigiu vor fi achitate într-un final tot de CJ.

„Reiese că acţiunile civile ce se vor achita de CJ vor fi în cuantum de 1.620.000 de lei”, se conturează, sec, realitatea. În încheiere se arată că toate aceste sume vor fi suportate din „banii publici ai CJ”. Adică ai noştri.

Informaţiile, cel puţin aşa spune notificarea, sunt cunoscute de către consilierii judeţeni. În plus, se precizează că datele vor fi făcute publice pentru ca toţi gălăţenii să afle care sunt costurile dacă nu se va pune în executare sentinţa din decembrie 2008. Fără comentarii.

Noi nu spunem că judecătorii, poliţiştii şi funcţionarii publici din acest dosar au dreptate, nici că reprezentanţii CJ-ului ar deţine adevărul. Un lucru e însă clar: oalele sparte se vor plăti din banii noştri, iar cei 39 ştiu exact armele pe care le pot folosi în această luptă.

viata-libera.ro

dcp100168 · August 16, 2011

Şmecherii de la stat îşi iau case la preţ de cort

* Un apartament cu două camere în blocul „Delta“, situat în centrul Galaţiului, va fi vândut cu 800 de lei

Judecătoria Galaţi a stabilit că 37 de locuinţe de serviciu aparţinând Consiliului Judeţean trebuie vândute obligatoriu către chiriaşi la preţul de inventar. Un apartament cu două camere ajunge să se vândă chiar şi cu 152 de lei, preţul de inventar, adică de aproape o mie de ori sub valoarea lui de piaţă.

Situaţie fără precedent în România. 37 de apartamente de serviciu aparţinând Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi vor fi vândute obligatoriu chiriaşilor, în urma unei hotărâri judecătoreşti, la preţuri cuprinse între 152 de lei şi 17.000 de lei. Printre chiriaşi se numără: Dumitru Buţurcă, directorul APIA Galaţi, Valentin Huciu, şeful Unităţii Fitosanitare Galaţi, Laura Angheluţă, directorul Direcţiei de Dezvoltare Regională din cadrul CJ Galaţi, judecătorul Florin Meleacă, vicepreşedintele Tribunalului Galaţi, judecătorii Simona Bacşin, Benone Fuică şi Eugen Mortu, dar şi peste zece funcţionari din aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Galaţi.

Un lung şir de procese

Disputa privind apartamentele de serviciu ale CJ Galaţi a început încă din 2007, când chiriaşii au depus cereri, unul câte unul, de cumpărare a locuinţelor. Deoarece răspunsul instituţiei a fost negativ - argumentul fiind acela că, potrivit Legii nr. 114/1996, apartamentele de serviciu nu se pot vinde - chiriaşii s-au adresat instanţei.

Prin Sentinţa civilă nr. 9676 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie 2008, instanţa, invocând Legea nr. 85/1992, a obligat CJ Galaţi „să încheie cu reclamanţii şi cu intervenienţii contracte de vânzare - cumpărare, pentru locuinţele deţinute de reclamanţi şi intervenienţi cu contracte de închiriere, în blocurile L, Delta B4, A 16, V 2, V3 şi V5, situate în municipiul Galaţi, prin modalitatea vânzării directe şi la preţul ce rezultă din valoarea lucrărilor executate de unitatea proprietară".

Sentinţa menţionată a fost atacată cu apel, cerere care s-a judecat la Tribunalul Buzău. La 14 aprilie 2010, instanţa a pronunţat Decizia civilă nr. 108, prin care hotărârea judecătorească iniţială a fost menţinută. Dosarul a ajuns ulterior la Curtea de Apel Ploieşti, care la 14 septembrie 2010 a hotărât (decizia nr. 634/2010), irevocabil, că apartamentele trebuie vândute, obligatoriu, la preţul de fişă contabilă (de inventar - n.r.).

Executare cu proteste în plen

La începutul lui 2011, un executor judecătoresc angajat de avocatul Constantin Savin (cel care i-a reprezentat pe reclamanţi) a încercat să pună în executare hotărârea instanţei, însă s-a lovit de refuzul consilierilor judeţeni. Soţia avocatului, Alina Liliana Savin, este judecătoare la Curtea de Apel Galaţi, adică la o instanţă superioară ierarhic Judecătoriei Galaţi, cea care a dat decizia controversată de la care a plecat întreg scandalul.

Încercarea de executare s-a lăsat cu proteste, dat fiind că aleşii judeţeni s-au pomenit între ciocan şi nicovală. Pe de-o parte, pot fi acuzaţi de refuzul executării unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, iar pe de altă parte de încălcarea Ordonanţei Guvernului 81/2003, ce stipulează că locuinţele din patrimoniul statului pot fi vândute doar după actualizarea preţului. În niciun caz la preţul de inventar. „Pot spune că mi se pare absolut inadmisibil ca o instanţă să te oblige să vinzi nişte apartamente de serviciu. În România, ce e al tău nu se dă, dar apartamentele de serviciu te obligă să le vinzi", ne-a declarat consilierul judeţean Nicolae Bacalbaşa.

Penalităţi de întârziere pe bani publici

De parcă nu ar fi fost de ajuns că apartamentele din fondul locativ al Consiliului Judeţului Galaţi se dau la preţuri de nimic, chiriaşii intenţionează să ceară şi daune pentru fiecare zi de întârziere până când forul deliberativ judeţean va încheia cu ei contracte de vânzare-cumpărare a apartamentelor. „Se va cheltui banul public pe amenzi civile. Potrivit unui calcul simplificat, valoarea amenzii civile va fi de 50 de lei pe zi de întârziere pentru fiecare persoană, ceea ce reprezintă o amendă de 1.500 de lei pe fiecare zi de întârziere. Amenda se execută la împlinirea unui termen de minimum şase luni, ceea ce presupune 270.000 de lei, la fiecare semestru", ne-a declarat Constantin Savin, avocatul chiriaşilor, care a refuzat ulterior să mai comenteze pe marginea cazului.

Puşi în faţa faptului împlinit, consilierii judeţeni gălăţeni au refuzat să execute hotărârea judecătorească şi au încercat să le mai explice o dată judecătorilor că nu pot vinde nişte apartamente la preţul de nici 40 de euro. Încercarea lor a eşuat însă, la 21 iulie 2011 când, prin sentinţa civilă nr. 7744/2011 (judecător Alina Mitroi), cererea CJ de contestare a executării silite a fost respinsă. Ca urmare, vânzarea celor 37 de apartamente este obligatorie la preţuri derizorii, de câteva sute de ori mai mici decât preţul pieţei.

„Din punct de vedere legal ne situăm într-o poziţie ingrată. Dacă nu acceptăm să vindem apartamentele în condiţiile impuse de judecători, riscăm dosar penal pentru refuzul de a respecta o hotărâre judecătorească. Dacă le vindem, riscăm dosar penal din partea Curţii de Conturi, deoarece am vândut bunurile publice fără a organiza, aşa cum spune legea, licitaţie publică", declară Eugen Chebac, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

„Este o cretinătate", spun chiriaşii

Însăşi chiriaşii recunosc că nu poţi achiziţiona o locuinţă cu doar câteva sute de lei. „Este o cretinătate să cumperi un apartament cu 100 de lei. Trebuie stabilit însă un preţ rezonabil, dar nici să fie preţul pieţei pentru că am schimbat foarte multe lucruri în apartament", ne-a declarat Paul Buţa, unul dintre beneficiarii deciziei instanţei.

Chiar dacă a pierdut încă un proces cu chiriaşii, CJ Galaţi nu renunţă la ideea vânzării apartamentelor la un preţ cât mai apropiat de realitate. „Trebuie să se înţeleagă că noi nu ne opunem vânzării apartamentelor către chiriaşi, dar nu o putem face oricum, pentru că cei care vor semna aşa ceva vor răspunde penal şi civil. Preţul acestor locuinţe a fost reactualizat luându-se în calcul starea tehnică a imobilelor la nivelul anului 2009, rata inflaţiei, utilitatea bunurilor şi starea acestora", ne-a precizat Lăcrămioara Stavire, avocata Consiliului Judeţului Galaţi.

Chiriaşii, audiaţi

O întâlnire între funcţionarii-chiriaşi care lucrează în aparatul de specialitate al forului deliberativ judeţean şi conducerea instituţiei a avut loc vineri, 5 august, dar ea s-a terminat cu un scandal uriaş şi cu acuzaţii reciproce de ambele părţi.Pe firul poveştii cu iz de afacere imobiliară au intrat recent şi procurorii anticorupţie, care au chemat zilele trecute la audieri mai mulţi chiriaşi pentru a le cere explicaţii în legătură cu anumite aspecte ale dosarului. „Am fost informaţi chiar de avocatul chiriaşilor, domnul Savin, că procurorii DNA i-au audiat pe unii dintre ei şi ne-au acuzat pe noi că am fi făcut sesizările. Nimic mai neadevărat. Nu ştiu cine a depus plângerea sau dacă DNA s-a autosesizat", ne-a declarat avocata Lăcrămioara Stavire.

Singura şansă pentru ca preţurile derizorii ale apartamentelor din blocurile „Delta", L, B4, A16, V2, V3 şi V5 din Galaţi să fie indexate măcar cu rata inflaţiei rămâne Tribunalul Galaţi, unde se va judeca în perioada următoare recursul la contestaţia executării silite. Reprezentanţii Consiliului Judeţean recunosc însă că sunt slabe şanse să se mai schimbe ceva.

Cum s-a stabilit valoarea

Potrivit judecătorilor, vânzarea trebuie făcută la „preţul ce rezultă din valoarea lucrărilor executate de unitatea proprietară". Asta înseamnă costul de execuţie, din care se scade valoarea amortizată. Potrivit legii, valoarea totală se împarte în tranşe egale cu durata normată de existenţă a unui imobil (40-60 de ani), iar anual valoarea iniţială este diminuată corespunzător.

Cine sunt beneficiarii

Printre norocoşii beneficiari se regăsesc persoane publice, printre care judecători, neveste de poliţişti sau angajaţi ai Consiliului Judeţean.

- Florin Meleacă, judecător la Tribunalului Galaţi. Ocupă funcţia de vicepreşedinte al Tribunalului. Veniturile declarate pe 2010 sunt de 126.159 de lei.

- Simona Bacşin, judecător la Curtea de Apel Galaţi. Venit anual deaclarat: 117.991 de lei. Soţul ei este om de afaceri şi declară venituri anuale nete de 105.000 de lei.

- Benone Fuică, judecător la Curtea de Apel Galaţi. Veniturile anuale declarate se ridică la 150.000 de lei net (peste 13.000 de lei lunar). Apartamentul pe care urmează să-l cumpere de la CJ costă 6.000 de lei, adică mai puţin decât salariul lunar.

- Eugen Mortu, judecător la Tribunalul Galaţi. Declară venituri anuale de 60.000 de lei, iar apartamentul pe care urmează să-l cumpere de la CJ este evaluat la 800 de lei.

- Mariana Beraru, consilier în cadrul Direcţiei de Dezvoltare Regională din cadrul CJ Galaţi. Venit anual declarat: 18.800 de lei.

- Eugenia Pufu, şef serviciu CJ Galaţi. Venit declarat: 27.278 de lei. Soţul ei este ofiţer la cercetări penale în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi.

- Maria Agache, consilier superior CJ Galaţi. Venit declarat: 34.000 de lei.

- Monica Vasiliu, consilier superior CJ Galaţi. Venit declarat: 23.252 de lei.

- Aurelia Domniţeanu, director adjunct al Direcţiei de Dezvoltare Regională din cadrul CJ Galaţi. Venit declarat: 25.330 de lei.

- Constantin Cristea, director în cadrul CJ Galaţi. Venit declarat: 35.000 de lei.

- Cătălina Căpăţână, consilier CJ Galaţi. Venit declarat: 13.100 de lei. Soţul lucrează la AFDJ (companie de stat) şi declară un venit „confidenţial".

- Angela Ignat, consilier superior CJ Galaţi. Venit declarat: 13.098 de lei. Soţul este poliţist la IPJ Galaţi.

- Iuliana Gheltz, consilier superior CJ Galaţi. Venit declarat: 15.800 de lei.

- Laura Angheluţă, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Regională din cadrul CJ Galaţi. Venit declarat: 27.827 lei anual. Deţine 5% din firma RO CONSULT SRL Galaţi, care este abonată la contracte de asistenţă juridică pentru primăriile din judeţ.

- Valentin Huciu, şeful Unităţii Fitosanitare Galaţi. Este în funcţie de peste 12 ani, fiind păstrat de toate guvernările care s-au succedat. Declară un venit anual de 40.000 de lei.

- Dumitru Buţurcă, fost, până la 5 august 2011, director al APIA Galaţi. A fost directorul Întreprinderii de Sere a Galaţiului, pe care apoi a cumpărat-o de la stat. Ulterior şi-a cesionat acţiunile familiei. În 2010 a câştigat 55.000 de lei.

- Iuliana Constantinescu, consilier asistent CJ Galaţi. Venit declarat: 10.128 de lei.

adevarul.ro

dcp100168 · August 18, 2011

Bugetarii cu case la preţ de cort, huliţi de vecini

Decizia Judecătoriei Galaţi de a obliga Consiliul Judeţean (CJ) să-şi vândă cele 37 de locuinţe de serviciu, la preţuri cuprinse între 152 de lei şi 17.000 de lei, către o serie de bugetari, a stârnit reacţii vehemente chiar din partea vecinilor de bloc ai judecătorilor şi funcţionarilor care stau cu chirie în aceste apartamente. Oamenilor nu le vine să creadă ce preţuri ridicole trebuie să plătească chiriaşii bugetari pentru apartamente. „Sunt mulţi judecători şi şi funcţionari care au apartamente aici. Ce pot să spun? Este nedrept, dar ce putem face?", se întreabă Gheorghe Bălan (60 de ani), locatar în blocul V2 din Galaţi.

Numai ideea că un apartament cu două camere poate ajunge să se vândă chiar şi cu 152 de lei, preţul de inventar, adică de aproape o mie de ori sub valoarea lui de piaţă, este şocantă pentru gălăţeni. „Suntem neputincioşi la aşa ceva. Ne facem mici, ne ghemuim într-un colţ şi atât. Suntem incapabili să facem ceva când auzim de asemenea lucruri", susţine Maria Vlăsceanu (75 de ani). Bătrâna locuieşte în blocul „Delta", unul dintre cele şapte imobile în care Consiliul Judeţean are apartamente.

Cel mai vehement este un alt locatar al imobilului amintit, în opinia căruia nu poate fi concepută o asemenea situaţie. „Asta e corupţie, domnule! Eu i-am cumpărat fiicei mele un apartament cu o cameră acum şase luni la 200 de metri de blocul meu. Ştiţi cât m-a costat? Un miliard de lei vechi. Păi, cum îndrăznesc ei să spere că pot cumpăra apartamente cu un milion şi jumătate? Pe-al meu nu l-aş da cu mai puţin de trei miliarde de lei vechi. Îi ştiu cine sunt! Stau la scara de lângă mine şi vă pot spune că au primit apartamente pe degeaba. Culmea, au şi cele mai mari restanţe la întreţinere", susţine Gheorghe Constantin (73 de ani).

Oamenii îşi amintesc ce sacrificii au făcut ca să‑şi cumpere apartamentele. „Eu mi-am cumpărat apartamentul în rate. Înţeleg să nu plăteşti miliarde de lei pe un asemenea apartament, dar nici chiar aşa. Cum să cumperi o locuinţă cu banii pe care îi dai la cumpărături când te duci la supermarket? Este incredibil!", se revoltă Cornelia Vâlsan (59 de ani).

Au vile, dar vor şi apartamente ieftine

Culmea, o parte dintre cei care stau în apartamentele CJ pe care le vor cumpăra la preţuri de nimic nici măcar nu şi‑au menţionat numele la lista de la întreţinere. În schimb, au datorii foarte mari la utilităţi. Spre exemplu, la blocul B4, la apartamentul 2 (acolo unde locuieşte un angajat al CJ al cărui nume nu este trecut pe liste şi la interfon), datoria a ajuns la peste 36.000 de lei. Adică, este de vreo 200 de ori mai mult decât preţul cu care judecătorii au decis că trebuie vândut apartamentul (152 de lei).

Cazul este cu atât mai revoltător cu cât mulţi dintre beneficiarii apartamentelor la preţ de cort au şi alte locuinţe, deci nu poate fi vorba despre o acţiune socială, aşa cum a lăsat să se înţeleagă avocatul Constantin Savin, cel care-i reprezintă pe chiriaşi în procese. Astfel, judecătorii Simona Bacşin şi Eugen Mortu deţin apartamente obţinute prin moştenire. Judecătorul Florin Meleacă are în construcţie o vilă.

Au fentat legea

Fostul şef al APIA, Dumitru Buţurcă, are şi o casă şi un apartament, dar le-a trecut pe numele rudelor. Alţi cinci dintre beneficiari (toţi bugetari) au fie vile în construcţie, fie apartamente. Toţi cei 37 de bugetari au primit apartamentele prin repartiţie directă, peste rând, ca şi locuinţe de serviciu. Niciunul nu a avut dosar de evaluare locativă, aşa cum prevede legea în cazul repartiţiei apartamentelor obişnuite. De altfel, pe lista de aşteptare a repartiţiilor pentru apartamente nou-construite din fonduri publice se află acum peste 7.000 familii din Galaţi. Unii aşteaptă şi de peste 10 ani, fără succes, deşi au doi sau trei copii. Mai mult, trei dintre beneficiarii apartamentelor la preţ redus, luate peste rând, sunt nişte domnişoare de

23-24 de ani.

Funcţionar public în afaceri cu statul

Unul dintre beneficiarii de apartamente la preţ de cort este Laura Angheluţă, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Regională din Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi. Însă domnişoara Angheluţă nu iese în evidenţă doar prin atât. Ea se află şi într-o relaţie concurenţială cu instituţia pe care o conduce!

Conform datelor de la Registrul Comerţului, Laura Angheluţă deţine 5% din acţiunile SC Ro Consult SRL, societate care încasează bani din contracte publice. Mai precis, în ultimele luni, firma a încasat circa 360.000 de lei de la şase primării din judeţul Galaţi, sub formă de contracte de asistenţă juridică. Interesant este că toate aceste contracte au fost atribuite fără licitaţie, adică au fost date pur şi simplu firmei directoarei de la CJ.

Laura Angheluţă spune că nu este ilegal ceea ce face. „Nu există un conflict de interese pentru că eu n-am o funcţie de conducere în societate şi deţin sub 10% din acţiuni, aceasta fiind limita prevăzută de lege. Am fost rugată să ajut pe cineva ca să înfiinţeze această societate şi atât. Nu am luat niciodată dividende", ne-a declarat directorul Laura Angheluţă. Persoana de care vorbeşte funcţionarul public este Vlad Gogoncea, nimeni altul decât fiul fostului preşedinte al Consiliului Judeţului Galaţi, Dan Lilion Gogoncea.

Au contract cu Ministerul Muncii

SC Ro Consult SRL oferă consultanţă firmelor care doresc să acceseze programe de finanţare. În ultimele luni, firma a încheiat contracte prin atribuire directă cu primăriile din localităţile Tudor Vladimirescu, Munteni, Corni şi Lieşti, a căror valoare depăşeşte 360.000 de lei, iar în acest an SC Ro Consult SRL a semnat contracte similare şi cu primăriile din Scânteieşti şi Lieşti, dar şi cu Ministerul Muncii, ce depăşesc 60.000 de lei.

adevarul.ro

dcp100168 · August 19, 2011

Procurorii DNA au început ancheta în cazul apartamentelor CJ vândute la preţ de nimic

Funcţionari de la Consiliul Judeţului Galaţi au fost deja audiaţi în dosarul privind apartamentele de serviciu ale instituţiei. Chiriaşii susţin că se fac presiuni asupra lor ca să accepte preţuri mai mari altminteri riscând să fie concediaţi.

Decizia Judecătoriei Galaţi privind cele 37 de apartamente de serviciu care ar urma să fie vândute mai multor magistraţi precum şi unor funcţionari de la Consiliul Judeţului (CJ) Galaţi la preţuri derizorii, între 152 şi 17.000 de lei, a intrat în atenţia procurorilor anticorupţie.

DNA a audiat deja mai multe persoane implicate în acest caz, iar ancheta va continua şi în perioada următoare pentru a se stabili cum s-a putut ajunge la o asemenea situaţie. Reprezentanţii instituţiei au refuzat să ofere mai multe informaţii în legătură cu derularea anchetei. "În conformitate cu articolul 12 din legea 544/2001, informaţiile privind eventualele acte procedurale efectuate în contextul instrumentării unor dosare penale nu sunt date din sfera informaţiilor publice", ne-au precizat reprezentanţii Biroului de Informaţii Publice din cadrul DNA.

Consiliul Judeţului Galaţi a cerut ca preţul apartamentelor de la blocurile Delta, L, B4, A16, V2, V3 şi V5 din Galaţi să fie indexate măcar cu rata inflaţiei, însă Judecătoria Galaţi a respins contestaţia instituţiei pe motiv că este nefondată, în opinia judecătorilor vânzarea la valoarea de inventar fiind corectă.

Asta în condiţiile în care procese similare din ţară s-au finalizat cu obligarea chiriaşilor la plata unor preţuri apropiate de cele ale pieţei imobiliare.

adevarul.ro

dcp100168 · January 8, 2012

Locuinţele oamenilor legii trebuie să fie ale lor

Gălăţenii au fost informaţi anul trecut, prin intermediul Consiliului Judeţului (CJ), de un proces care se ducea din 2008 în legătură cu locuinţele a 39 de funcţionari publici, artişti, poliţişti şi magistraţi care deţineau statutul de chiriaşi ai acestei instituţii şi care au reuşit să obţină o decizie judecătorească favorabilă lor. Hotărârea obliga Consiliul Judeţului să încheie contracte de vânzare – cumpărare cu părţile care purtaseră acest proces. CJ-ul a ieşit public şi a spus că nu poate face acest lucru de vreme ce preţurile impuse de instanţă sunt derizorii: 152 de lei, 826 de lei, 1.644 de lei, etc., lucru care nu poate fi contestat.

Decizia irevocabilă este contestată

Partea mai proastă a fost că decizia trecuse de toate căile de atac şi rămăsese definitivă şi irevocabilă după ce a trecut pe la Judecătoria Galaţi, Tribunalul Buzău şi Curtea de Apel Ploieşti. În aceste condiţii, CJ Galaţi a trecut la contestarea executării acestei hotărâri, rolul fiind însă mai degrabă acela de a împiedica pentru un timp inevitabilul. Trebuie spus că în acest război s-au angajat toţi chiriaşii care pot fi, probabil, acuzaţi de multe lucruri, dar nu că nu ar şti legea. Astfel că, la rândul lor, au mers la instanţă şi au cerut ca instituţia să fie obligată să achite o amendă civilă de 50 de lei pe zi pentru fiecare dintre cei 39 de chiriaşi.

Consiliul, amendat cu aproximativ 2.000 de lei pe zi

Judecătoria a decis ca până la punerea în executare a hotărârii de a le face contracte de vânzare – cumpărare, CJ-ul trebuie să achite statului zilnic o amendă civilă de aproximativ 2.000 de lei. Procedura civilă într-o astfel de situaţie arată că, dacă în termen de şase luni, debitorul nu va achita amenda civilă, partea care se consideră prejudiciată se poate adresa instanţei care printr-o decizie irevocabilă va fixa suma datorată statului de cel care nu a onorat titlul executoriu. Acest lucru ne-a fost explicat la acea vreme, la solicitarea noastră, de preşedintele Judecătoriei, magistratul Diana Oancea. Decizia a fost dată în septembrie 2011 şi probabil, cel târziu în aprilie 2012, se va întâmpla şi acest pas, prin care cei 39 vor face demersul de a fixa suma pe care CJ-ul o datorează statului pentru că nu a executat o decizie judecătorească.

Împotriva deciziei definitive şi irevocabile, CJ-ul încearcă ceva

Problema pare să fie una fără ieşire, atâta vreme cât Consiliul Judeţului nu doreşte, pe bună dreptate, să cedeze nişte apartamente în buricul târgului pe nişte preţuri de nimic. La fel de adevărat este şi faptul că toate cele 39 de persoane au de partea lor o decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă. În România, nepunerea în executarea a unei hotărâri se poate transforma într-o infracţiune. Lucru pe care nu l-am auzit niciodată făcut public, dar pe care l-am găsit în dosarele care se referă la acest subiect, este faptul că cei 39 de beligeranţi şi-au făcut cunoscută CJ-ului intenţia de a negocia.

Negocierile nu au mers

Avocatul celor 39 de oameni a pus la dosar dovezi că a comunicat cu instituţia publică. Acesta a arătat că formula de calcul a preţurilor apartamentelor este indicată în decizia judecătorească din decembrie 2008, dar că s-au făcut propuneri de indexare a valorii de deviz cu indicele inflaţiei. În acest sens s-a dat şi un exemplu: un apartament care acum are preţul de 850 de lei ar fi ajuns astfel la preţul de 42.000 de lei. Propunerea a fost refuzată însă de CJ. Trebuie spus că la preţul pieţei, un apartament din blocurile cu pricina ar face pe puţin 30.000 de euro, adică peste 120.000 de lei.

Amenda civilă ar putea fi completată cu alţi 1.620.000 de lei

La dosar există dovada că avocatul celor 39 a făcut toate diligenţele posibile pentru a informa CJ-ul asupra posibilelor consecinţe pe care Consiliul le poate suporta, dar din bani publici. Şirul proceselor ce ar putea fi demarate ar putea costa 1.620.000 de lei, aici intrând costurile cu avocaţii, experţii, taxele de timbru, etc. Noi am găsit doar dosarul cu amenda civilă şi pe cel a contestaţiei la executare făcut de Consiliul Judeţului. La Judecătorie, instituţia a pierdut procesul prin care contesta executarea. La Tribunal, acolo unde se află recursul făcut de Consiliu, întreaga instanţă s-a abţinut de a judeca acest dosar. Drept urmare, pe 17 ianuarie se va şti exact dacă dosarul va rămâne aici sau va pleca la o altă instanţă. Cert este că amenda civilă curge în defavoarea plătitorilor de taxe şi impozite şi nimic şi nimeni nu ne garantează că cei 39 nu vor demara procese prin care să-şi facă acte de vânzare-cumpărare în instanţă, aşa cum au spus că vor face.

viata-libera.ro

dcp100168 · January 27, 2012

Şmecherii din justiţie şi administraţie și-au procurat apartamente la preţ de bordei

În timp ce tinerii gălăţeni nu-şi permit nici măcar să viseze la propria casă, iar zeci de familii şi-au pierdut locuinţele din cauza datoriilor către bănci, greii din justiţie şi administraţie îşi trag case la preţ de nimic. Nu mai puţin de 37 de persoane, printre care se numără cinci judecători şi mai mulţi funcţionari publici, sfidează legea bunului simţ, a moralităţii, şi îşi procură, ajutaţi de instanţe, case la preţ de bordei.

Doar 340 de milioane – preţul unui apartament cu o cameră

Consiliul Judeţului este obligat de Judecătoria Galaţi, printr-o hotărâre definitivă, irevocabilă şi executorie, să vândă 37 de apartamente situate în blocurile L, Delta, B4, A16, V3 şi V5, aflate în centrul municipiului, la preţuri de mizerie. Viitorii proprietari ai locuinţelor sunt o serie de actuali chiriaşi ai acestora, printre care se numără cunoscuţii judecători Eugen Mortu, Florin Meleacă, Benone Fuică, Simona Bacşin, Alina Liliana Savin, soţia avocatului Constantin Savin, avocatul care a reprezentat cele 37 de persoane în instanţă, dar şi Constantin Cristea, directorul Direcţiei Patrimoniu.

În şedinţa ordinară de lunea viitoare, a consilierilor judeţeni, aleşii vor vota un proiect de hotărâre, care prevede ca, până la data de 30 aprilie, şmecherii din justiţie şi administraţie să intre în posesia celor 37 de apartamente cu una, două sau trei camere, în funcţie de cerere. Preţurile la care greii vor achiziţiona locuinţele sunt demne de o peliculă tragi-comica. Şi asta, în condiţiile în care un apartament cu o cameră poate fi cumpărat cu sume cuprinse între 34.000 şi 36.000 de lei, unul cu două camere va fi de maxim 57.000 de lei, în timp ce unul cu trei camere se va situa între 59.000 de lei şi 77.000 de lei.

Judecătorul Mortu îşi trage casă de 600 milioane lei vechi

Surse din rândul consilierilor judeţeni ne-au spus că judecătorul Eugen Mortu (Tribunal Galați) va intra în posesia unui apartament cu trei camere, de 78,22 de metri pătraţi, cu doar 64.163, 87 de lei (640 de milioane de lei vechi), în timp ce judecătorul Florin Meleacă (Tribunal) va avea un apartament de două camere, de 61,24 metri pătraţi, la 50.243,38 de lei. Magistratul Benone Fuică (Curtea de Apel) va beneficia de un apartament cu trei camere, de 84,88 metri pătraţi, la preţul de 74.982,99 lei, iar judecătoarea Simona Bacşin ( Curtea de Apel) va avea tot unul cu trei camere, de 73,11 metri pătraţi, la doar 59.972,13 lei. Judecătoarea Alina Liliana Savin (Curtea de Apel), soţia avocatului Constantin Savin, va fi fericita posesoare a unui apartament cu două camere, de 55,17 metri pătraţi, cu doar 45.253,22 de lei. De un apartament în buricul târgului se va bucura şi Constantin Cristea, directorul Direcţiei Patrimoniu, care va beneficia de trei camere, la preţul de 70.955,95 de lei.

Disputa privind apartamentele de serviciu ale CJ Galaţi a început încă din 2007, atunci când chiriaşii au depus cereri, unul câte unul, de cumpărare a locuinţelor. Deoarece răspunsul instituţiei a fost negativ - argumentul fiind acela că, potrivit Legii nr. 114/1996, apartamentele de serviciu nu se pot vinde - chiriaşii s-au adresat instanţei. Prin Sentinţa civilă nr. 9676 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie 2008, instanţa, invocând Legea nr. 85/1992, a obligat CJ Galaţi „să încheie cu reclamanţii şi cu intervenienţii contracte de vânzare - cumpărare, pentru locuinţele deţinute de reclamanţi şi intervenienţi, cu contracte de închiriere, în blocurile L, Delta B4, A 16, V 2, V3 şi V5, situate în municipiul Galaţi, prin modalitatea vânzării directe şi la preţul ce rezultă din valoarea lucrărilor executate de unitatea proprietară”. Sentinţa menţionată a fost atacată cu apel, cerere care s-a judecat la Tribunalul Buzău. La 14 aprilie 2010, instanţa a pronunţat Decizia civilă nr. 108, prin care hotărârea judecătorească iniţială a fost menţinută. Dosarul a ajuns ulterior la Curtea de Apel Ploieşti, care la 14 septembrie 2010 a hotărât (decizia nr. 634/2010), irevocabil, că apartamentele trebuie vândute, obligatoriu, la preţul de deviz.

nepasadegalati.ro

dcp100168 · February 17, 2012

Apartamentele de serviciu pe care Consiliul Judeţului a fost obligat să le vândă pe nimic vor fi reevaluate

Prin urmare, magistraţii, directorii şi funcţionarii publici, care au închiriat cele 37 de locuinţe, nu le vor mai putea cumpăra la preţuri derizorii, ci de chilipir. Adică un apartament cu două camere nu va mai costa 152 de lei pentru că ar putea fi evaluat la 300 de lei.

Pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Cosiliului Judeţului, desfăşurată ieri 16 februarie, s-a numărat şi proiectul de hotărâre privind „reevaluarea apartamentelor aflate în domeniul privat al Judeţului Galaţi şi în administrarea CJ".

Pentru a înţelege importanţa votului exprimat în favoarea acestei hotărâri, se cuvine ca cititorii să ştie că miza o reprezintă 37 de apartamente de serviciu pe care chiriaşii care le locuiesc vor să le cumpere, iar instanţa a obligat Consiliul Judeţean să le vândă la preţuri cuprinse între 152 de lei (aţi citit bine!) şi 17.000 de lei. Printre chiriaşii dornici să devină proprietari se numără judecători şi mai mulţi funcţionari publici cu funcţii de conducere. Disputa dintre aceştia şi forul deliberativ judeţean a început încă din 2007, când chiriaşii au depus cereri de cumpărare a locuinţelor. Deoarece răspunsul instituţiei a fost negativ - argumentul fiind acela că, potrivit Legii nr. 114/1996, apartamentele de serviciu nu se pot vinde - chiriaşii s-au adresat instanţei.

Prin Sentinţa civilă 9676 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în data de 16 decembrie 2008, instanţa a obligat CJ Galaţi „să încheie cu reclamanţii şi cu intervenienţii contracte de vânzare - cumpărare, pentru locuinţele deţinute cu contracte de închiriere, în blocurile L, Delta B4, A 16, V 2, V3 şi V5, din municipiul Galaţi, prin vânzare directă şi la preţul ce rezultă din valoarea lucrărilor executate de unitatea proprietară". Adică la valoarea de inventar de la momentul dării lor în folosinţă. Această sentinţă a fost atacată cu apel, judecat la Tribunalul Buzău, iar instanţa a menţinut hotărârea iniţială. A urmat un alt recurs, judecat la Ploieşti, dar şi această hotărâre a fost favorabilă chiriaşilor. „Atât de favorabilă" încât un apartament cu două camere urma să se vândă chiar şi cu 152 de lei, adică de aproape o mie de ori sub valoarea de piaţă.

Încălcarea legii, inevitabilă

În atare situaţie, Conducerea CJ şi consilierii judeţeni s-au trezit într-o situaţie imposibilă. Riscau să fie acuzaţi ori de refuzul executării unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, ori de încălcarea Ordonanţei Guvernului 81/2003, conform căreia locuinţele din patrimoniul statului pot fi vândute doar după actualizarea preţului. „Din punct de vedere legal ne situăm într-o poziţie ingrată. Dacă nu acceptăm să vindem apartamentele în condiţiile impuse de judecători, riscăm dosar penal pentru refuzul de a respecta o hotărâre judecătorească. Dacă le vindem, riscăm dosar penal din partea Curţii de Conturi, deoarece am vândut bunurile publice fără a organiza, aşa cum spune legea, licitaţie publică", declara în vara anului trecut Eugen Chebac, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

La rândul său, consilierul judeţean Nicolae Bacalbaşa, unul dintre iniţiatorii proiectului aprobat ieri de plenul CJ afirma: „Mi se pare absolut inadmisibil ca o instanţă să te oblige să vinzi nişte apartamente de serviciu".

În consecinţă, la propunerea consilierilor judeţeni Tania Bogdan, Eugen Durbacă şi Nicolae Bacalbaşa, Consiliul Judeţului a decis „reevaluarea apartamentelor aflate în domeniul privat şi administrarea Consiliului Judeţului, de către evaluatori autorizaţi".

adevarul.ro

dcp100168 · February 21, 2012

Consilierii judeţeni au votat vânzarea apartamentelor

După o şedinţă penibilă, în care unii aleşi judeţeni s-au umplut din nou de ridicol prin discursuri care mai de care mai bombastice şi pe lângă subiect, plenul Consiliului Judeţului Galaţi a adoptat hotărârea ce vizează punerea în executare a deciziei judecătoreşti privind vânzarea a 37 de apartamente din patrimoniul propriu către chiriaşi.

Asta după ce, la iniţiativa vicepreşedintelului Tania Bogdan, consilierii judeţeni luaseră decizia de a retrage de pe ordinea de zi proiectul, la precedenta şedinţă a forului deliberativ judeţean, în ideea că se va decide reevaluarea preţurilor apartamentelor, al căror valoare porneşte de la 152 de lei şi ajunge până „exorbitanta” sumă de 17.000 de lei. Toate luările de poziţie s-au dovedit, astfel, doar vorbe în vânt, pentru că s-a votat executarea hotărârii judecătoreşti, dar nu se ştie dacă locuinţele vor fi vândute la preţuri derizorii sau acestea vor fi reevaluate la un preţ apropiat de cel al pieţii, aşa cum este normal. „Sentinţa judecătorească va fi pusă în executare, dar numai după ce vor fi analizate toate hotărârile Consiliului Judeţului, ce privesc această problemă”, a încercat o explicaţie Eugen Chebac, preşedintele CJ Galaţi.

O afacere „penală”

Consilierii judeţeni consideră că au făcut ce ţinea de ei în această problemă şi pasează acum responsabilitatea în curtea aparatului de specialitate al Consiliului Judeţului, pentru executarea sentinţei judecătoreşti.

Problema de fond a rămas, astfel, nerezolvată, pentru că mai bine de jumătate dintre chiriaşi, printre care se numără judecători şi funcţionari publici, doresc ca apartamentele să le fie vândute la preţuri de chilipir, în timp ce restul şi-au dat acordul să cumpere locuinţele la un preţ reevaluat.

Judecătoria Galaţi a stabilit ca, din luna aprilie, Consiliul Judeţului să plătească daune de 50 de lei pe zi pentru fiecare chiriaş, până la punerea în executare a hotărârii judecătoreşti. Pe de altă parte, aleşii judeţeni vor fi puşi în situaţia de a fi reclamaţi penal şi de a plăti din propriile buzunare despăgubirile, dacă Curtea de Conturi va decide că vânzarea apartamentelor nu s-a făcut la un preţ rezonabil.

nepasadegalati.ro

dcp100168 · March 13, 2012

Jaf la CJ Galaţi - Apartamente de lux pentru stâlpii societăţii

* Trei conflicte de interese în adoptarea Hotărârii de Consiliul Judeţean (HCJ nr.280/2003) care a deschis calea procesului de vânzare a apartamentelor din patrimoniul public către „specialiştii” judeţului

* Directorul de la Patrimoniu, Constantin Cristea, de acord ca CJ Galaţi să-i vândă un apartament

* Preşedintele Dan Lilion Gogoncea de la CJ dă, preşedintele Dan Lilion Gogoncea de la Camera de Comerţ primeşte

* Consilierul judeţean Valentin Huciu a votat pentru propriul apartament

* Hotărâre nulă de drept, dovada care a îngenuncheat CJ Galaţi în instanţă

Cazul celor 37 de apartamente din proprietatea CJ Galaţi care riscă să ajungă la preţuri de nimic pe mâna unor „specialişti cu perspectivă” în care grosul e format din funcţionari publici, magistraţi, foşti şi actuali directori de instituţii este un exemplu de cum, sub o aparentă legalitate, proprietatea publică este pur şi simplu jefuită tocmai de cei care, într-un fel sau altul, erau consideraţi „stâlpii societăţii”. Ani la rând, în interiorul CJ Galaţi s-a format un lanţ de interese cu ramificaţii în toate structurile de putere locală. Pas cu pas, „specialiştii” s-au apropiat de obiectivul de a-şi însuşi avutul public în faţa unui aparat al CJ Galaţi infestat de jocuri de interese şi incapabil să se apere coerent în faţa unor astfel de atacuri.

Deschidem în paginile ziarului nostru o serie de materiale prin care vom încerca să demontăm, măcar în parte, atât cât ne permit mijloacele jurnalistice, acest mecanism în care disiparea responsabilităţii, portiţele legale şi incoerenţa administrativă au fost folosite în scopuri personale dintre cele mai egoiste.

În episodul de astăzi vom vorbi despre circumstanţele în care a fost adoptată Hotărârea CJ Galaţi nr.280/2003, actul prin care s-a deschis practic „Cutia Pandorei” în şirul de procese în care este acum implicat CJ Galaţi.

Case pentru „specialiştii” poporului

Ideea de a pune mâna pe apartamentele de intervenţie ale CJ Galaţi le-a venit unor „specialişti de bine” plecând de la prevederile Legii 85/1992 privind vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului, actul normativ prin care mulţi dintre români au devenit proprietari pe „cutiile de chibrituri” în care locuiau la preţuri ce vizau un anumit grad de protecţie socială. Dar în Galaţi miza nu a fost numai pe „cutii de chibrituri”, ci şi pe apartamentele din buricul târgului, de la blocurile V2, V3, V5, B4, L, Delta, A16.

Apartamentele au intrat în proprietatea CJ Galați în perioada 1993 – 1999, ele fiind repartizate ca locuinţe de intervenţie, atât unor funcţionari din aparatul administrativ, cât şi unor instituţii locale în baza unui regulament aprobat în 1993, în perioada în care la conducerea CJ Galaţi se afla Răsvan Angheluţă. Până în 2003, în plin mandat de preşedinte al lui Dan Lilion Gogoncea, unii dintre chiriaşi au început să tragă sforile pentru ca apartamentele CJ Galaţi să le fie vândute. Existau însă unele obstacole: pe de o parte, apartamentele se aflau în proprietatea publică a judeţului şi nu puteau fi vândute precum bunurile din proprietatea privată. În al doilea rând, clasificarea ca apartamente de intervenţie însemna, de asemenea, că nu pot fi vândute.

"O simplă formalitate"

Situaţia şi-a găsit rezolvarea după ce, la nivelul CJ Galaţi, s-a luat decizia politică de a vinde, fără prea mult zgomot, apartamentele. În martie 2003, la Registratura CJ Galaţi a fost înaintat sub semnătura consilierul judeţean George Kramer proiectul de hotărâre „Privind trecerea unor apartamente din proprietatea publică a CJ Galaţi în proprietatea privată a CJ Galaţi în vederea vânzării către actualii chiriaşi”.

Dar ziua cea mare a fost pe 30 iulie 2003, în şedinţa de CJ Galaţi. Trecerea apartamentelor din proprietatea publică în proprietatea privată nu era pe ordinea de zi, dar chiar preşedintele CJ Galaţi de la acea vreme, Dan Lilion Gogoncea, a rezolvat problema printr-o diversiune nu lipsită de ingeniozitate: Pasul 1 - Pe ordinea de zi anunţată public s-a introdus la punctul 1 un proiect prin care o serie de locuinţe erau trecute din proprietatea publică a judeţului Galaţi în proprietatea publică a municipiului Galaţi (pentru cine întreba era vorba tot de repartizarea unor locuinţe de intervenţie – n.r.); iar la punctul 10 a fost introdus un proiect prin care erau trecute din proprietatea publică în proprietatea privată imobilele CJ Galaţi de pe str.Eroilor, precum şi a bl.V3, unde funcţiona Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi (oficial, chichiţe administrative pentru garantarea unor viitoare împrumuturi – n.r.).

Pasul 2 – Preşedintele Dan Lilion Gogoncea propune modificarea ordinii de zi şi, printre altele, retrage proiectele de la punctul 1 şi punctul 10 şi în loc propune, chiar dacă nu avea nici o legătură, să se ia în discuţie proiectul de hotărâre prezentat de George Kramer. Astfel, hotărârea-cheie ajunge să fie supusă la vot în CJ Galaţi fără ca măcar acest lucru să fie anterior adus la cunoştinţa publicului larg, aşa cum cere legea.

Pasul 3 – Proiectul de hotărâre este supus aprobării în forma următoare: „Art.1 Se trec din proprietatea publică a judeţului Galaţi şi administrarea CJ Galaţi în proprietatea privată a judeţului Galaţi şi administrarea CJ Galaţi locuinţele prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.562/15.02.2002, privind atestarea domeniului public al judeţului Galaţi (…) la anexa 1, pct.217 – 223. Art.2 Apartamentele prevăzute la art.1 al prezentei hotărâri pot fi scoase la vânzare cu respectarea dispoziţiilor legale.”

Pentru cunoscători, „anexa 1, pct.217 – 223” înseamnă tocmai cele 65 de apartamente de la blocurile V2, V3, V5, B4, L, Delta, A16, dintre care 37 sunt acum revendicate de chiriaşi! Chiar dacă ulterior conducerea CJ Galaţi a declarat că nu era neapărat obligată să vândă apartamentelor către chiriaşi, atât titlul hotărârii, cât şi stenograma şedinţei de CJ Galaţi nu lasă prea multe semne de îndoială în privinţa angajamentelor luate. După ce consilierul Eugen-Florin Renea a menţionat că se doreşte prioritatea chiriaşilor la cumpărare, preşedintele CJ Galaţi, Dan Lilion Gogoncea, a promis că se va elabora o procedură pe care o va supune discuţiei consiliilor din toate comisiile. Cu aceste singure comentarii, proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate!

Apartamente după interes

HCJ nr.280/2003 a avut un rol important în cursul proceselor desfăşurate între CJ Galaţi şi chiriaşi pentru că, în virtutea acestui act, instanţele au reţinut că locuinţele în cauză nu numai că au trecut în domeniul privat ci şi că nu mai aveau regimul de locuinţe de intervenţie şi prin urmare a devenit automat obligatorie vânzarea locuinţelor către chiriaşi conform Legii nr.85/1992.

Din păcate, din 2008, de când a început şirul de procese pierdute pe bandă de CJ Galaţi şi până în prezent se pare că nimeni nu a verificat mai în detaliu legalitatea HCJ nr.280/2003.

Dacă s-ar fi făcut asta, s-ar fi putut constata cel puţin trei conflicte de interese printre persoanele care au participat la luarea deciziilor ce au dus în final la aprobarea hotărârii de CJ. Aici se cuvine să facem precizarea că, înainte cu două luni şi jumătate de supunerea la vot a HCJ nr.280/2003, intra în vigoare „Legea anticorupţie” - Legea nr.161/2003, prin care erau reglementate inclusiv conflictele de interese şi incompatibilităţile consilierilor judeţeni şi ale funcţionarilor publici.

Din patrimoniul public în patrimoniul personal

Primul caz de conflict de interese îl priveşte pe directorul general al Direcţiei Patrimoniu al CJ Galaţi, Constantin Cristea, care, deşi în iulie 2003 se număra printre chiriaşii CJ Galaţi, a participat la întocmirea „Raportului de specialitate” ce a stat ulterior la baza hotărârii de CJ, fapt dovedit de semnătura sa pe documentul respectiv. Conform art.79 din Legea 161/2003, directorul CJ nu ar fi trebuit să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor în condiţiile în care avea un interes patrimonial.

„În situaţia în care există un conflict de interese, funcţionarul este obligat să se abţină de la (…) participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct”, se arată în art.79. În locul lui Constantin Cristea ar fi trebuit să fie desemnat un alt funcţionar care să asigure întocmirea cu imparţialitate a „Raportului de specialitate”. Acest lucru nu numai că nu s-a întâmplat, dar directorul Direcţiei Patrimoniu, Constantin Cristea, a dat în judecată CJ Galaţi pentru a cumpăra la preţul de 1.516 lei (cam jumătate de cupon la „Rabla”) apartamentul cu trei camere în care locuia.

Ca de la preşedinte la preşedinte

Conflicte de interese au existat şi la nivelul consilierilor judeţeni. Unul dintre ele este referitor chiar la preşedintele CJ Galaţi, Dan Lilion Gogoncea, iar al doilea poate fi identificat la consilierul judeţean Valentin Huciu. Potrivit art.77 din Legea 161/2003 coroborat cu art.47 din Legea administraţiei publice locale Legea nr.215/2001, preşedintelui de consiliu judeţean i se interzice să ia parte la deliberarea şi adoptarea hotărârilor în care are un interes patrimonial faţă de problema supusă dezbaterii.

În cazul de faţă, în iulie 2003, Dan Lilion Gogoncea era atât preşedintele CJ Galaţi, cât şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industria Alimentară Galaţi - organizaţie căreia i-au fost repartizate două apartamente din proprietatea publică a judeţului Galaţi. În mod normal, Dan Lilion Gogoncea ar fi trebuit să anunţe existenţa unui potenţial conflict şi de interese şi să se abţină de la dezbaterea hotărârii şi de la vot. Procesul verbal al şedinţei de CJ indică faptul că nu a făcut acest lucru. Potrivit legii, hotărârile adoptate prin încălcarea prevederilor amintite sunt nule de drept, iar nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ, acţiunea putând fi introdusă de orice persoană interesată.

Votul şi apartamentul

Dacă în cazul potenţialului conflict de interese ce-l priveşte pe Dan Lilion Gogoncea s-ar putea în extremis considera că nu a avut un interes patrimonial deoarece el, ca persoană, nu ar beneficia direct de urma vânzării apartamentelor, în cazul consilierului judeţean Valentin Huciu, conflictul de interese este conturat fără nici un fel de dubiu. Mai exact, în iulie 2003, Huciu avea deopotrivă calitatea de consilier judeţean şi calitatea de chiriaş al CJ Galaţi. Potrivit Legii 161/2003, dat fiind faptul că avea un interes patrimonial, ar fi trebuit să se abţină de la votarea hotărârii HCJ nr.280/2003 care îi deschidea calea să achiziţioneze apartamentul cu două camere de la V5 în care locuia.

Nu numai că nu a făcut acest lucru, dar şi-a dovedit pe deplin şi interesul patrimonial prin faptul că, la rândul său, a dat în judecată CJ Galaţi. Numai că, potrivit prevederilor art.47 şi art.110 din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, prin participarea la vot a consilierului judeţean aflat în conflict de interese, hotărârea HCJ nr.280/2003 este nulă de drept. Şi în acest caz nulitatea hotărârii ar trebui constatată de instanţa de contencios administrativ. Desigur, dacă HCJ nr.280/2003 ar fi nulă de drept, asta ar însemna că cele 65 de apartamente ale CJ Galaţi sunt încă parte a domeniului public al judeţului Galaţi, iar în această calitate sunt „inalienabile (nu pot fi înstrăinate), insesizabile (nu pot fi executate silit) şi imprescriptibile (valabile totdeauna)”. Pe scurt, nu pot face obiect de târguială între CJ Galaţi şi chiriaşi.

În pregătire

În episodul următor al investigaţiei "Filiera Apartamentul" vom analiza modul în care la nivelul CJ Galaţi s-a făcut repartizarea apartamentelor de intervenţie şi modul în care au fost respectate regulamentele ce au stat la baza acestui tip de acţiuni.

viata-libera.ro

riaji · March 15, 2012

Si cine ii opreste pe cei din CJ si pe magistrati sa-si faca treaba acum..?

dcp100168 · March 15, 2012

„Afacerea Apartamentul” (II) - Regulament pentru liniştea chiriaşilor-căpuşă!

* Un act de acum două decenii, baza în care s-a făcut repartizarea apartamentelor revendicate astăzi de 37 de chiriaşi de lux ai CJ Galaţi * Instituţiile propun, preşedintele judeţului face repartizarea finală * Proprietăţi uitate, clauze neglijate, contracte expirate *

Hotărârea HCJ nr.280/2003 a deschis calea ca 65 de apartamente ale CJ Galaţi să fie trecute din proprietatea publică în proprietatea privată a judeţului cu posibilitatea de a fi vândute. Mai departe, după cum se ştie, 37 de chiriaşi (din 65) – „specialişti” ai judeţului - au dat CJ Galaţi în judecată pentru a intra în posesia apartamentelor la preţuri derizorii. Dar înainte de hotărârea din 2003 a fost „Regulamentul”! Regulamentul privind repartizarea apartamentelor stabilit înainte cu zece ani! Cum, cine şi în ce condiţii a aplicat acest „Regulament” aflaţi în episodul de astăzi al investigaţiei „Filiera Apartamentul”.

La mâna preşedintelui

Chiar dacă cele 65 de apartamente au fost dobândite efectiv de CJ Galaţi pe măsură ce ele erau finalizate, între 1993 – 1999, Regulamentul privind modul de repartizare a locuinţelor de intervenţie a fost stabilit încă din anul 1993 (Decizia nr.95/1993 a Delegaţiei Permanente a CJ Galaţi, completată prin Decizia nr.115/1993 şi Decizia nr.122/1993) şi e valabil şi astăzi. În acest Regulament, la punctul 3, a fost prezentată lista cu unităţile bugetare (practic, tot ce însemna la vremea respectivă instituţie publică) cărora li se puteau repartiza locuinţe de intervenţie (într-un număr maxim prestabilit), precum şi modul de repartizare, condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească specialiştii – chiriaşi şi clauze privind valabilitatea contractelor de închiriere. Analizând acest regulament se constată că, deşi propunerile veneau, teoretic, din partea unităţilor bugetare, apartamentele se aflau în mâna preşedintelui judeţului: „repartizarea finală se va face de către Preşedintele CJ Galaţi” (pct.4 din „Regulament”). Iar mâna preşedintelui CJ Galaţi, Dan Lilion Gogoncea, a fost destul de largă inclusiv cu Camera de Comerţ şi Industrie Alimentară Galaţi, al cărei preşedinte era. Astfel, deşi CCIA Galaţi nu este o unitate bugetară, ci o organizaţie neguvernamentală, a primit din fondul CJ Galaţi două apartamente de intervenţie, unul cu trei camere la bl.L şi un apartament cu două camere la bl.B4. Nimeni din CJ Galaţi nu a avut şi nu are nimic împotrivă.

„Specialişti” pentru viitorul judeţului

În ceea ce priveşte repartizarea nominală a locuinţelor de intervenţie, condiţiile specificate în „Regulament” au un caracter pur general. Persoana în cauză trebuia doar „să fie specialist în domeniul necesar activităţii prezente cât şi în perspectivă” şi „să nu aibă locuinţă cu chirie sau proprietate în localitatea unde este situată „locuinţa de intervenţie””. După cum se observă nu erau fixate niciun fel de criterii de departajare, punctaje profesionale, nu se specifică necesitatea unor anchete sociale etc. Pur şi simplu, totul era lăsat conform pct.4 din „Regulament” la mâna preşedintelui CJ Galaţi. Adică, în ordinea mandatelor: Răsvan Angheluţă, Dan Lilion Gogoncea şi Eugen Durbacă. Actualul preşedinte CJ Galaţi, Eugen Chebac, chiar dacă acum pare o victimă a împrejurărilor şi moştenitorul procesului cu cei 37 de chiriaşi din 65, nu a fost nici el străin de ce s-a întâmplat cu apartamentele de intervenţie. Între 2000 şi 2005 a fost consilier judeţean, şeful Comisiei Buget – Finanţe şi Patrimoniu al CJ Galaţi şi membru al Delegaţiei Permanente a CJ Galaţi, iar în perioada 2005 – 2008 a fost vicepreşedinte al CJ Galaţi.

Situaţie locativă pe proprie răspundere

Plecând, totuşi, de la premiza că, de-a lungul timpului, preşedinţii CJ Galaţi au aplicat „Regulamentul” cu bună-credinţă şi nu mergând pe simpatii personale, afinităţi de partid sau afaceri, vom constata în cele ce urmează că, în litera „Regulamentului”, nu toţi „specialiştii” ce au ajuns în apartamentele CJ Galaţi se încadrau pe deplin, aparent cel puţin, în criteriile de selecţie fixate. La punctul 7 din „Regulament” se menţionează că solicitantul locuinţei de intervenţie va da o declaraţie pe proprie răspundere sub sancţiunea nulităţii contractului de închiriere din care să rezulte că nu are locuinţă cu chirie sau în proprietate în Galaţi. De asemenea, în „Regulament” se precizează că „locuinţele de intervenţie nu se pot vinde, iar contractul de închiriere este valabil pe perioada cât este angajatul unităţii care l-a propus sau al altei unităţi prevăzute la punctul 3 de mai sus, unde s-a transferat în interesul serviciului”. Dacă este să ne raportăm la momentul iulie 2003, când CJ Galaţi a emis Hotărârea nr.280/2003 ce a trecut apartamentele din proprietatea publică în proprietatea privată şi a deschis calea spre vânzarea lor ulterioară, pe parcursul investigaţiei noastre am constatat că nu toţi chiriaşii au respectat condiţiile din „Regulament”.

Potrivit „Declaraţiilor de avere”, cel puţin unii dintre chiriaşi nu erau deloc străini de o serie de proprietăţi din Galaţi: Simona Bacsin, judecător, Curtea de Apel Galaţi – deţine o cotă parte dintr-un apartament de 74 mp, dobândit prin moştenire în 1994. A dat în judecată CJ Galaţi pentru a cumpăra un apartament cu trei camere de 75 mp la bl.Delta (preţ de deviz 1.067 lei). Liliana Alina Savin, judecător, Curtea de Apel Galaţi – a dobândit în 2002 un apartament de 59 mp, prin vânzare-cumpărare, împreună cu soţul ei, Constantin Savin, care este şi avocatul celor 37 de persoane care au dat în judecată CJ Galaţi pentru a cumpăra apartamentele. Alina Savin are pretenţii la un apartament cu două camere, 55 mp, la bl.Delta (preţ de deviz 854 lei) Lidia Gabriela Nica, fost director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în prezent director adjunct la aceeaşi instituţie, deţine din 2001 o „casă de vacanţă” de 120 mp la Şendreni – Galaţi. În evidenţele CJ Galaţi figurează drept chiriaşă într-un apartament de 75 mp la V2. L.Nica nu a dat (deocamdată) în judecată CJ Galaţi pentru a cumpăra şi locuinţa în care stă cu chirie. Gabriela Dragomir deţine din 1995 un apartament de 61 mp într-un bloc de pe str. Domnească şi o cotă parte dintr-o casă de locuit de 66,7 mp de pe str.Instrucţiei. Potrivit datelor furnizate de CJ Galaţi i-a fost repartizat un apartament la blocul V3 pentru că avea calitatea de consilier judeţean. În prezent, Gabriela Dragomir nu mai este consilier judeţean, nu a eliberat apartamentul, dar nici nu a dat (deocamdată) în judecată CJ Galaţi pentru a dobândi apartamentul; Dumitru Buţurcă, director în cadrul APIA Galaţi, deţine, din 2005, o cotă parte dintr-o casă de 130 mp situată în Galaţi. De asemenea, deţine din 1992 un spaţiu comercial de 51 mp, tot în Galaţi. D. Buţurcă a dat în judecată CJ Galaţi pentru a dobândi un apartament de trei camere, la V3 (preţ de deviz 16.575 lei). Potrivit Regulamentului, dat fiind faptul că persoanele de mai sus mai deţin o proprietate în Galaţi, contractele lor ar trebui să devină nule. Desigur, nulitatea acestor contracte ar trebui constatată şi de CJ Galaţi.

Chiriaşi de carieră

Potrivit regulamentului de repartizare a locuinţelor de intervenţie, chiriaşii se obligă ca la încetarea contractului de muncă, fie prin pensionare, fie din motive de altă natură, să elibereze în termen de 90 de zile locuinţa pe care o ocupă. Lucrul acesta nu l-a făcut nici Ion Căşuneanu – fost comandat al Garnizoanei Galaţi, nici Adrian Chivu, fost comandant la Protecţia Civilă. Cei doi au dat în schimb în judecată CJ Galaţi pentru dobândirea apartamentelor în care locuiesc. Lui Ion Căşuneanu ar trebui să-i revină un apartament de trei camere la bl.L (preţ de deviz 1.596 lei), în timp ce Adrian Chivu ar putea să se aleagă cu un apartament de două camere la bl.Delta (preţ de deviz 885 lei). Regulamentul de atribuire a locuinţelor mai prevede că, „în cazul în care încetează raporturile de muncă cu cei care deţin locuinţele de intervenţie, unităţile sunt obligate în termen de cinci zile de la data încetării raporturilor de muncă să comunice CJ Galaţi despre aceasta. Necomunicarea în termen a încetării raporturilor de muncă cu cei care deţin locuinţele de intervenţie anulează dreptul unităţilor respective de a solicita locuinţa pentru a fi repartizată altei persoane”. De aceste prevederi par a nu se fi sinchisit nici Garnizoana, nici Protecţia Civilă, nici măcar CJ Galaţi.

Afinităţi politice cu efect artistic

În situaţii controversate vizavi de soarta apartamentelor de intervenţie se mai află şi Răzvan Avram şi Adelina Hristea (Drugan). Primului dintre ei i-a fost repartizat un apartament cu patru camere la bl.Delta. Iniţial, apartamentul ar fi trebuit să servească drept apartament de intervenţie pentru Teatrul Dramatic, dar calitatea lui Răzvan Avram de director al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” pare a fi cântărit din punct de vedere artistic mai mult în ochii preşedintelui CJ Galaţi, Eugen Durbacă. Reprezentaţia directorială a lui Răzvan Avram s-a încheiat în 2010, odată cu schimbarea raporturilor politice din cadrul CJ Galaţi. Dar contractul de închiriere al fostului director merge înainte, chiar dacă ar fi trebuit să înceteze demult. Dar cel puţin, Avram nu a solicitat (deocamdată) să devină şi proprietarul apartamentului. Într-o situaţie oarecum asemănătoare se află şi Adelina Hristea (Drugan). Calităţile de specialistă i-au ieşit la iveală odată cu funcţia de consilier judeţean. Performanţa în administraţie i-a adus şi repartizarea unui apartament cu două camere la bl.L. Nu a dat în judecată CJ Galaţi, dar şi-a păstrat calitatea de chiriaşă, deşi calitatea de consilier judeţean i-a expirat demult.

Uite chiriaşul, nu e specialistul

În legătură cu valabilitatea contractelor de închiriere mai persistă şi alte semne de întrebare. De exemplu, numiţilor Lică Munteanu, Răzvan Olaru şi Emil Naie le-au fost repartizate apartamente din proprietatea publică pentru că ocupau diverse posturi de funcţionari (consilieri) în cadrul aparatului CJ Galaţi. De asemenea, Cătălin Vasiliu a primit un apartament în calitatea sa de funcţionar la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi. Niciunul dintre funcţionarii amintiţi nu mai figurează pe site-urile instituţiilor în numele cărora au primit apartamentele în cauză, dar ei figurează în continuare drept chiriaşi. Munteanu, Olaru şi Nae au dat în judecată CJ Galaţi pentru a dobândi apartamentele în care stau. Nu este foarte clară nici situaţia Constantinei Lăzărescu, ce a primit un apartament în calitate de consilier la Primăria Galaţi.

Ea se regăseşte, într-adevăr, pe site-ul Primărie Galaţi, dar în mod destul de straniu, din 2008 şi până în prezent, în dreptul ei nu a fost postată nicio declaraţie de avere sau de interese. Toate cele prezentate mai sus pot reprezenta indicii că, deşi CJ Galaţi s-a angajat într-un proces ce ţine de mai bine de patru ani cu o parte dintre chiriaşi, nu a depus eforturi suficiente pentru a verifica şi conformitatea încheierii contractelor sau a celor declarate de chiriaşi. Desigur, noi nu am putut prezenta decât informaţiile cu caracter public, disponibile la instituţiile publice. „Gurile rele” spun că unele persoane, din greşeală sau cu bunăştiinţă, au omis din declaraţii unele aspecte referitoare la bunurile imobiliare deţinute sau situaţia locativă pe care o aveau la un moment dat… Verificarea unora dintre informaţii depăşeşte sfera jurnalismului. Dar, cu siguranţă, există instituţii abilitate care dispun de mijloace specifice de investigaţie mai complexe, mai ample şi mai precise decât cele de care dispune un jurnalist. Totul e ca instituţiile respective să se întrebuinţeze în identificarea eventualelor ilegalităţi.

viata-libera.ro

dcp100168 · March 20, 2012

„Filiera Apartamentul” - Lanţul intereselor şi insurecţia chiriaşilor

Administraţia judeţului, după chipul şi asemănarea funcţionarilor cu apetit pentru avuţia publică

Justiţie definitivă şi irevocabilă cu răspundere limitată

CJ Galaţi, sufocat de „specialiştii” din magistratură, armată sau conducerea unor instituţii deconcentrate

Protecţie socială pentru chiriaşi de lux

Parcursul în instanţă al CJ Galaţi în procesul cu cei 37 de chiriaşi a fost unul al eşecurilor. Prin sentinţa civilă nr.9676/16.12.2008 Judecătoria Galaţi obliga CJ Galaţi să vândă apartamentele chiriaşilor, decizia fiind întărită în apel de Tribunalul Buzău şi la recurs de Curtea de Apel Ploieşti. Punctul slab a fost Hotărârea CJ Galaţi nr.280/2003, prin care apartamentele au fost trecute din domeniul public în domeniu privat „în scopul vânzării lor către actualii chiriaşi”. Contestarea executării unei hotărâri irevocabile nu pare în prezent decât să prelungească agonia imobiliară a CJ Galaţi.

Cine sunt, totuşi, „specialiştii” în cauză, cum au ajuns chiriaşi şi ce au ei de câştigat? Analizând acest caz, din start se remarcă apetenţa funcţionarilor publici pentru însuşirea bunurilor publice. Nu mai puţin de 18 funcţionari din CJ Galaţi se războiesc cu propria instituţie pentru a pune mâna pe apartamente. Astfel, nu este de mirare că CJ Galaţi este „orb” în faţa aspectelor controversate legate de repartizarea locuinţelor. HCJ nr.280/2003 musteşte de conflicte de interese, atât pe partea Raportului de specialitate, cât şi pe modul de aprobare în plen. La capitolul criterii de repartizare a apartamentelor, CJ Galaţi nu este în măsură să indice decât un „Regulament” ce lasă loc arbitrarului, aprobat acum două decenii de Delegaţia Permanentă a CJ Galaţi (Decizia nr.95/1993 cu completările ulterioare). Nu ni s-a spus însă că „Regulamentul” a şi fost supus votului plenului CJ Galaţi, chiar dacă, potrivit legii, fiind vorba de patrimoniul judeţului, era nevoie de aprobarea a cel puţin două treimi din numărul consilierilor. Prin urmare, înainte de a se vorbi de drepturile chiriaşilor în baza Legii nr.85/1992 privind vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului, poate că ar trebui (re)verificat dacă „specialiştii” în cauză au căpătat în mod legal statul de chiriaşi.

Chiriaşi pe bandă la CJ Galaţi

Printre funcţionarii care au luat locuinţe se numără directori, consilieri superiori, dar şi simpli consilieri asistenţi. Alături de funcţionari s-au găsit destui „specialişti” şi în magistratură, armată sau instituţiile deconcentrate. Iată care a fost repartizarea apartamentelor, cine beneficiază de ele şi care sunt preţurile de deviz la care, teoretic, potrivit instanţei de judecată, ar trebui vândute apartamentele.

În blocul A16, str.Basarabiei, nr.55, cu apartamente ce au un preţ de deviz cuprins între 2.076 lei şi 2.750 lei, se plătesc chirii cuprinse între 91 şi 135 de lei: Angela Dancea (Ignat), apartament cu o cameră, are un venit declarat de 13.098 lei, la care se adaugă salariul soţului, angajat la IPJ Galaţi, de 15.653 lei; Geanina Dragomir Crăciun şi Victoria Ioniţă, apartamente cu două camere, venituri declarate de 18.312 lei, respectiv de 16.000 lei; Lică Munteanu şi Emil Naie, ambilor le-au fost repartizate apartamentele cu două camere, dar în prezent nu mai figurează ca funcţionari ai CJ Galaţi.

În blocul B4, Piaţa Centrală, preţurile de deviz sunt cuprinse între 157 lei şi 167 lei, iar chiriile sunt cuprinse între 113 lei şi 116 lei. Sunt numai apartamente cu două camere: Cătălina Căpăţână, consilier juridic al CJ Galaţi, declară venituri de 13.100 lei la care se adaugă salariul „confidenţial” al soţului, angajat la AFDJ Galaţi; Iuliana Constantinescu, consilier asistent CJ Galaţi, venit – 10.821 lei; Paul Buţa – i-a fost repartizat un apartament în calitate de actor al Teatrului Muzical; Maria Aghache, consilier superior, venituri declarate de 29.573 lei, la care se adaugă 4.245 lei obţinuţi în calitate de economist la Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară; Mariana Beraru, consilier la Direcţia de Dezvoltare Regională a CJ Galaţi, declară venituri de 15.801 lei la care se adaugă veniturile soţului, angajat la Damen, de 19.800 lei.

În blocul L, str.Mr.Iancu Fotea, nr.3, au fost repartizate apartamente cu o cameră, două sau trei, cu preţuri de deviz cuprinse între 826 lei şi 1.596 lei. Chiriile sunt cuprinse între 82 lei şi 184 lei: Laura Angheluţă, director executiv la Direcţia de Dezvoltare Regională a CJ Galaţi, declară venituri de 27.247 lei. În declaraţia de avere figurează ca deţinând cinci la sută din firma RO Consult, o firmă ce a beneficiat de contracte în valoare de 360.637 lei, încheiate prin procedura achiziţiei directe, cu primăriile din T.Vladimirescu, Munteni, Corni, Lieşti, Scânteieşti. Numai că, potrivit datelor ONRC actualizate, Laura Angheluţă nu mai figurează ca acţionar în cadrul firmei. Unicul acţionar al RO Consult este… Dan Lilion Gogoncea! Coincidenţă, Laura Angheluţă a primit un apartament ce iniţial fusese repartizat Universităţii „Dunărea de Jos”, taman când preşedintele CJ Galaţi era Dan Lilion Gogoncea. Aurelia Domniţeanu, director executiv adjunct al Direcţiei de Dezvoltare Regională, revendică un apartament cu o cameră ce pe timpuri revenea tot Universităţii. Veniturile obţinute sunt de 25.330 lei. Asiza Ionescu, consilier în aparatul CJ Galaţi, obţine venituri de 23.214 lei la care se adaugă veniturile de 49.200 lei, obţinute de soţul ei la Arcelor Mittal; Ion Căşuneanu, ex-comandant al Garnizoanei Galaţi, este chiriaş într-un apartament de trei camere; Constantin Cristea, director executiv al Direcţiei Patrimoniu a CJ Galaţi, locuieşte cu chirie într-un apartament cu trei camere, dar mai deţine un teren intravilan de 880 mp la Tuluceşti, achiziţionat în 2009. Cristea declară venituri de 35.000 lei la care se adaugă veniturile soţiei, de 30.000 lei, angajată la ICEPRONAV.

Nucleul dur

Blocul Delta, str.Maior Iancu Fotea, nr.4, este, de departe, „nucleul dur” al chiriaşilor-specialişti. Blocul are 15 apartamente, cu două, trei şi patru camere, cu preţuri de deviz cuprinse între „fabuloasele” sume de 467 lei şi 1.450 lei. Chiriile sunt şi ele pe măsură, cuprinse între 114 lei şi 159 lei. Cu excepţia a doi chiriaşi, restul locatarilor de pe scară au dat CJ Galaţi în judecată pentru a cumpăra apartamentele în care stau: Ionel Sandu şi Lucian Andrei, câte un apartament cu două camere, teoretic figurează în evidenţele CJ Galaţi ca ofiţeri la Garnizoana Galaţi; Mihaela Lungu a obţinut un apartament cu două camere în calitate de medic angajat la Direcţia Sanitară; Adrian Chivu, ex-comandant la Protecţia Civilă, apartament cu două camere; Constantina Lăzărescu, consilier al Primăriei Galaţi, care nu are postată declaraţia de avere pe site-ul instituţiei; Florin Meleacă, judecător, vicepreşedinte al Tribunalului Galaţi, este chiriaş într-un apartament cu două camere. Deşi a dat CJ Galaţi în judecată pentru a cumpăra apartamentul în care locuieşte, nu are de gând să stea toată cariera la bloc. Cu venituri de 89.265 lei şi-a permis să cumpere un teren de 284 mp tot în zona centrală, pe str.Eminescu, unde probabil că, în viitor vom vedea „răsărind” şi o vilă; Alina Savin, judecător la Curtea de Apel Galaţi, deşi are un apartament în Galaţi cumpărat în 2002, a dobândit şi un apartament cu două camere de la CJ Galaţi pe care îl vrea şi în proprietate. Are venituri de 185.051 lei, la care se adaugă şi veniturile soţului, Constatin Savin, de 196.000 lei. O parte din veniturile soţului au fost obţinute chiar de pe urma procesului cu CJ Galaţi, în calitate de apărător al „specialiştilor” care au dat judeţul în judecată; Gabrielei Enache şi lui Nicolae Mantu le-a fost repartizat câte un apartament cu două camere, în contul locuinţelor alocate angajaţilor Teatrului Muzical; Moştenitorii senatorului Costel Gheorghiu au dat CJ Galaţi în judecată pentru a obţine în proprietate un apartament cu patru camere; Angel Iancu, a obţinut un apartament cu trei camere în calitate de angajat al Regiei Pieţelor; Simona Bacsin, judecător la Curtea de Apel Galaţi a moştenit în 1994 un apartament în Galaţi, dar ar dori să „moştenească” ceva şi din averea publică a judeţului, respectiv un apartament cu trei camere. Bacsin a achiziţionat o cotă parte şi dintr-un teren extravilan de 5.000 mp la Soveja. Veniturile conform ultimei declaraţii de avere sunt de 117.991 lei, la care se adaugă veniturile soţului care a obţinut de pe urma unei societăţi comerciale 105.940 lei. Eugen Mortu, judecător la Tribunalul Galaţi, doreşte să cumpere un apartament cu trei camere. Această proprietate s-ar adăuga apartamentului cumpărat la Făurei, în 1992, şi casei moştenite în localitatea Jugureanu. Eugen Mortu declară venituri de 60.000 lei, la care se adaugă veniturile de 20.000 lei, obţinute ca educatoare de soţia sa.

Apartamente pe alese

Patru dintre protagoniştii procesului dintre CJ Galaţi şi chiriaşi locuiesc în apartamente cu trei camere din blocul V3, str.Tecuci, nr.5, ce au preţuri de deviz în jurul sumei de 17.000 lei, iar chiria de 177-181 lei: Dumitru Buţurcă, director în cadrul APIA Galaţi, a obţinut apartamentul pe când lucra la Direcţia Agricolă Galaţi. În declaraţia de avere figurează cu o casă şi un spaţiu comercial în Galaţi, însă susţine că bunurile imobiliare sunt în Cudalbi şi că s-a creat o confuzie prin modul în care s-a publicat declaraţia sa pe site-ul APIA Galaţi. În acelaşi timp, nu-i nicio confuzie în privinţa veniturilor de 34.624 lei pe care le-a obţinut, la care se adaugă veniturile soţiei, de 14.400 lei, ca administrator al unei societăţi; Carmen Şchiopu, medic, a obţinut un apartament în contul locuinţelor repartizate Direcţiei Sanitare Galaţi; Eugenia Pufu, şef de serviciu în cadrul CJ Galaţi, declară venituri de 27.278 lei la care se adaugă veniturile „conform fişei fiscale” obţinute de soţul ei, ofiţer în cadrul IPJ Galaţi; Olaru Răzvan a primit un apartament în calitate de consilier în aparatul CJ Galaţi, dar în prezent nu mai figurează ca funcţionar în cadrul instituţiei. A rămas însă ataşat de locuinţa ce i-a fost repartizată.

Ultimii chiriaşi care se războiesc cu CJ Galaţi pentru a obţine apartamentele în care locuiesc sunt din blocul V5, str.Tecuci, nr.6, unde o locuinţă ar fi la preţ de deviz cuprinsă între 2.341 lei şi 4.542 lei, iar chiriile plătite sunt între 86 lei şi 135 lei: Benone Fuică, judecător la Curtea de Apel Galaţi, a moştenit o serie de terenuri şi o cotă parte dintr-o casă la Cudalbi. La acestea ar dori să-şi adauge şi un apartament cu trei camere din „moştenirea” CJ Galaţi. În calitate de judecător Benone Fuică a obţinut 118.000 lei şi în calitate de cadru didactic universitar 10.196 lei, la care se adaugă veniturile de 11.602 lei obţinute de soţie. Valentin Huciu şi-a dobândit apartamentul cu două camere pe vremea când era consilier judeţean. Chiar dacă nu mai este ales al poporului, Huciu a rămas cu apartamentul, dar şi cu funcţia de director la Direcţia Fitosanitară Galaţi; Iuliana Gheltz, Monica Vasiliu şi Ionel Coca sunt consilieri la CJ Galaţi, cu venituri de 15.800 lei, 23.252 lei şi, respectiv, 30.422 lei. Coca e chiriaş cu vechime, de dinainte de 2003, în timp ce Gheltz şi Vasiliu au fost „admise” ceva mai târziu, pe două dintre apartamentele Universităţii. Dar toţi trei doresc să devină proprietari pe apartamentele cu două camere în care sunt chiriaşi.

„Filiera Apartamentul” are aşadar ramificaţii în multe dintre instituţiile care ar fi trebuit să verifice legalitatea contractelor încheiate de „specialişti”. Poate de asta, asupra unor aspecte s-a păstrat până astăzi tăcerea. Dar, cine ştie, poate că timpul ne va dovedi că nu toate instituţiile cu atribuţii în combaterea corupţiei au intrat în lanţul intereselor.

viata-libera.ro

dcp100168 · April 22, 2012

Blat între CJ şi chiriaşii-căpuşă!

* Chiar şi în faţa unor nereguli evidente în atribuirea şi gestionarea apartamentelor din proprietatea publică, CJ Galaţi are o atitudine de non-combat * Conducerea judeţului se face că nu vede conflictele de interese şi aruncă pisica legalităţii în curtea Prefecturii * „Cine are ceva de obiectat, să se ducă la ANI!”, ne recomandă CJ Galaţi * Legalitatea încheierii contractelor de închiriere a apartamentelor CJ Galaţi nu a fost verificată pentru că… aşa ceva nu este prevăzut în Regulament! *

În cazul celor 37 de apartamente din proprietatea CJ Galaţi care riscă să ajungă la preţuri de nimic pe mâna unor „specialişti” în care grosul e format din funcţionari publici, magistraţi, foşti şi actuali directori de instituţii se conturează un „blat” între conducerea judeţului şi „chiriaşii-căpuşă”. Cel puţin asta ar putea fi concluzia ce se poate trage de pe urma atitudinii de non-combat pe care conducerea CJ Galaţi o are în cazul respectiv, în ciuda numeroaselor nereguli ce pot fi identificate în atribuirea şi modul de gestionare a apartamentelor aflate (încă) în averea publică.

O parte dintre aceste nereguli, ce pot fi dovedite fără nici un dubiu pe baza documentelor oficiale care există (proiecte de hotărâri, hotărâri ale CJ Galaţi, decizii şi regulamente ale Delegaţiei Permanente CJ Galaţi, declaraţii de avere, evidenţe de repartiţie etc.) au fost prezentate şi pe parcursul investigaţiei „Filiera Apartamentul – Jaf la CJ Galaţi” publicată în paginile ziarului nostru. Ne-am fi aşteptat, poate, la o reacţie mai consistentă din partea autorităţilor publice, mai ales că dovezile prezentate de noi puneau într-o nouă lumină inclusiv procesul pe care CJ Galaţi îl poartă cu chiriaşii de patru ani de zile. Din păcate, reacţia autorităţilor a lipsit cu desăvârşire. Prin urmare, ne-am asumat un nou demers jurnalistic prin care am solicitat un punct de vedere al conducerii CJ Galaţi în chestiunile semnalate pe parcursul anchetei noastre.

Să le luăm pe rând:

Conflicte de interese trecute cu vederea

Am sesizat CJ Galaţi că, în cazul HCJ nr.280/2003, prin care apartamentele aflate în litigiu au fost trecute din proprietatea publică în proprietatea privată a judeţului Galaţi, hotărâre care deschidea calea vânzării lor către chiriaşi, se pot identifica nereguli în gestionarea conflictelor de interese. Mai exact, este vorba de persoane care aveau un interes patrimonial direct în adoptarea hotărârii în cauză şi care, potrivit legii, ar fi trebuit să se abţină de la vot.

Este vorba de Dan Lilion Gogoncea (care era şi preşedinte CJ Galaţi, şi preşedinte al Camerei de Comerţ, organizaţie care avea repartizate două apartamente), Constantin Cristea (care în calitate de director general în aparatul CJ Galaţi a participat la realizarea „Raportului de specialitate” care stătea la baza hotărârii, deşi era chiriaş în apartamentul L/9), precum şi de Valentin Huciu (consilier judeţean care a participat la votarea hotărârii deşi era chiriaş în apartamentul V5/7). Potrivit prevederilor legale, hotărârile adoptate prin încălcarea prevederilor privind conflictele de interese sunt nule de drept, iar nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ, acţiunea putând fi introdusă de orice persoană interesată.

Am solicitat CJ Galaţi să ne prezinte care este poziţia în fiecare dintre aceste cazuri, să ne confirme sau să ne infirme aceste conflicte de interese şi să ne precizeze dacă, în baza aspectelor prezentate de noi va lua în calcul anularea HCJ nr.280/2003. Răspunsul primit din partea CJ Galaţi, sub semnătura preşedintelui Eugen Chebac, este mai degrabă unul implicit decât explicit. Astfel, în legătură cu legalitatea adoptării hotărârii de CJ Galaţi ni se spune doar că „hotărârea a primit viza de legalitate din partea Prefecturii Judeţului Galaţi”.

Altfel spus, conducerea CJ Galaţi se spală pe mâini în această chestiune, chit că, la o adică, după cum spune şi legea, existenţa unor conflicte de interese face ca hotărârea în cauză (foarte importantă în contextul procesului cu chiriaşii) să fie nulă de drept. Punctual, pe conflictele de interese CJ Galaţi vine cu precizări doar în cazul ex-preşedintelui Dan Lilion Gogoncea: „În situaţia existentă, nu poate fi invocat interesul personal în problema patrimonială sau prin soţie, afini sau rude de până la gradul al patrulea inclusiv”.

Pe de altă parte, în răspunsul CJ Galaţi nu se dă nici o explicaţie vizavi de modul în care două apartamente au fost repartizate Camerei de Comerţ, deşi organizaţia nu se număra printre instituţiile specificate nominal în Regulamentul CJ Galaţi de atribuire a apartamentelor (stabilit prin Decizia nr.95/1993 a Delegaţiei Permanente a CJ Galaţi cu ajustările aduse prin Decizia nr.115/1993 şi Decizia nr.122/1993). E drept, conflictul de interese în cazul Gogoncea poate fi nuanţat, în sensul că fostul preşedinte CJ nu a încercat să obţină un apartament pentru el sau familia sa, ci pentru instituţia pe care o conducea. Mai mult, apartamentele pentru Camera de Comerţ nu urmează să treacă în proprietatea privată a cuiva.

La ANI, după interes

În ceea ce priveşte conflictele de interese cât se poate de palpabile în cazul directorului Constantin Cristea şi a consilierului judeţean Valentin Huciu, CJ Galaţi se mărgineşte să arate doar că „în cazul aleşilor locali, legiuitorul a stabilit obligaţia acestora de a anticipa şi de a anunţa situaţia în care, o decizie a autorităţii publice din care fac parte poate aduce un beneficiu sau un interes personal într-o anumită problemă” şi să ne prezinte aceleaşi paragrafe din lege privind conflictul de interese referitoare la funcţionarii publici la care am făcut trimitere şi noi pe parcursul anchetei jurnalistice.

Ce spune mai departe CJ Galaţi? „Conform art.78 din Legea nr.161/2003, în condiţiile în care o persoană se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interese legitim ca urmare a unui conflict de interese, se poate adresa instanţei de judecată competente, în funcţie de natura actului emis sau încheiat. Anularea HCJ nr.280/2003 este de competenţa instanţei de judecată şi se poate realiza la sesizarea oricărei persoane interesate”. Din păcate, în mod aparent paradoxal, conducerea CJ Galaţi nu se include şi pe ea însăşi în rândul „persoanelor (juridice – n.r.) interesate” în respectarea prevederilor privind conflictele de interese şi implicit în gestionarea corectă a averii publice. Dacă vrem să sesizăm un conflict de interese, CJ Galaţi ne trimite la Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

Pe de altă parte, chiar CJ Galaţi recunoaşte cât de important ar fi un demers la ANI şi în ceea ce priveşte implicaţiile legale ulterioare: „Dacă ANI va fi sesizată şi va identifica elementele în sensul existenţei unui conflict de interese, în conformitate cu prevederile art.23 alin.(2) din Legea nr.176/2010, Agenţia poate acţiona în instanţă şi poate solicita constatarea nulităţii actului administrativ încheiat cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Acţiunea poate fi introdusă chiar dacă persoana în cauză nu mai deţine acea funcţie. Dacă actul va fi anulat, pe cale de consecinţă, în baza principiului legalităţii, se va impune înlăturarea efectelor produse în temeiul actului”.

Altfel spus, constatarea conflictului de interese ar putea duce la anularea HCJ 280/2003 prin care apartamentele CJ Galaţi au fost trecute din proprietatea publică a judeţului în proprietatea privată, iar apartamentele ar fi din nou la adăpost de lăcomia chiriaşilor care acum le revendică. Iar faptul că CJ Galaţi nu face niciun demers în acest sens nu face decât să demonstreze că instituţia este practic paralizată de jocurile de interese din spatele acestei afaceri.

Apartamente de izbelişte

Năucitor de-a dreptul faţă de atitudinea care domneşte în CJ Galaţi faţă de „Filiera Apartamentul” este răspunsul pe care l-am primit când am întrebat dacă legalitatea încheierii contractelor de încheiere a făcut vreodată obiectul unor verificări mai amănunţite sau dacă urmează să facă obiectul unor astfel de verificări pentru a se vedea dacă au fost respectate normele stabilite prin „Regulamentul” de atribuire a apartamentelor.

Am pus această întrebare pentru că, pe parcursul investigaţiei noastre, am constatat că unele persoane au primit apartamente, chiar dacă, potrivit Declaraţiilor de Avere mai deţineau în proprietate şi ale locuinţe în Galaţi, în timp ce alte persoane şi-au păstrat statutul de chiriaşi chiar dacă s-au pensionat sau nu mai deţin funcţiile în baza cărora le-au fost repartizate locuinţele de intervenţie, fapte ce contravin „Regulamentului” amintit şi au drept consecinţă anularea contractelor de închiriere. Ce răspunde conducerea CJ Galaţi nu mai are nevoie de aproape nici un comentariu: „CJ Galaţi nu a fost sesizată oficial cu privire la nelegalitatea atribuirii unor apartamente.

Regulamentul cu privire la modul de repartizare a locuinţelor de intervenţie (…) nu a stabilit pentru instituţia noastră obligaţia şi metoda de verificare a modului de repartizare şi a duratei de folosinţă. Ca urmare, nu a fost constituită şi nu a activat o comisie de verificare/anchetare a modului în care fiecare instituţie atribuia locuinţele spre folosinţă”. Altfel spus, apartamentele, proprietate CJ Galaţi, au fost lăsate pur şi simplu de izbelişte, pentru că „Regulamentul” nu spunea altceva!

Dar cum rămâne cu datoria fundamentală a CJ Galaţi de a gestiona în mod coerent şi transparent proprietatea publică? Cum rămâne şi cu faptul că mult pomenitul „Regulament” nici măcar nu a fost supus vreodată aprobării plenului CJ Galaţi (sau cel puţin până în prezent nimeni nu a putut să ne indice un document care să ateste altceva), cu toate că, potrivit legii, fiind vorba de patrimoniul judeţului, era nevoie de aprobarea a cel puţin două treimi din numărul consilierilor? Cum rămâne cu faptul că legea tăcerii este la CJ Galaţi mai puternică decât legile privind combaterea corupţiei din administraţia publică?

viata-libera.ro

dcp100168 · April 25, 2012

„Filiera Apartamentul” - Preţuri reevaluate în plenul CJ Galaţi

* Consilierii judeţeni sunt chemaţi să-şi însuşească preţurile stabilite de un evaluator independent * Cum rămâne cu verificarea legalităţii contractelor de închiriere?

Un nou episod din controversata afacere a celor 37 de apartamente aflate în proprietatea CJ Galaţi pentru cumpărarea cărora chiriaşii au dat autorităţile judeţene în judecată urmează să se consume în şedinţa de vineri a consiliului. Pe ordinea de zi se află şi proiectul „Însuşirea raportului de reevaluare a apartamentelor aflate în domeniul privat al Judeţului Galaţi şi administrarea CJ Galaţi”.

Reamintim că, în urma unui proces care durează din 2008, 39 de chiriaşi ai apartamentelor din blocurile L, Delta, B4, A16, V3 şi V5 (magistraţi, foşti şefi ai instituţiilor deconcentrate şi chiar angajaţi ai CJ) au câştigat în instanţă dreptul de a-şi cumpăra casele. În şedinţa de consiliu din 28 februarie, la iniţiativa consilierilor USL, preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, a fost însărcinat ca până la sfârşitul lunii aprilie să vândă casele. Cu o săptămână înainte, acelaşi grup de consilieri a stabilit, tot prin hotărâre de CJ, ca apartamentele să fie vândute la preţul pe care îl va stabili un evaluator independent. Prin urmare, în şedinţa de astăzi consilierii judeţeni trebuie să-şi însuşească preţurile la care CJ Galaţi ar urma să vândă apartamentele.

Preţuri cu dus-întors

Lucrurile nu sunt însă nici pe departe foarte simple. Pe de o parte, potrivit deciziilor instanţelor de judecată, chiriaşii au câştigat dreptul de a-şi cumpăra casele la preţul de inventar (care conduce la situaţia în care case în buricul târgului să coste între 157 şi 1.700 lei), în timp ce o reevaluare din 2011 a activelor fixe a CJ Galaţi indică, pentru aceleaşi locuinţe, preţuri cuprinse între 36.000 de lei (o cameră) şi 77.000 de lei (patru camere). Însărcinat de consilieri să vândă apartamentele, preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, este cel care trebuie să-şi asume prin potenţialele contracte de vânzare-cumpărare preţurile apartamentelor. Dacă Eugen Chebac refuză să vândă apartamentele la preţuri modice se ajunge la încălcarea unei hotărâri judecătoreşti, pasibilă a atrage sancţiuni pecuniare deloc neglijabile asupra CJ Galaţi. Pe de altă parte, vânzarea activelor CJ Galaţi sub valoarea lor justă ar putea atrage sancţiuni din partea instituţiilor de control financiar.

Contracte cu nereguli

Dar lucrurile nu se opresc nici măcar aici. În urma investigaţiei ziarului „Viaţa liberă” privind aceste apartamente s-a pus în evidenţă faptul că HCJ nr.280/2003 prin care apartamentele au fost trecute din domeniul public în domeniul privat al judeţului, hotărâre care a deschis practic calea vânzării lor către actualii chiriaşi, a fost luată cu încălcare normelor legale privind conflictele de interese. De asemenea, ancheta „V.L.” a mai pus în evidenţă încălcări flagrante ale „Regulamentului” CJ Galaţi de atribuire a apartamentelor (stabilit prin Decizia nr.95/1993 a Delegaţiei Permanente a CJ Galaţi cu ajustările aduse prin Decizia nr.115/1993 şi Decizia nr.122/1993), nu numai a celor 37 locuinţe aflate în litigiu, ci a tuturor celor 65 de locuinţe ce au făcut obiectul HCJ nr.280/2003. Dintre acestea amintim: atribuirea a două apartamente Camerei de Comerţ, chiar dacă organizaţia respectivă nu figurează printre instituţiile specificate nominal în Regulament, unele persoane au primit apartamente chiar dacă mai deţineau în proprietate şi ale locuinţe în Galaţi, în timp ce alte persoane şi-au păstrat statutul de chiriaşi chiar dacă s-au pensionat sau nu mai deţin funcţiile în baza cărora le-au fost repartizate locuinţele de intervenţie. Toate aceste fapte contravin „Regulamentului” amintit şi au drept consecinţă anularea contractelor de închiriere. Din păcate, până în prezent CJ Galaţi nu făcut nici o verificare a modului cum s-au încheiat contractele de închiriere pe motiv că… lucrul acesta nu era specificat în Regulament. Trebuie spus că, dacă s-ar fi ţinut cont de toate aceste elemente, inclusiv soarta procesului pe care CJ Galaţi l-a avut cu chiriaşii ar fi putut fi alta. Dar chiar şi în prezent, dacă s-ar face demersurile legale pentru constatare a nulităţii HCJ nr.280/2003 una dintre urmări ar fi, în baza principiului legalităţii, înlăturarea efectelor hotărârii, cea mai importantă fiind, desigur, sentinţa prin care CJ Galaţi este obligat să vândă apartamentele chiriaşilor. Această formulă, chiar dacă de durată, ar permite reaşezarea întregii poveşti pe o bază legală şi transparentă. Dar rămâne de văzut dacă CJ Galaţi doreşte cu adevărat acest lucru sau este paralizat de jocurile de interese, unele inclusiv cu iz penal, din jurul acestei afaceri.

viata-libera.ro

dcp100168 · May 1, 2012

Apartamentele CJ: rămâne cum am stabilit!

* După recalculare, diferenţele faţă de valorile de inventar sunt de maxim 5.000 de lei

* Sunt şi apartamente care s-au ieftinit! *

Printre proiectele de hotărâre care au trecut vinerea trecută cu extrem de multă uşurinţă de votul consilierilor judeţeni se numără şi cel privitor la reevaluarea unui număr de 37 de apartamente aflate în domeniul privat al Consiliului Judeţului Galaţi şi propuse la vânzare către actualii proprietari. Spunem „cu prea multă uşurinţă” pentru că trebuia acordată ceva mai multă atenţie unor apartamente de lux vândute la preţ de garaje! Consilierii judeţeni au avut la mapă o evaluare făcută de inginerul Silvia Dinu, membru titular ANEVAR.

Dacă este să comparăm evaluarea precedentă, făcută în 2011 (care reprezintă valoarea de inventar), cu cea realizată de Silvia Dinu, preţurile acestor apartamente nu diferă cu mult. Vorbim despre valori ale apartamentelor care au crescut puţin, cu trei până la cinci mii de lei, dar şi despre apartamente a căror valoare a scăzut cu câteva mii de lei.

În continuare, un apartament cu două camere, în buricul târgului - la Blocul Delta, costă în jur de 11.500 de euro, iar unul cu patru camere, la acelaşi bloc, costă 18.000 de euro. Tot pe această listă regăsim apartamente cu o cameră la 7.703 euro (la Blocul L de pe strada Maior Iancu Fotea), apartamente cu două camere la 8.787 de euro (în Bolocul B 4 din Piaţa Centrală) sau apartamente cu trei camere la doar 13.300 euro (la Blocul Delta).

Evaluatorul spune că a respectat întru totul ceea ce i s-a cerut. „Hotărârea judecătorească nu prevedea ca aceste apartamente să fie vândute la preţul de piaţă. Dacă respectam decizia instanţei, preţurile erau şi mai mici. Eu am făcut un deviz la valoarea de astăzi, după care am făcut deprecierea”, spune inginerul Silvia Dinu. Cele mai multe blocuri au apartamente mari, spaţioase! Cele cu o cameră au aproximativ 50 de mp, cele cu două camere au peste 65 de mp, iar cele cu patru camere au 90 de mp.

În aceste apartamente locuiesc medici, judecători, consilieri judeţeni şi diverşi directori ai instituţiilor din Galaţi, care sunt acum la un pas de a-şi cumpăra aceste apartamente la super-ofertă!

viata-libera.ro

dcp100168 · July 6, 2012

Apartamentele CJ, la un pas de a fi scoase din patrimoniul instituţiei

În timp ce fostul Consiliu al Judeţului s-a pierdut în analize şi reevaluări ale celor 37 de apartamente aflate în domeniul privat al Consiliului Judeţului Galaţi şi propuse la vânzare către actualii proprietari, chiriaşii nu au stat degeaba. Din informaţiile pe care le deţinem, doi dintre chiriaşi au depus deja cereri în justiţie pentru ca, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive care le consfinţea dreptul de a cumpăra apartamentele, să se constate că au devenit proprietari pe acestea. De amintit este că noul Consiliu al Judeţului, ales în urmă cu câteva săptămâni, nici nu a apucat încă să dezbată problema.

Dacă instanţa va aviza contractele de vânzare cumpărare, preţul de achiziţie va fi cel derizoriu, pe marginea căruia s-au iscat nenumărate discuţii, ce porneşte de la câteva sute de lei şi ajunge până la câteva zeci de mii de lei. Consiliul Judeţului aprobase în luna mai a acestui an o evaluare, conform căreia apartamentele în care locuiesc funcţionari publici, judecători şi şefi de instituţii deconcentrate ar urma să se vândă cu preţuri ce pot ajunge până la 13.000 de euro.

Noii aleşi judeţeni trebuie să facă faţă unei noi situaţii, în condiţiile în care judecătorii au stabilit ca hotărârea judecătorească de vânzare a apartamentelor să fie executată până în luna aprilie 2012. În cazul în care acest lucru nu s-ar fi întâmplat, aspect care a devenit deja realitate, instituţia ar trebui să plătească o amendă de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere până la executarea hotărârii, ceea ce înseamnă că CJ Galaţi este deja bun de plată cu suma de 3.000 de lei. Amenda civilă va continua să curgă în fiecare zi, fapt confirmat şi de avocatul Consiliului Judeţului, Lăcrămioara Stavire, până când hotărârea judecătorească va fi pusă în aplicare. Singura şansă pentru a scăpa de amenda civilă dispusă de instanţă este ca forul deliberativ judeţean să ajungă la o înţelegere cu chiriaşii, astfel încât aceştia din urmă să renunţe la plata despăgubirilor.

monitoruldegalati.ro

dcp100168 · August 28, 2012

Mai mulţi funcţionari ai CJ, anchetaţi într-un dosar penal privind Programul „Lapte şi Corn”

Contractele încheiate de către conducerea Consiliului Judeţului Galaţi, sub comanda lui Eugen Chebac, în cadrul Programului „Lapte şi Corn”, au ajuns pe masa poliţiştilor şi procurorilor gălăţeni. Mai mulţi funcţionari publici din cadrul instituţiei sunt cercetaţi de către poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Galaţi – compartimentul Investigaţii Fraude.

Surse din cadrul Consiliului Judeţului ne-au spus că în dosarul penal întocmit de către oamenii legii figurează mai multe nume din cadrul Departamentului Financiar. Ba mai mult, în urmă cu aproximativ două săptămâni, mai mulţi poliţişti s-au aflat la sediul Consiliului Judeţului, de unde au ridicat o serie de documente şi toate dosarele pe Programul „Lapte şi Corn”, din 2008 şi până în 2012.

Informaţiile ne-au fost confirmate chiar de către Bogdan Cojocaru, purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi. „Este adevărat, există un dosar penal în care se efectuează cercetări. Ancheta este în curs de desfăşurare, sub comanda unui procuror. Dosarul penal a fost întocmit în urma unei plângeri. Cercetările se fac pentru a se stabili legalitatea Programului Lapte şi Corn”, ne-a declarat Bogdan Cojocaru.

Reamintim că în campania electorală pentru alegerile locale, care au avut loc pe data de 10 iunie, mai mulţi lideri ai PSD Galaţi l-au ameninţat pe Eugen Chebac, fostul preşedinte al CJ, cu plângeri penale, acuzându-l de ilegalităţi în derularea Programului „Lapte şi Corn”, în judeţul Galaţi. Ba mai mult, acesta a constituit subiectul multor apariţii televizate ori băilor de mulţime ale social-democraţilor gălăţeni. Pe atunci, Eugen Chebac a respins acuzele PSD, punând totul pe seama propagandei electorale şi încercării formaţiunii politice de a-l denigra.

monitoruldegalati.ro

Piata Veche · August 28, 2012

ca deobicei sunt date cu dedicatie

dcp100168 · November 1, 2012

Magistraţii şi funcţionarii obţin în justiţie acte autentice pe apartamentele închiriate

Disputa dintre Consiliul Judeţului Galaţi şi chiriaşii de lux din blocurile care îi aparţin a intrat într-o nouă fază.

Judecătoria Galaţi hotărâse iniţial să acorde despăgubiri de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere chiriaşilor până când Consiliul Judeţului Galaţi le va vinde apartamentele la preţuri de nimic în comparaţie cu cele de pe piaţa imobiliară. Chiriaşii, printre care se numără magistraţi şi foşti şefi de instituţii deconcentrate, nu au mai aşteptat o soluţie din partea consilierilor judeţeni şi au cerut Judecătoriei Galaţi să constate că decizia Curţii de Apel Ploieşti, prin care s-a consfinţit vânzarea locuinţelor la preţuri mai mult decât simbolice, este suficientă pentru a le fi eliberate acte autentice pe apartamente. Până acum, cinci dintre cei 70 de chiriaşi au cerut instanţei să constate că sunt proprietari pe apartamentele de serviciu din patrimoniul Consiliului Judeţului Galaţi. Sumele pe care ar trebui să le plătească pentru apartamente pornesc de la 152 de lei şi ajung la 17.000 de lei, în condiţiile în care locuinţele situate în centrul oraşului se vând cu sute de mii de lei.

Daune de peste un milion de lei

Şi pentru ca tacâmul să fie complet, lipsa de reacţie a Consiliului Judeţului Galaţi îi va costa pe contribuabili peste un milion de lei, reprezentând daune pentru nepunerea în executare a hotărârii judecătoreşti, ce stabilea vânzarea apartamentelor către chiriaşi, ţinând cont că aceasta a rămas definitivă pe 14 septembrie 2010. Bâlbâiala consilierilor judeţeni vine şi pe fondul temerii că ar putea răspunde penal dacă vând apartamentele la un preţ mult sub cel al pieţii, aspect pe care judecătorii l-au scăpat din vedere. Hotărârea judecătorească vine în contradicţie cu ordonanţa Guvernului 81/2003, ce prevede că apartamentele din fondul locativ al statului pot fi vândute doar la preţuri actualizate. Practic, dacă Consiliul Judeţului Galaţi ar alege să respecte hotărârea judecătorească, ar încălca legea. Dacă ar decide să respecte legea, ar încălca o hotărâre judecătorească definitivă. Deşi s-a făcut o expertiză imobiliară, Consiliul Judeţului nu a ajuns la o înţelegere cu toţi chiriaşii pentru cumpărarea apartamentelor la preţuri apropiate de cele ale pieţii. În aceste condiţii, se poate ajunge ca toţi chiriaşii să obţină ceea ce doreau de la început: cumpărarea apartamentelor la preţuri simbolice.

monitoruldegalati.ro

Sign In

Consiliul Judeţului, obligat să-şi vândă apartamentele „strategice” la preţuri de nimic

Recommended Posts

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

riaji

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

Piata Veche

dcp100168

Create an account or sign in to comment

Create an account

Sign in

Browse

Activity

Important Information