Cărturarul Dimitrie Cantemir

[dcp100168]

Simpozion la Galaţi

Cărturarul Cantemir

Cărturar român de renume mondial, nu doar istoric şi muzician. Acest aspect al personalităţii lui Cantemir au ţinut să îl evidenţieze participanţii la simpozionul desfăşurat ieri, la Sala Senatului Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi. Organizată de Muzeul de Istorie Brăila şi de catedra de Istorie a Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, manifestarea ştiinţifică "Dimitrie Cantemir - omul şi epoca" a fost cu atât mai interesantă cu cât a avut invitaţi cu greutate în domeniu. Oaspeţii s‑au aflat sâmbătă şi în oraşul vecin, unde au susţinut, de asemenea, comunicări ştiinţifice pe temă.

Preşedinte al secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie din cadrul Academiei Române şi director al Institutului "A.D. Xenopol" din Iaşi, acad. Alexandru Zub a insistat în prezentarea sa ‑ "Dimitrie Cantemir în obsesia adevărului" - pe faptele ce au definit personalitatea cărturarului.

La rândul său, cel de‑al doilea invitat de marcă, prof. dr. Mihai Maxim, de la Universitatea Bucureşti, s‑a oprit pe îndelete asupra prezenţei numelui Cantemir în arhivele otomane. Titulatura impresionantă pe care o deţine ‑ director al Centrului de Studii de Turcologie al Universităţii şi al Institutului Cultural Român "Dimitrie Cantemir" din Istanbul - îl recomandă, de altfel, şi pentru realizarea unei monografii pe care a declarat că o pregăteşte în limbile engleză şi turcă. "Cantemir este cunoscut în Turcia în primul rând ca muzician, ca un clasic al muzicii tradiţionale turceşti. Păcat că la noi nu auzim des compoziţii de‑ale sale", a subliniat Domnia Sa, în impresionanta prezentare unde, la loc de cinste, s‑au aflat documente în limba originală.

Cantemir din manualul de istorie

Discuţiile din cadrul simpozionului s‑au dovedit a fi fascinante atât pentru universitari, studenţi, reprezentanţi ai muzeelor de istorie gălăţean şi brăilean, dar şi pentru elevi, membri ai Consiliului Judeţean al Elevilor. O profesoară de specialitate de la Liceul de Marină a punctat, la un moment dat, că manualul de istorie de clasa a XII‑a nu se mai referă la personalitatea domnitorului Moldovei decât în câteva rânduri ce însoţesc o imagine. Un lucru pe care, cu siguranţă, elevii prezenţi ieri la simpozion nu l‑au aflat din manualul de istorie sau din cel de limba română, este legat de numele autorului "Descriptio Moldaviae" şi al "Istoriei ieroglifice". "Cantemir" se traduce, în limba turcă, prin "sânge de fiert".

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23454

[dcp100168]

Muzica orientală compusă de Dimitrie Cantemir a prins viață la Galați

Un eveniment remarcabil dedicat marelui principe și cărturar Dimitrie Cantemir a fost organizat sâmbătă, 21 octombrie, la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos. "Dimitrie Cantemir - Romanian sound of the Orient" este numele proiectului care a adus în fața publicului gălățean o dimensiune mai puțin cunoscută (la noi) a acestei personalități enciclopedice, respectiv cea de compozitor și rafinat muzician al epocii sale!

Alături de lucrări de înaltă anvergură academică, precum "Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman" sau "Descriptio Moldaviae", principele Dimitrie Cantemir este și autorul celui mai important tratat muzical din Imperiul Otoman din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea! Rolul său în evoluția limbajului compozițional al muzicii culte de la Curtea otomană este unul absolut remarcabil.

În acest sens, putem aminti faptul că Dimitrie Cantemir este cel care, în "Cartea Ştiinţei Muzicii după forma literelor", a elaborat un sistem special de notaţie muzicală, ce avea la bază literele și cifrele arabe. Acest sistem, foarte complex, a permis introducerea în circuitul artistic universal a melodiilor orientale și a fost atât de apreciat încât a funcționat în cultura muzicală turcească până la mijlocul secolului al XIX-lea!

Pe lângă tratatul de teorie muzicală, opera lui Dimitrie Cantemir include o colecție de nu mai puțin de 354 de creații pline de rafinament, parte dintre ele fiind compuse chiar de el! Cercetătorii i-au atribuit lui Cantemir în jur de 50 dintre aceste compoziții, dintre care 18 piese sunt în mod cert atestate cu autograf sau mențiuni istorice că ar fi aparținut principelui moldav.

O parte dintre aceste compoziții, despre care se știe cu certitudine că au fost create de Dimitrie Cantemir, au prins viață, la Galați, locul în care, potrivit unor date istorice, viitorul principe s-a născut în 1673!

Ansamblul Cameral de Muzică Veche "Anton Pann" a reușit pe deplin să redescopere și să împărtășească publicului gălățean frumusețea muzicii compuse de Dimitrie Cantemir.

"Muzica lui Dimitrie Cantemir este o muzică cultă, este o muzică «de Ateneu», cum am spune astăzi. La vremea respectivă se cânta doar în zona curților voievodale, în curțile Imperiului Otoman - ale saraiului sultanului și este o muzică ce s-a răspândit în general în zona familiilor nobiliare, era o muzică a intelectualității. Această muzică este, desigur, tributară limbajului artistic oriental, dar regăsim în ea și filonul culturii bizantine și modul în care Dimitrie Cantemir a perceput muzica. Sunt compoziții care și astăzi au greutate, cu un nivel mare de dificultate, care necesită o virtuozitate în interpretare și în înțelegere, pentru că este o muzică foarte profundă, foarte filozofică și nu este ușor de abordat", ne-a explicat Constantin Răileanu, coordonatorul Ansamblului "Anton Pann", ce reunește în armonie muzicală artiști din România, Turcia, Macedonia, Grecia, Liban și uneori chiar și din Iran și Armenia!

Prezent la eveniment, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a ținut să aprecieze universalitatea multiculturală a operei muzicale a lui Dimitrie Cantemir. "Omul credincios și cult nu învrăjbește pe nimeni, indiferent de credința, etnia sau condiția socială. De aceea Dimitrie Cantemir a și scris muzică - deși este instrumentală, este o preluare a armoniei trăite în inimă. Această manifestare muzicală, la care am luat parte cu toții, este asemenea unei privegheri care aduce între oameni şi în sufletele acestora pace, bucurie şi armonie", a arătat ÎPS Casian.

Nu în ultimul rând, mai amintim faptul că expresia muzicală a compozițiilor lui Dimitrie Cantemir a fost în mod fericit completată de o expoziție în care au fost reproduse extrase din lucrările domnitorului - inclusiv manuscrisele muzicale, dar și reproduceri de hărți, stampe și semne de validare (sigilii), ce acoperă deopotrivă perioada șederii prințului Cantemir la Istanbul, anii de domnie pe tronul Moldovei, precum și perioada refugiului în Rusia.

"Sunt câteva piese reprezentative care au rolul de a transpune privitorul în lumea de odinioară, în lumea lui Dimitrie Cantemir - sunt documente de la Arhivele Naționale, de la Biblioteca Academiei Române, de la Muzeul Literaturii Române și nu numai. Sunt prezentate inclusiv documente din Franța, Turcia și Rusia, dar care sunt pe suport de substituție la Arhivele Naționale, pe microfilm. Este, per ansamblu, o îmbinare armonioasă de mai multe forme artistice", ne-a spus, la rândul ei, Codruța Mihailovici, arhivist paleograf la Arhivele Naționale.

Proiectul "Dimitrie Cantemir - Romanian sound of the Orient", dedicat împlinirii a 350 de ani de la naşterea marelui cărturar, va continua în perioada următoare și în alte orașe din țară, respectiv Constanța, Alba Iulia și București. Acest demers este posibil grație finanțării asigurate de Ministerul Culturii, cu sprijinul ComputerLand Romania.

viata-libera.ro