dcp100168 Posted April 13, 2008 Posted April 13, 2008 Vis, gând, libertateOfranda lui Gheorghe MironGeneroasa ofertă plastică a lui Gheorghe Miron, aşa cum a fost ea caracterizată de criticul de artă Corneliu Antim, s-a concretizat, în expoziţia personală vernisată sâmbătă, 12 aprilie, la Muzeul de Artă Vizuală, într-un exerciţiu de interogaţie contemplativă ce are ca obiect eternul feminin, pe de o parte, dar şi norocul, şansa, în dragoste, însă nu numai. Visul, gândul, libertatea, începutul şi sfârşitul sunt, toate, în femeie.De altfel, ca admirator parţial avizat, poţi interpreta fiecare lucrare ţinând cont de propriile emoţii, de bagajul sentimental personal. "Artistul ne restituie un univers care ţine de memoria noastră vizuală", a precizat în prezentarea sa Corneliu Antim, adăugând că opera lui Gheorghe Miron reprezintă "o strălucită ambasadă" a unei forţe şi sensibilităţi artistice cu origini îndepărtate, cronologic, în acelaşi timp extrem de apropiate, ca factură, de sufletul nostru, al românilor. Criticul l-a asemuit pe gălăţeanul nostru, aflat acum la cea de-a cincea expoziţie personală, cu Charles Le Brun, artizanul neîntrecut al Galeriei lui Apolo, de la Luvru, dar a subliniat şi "senzualismul şi plutirea diafană a visării plastice caracteristice Orientului", pe care le-a identificat în lucrările din Sala Ioan Simion Mărculescu a muzeului. De altfel, pentru Gheorghe Miron alegerea acestui spaţiu nu a fost întâmplătoare, după cum nici culorile pe care le-a purtat (roşu şi negru) nu au fost alese aleatoriu. Directorul Muzeului de Artă Vizuală, Dan Basarab Nanu, a ţinut să precizeze că "a ales cămaşa roşie pentru MIS, care ne-a învăţat că armonia coloristică dintre roşu, negru şi alb este cea mai nimerită".Seara de sâmbătă a fost una emoţionantă nu numai datorită ofrandei artistice pe care am fost invitaţi s-o acceptăm, ci şi faptului că Gheorghe Miron a împlinit 50 de ani, alegând să nu sărbătorească altfel decât trăieşte, înconjurându-se de familie, de prieteni, de colegi, de elevi şi foşti elevi. "Mulţumesc lui Dumnezeu că sunt sănătos şi întreg la minte şi promit că, după ce în anii aceştia am acumulat, în următorii zece voi fi mai productiv." Gheorghe Miron nu a uitat să-şi exprime recunoştinţa pentru oamenii extraordinari care i-au marcat existenţa: părinţii, mama fiului său, Alexandru, "prima mea doamnă" � Angela Tomaselli, doctorii Popa şi Chicoş, Ion Chiriac şi David Sava, "care mi-au fost fraţi în facultate", părintele Adrian, duhovnicul familiei. Emoţiile au fost copleşitoare, atât pentru sărbătorit, cât şi pentru cei peste 100 de prieteni care i-au fost alături. La începutul serii, actorul Lică Dănilă recita: "Am învăţat că toată lumea vrea să trăiască pe vârful muntelui". Ei bine, Gheorghe Miron a ajuns acolo, şi-a instalat şevaletul şi ne-a făcut o demonstraţie de talent, la înălţime. Rezultatul merită văzut.http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23455
dcp100168 Posted April 24, 2008 Author Posted April 24, 2008 Un Rafael dunăreanPe numele lui adevarat, Gheorghe Miron. S-a nascut la Galati, exact cu cinci decenii in urma. Este muzeograf principal la prestigiosul Muzeu de Arta Vizuala din urbea dunareana. Din 1982, cand a absolvit facultatea de arta monumentala si restaurare a Universitatii de Arte Plastice din Bucuresti, unde i-a avut ca dascali indrumatori pe pictorii-profesori Rodica Lazar, Vasile Celmare si Ioan Stendl, artistul galatean nu a deschis decat cinci expozitii personale. Majoritatea in orasul natal, niciuna in Capitala! Poseda insa un bogat palmares expozitional in aparitii publice colective si de grup. Dar si in arta de for, cu importante si pretuite lucrari de restaurare si de arta monumentala.Rareori avem prilejul sa ne aflam in preajma unui astfel de spectacol de verva sensibila, in care mana sa urmeze cu atata fidelitate aviditatea senzoriala a privirii. O astfel de revelatie am trait zilele trecute intr-un spatiu anume amenajat de la etajul Muzeului de Arta din Galati, in fata celor 18 tablouri de mari dimensiuni - uleiuri, desene si grafica de sevalet, semnate de pictorul monumentalist Gh.Miron, la cea de a sasea lui expozitie personala.Nu doar acuratetea si percizia aproape fotografica a imaginii fascineaza in desenele si in compozitiile lui picturale. Transferul subtil al materialitatii si armoniei formelor, din zona artefactului virtuoz si a preciziei descriptive, spre teritoriile mai infiorate de visare poetica si savori intelectuale ale universurilor sale imagistice, ne invaluie in misterul simbolurilor, metaforelor si alegoriilor esoterice, mistice, mitologice ori profane, smulgandu-ne mreaja inselatoare a perfectiunii inscenarilor figurative. Ne provoaca, in schimb, cu confruntarea metafizica a unui evocator "muzeu imaginar". Din care par sa reinvie vestigiile unor mari opere si precursori, precum cele ale antichitatii elenistice si romane, ale Renasterii italiene si flamande, indeosebi, ale rafinatei medievalitati persane sau indiene, ori cele ale neoclasicitatii si academismului occidental, urcand pana in epoca descatusarii romantice, cu toata patetica si voluptuoasa ei fervoare poetica, culminand, mai aproape de noi, cu "restauratia" exhibitionista a supra- si hiperrealistilor, dar si a promotorilor esteticilor Pop-Art!In creatia lui Miron sunt detectabile toate aceste orientari si amprente esentiale ale memoriei noastre vizuale, nu doar inert sedimentate in ontogeneza lui artistica, ci inca vii si productive! Cu toate astea, Miron nu se lasa coplesit de fascinanta lui ascendenta artistica. El ne demonstreaza ca-si domina, de dincolo de limitele temporalitatii, propria natura si predestinare!O face cu metoda si temei carturaresc, dar si cu pedanta bravada a discipolului etern, ce se crede a fi, al ilustrilor sai precursori si dascali, intr-un soi de recurs perpetuu la memoria culturala a umanitatii. O constiinta a unei continuitati naturale, asadar, pe care si-o asuma cu fiecare gest creativ si care il defineste stilistic si aptitudinal, ocolind orice tentatie sau deviatie pastisanta ori epigonica.Rafaelit si archimboldian, totodata, amestec de rigoare si fantezie imaginativa, rafinat si pretios uneori pana la narcisism, inclinat spre hedonismul picturii galante, intimiste, fara a luneca in manierism si frivolitate, Miron exerseaza cu succes si retorica de mare respiratie a compozitiilor parietale pe teme mitologice, istorice sau pur decorative. Plina de noblete si eleganta stilistica ni se releva insa esistica lui de atelier, in care studiile de nud, natura statica, portret si compozitie alegorica certifica acelasi elevat nivel de exigenta a performantei plastice. Pe care o implineste invariabil prin "paganiniana" instrumentatie a vocatiei si maiestriei lui de desenator. Ca si a virtutilor artistului puritan, care isi cladeste cu tenacitate, chiar sub ochii nostri, opera. Onest si pasionat, dar mereu in spiritul respectului religios fata de idealurile si valorile perene ale umanitatii sensibile, in care crede si pe care o slujeste cu ardoare!http://www.zf.ro/articol_170162/un_rafael_dunarean.html
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now