Galaţiul a depăşit media europeană de spaţii verzi!

[dcp100168]

Galaţiul a depăşit media europeană de spaţii verzi!!!

Din 1991 până în 2009 au fost rase de pe harta oraşelor româneşti 401 hectare de spaţii verzi, potrivit datelor INS. Locul lor a fost luat de blocuri de locuinţe şi clădiri de birouri. Până la finalul lui 2013, oraşele din România ar trebui să ajungă la media europeană de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Acum, cele mai multe au sub 20 de metri pătraţi.

Suprafaţa de spaţiu public verde pe cap de locuitor s-a redus semnificativ în ultimii ani, din cauza creşterii numărului populaţiei urbane, şi nu fiindcă parcurile ar fi fost cotropite de betoane, arată un studiu realizat în 2009, la comanda Comisiei Europene. În România însă, lucrurile s-au întâmplat exact invers: populaţia oraşelor a scăzut în 18 ani cu aproape 700.000 de locuitori, dar şi suprafaţa spaţiilor verzi s-a diminuat.

Conform datelor anuale centralizate de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul întregii ţări, spaţiile verzi erau în 2009 diminuate cu 401 ha, comparativ cu 1991: de la 21.633 de ha, la 21.232 ha. În unele judeţe, precum Dolj sau Galaţi, au existat creşteri importante, în altele, scăderi masive. Creşterile provin din extinderea intravilanului, care a încorporat şi spaţii verzi însemnate. Dispariţiile de spaţii verzi vin însă, în mai toate cazurile, din defrişări de scuaruri şi parcuri.

Febra imobiliară

Motivul „evaporării" acestor hectare, explică Dan Trifu, vicepreşedintele asociaţiei Eco-Civica, îl reprezintă febra imobiliară, căreia i-au căzut pradă mulţime de grădini şi parcuri, mai ales în Bucureşti şi Constanţa. „Nebunia imobiliară este de vină. Când spaţiile libere s-au terminat, au început presiunile pentru singurele perimetre disponibile, parcurile. Mafia imobiliară, una dintre cele mai perfecţionate din ţară, a investit mult în cumpărarea litigiilor cu retrocedare de proprietăţi în parcuri. Aşa au dispărut din Bucureşti sute de hectare de spaţii verzi şi altele câteva sute sunt în pericol de a fi înlocuite cu turnuri de sticlă şi beton".

Ordonanţa salvatoare

Nu există o directivă europeană care să impună un minim de metri pătraţi de verdeaţă pe cap de locuitor, însă România are o reglementare ce stabileşte standarde minime. Ordonanţa 114 din 2007 obligă administraţiile locale să ajungă la minimum 20 de metri pătraţi de verdeaţă pe cap de locuitor, în intravilan, până la 31 decembrie 2010. Ţinta finală fixată de ordonanţă este de 26 de mp/locuitor, media europeană, până la finalul lui 2013.

În nota de fundamentare a reglementării este menţionată recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cu o cifră aproape dublă faţă de ceea ce şi-a propus România - 50 de mp de spaţiu verde pe locuitor din urban. Mai mult, conform normelor de acces la spaţiile verzi, niciun orăşean nu trebuie să meargă mai mult de 10 minute de la el de acasă şi până la primul parc de cel puţin două hectare. Potrivit statisticii INS, fiecărui orăşean îi revenea, în 2009, 17,8 mp de verdeaţă. Aşa a început, din 2007, cursa contracronometru a primăriilor pentru extinderea, mai mult pe hârtie, a spaţiilor verzi.

Trucurile statistice ale primăriilor

La Satu Mare, primarul vrea să bage pădurea Noroieni în intravilan, ca să ajungă la norma de 26 de mp/loc. De la aproape 23 de mp/locuitor cât avea în 2008 a urcat deja la aproape 25 de mp, printr-o singură operaţie din condei - includerea albiei Someşului în inventarul verde. Dacă mai transferă şi pădurea Noroieni, media oraşului explodează la aproximativ 57 de mp/locuitor, record autohton.

O mişcarea asemănătoare a intenţionat şi Primăria Arad, cu pădurea Ceala. La Cluj, locuitorilor li s-au dat formulare în care să treacă spaţiile din grădinile personale, pentru ca oficialii să le includă ulterior în cadastrul verde. Aşa este posibil să se depăşească 30 de mp/locuitor, deşi acum au 20,29 mp de verdeaţă pe cap de locuitor.

„Va fi scandal!"

Termenul pentru ţinta intermediară de 20 de mp a fost depăşit cu jumătate de an. Nimeni nu ştie însă care este situaţia pe întreaga ţară, fiindcă nu s-au finalizat încă Registrele verzi, prevăzute prin Legea 24, din 2007. Potrivit Ministerului Mediului şi Pădurilor, „95 - 98% din localităţi nu au întocmit acest registru", deoarece „acţiunea necesită un termen relativ lung". Bucureştiul este unul dintre cele câteva oraşe care au finalizat inventarierea, însă reprezentanţii primăriei au refuzat să ofere datele pe care ar urma să le prezinte public mâine.

Secretul pe care funcţionarii se străduiesc să-l păstreze cu străşnicie este o situaţie peste aşteptări - aproximativ 24 de mp pentru fiecare locuitor al oraşului. La copaci, în locul estimării de circa 500.000 de bucăţi, s-au numărat de trei ori mai mulţi, adică în jur de 1,5 milioane. Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica, este sceptic în privinţa veridicităţii datelor: „Sper că s-au oprit cu măsuratul. Să nu depăşească graniţele Bucureştiului!"

Oricum, statistica oficială a Bucureştiului, cea mai poluată capitală din Europa, este departe de adevăr: calculele se fac pornind de la aproape două milioane de locuitori, câţi sunt înregistraţi în evidenţa populaţiei. Numărul de locuitori permanenţi este estimat însă la peste 2,5 milioane de oameni.

Toate suprafeţele identificate ar trebui înregistrate în cadastrul verde şi „bătute în cuie" pe Planul Urbanistic General (PUG). „Consiliul General al Municipiului Bucureşti nu va vota niciodată o listă cu atâtea zone verzi, fiindcă, odată fixate în PUG, nu se poate construi nimic pe ele. Ordonanţa 114 interzice acest lucru. Să nu uitaţi că mafia imobiliară este una dintre cele mai perfecţionate în România. Va fi scandal!", apreciază Trifu.

Lupta pentru ordonanţă

Autorităţile sunt prinse între ciocan şi nicovală pentru că, pe de o parte, există presiunea Comisiei Europene care ne ameninţă cu procese dacă nu rezolvăm problema poluării în oraşe, ceea ce‑i determină pe primari să nu numere fiecare fir de iarbă, iar pe de altă parte, în interior, există interese financiare uriaşe şi presiunea rechinilor imobiliari. Lucia Varga, fost secretar de stat în Ministerul Mediului pe vremea când s-a elaborat Ordonanţa 114, spune că s-au cerut autorizaţii de construcţie pentru clădiri de birouri, vile, blocuri, parcări şi altele, care ar acoperi peste 300 de ha de parc din Bucureşti.

Dacă articolele din ordonanţă rămân intacte, orice construcţie apărută pe spaţiul verde este ilegală şi poate fi demolată. Reglementarea se află în Parlament şi ar trebui transformată în lege. Articolul 71, cel care spune că nu ai voie să schimbi destinaţia spaţiului verde, era cât pe ce să dispară, deoarece a fost amendat de către deputaţii Sulfina Barbu şi Vasile Gherasim.

La discutarea în plenul Camerei, deputaţii au retrimis Ordonanţa 114 la comisia de specialitate, nefiind de acord cu modificarea articolului 71. „Sunt bătălii foarte mari pe ordonanţă. S-au făcut reconstituiri în parcuri şi proprietarii cred că au voie să facă ce vor ei cu terenul. Curtea Constituţională a stabilit însă, în 2009, că dreptul la un mediu sănătos primează în faţa dreptului la proprietate", explică deputatul Lucia Varga.

Oraşele poluate nu au parcuri

Numai două reşedinţe de judeţ aveau în 2008 o medie similară celei europene: Botoşaniul (cu 28,08 mp/locuitor) şi Craiova (27,2 mp). În interiorul judeţelor există însă discrepanţe uriaşe de la o localitate la alta. Cea mai frapantă situaţie apare în Galaţi, unde judeţul stă foarte bine - 28,50 de mp/locuitor, graţie extinderilor de intravilan operate în ultimii ani de către unele administraţii. Oraşul Galaţi, centru siderurgic şi una dintre cele mai poluate localităţi ale ţării, este însă municipiul cu cel mai puţin spaţiu verde - doar 2,67 de mp/locuitor.

De asemenea, judeţul Hunedoara avea în statistica INS o medie de 22,52 de mp/locuitor, în timp ce ANPM inventariase doar 3,38 de mp în municipiul Deva. Altă anomalie este Constanţa, oraş turistic, unde media este de numai 5,1 mp de spaţiu verde/locuitor, faţă de 18 mp, media judeţului. Focşaniul are doar 6,9 mp de verdeaţă/locuitor, în timp ce fiecărui locuitor din judeţul Vrancea, indiferent că locuieşte în urban sau rural, îi corespund 660 de mp de culturi de viţă-de-vie.

„Capitala verde" a ţării, pe lista neagră a UE

Pentru a înţelege diferenţa dintre România şi ţările „verzi", este elocventă o singură comparaţie. Anul trecut, Comisia Europeană a desemnat Stockholmul drept „Capitala verde" a continentului. Oraşul are 86 de metri pătraţi de verdeaţă, de persoană, şi a redus emisiile de dioxid de carbon cu 25 de procente pe cap de locuitor, faţă de 1990. Emisiile CO2 sunt de şase tone pe persoană, aproape jumătate faţă de media europeană. De asemenea, 70.000 de autovehicule, adică 9% din total, funcţionează cu ethanol, biogaz, sau sunt maşini hibrid.

În România, titlul de „Capitală verde" s-a decernat anul acesta pentru prima oară. Braşovul va purta titulatura de-a lungul anului 2011, deşi suprafaţa verde pe cap de locuitor este de 19 mp/locuitor. Culmea ironiei, localitatea figurează pe lista oraşelor pentru care Comisia Europeană a declanşat procedura de sancţionare a României, întrucât nu respectă normele de poluare a aerului. Este adevărat, amplasarea geografică dezavantajează Braşovul - deoarece este aşezat în depresiune, se formează „efectul de oală", care împiedică disiparea noxelor industriale sau rezultate din trafic.

Nordul verde al Europei

Media europeană, de 26 de mp/locuitor, cunoaşte mari variaţii de la un oraş la altul. Potrivit datelor Agenţiei Europene a Mediului, din cele 386 de oraşe ale continentului care au peste 25 de hectare întindere şi peste 100.000 de locuitori, cele mai mici suprafeţe verzi se întâlnesc în ţările mediteraneene, iar cele mai mari, în statele nordice, unde media per total trece de 236 de mp/locuitor. Deficitare sunt Grecia, Spania, Bulgaria, Italia şi România.

Cele mai verzi oraşe sunt Oulu (Finlanda), Liege (Belgia) şi Valenciennes (Franţa), cu peste 300 de mp/locuitor. Viena, capitala grădinilor baroce, are „doar" 120 de mp pe cap de locuitor. Cetăţenilor din Cadiz, Fuenlabrada şi Almeria, din Spania, şi celor din Reggio, provincia Calabria (Italia), le revin cele mai mici petice de verdeaţă: între trei şi patru metri pătraţi pentru fiecare.

adevarul.ro

Ce dracu' au măsurat ăştia? Au băgat oare Gîrboavele în oraş?

[riaji]

Galatiul sta foarte bine ca judet la capitolul asta, cum spune si in articol. Ca oras, tot acolo se arata ca situatia e dezastruasa...

[Braileanul]

Ce dracu' au măsurat ăştia? Au băgat oare Gîrboavele în oraş?

Probabil , la Braila(oras) am vazut ca pentru a fenta statisticile astea este adaugata si padurea Stejaru' .

[dcp100168]

Galaţiul are mai mult spaţiu verde decât în UE. Numai pe hârtie

* APM vorbeşte de 2,67 mp pe cap de locuitor, din calculele primăriei reies 31 mp
În prima parte a acestui an vor fi încheiate recensământul spaţiilor verzi din Galaţi şi înscrierea acestora în „Registrul spaţiilor verzi“, operaţiune la finalul căreia va fi clarificată o controversă, aceea a suprafeţei pe cap de locuitor.

Dacă potrivit statisticilor Agenţiei de Protecţia Mediului ar fi 2,67 mp pe cap de locuitor, în statisticile Primăriei Galaţi există 24,6 mp pentru fiecare gălăţean. „Saltul“ de la 2,67 la 24,6 mp a fost realizat de funcţionarii din Primăria Galaţi în 2008.
Mărirea suprafeţei de spaţii verzi a fost obţinută prin refacerea calculelor în baza datelor „aranjate“ de funcţionarii Serviciului Patrimoniu şi cei de la Direcţia Tehnică a primăriei, care au recalculat până le-a ieşit că în municipiul Galaţi existau 7.221.900 de mp de spaţii verzi. Probabil că în „patrimoniul“ de spaţii verzi au fost trecute şi cele 63 ha de cimitire, manevră justificată poate de eticheta “loc luminat, loc cu verdeaţă“, ori cele 15 ha de luciu de apă ale Lacului Vânători şi Bălţii Cătuşa sau cele 250 ha de maidane dintre blocuri, acoperite de garaje, praf şi gunoaie. Împărţit la numărul de locuitori pe care îi avea atunci Galaţiul a rezultat noua cifră: 24,6 mp de spaţii verzi pe cap de locuitor. S-a ajuns la nivelul Uniunii Europene, de 25 mp per locuitor.
Cu 31,2 mp, Galaţiul a întrecut UE!
Mai nou, Galaţiul i-a intrecut pe cei din UE la statistica spaţiilor verzi, pentru că între timp s-a micşorat numărul de locuitori şi în consecinţă a crescut suprafaţa de spaţii verzi ce revine fiecărui gălăţean. Potrivit datelor de la ultimul recensământ, populaţia Galaţiului a scăzut în ultimii zece ani cu 67.657 de locuitori, ajungând la 231.204 de locuitori. Dacă raportăm cele 722 de hectare de spaţii verzi la noua cifră demografică, rezultă că la Galaţi există 31,2 mp de spaţii verzi pe cap de locuitor. Mult mai bine decât cei din UE, care au numai 25 mp de spaţii verzi de fiecare locuitor.
Registrul spaţiilor verzi
Aceste controverse ar putea fi lămurite în acest an, prin finalizarea „Registrului spaţiilor verzi“, dar cu o singură condiţie, ca datele tehnice să fie ţinute departe de funcţionarii primăriei. „Registrul spaţiilor verzi“ trebuie realizat în baza Legii 24/2007 şi a Ordinului 1549/2008 al Ministerului Dezvoltării. Acesta vizează inventarierea parcurilor şi scuarurilor de pe domeniul public, a spaţiilor verzi cu acces limitat, din curţile şcolilor sau ale altor instituţii, dar şi a peluzelor din curţile gălăţenilor.
În baza acestor date va fi realizată o hartă la scara 1 la 500 şi transpunerea în format GIS a spaţiilor verzi. Pentru realizarea „Registrului“, Primăria Galaţi a încheiat cu SC Theotop SRL Bucureşti, contractul nr. 40.332/15.04.2011, în valoare de 499.734 lei, fără TVA. „Această lucrare urmează să fie finalizată în prima parte a acestui an“, ne-a declarat Mihai Costache, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.
Inventarul copacilor
În caietul de sarcini întocmit de Primăria Galaţi sunt prevăzute operaţiuni extrem de minuţioase. Spre exemplu, în cadrul inventarierii calitative prilejuite de întocmirea „Registrului“, pentru fiecare arbore trebuie specificate 28 de date, cum ar fi „numărul de identificare“ primit de arbore, parcela pe care se găseşte, „specia“, „denumirea ştiinţifică“, „natura speciei“. Urmează descrierea geometrică, „forma trunchiului“, „forma coroanei“, „dominanta coroanei“, „anomalii ale coroanei“, „vârsta“ , urmată de secţiunea de estetică: „Valoarea peisagistică“. Caietul de sarcini impune şi măsurarea copacilor, pentru completarea următoarelor date: „Diametrul trunchiului“, „lungimea trunchiului“, „înălţimea coroanei“ şi „diametrul coroanei“. Dacă la Galaţi costă 500.000 lei, la Ploieşti operaţiunea costă 353.588 lei, iar la Focşani costă 27.200 lei.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Deşi în Ţiglina 1 „fotosinteza” este în cădere liberă, în cartier a crescut totuşi suprafaţa de spaţii verzi pe cap de locuitor. La figurat!

După ce drujbarii de la Gospodărire Urbană au lăsat fără crengi zeci de tei de pe strada Brăilei, Primăria a luat o măsură menită să redea farmecul pe care îl dădeau zonei coroanele imense ale teilor. Mai precis, aceasta l-a obligat pe proprietarul structurii de beton a viitorului centru comercial de pe strada Saturn să instaleze în locul pereţilor de la parter o folie imprimată cu imaginea unei păduri.

De fapt, este vorba de un fototapet, ca cele pe care le aduceau „vaporenii” în anii ’80. Dar, spre deosebire de fototapetele care invadaseră talciocurile şi care erau ilustrate cu plaje din Hawai, pline de palmieri şi cocotieri, fototapetul din Ţiglina 1 este imprimat cu o pădure de foioase. Sigur, unii dintre gălăţeni ar putea spune că era mai bine ca fototapetul stradal să fie unul cu palmieri uriaşi, ca pe Sounset Boulevard, din Los Angeles, dar decizia de a fi pus unul cu imaginea unei autohtone păduri de foioase are un scop practic: toţi trecătorii, în special cei cu unele probleme de vedere, îşi vor spune că acolo chiar este o pădure. Şi uite aşa se vor duce zvonurile, ba că Primăria a plantat o pădure în Ţiglina 1, ba că Primăria a inaugurat un nou parc.

Orice s-ar spune, oricât ar cârcoti unii, e bine că în oraş avem o nouă suprafaţă de spaţii verzi, chiar dacă asta ni se întâmplă numai ca un exerciţiu de imaginaţie, adică nu la propriu, ci numai la figurat.

Alt exerciţiu de imaginaţie al Primăriei: falsificarea statisticilor

Tot ca un exerciţiu de imaginaţie, ne-am putea închipui că în Ţiglina 1 a crescut statistica suprafeţelor de spaţii verzi pe cap de locuitor, depăşind, cu mult, standardele europene.

Reamintim că, potrivit datelor Agenţiei de Protecţia Mediului, la Galaţi există 2,67 mp de spaţii verzi pe cap de locuitor. Statistica a fost modificată din condei înainte de alegerile din 2008, când primarul Dumitru Nicolae se pregătea de un nou mandat şi avea nevoie de „realizări”.

Atunci, funcţionarii din Primărie au aranjat statisticile, încercând să demonstreze că primarul Nicolae a înzecit suprafaţa de spaţii verzi, ajungându-se la 24,6 mp pe cap de locuitor! Instant, a fost depăşită media naţională, de 18 mp şi aproape că a fost atinsă cea europeană, de 25 mp de spaţii verzi pe cap de european. Însă la Agenţia de Mediu statistica a rămas tot de 2,67 mp, pentru că spaţiile verzi „suplimentate” nu există în teren.

Mărirea suprafeţei „verzi” din oraş a fost obţinută prin refacerea calculelor în baza datelor „aranjate” de şefa Serviciului Patrimoniu, Mariana Vrânceanu, conform cărora în municipiul Galaţi existau 7.221.900 de mp de spaţii verzi. Probabil că în „patrimoniul” de spaţii verzi al Galaţiului, au fost trecute şi cele 63 ha de cimitire, manevră justificată poate de eticheta „loc luminat, loc cu verdeaţă”, ori cele 15 ha de luciu de apă ale Lacului Vânători şi Bălţii Cătuşa, ori cele 250 ha de maidane dintre blocuri, acoperite de garaje, praf şi gunoaie.

În sfârşit, pot fi numărate toate frunzele unui tei

În Ţiglina 1 mai este înregistrată o premieră: acum, oricine poate număra toate frunzele unui tei, lucru imposibil anul trecut, când arborii aveau coroane imense. După ce au trecut prin Ţiglina drujbarii de la „Gospodărirea Urbană” condusă de Eduard Grosu, mulţi dintre tei au rămas fără crengile pe care ar fi putut să le crească frunzele. Pe ici, pe acolo, a mai crescut câte un smoc de frunze. Cum proverbul „câtă frunză şi iarbă” nu se mai poate aplica în Ţiglina 1, acum se poate spune foarte exact că teiul de la intersecţia străzii Brăilei cu strada Saturn are 87 de frunze sau că teiul de pe Brăilei colţ cu Regiment Unşpe Siret, mai norocos, are 228 de frunze.

Reamintim că în prezent, la Galaţi, este pe punctul de a fi finalizat „Recensământul Copacilor”. De fapt, este întocmit „Registrul spaţiilor verzi”. Este o operaţiune foarte serioasă. Pentru realizarea „Registrului”, Primăria Galaţi a încheiat cu SC Theotop SRL Bucureşti, contractul nr. 40.332/15.04.2011, în valoare de 499.734 lei, fără TVA.

În cadrul inventarierii calitative prilejuite de întocmirea „Registrului spaţiilor verzi”, pentru fiecare arbore din Galaţi trebuie specificate un număr de 28 de date, cum ar fi „numărul de identificare” primit de arborele respectiv, parcela pe care se găseşte, „specia”, „denumirea ştiinţifică”, „natura speciei”. Urmează descrierea geometrică, „forma trunchiului”, „forma coroanei”, „dominanta coroanei”, „anomalii ale coroanei”, urmată de secţiunea de estetică: „valoarea peisagistică”.

Caietul de sarcini elaborat de Primărie mai impune şi operaţiuni extrem de laboriase, respectiv o măsurare a copacilor, pentru completarea următoarelor date: „diametrul trunchiului”, „lungimea trunchiului”, „înălţimea coroanei” şi „diametrul coroanei”.

Acum, după ce drujbarii lui Eduard Grosu au dat iama în teii de pe Brăilei, firma din Bucureşti trebuie să refacă măsurătorile, pentru că nu mai corespund două categorii de date: „înălţimea coroanei” şi „diametrul coroanei”.

Noua situaţie permite însă ca în „Registrul spaţiilor verzi” să fie trecută şi cea de-a 29-a caracteristică a unui copac: „numărul de frunze”.

În Ţiglina 1, „fotosinteza” este în cădere liberă

În pofida numărului mare de ecologişti care la alegerile locale se îmbulzeau spre fotoliul de primar şi scaunele de consilieri municipali, în oraş nu prea avem ecologişti. N-am auzit pe niciunul dintre purtătorii de carnete de la PER sau Partidul Verde să spună ceva despre ciuntirea arborilor de pe strada Brăilei.

Nu am auzit pe niciunul dintre ecologiştii cu vocaţii exclusiv electorale să protesteze, să vină cu argumente, aşa că sugerăm noi cam care ar putea fi aceste argumente.

Spre exemplu, un arbore matur, are o suprafaţă totală a frunzelor de aproximativ 1.200 de metri pătraţi. Prin „fotosinteza” care are loc la nivelul frunzelor, în prezenţa radiaţiilor solare, este absorbit dioxidul de carbon din atmosferă şi este eliberat în atmosferă oxigen.

Conform Societăţii Europene de Arboricultură, un arbore matur prelucrează într-o zi însorită 36.000 de metri cubi de aer, care conţin 18 kg de dioxid de carbon. El filtrează cea mai mare parte a substanţelor dăunătoare din aerul prelucrat şi produce zilnic 13 kg de oxigen, care acoperă necesarul a 10 oameni.

La nivel global, într-un singur an, prin „fotosinteză”, se consumă 396.000.000.000 de tone de CO2, se eliberează în aer 288.000.000.000 de tone de oxigen.

Zona străzii Brăilei este una cu traficul cel mai intens şi cu aerul cel mai poluat din oraş. Aici ar fi nevoie de cât mai multă fotosinteză, ca să nu ne pomenim în situaţia că leşină lumea pe stradă din cauză că e prea mult CO2 şi prea puţin oxigen.

Cum Primăria tocmai a pus drujbarii să nimicească, numai în Ţiglina 1, aproximativ 200.000 de metri pătraţi de frunze, cu ocazia asta, zona a fost sărăcită de aproximativ 70 de tone de oxigen pe care arborii ciuntiţi le-ar fi produs din aprilie până în octombrie.

presagalati.ro

[dcp100168]

Galaţiul: în statistici - „oraşul parcurilor“, în realitate - un oraş prăfuit

 

Galațiul pare să fi fost locația unui miracol, pentru că – statistic vorbind - a ajuns unul dintre orașele cu cele mai multe parcuri și spații verzi, deși în oraș nu s-a întâmplat nimic deosebit, în afara amenajării unor locuri de joacă pentru copii, pe spațiile oricum „verzi” dintre blocuri și reamenajarea a două parcuri mai vechi, Parcul Viva și Grădina Publică.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) cu privire la calitatea serviciilor publice, studiu în care este abordată și problema spațiilor verzi, media suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor în municipiile din România a rămas constantă în ultimii ani, fiind de 13 mp/locuitor, deși țara noastră ar fi trebuit să se conformeze până la 1 ianuarie 2010 normei minime europene, de 25 mp/locuitor. Studiul a fost realizat în baza datelor comunicate IPP în 2012 de primăriile municipiilor capitalelor de județ. Municipiile care depășesc norma europeană sunt Brasov - 29 mp/locuitor și Craiova – 28 mp/locuitor. Municipiile cu cea mai mică suprafață de spații verzi sunt Râmnicu Vâlcea - 4 mp/locuitor, Tulcea - 4 mp/locuitor, Oradea - 5 mp/locuitor, Giurgiu – 6 mp/locuitor, Drobeta Turnu Severin - 6 mp/locuitor si Târgu Jiu - 6 mp/locuitor.

Potrivit datelor comunicate de Primăria Galați, suprafața de spații verzi pe cap de locuitor a crescut miraculos de la 15 mp, în 2008 la 25 mp, în 2011. Adică, în trei ani a fost atinsă norma europeană. Galațiul a „sărit” înaintea unor orașe precum Timișoara, cunoscut ca „orașul rozelor”, care de la 16,2 mp, în 2008 a ajuns la 16,43 mp, în 2010 ajungând ca în 2012 să aibă 17,08 mp de spații verzi pe locuitor. Galațiul a depășit și Constanța (7,98 mp/locuitor), deși zona Constanța – Mamaia este recunoscută pentru zonele de spații verzi generoase. Și la Brăila suprafața spațiilor verzi a crescut de la 20 mp, în 2008 la 23 mp, în 2012. Cu certitudine, creșterea suprafeței de spații verzi din Galați cu 10 mp/locuitor, în numai trei ani ar putea fi cea mai spectaculoasă din țară, însă în perioada 2008-2012 nu s-a întâmplat nimic la Galați în această privință. A fost o jonglare cu cifrele, pentru că în timp ce primăria raporta 25 mp pe locuitor, în statistica Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galați era tot 2,67 mp pe cap de locuitor, care este cea reală. „Saltul“ de la 2,67 la 24,6 mp a fost realizat de funcţionarii din Primăria Galaţi în 2008. Mărirea suprafeţei de spaţii verzi a fost obţinută prin refacerea calculelor în baza datelor „aranjate“ de funcţionarii Serviciului Patrimoniu şi cei de la Direcţia Tehnică a primăriei, care au recalculat până le-a ieşit că în municipiul Galaţi existau 7.221.900 mp de spaţii verzi. Probabil că la spaţii verzi au fost trecute şi cele 63 ha de cimitire, ori cele 15 ha de luciu de apă ale Lacului Vânători şi Bălţii Cătuşa, două bălți situate la marginea orașului sau cele 250 ha de maidane dintre blocuri, acoperite de garaje, praf şi gunoaie.

Împărţit la numărul de locuitori pe care îi avea atunci Galaţiul a rezultat noua cifră: 24,6 mp de spaţii verzi pe cap de locuitor. Așa s-a ajuns la nivelul Uniunii Europene, de 25 mp per locuitor. Acum, pentru că populația Galațiului a scăzut de la 298.589 de locuitori, în 2002 la 249.432, la recensământul din 2011, e clar că la Galați a fost depășită norma europeană, fiind, tot în statistici nu și în realitate, peste 31 mp/locuitor.

Preț prea mic de întreținere a parcurilor: 76 bani/mp

Primăria Galați se remarcă și printr-unul dintre cele mai scăzute costuri de întreținere a spațiilor verzi, de numai 76 de bani pe metrul pătrat. Costul mediu de întreținere a spațiilor verzi, respectiv valoarea lucrărilor efectuate în decurs de un an pentru întreținerea unui metru pătrat de spațiu verde a fost la nivelul municipiilor reședință de județ, în 2012, de 3,58 lei/mp, în scădere față de 2011 (5,68 lei/mp).Cele mai mari costuri au fost la Vaslui (11,6 lei/mp), Târgu Jiu (6,77 lei/mp), Târgoviște (5,29 lei/mp). Municipiile cu cel mai mic cost de întreținere a spațiilor verzi erau Slobozia - 0,18 lei/mp, Botoșani - 0,22 lei/mp și Galați - 0, 76 lei/mp. Și acest indicator confirmă că la Galați a fost umflată statistica spațiilor verzi, pentru că fondurile alocate pentru suprafața reală de spații verzi sunt raportate la suprafața din statistici.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Standardul UE pentru spații verzi, „doborât“ cu statistici falsificate din condei

• Funcționarii Primăriei Galați au reușit ca, în zece ani, să crească media spațiilor verzi din oraș de la 2,67 la 30,44 mp/locuitor.

Mai ales în ultimii ani, în care poluarea din marile orașe a devenit una dintre problemele acute cu care se confruntă aceste comunități, a crescut importanța acordată spațiilor verzi. Traficul auto și centralele de apartament sunt două surse de creștere a gradului de poluare.

La Bruxelles a fost elaborată foaia de parcurs „Heat Roadmap Europe“, care prevede o creștere de la 12% la 50% a ponderii sistemelor de termoficare în necesarul de căldură din Uniunea Europeană, până în 2050 fiind eliminate treptat centralele de apartament. În ceea ce privește reducerea poluării generate de traficul rutier prin trecerea la mașinile electrice sau hibrid, preocupare ce a luat amploare și la noi, este edificatoare. O a treia cale de reducere a poluării din orașe este înființarea unor noi suprafețe de spațiu verde. La nivelul Uniunii Europene a fost stabilit un standard, de 26 mp pentru fiecare locuitor. Atingerea acestui standard depinde doar de găsirea suprafețelor de terenuri publice care să poată fi amenajate, investițiile nefiind costisitoare.

În marile orașe ale lumii, „guerrilla gardening“

La nivel mondial, protejarea și dezvoltarea spațiilor verzi din marile orașe este de mai mult timp o provocare la care trebuie să răspundă municipalitățile, pentru reducerea poluării prin dezvoltarea infrastructurii „verzi“ și „albastre“ – parcuri și lucii de apă. Din anii ’70, în Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Germania, Canada sau în Australia se implementeză conceptul „guerrilla gardening“ (gherila verde), care constă în crearea de spaţii verzi în special în zonele urbane cele mai aglomerate.

Acest concept a fost lansat de Liz Christy, împreună cu grupul său, „Green Guerrilla“, care în anul 1973 a reușit să transforme un teren viran din Bowery Houston (New York) în prima grădină comunitară din metropola americană. În centrul Londrei, de pildă, există parcuri private, cu aproape 100% vegetație, cu câteva alei, teren de tenis și un chioșc cu cărți, din care poți lua una să citești, unde familiile care locuiesc în zonă au acces în baza achitării unei taxe.

La noi, pe spațiile verzi – chioșcuri și garaje

Potrivit studiilor realizate în țările central şi est-europene, în perioada de după schimbările politice din 1989 a avut loc o reducere a suprafețelor spațiilor verzi din mediul urban, ca urmare a retrocedării terenurilor către foştii proprietari şi a dezvoltării de noi construcţii, multe suprafeţe de spațiu verde fiind ocupate de acestea. Și statisticile de la noi ilustrează o astfel de evoluție. Dacă între anii 1980 şi 1990 suprafaţa spaţiilor verzi urbane din România a crescut cu 30%, de la 169,62 la 220,81 kmp, ulterior a fost înre-gistrată o scădere până în 2006, când s-a produs un uşor reviriment, ajungându-se la 202,69 kmp.

O caracteristică a perioadei de după 1990 a fost extinderea construcțiilor pe spațiile verzi, în special în vadurile comerciale, prin apariția chioșcurilor, construcții provizorii ce reprezentau „infrastructura“ comerțului privat, la concurență cu comerțul de stat. În aceeași perioadă a avut loc și o creștere explozivă a construirii bateriilor de garaje pe spațiile verzi dintre blocuri. La Galați, din 1990 până în 2007 au apărut aproximativ 5.500 de chioșcuri și 10.000 de garaje, majoritatea construite pe spațiile verzi. Din cei patru primari pe care i-a avut Galațiul după 1992, doar unul singur, Marius Stan (PNL, UNPR), a avut curajul ca, în perioada 2012-2016, să demoleze sute de garaje, pentru ca în locul lor să amenajeze parcări, locuri de joacă și spații verzi.

„Spaţiile verzi proprietate publică“, prevăzute de lege

 

Intrarea în Uniunea Europeană a determinat o schimbare de atitudine a administrațiilor locale din cele 319 orașe din țara noastră, în care se înregistrează 55,2% din populaţie. Articolul 35 din Constituție, care stipulează „dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic“, are o reflectare și în Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi adminis-trarea spaţiilor verzi din zonele urbane, care la art. 6 stabileşte că „statul recunoaşte dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spaţiile verzi proprietate publică“.

Legea nr. 24 definește spaţiile verzi urbane publice, care pot fi: parcul (cu suprafață de cel puțin 1 ha), spațiul verde (cu suprafață mai mică de 1 ha) în zone rezidențiale sau aferente sediilor instituțiilor publice, grădina - teren cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali, care este folosit pentru agrement și recreere, parcul sportiv, grădina botanică etc. Prin Legea 24/2007 a fost introdusă obligația primăriilor orașelor de a realiza în fiecare localitate Registrul Spaţiilor Verzi, care cuprinde o evidență exactă a spațiilor verzi de pe domeniul public, parcuri, grădini, scuaruri, baze sportive, dar și evidența arborilor izolaţi plantaţi pe aliniamentele arterelor de circulaţie, pe terenurile instituţiilor publice sau ale cartierelor de blocuri.

În marile orașe, statistici controversate

De 12 ani se vorbește și la noi despre standardul de suprafață verde pe cap de locuitor, care în Uniunea Europeană este de 26 mp. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, suprafața totală a spaţiilor verzi era, la sfârșitul anului 2017, de 26.639 hectare, media națională fiind de 21,4 mp per locuitor. Media națională este îmbunătățită de orașele mici, precum Cavnic, care are 674,1 mp spaţiu verde per locuitor. În ceea ce privește marile orașe, lucrurile se complică pentru că circulă diverse cifre.

Potrivit unei statistici realizate în urmă cu câțiva ani de Institutul de Politici Publice în baza datelor comunicate de primării, cele mai mari suprafețe de spaţiu verde pe cap de locuitor erau la Brașov (29 mp), Craiova (28 mp), Galați (25 mp) și Brăila (23 mp), urmate de Timișoara (17,08 mp), Iași (9 mp), Sibiu (8,61 mp), Reșița (8,35 mp), Constanța (7,98 mp), Deva (7,82 mp), Oradea (7,37 mp), Focșani (7 mp), Tg. Jiu (6,22 mp), Turnu Severin (6 mp), Miercurea Ciuc (6 mp) și Tulcea (5 mp).

Potrivit unor statistici recente, la Cluj-Napoca există o medie de 25,28 mp spaţiu verde pe cap de locuitor, la București media fiind de 23,21 mp, la Timișoara de 17 mp, la Constanța de 13 mp, iar la Iași de 18,8 mp per locuitor. În unele orașe suprafețele spațiilor verzi au înregistrat ușoare creșteri. Sunt însă și cifre mai puțin credibile, Galațiul și Brăila având suprafețe de spaţiu verde cu mult mai mari decât Clujul și Timișoara, celebre pentru parcurile lor, sau Constanța, cu tot cu Mamaia.

La Galați, un prim salt de la 2,67 la 24,6 mp spațiu verde per locuitor

În unele orașe, cum este Galațiul, media suprafețelor spațiilor verzi per locuitor a înregistrat salturi spectaculoase, de la 2,67 mp în 2008 până la 30,44 mp în 2019. Sunt imposibile astfel de creșteri. Dacă la Timișoara creșterea a fost lentă, de la 16,2 mp în 2008 și 16,43 mp în 2010 ajungându-se în 2012 la 17,08 mp de spații verzi per locuitor, la Galați s-a ajuns la o creștere de 11 ori. În oraș ar fi trebuit să apară sute de hectare de parcuri, ceea ce, evident, nu s-a întâmplat. A fost o jonglare cu cifrele. În 2007, în statistica Agenţiei de Protecţia Mediului Galați, media suprafețelor spațiilor verzi pe cap de locuitor era tot de 2,67 mp.

Pentru că se apropiau alegerile locale din 2008, funcționarii Primăriei Galați au pus umărul la obținerea unui nou mandat de către primarul Dumitru Nicolae (PSD) și au realizat din condei „saltul“ de la 2,67 la 24,6 mp, aproape de standardul Uniunii Europene. Mărirea suprafeţei de spaţiu verde a fost obţinută prin refacerea calculelor în baza datelor „aranjate“ de funcţionarii Serviciului Patrimoniu şi cei de la Direcţia Tehnică a primăriei, care au recalculat până le-a ieşit că la Galaţi existau 7.221.900 mp de spaţiu verde. Probabil că în „patrimoniul“ de spaţii verzi au fost trecute şi cele 63 ha de cimitire, cele 15 ha de luciu de apă ale Bălţii Cătuşa sau cele 250 ha de maidane dintre blocuri, acoperite de garaje, praf şi gunoaie.

Cu 30,44 mp per locuitor, Galațiul e „cel mai verde“ mare oraș din România

Edilii Galațiului însă nu s-au mulțumit cu atât și, între timp, au depășit cu mult standardul UE. În „Planul de calitate a aerului în Municipiul Galați pentru dioxid de azot și oxizi de azot în perioada 2018-2022“, depus de primărie la Agenția pentru Protecția Mediului Galați, este raportată o creștere a spațiului verde din oraș, de la 875 ha în 2012 la 923,09 ha în 2019.

Raportat la numărul de locuitori comunicat de Institutul Național de Statistică (303.205 persoane), rezultă o medie de 30,44 mp pe cap de locuitor. Însă Galațiul are mai puțini locuitori, pentru că mulți dintre gălățenii care nu au plecat la muncă în străinătate au preferat să se mute în alte orașe din țară, la București sau în Ardeal. Potrivit datelor oficiale, populaţia Galaţiului a scăzut în ultimii zece ani cu 67.657 de locuitori, ajungând la 231.204 locuitori.

Așa că, dacă raportăm cele 923 ha la cifra reală, recunoscută de primărie, de 231.000 de locuitori, media spațiilor verzi ar fi de 40,1 mp per locuitor, o medie incredibilă în raport cu statisticile altor orașe. Însă chiar și media rezultată din calculele Primăriei Galați, de 30,44 mp/locuitor, cu mult mai mare decât standardul UE, este în mod evident una falsă.

Situația s-a complicat la realizarea Registrului Spațiilor Verzi

Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD), dă vina pe foștii primari, care au realizat Registrul Spațiilor Verzi din oraș, document în care se spune că la Galați există 923 ha de spațiu verde. „Aici sunt două aspecte. Primul dintre ele: nu putem contesta un document adoptat în 2013 de Consiliul Local - Registrul Spațiilor Verzi - care asta relevă“, ne-a declarat Ionuț Pucheanu.

Totuși, primarul Galațiului recunoaște că în acest Registru sunt date eronate, care „încurcă extraordinar de multe alte probleme“ și promite că în 2019 va demara o reevaluare a suprafețelor spațiilor verzi din oraș: „Acum, că documentul acesta relevă sau nu relevă realitatea, e greu de spus din punctul meu de vedere, ca primar, cum nici dumneavoastră, ca simplu cetățean, nu ați putea contesta acuratețea măsurătorilor făcute de societatea respectivă la momentul realizării Registrului Spațiilor Verzi. La momentul 2013 a fost o mare realizare a administrației de atunci, pentru că eram unul dintre puținele municipii care se puteau lăuda cu un Registru al Spațiilor Verzi. Acum, la ceea ce ne lovim noi, ca actuală administrație, vă spun că, pe de o parte, rezolvă niște probleme, dar încurcă extraordinar de multe alte probleme. Cel mai probabil, anul acesta vom cere o revizuire a acestui Registru al Spațiilor Verzi, deoarece cuprinde, din punctul nostru de vedere, câteva inexactități ce ar trebui repuse în ordine“, a precizat Pucheanu.

Abordarea pragmatică: proiectul „Clujul Verde“

Există două posibilități de îndeplinire a standardului UE cu privire la suprafețele de spațiu verde din orașe. Prima variantă este falsificarea statisticilor, cum s-a întâmplat la Galați. Cealaltă este abordarea pragmatică a unei strategii de înființare a spațiilor verzi, cum se întâmplă la Cluj. În anul 2014, Primăria Cluj-Napoca a lansat proiectul „Clujul Verde“ (Dezvoltare durabilă), o planificare strategică pentru perioada 2014-2020, în care e prevăzută și dezvoltarea conceptului „Verde și primitor“, privind problema spațiilor verzi din oraș.

Această strategie vizează și eliminarea dezechilibrelor în ponderea suprafețelor de spații verzi din cartierele orașului, pe baza unei analize a distribuției spațiilor verzi în Cluj-Napoca. Din acea analiză rezultă că majoritatea se află în partea vestică a orașului, de la centru înspre Zorilor și Mănăștur. În partea estică a orașului, deficitul de spații verzi este urmare a faptului că zona are caracter predominant industrial. Cartierele Mărăști și Iris au cele mai mari probleme în ceea ce privește lipsa spațiilor verzi. O astfel de abordare este un pas important în rezolvarea problemei deficitului de spațiu verde.

Muncă în zadar: sunt tăiați teii consemnați în Registrul Spațiilor Verzi

Primarul Galațiului se laudă cu Registrul Spaţiilor Verzi, dar acesta este un document lipsit de valoare, din vina municipalității. Registrul trebuia realizat în baza Legii 24/2007, însă la Galați abia prin 2010 s-a hotărât realizarea documentului, care viza inventarierea parcurilor şi scuarurilor de pe domeniul public, a spaţiilor verzi cu acces limitat, din curţile şcolilor sau ale altor instituţii, dar şi a spaţiilor verzi din curţile gălăţenilor.

Pentru realizarea Registrului, Primăria Galaţi a încheiat cu SC Theotop SRL Bucureşti contractul nr. 40.332/15.04.2011, în valoare de 499.734 lei, fără TVA. A fost ridicolă minuțiozitatea cu care a fost întocmit Registrul Spaţiilor Verzi, fiecare arbore din oraș fiind înregistrat prin 28 de date: „numărul de identificare“, parcela, specia, denumirea ştiinţifică, descrierea geometrică, dar și prin „diametrul trunchiului“, „lungimea trunchiului“, „înălţimea coroanei“ şi „diametrul coroanei“, „dominanta coroanei“, „anomalii ale coroanei“, urmată de secţiunea de estetică: „valoarea peisagistică“.

A trebuit specificată și o informaţie ceva mai greu de stabilit: „vârsta“. S-a făcut evidența, s-a scris pe fiecare copac, cu vopsea verde, „numărul de identificare“. Dar, între timp, Registrul Spațiilor Verzi a ajuns un document lipsit de valoare, pentru că din 2013, când a fost finalizat, sute de arbori din oraș au fost tăiați fără vreo justificare. Și în martie-aprilie 2019 au fost tăiați peste o sută de arbori, în special tei și castani, cu vârste de 40-50 de ani. Alți arbori au fost distruși prin tăierea tuturor crengilor. Asta se întâmplă în „cel mai verde“ mare oraș din România!

romanialibera.ro