Valul lui Traian

[dcp100168]

Valul lui Traian

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi a organizat la Biblioteca „V.A.Urechia” o întâlnire cu arheologii Muzeului Naţional de Istorie a României sub denumirea „Reconectarea spaţiului european la patrimoniul său din Antichitate. Valul lui Traian”. S-a propus ca brandul Galaţiului să fie „Valul lui Traian” şi nu „Pânzarul”.

Scopul acestei întâlniri a fost de conştientizare a importanţei acestui val de apărare şi potenţialul uriaş pe care îl are în valorificarea sa turistică. Cei trei invitaţi de la Muzeul Naţional de Istorie a României, Ovidiu Ţentea, Corina Borş şi Alexandru Raţiu, au arătat că municipiul Galaţi şi localităţile limitrofe deţine o zonă care poate capta atenţia nu numai a Europei, ci a întregului mapamond.

Istorie uitată

E vorba de Valul lui Traian, construit în secolul II-III d.Hr., acesta constituind graniţa europeană cea mai îndepărtată a Imperiului Roman. Continuitatea valului se regăseşte până în Marea Britanie, acesta străbătând ţări ca Germania, Olanda, Austria, Ungaria, parte din Slovacia, ajungând în România şi foarte puţin în Republica Moldova.

Aşa cum Galaţiul era limita Imperiului Roman în antichitate, ca un arc în timp, Galaţiul este hotarul Uniunii Europene astăzi. Aşa cum se circula liber în Imperiu, tot aşa se circulă liber astăzi în spaţiul Schengen, spaţiu în care România doreşte atât de mult integrarea.

Aşezarea de la Şendreni, de la Bărboşi-Tirighina, erau apărate de acest val, ele fiind în interiorul acestuia, constituind adevărate capete de pod cu celelalte aşezări din Dobrogea, Moesia Inferior în perioada Romană.

Cum să valorificăm "Valul lui Traian"

Despre valorificarea turistică a acestui monument istoric a vorbit Ovidiu Ţentea, care a dat ca exemplu Valul lui Hadrian din Marea Britanie, un val de apărare care este o continuare a Valului lui Traian de la Galaţi. „Cu eforturi financiare minime s-au putut restaura porţiuni din val (palisade din niuele, pietre, pământ galben, câteva turnuri de supraveghere din scânduri). Turiştii vizitează acest val, merg pe el şi, din loc în loc, cumpără tricouri ale căror imprimeuri menţionează câţi kilometri a mers respectivul cumpărător pe val. Spectacole care reproduc scene de luptă dintre soldaţii romani şi britanici, ori celţi, chiar lângă val, constituie iarăşi un punct de atracţie. De asemenea turiştii sunt cazaţi la pensiunile din apropiere unde îşi lasă banii”, a spus Ovidiu Ţentea, de la Muzeul Naţional de Istorie a României

Acest lucru se poate realiza foarte bine şi la Galaţi. Valul lui Traian care traversează judeţul de la est către sud-vest, de la Tuluceşti şi până în satul Traian, comuna Braniştea ar putea fi valorificat astfel pe porţiunile unde el se observă cel mai bine: la Tuluceşti, la 50 de metri de şoseaua ce duce la pădurea Gârboavele şi la Traian, unde are înălţimea cea mai mare(aprx.4 metri). Gălăţenii, turiştii care merg la pădurea Gârboavele vor vedea aceastră atracţie turistică.

Primarul de la Tuluceşti intenţionează să deschidă un muzeu cu vestigii arheologice, ca de altfel şi primarul de la Braniştea care doreşte să deschidă un muzeu al olăritului. Dacă acestea vor fi lângă val succesul ar fi mai mult decât cel aşteptat.

Ovidiu Ţentea a mai precizat că au fost lansate câteva programe de finanţare, unul recent pentru ţările riverane Dunării. Cum Galaţiul este la Dunăre având Valul lui Traian, cum Dunărea leagă România de Ungaria, Austria, Germania, ţări prin care trece fosta graniţă a Imperiului Roman, dar şi ţări din Uniunea Europeană, pot fi accesate fonduri cu uşurinţă pentru a reintegra în circuitul de valori european acest val.

Alte proiecte transfrontaliere pot fi de asemenea, aplicate, având în vedere că o mică porţiune din Valul lui Traian se regăseşte dincolo de Prut. Totul e ca autorităţile locale, în parteneriat cu celelalte instituţii să dorească acest lucru.

Un nou brand pentru Oţelul Galaţi

„Avem o echipă de fotbal campioană a României. Cu ce se prezintă Oţelul în Champion’ s League? D-l Marius Stan, se află în căutarea unui brand. Aşa cum Dinamo s-a inspirat după filmul „300” , de ce Oţelul Galaţi nu s-ar îmbrăca în legionari romani şi ar face câteva fotografii pe valul de apărare? Se ştie că legionarii aveau platoşe din metal, iată cum ar fi promovat şi oţelul, denumirea echipei”, a mai spus Ovidiu Ţentea.

Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei pentru Cultură, a arătat că trebuie să ne uităm spre origini, legionarul roman stând pe val ar putea fi foarte bine brandul acestei zone şi al oraşului. „Astfel s-ar putea atrage atenţia întregii lumi asupra apartenenţei la spaţiul civilizaţiei romane şi, mai târziu, la cel european, iar Valul lui Traian, deja monument istoric de categorie A, ar putea fi clasat în patrimoniul UNESCO. Ce ar însemna acest lucru? Noi şi noi fonduri pentru comunităţile locale, dezvoltarea acestora şi implicit al oraşului de pe Dunăre”, a spus Cătălin Negoiţă.

Monumentul istoric este expus dispariţiei prin agricultura intensivă care se practică. Deja pe unele porţiuni abia mai este vizibil, iar pe altele a dispărut cu totul. Nu dorim ca acest val de apărare să ajungă doar istorie, document de arhivă prin imaginile ridicate , ori legendă a folclorului local.

Primarii din comunităţile Tuluceşti şi Vânători, reprezentantul Primăriei Şendreni, comune pe al căror teritoriu administrativ trece valul de apărare, prezenţi la această întâlnire(şi singurii dintre oficialităţile invitate), au fost de acord să valorifice acest preţios monument, primarul comunei Tuluceşti susţinând chiar că pune la dispoziţie, gratuit, terenul său care se află pe o anumită lungime a Valului lui Traian.

adevarul.ro

[Mikka]

Valul lui Hadrian din Marea Britanie, un val de apărare care este o continuare a Valului lui Traian de la Galaţi

???

Poate a valului lui Traian Basescu. Sau a valului de emigranti din estul Europei...

[dcp100168]

Turism cultural la „Valul lui Traian”

Cum ar fi ca turişti din toată lumea să vină la Braniştea să vadă „Valul lui Traian”? Pare o utopie, câtă vreme nu există, deocamdată, nici măcar un indicator la şoseaua Galaţi-Tecuci care să arate că, în dreptul satului Traian, în secolul I, pe acolo trecea graniţa Imperiului Roman. Doar strada ce duce spre groapa de gunoi a satului se numeşte Valul lui Traian, însă localnicii nu ştiu de ce.

Patru metri înălţime

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural a organizat, marţi, o deplasare în comunele Braniştea (satul Traian) şi Smârdan (satul Cişmele) pentru a cerceta, la faţa locului, ceea ce a mai rămas din „Valul lui Traian” – sistemul de apărare ridicat de romani la graniţa imperiului, în prima jumătate a secolului I dH, monument istoric de importanţă naţională (categorie A). Ideea este de a vedea în ce măsură acest monument, ce atestă romanitatea la nord de Dunăre, poate fi valorificat pentru a deveni o atracţie turistică – aşa cum străinii ştiu foarte bine să facă. Astfel, câţiva jurnalişti am avut şansa de a străbate cu pasul aproape un kilometru din „Valul lui Traian” şi de a face o călătorie imaginară în timp, pe vremea soldaţilor romani.

Având o lungime de 24 de kilometri, Valul lui Traian începe de pe malul Siretului, din zona Şerbeştii Vechi, şi continuă, ca un arc de cerc, până la Cişmele, după care ajunge până în partea nordică a Lacului Brateş, a cărui suprafaţă era mult mai mare, până în apropierea comunei Tuluceşti.

16 coţi pe vremea lui Cantemir

Porţiunea conservată cel mai bine este în satul Traian, din comuna Braniştea, unde şanţul de apărare este adânc, Valul având înălţimea de patru metri. „Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldavie, scria că acesta avea 16 coţi înălţime, dar că, iniţial, el a fost de aproape două ori mai mare”, afirmă Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură, adăugând: „După cum spun cercetătorii, acest val nu a fost construit de soldaţii din vremea Împăratului Traian, ci mai înainte, în prima jumătate a secolului I, deoarece confluenţa Siretului cu Dunărea era o zonă de interes, asigurându-le atât accesul spre nord, pe valea Siretului, cât şi ieşirea la Mare, la Pontus Euxinus.

Ridicarea lui a continuat după cucerirea Daciei, când s-au construit atât Castrul Roman de la Tirighina, cât şi Aşezarea romană de la Şendreni. Valul apăra în felul acesta importanta aşezare de la Bărboşi-Tirighina. Ar fi îmbucurător ca toţi cei ce au acest monument în zona administrativă să-l valorifice, întrucât este unul dintre monumentele istorice importante ale Europei”, conchide Marius Mitrof.

viata-libera.ro

[Mikka]

Da, se teleporteaza la Branistea. si apoi, indarat.

In oras Biserica Precista (totusi cel mai cunoscut monument) sta inchisa cu sapte lacate, iar specialistii lui peste invita strainii la Branistea. Nu am nimic cu cei de acolo si ar fi minunat sa se intample ceva, dar... Oricum, magareata cade pe spinarea altora "Ar fi îmbucurător ca toţi cei ce au acest monument în zona administrativă să-l valorifice"

[dcp100168]

Valul lui Traian, tot mai afectat de lucrările agricole

Valul lui Traian este unul dintre obiectivele de patrimoniu naţional şi universal care se întinde şi pe raza mai multor localităţi din judeţul Galaţi, fiind o continuare a Valului lui Traian din Dobrogea. “Acest val este de fapt un zid de apărare, construit de romani între veacurile al II-lea şi al III-lea după Hristos. El constituia limesul de răsărit, hotarul cel mai îndepărtat al fostului Imperiu Roman, care - se ştie - a inclus între graniţele sale şi actualul teritoriu al României”, ne-a spus Marius Mitrof, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi.

Zidul roman străbate satele gălăţene

În judeţul Galaţi, unda de pământ cunoscută sub denumirea de „Valul lui Traian” se întinde pe mai mulţi kilometri între satul Traian, comuna Braniştea, continuă prin Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, satul Cişmele, comuna Smârdan, apoi Odaia Manolache, comuna Vânători până la Tuluceşti. Valul lui Traian este o dovadă materială a vechii civilizaţii romane care dăinuie la Dunărea de Jos de XVIII secole. Construcţia de apărare este o continuare a Valului lui Traian din teritoriul Dobrogei, parte a Moesiei Inferior în perioada stăpânirii romane, stăpânire care s-a retras de pe teritoriul ţării noatre la anul 271.

„Rolul acestui zid era unul clar, cel de apărare a capului de pod de la Şendreni şi a Cetăţii de la Bărboşi-Tirighina. Valul lui Traian este o construcţie robustă făcută cu simţ de răspundere din pământ, palisade din lemn şi piatră care rezistă şi astăzi”, a adăugat interlocutorul.

Asăzi, Valul lui Traian este în mare pericol de a fi distrus. „Pericolul cel mare se datorează lucrărilor agricole care afectează de la an la an vechiul zid de apărare. Până în anii 1950, lucrările agricole de pe terenurile din apropierea Valului erau făcute de-a lungul zidului şi astfel era mai bine protejat. În ultimii ani, lucrările se fac de-a curmezişul Valului lui Traian, în acest mod existând pericolul distrugerii", precizează interlocutorul.

Valul lui Traian se regăseşte şi pe teritoriul altor state cum ar fi Ungaria, Austria, Germania, Olanda, parţial în Slovacia... De aceea, primăriile gălăţene pe raza cărora trece Valul lui Traian au datoria "să-l identifice, să-i stabilească coordonatele topografice, să-l semnalizeze ca fiind în zona de protecţie şi să-l pună în valoare", precizează Marius Mitrof.

viata-libera.ro

[Mikka]

Valul lui Traian se regăseşte şi pe teritoriul altor state cum ar fi Ungaria, Austria, Germania, Olanda, parţial în Slovacia...

hotarul cel mai îndepărtat al fostului Imperiu Roman, care - se ştie - a inclus între graniţele sale şi actualul teritoriu al României

Exista si medicamente, din fericire. Aberatii mai mari ca in articolul asta nu am mai citit nicaieri.

[dcp100168]

Primarii nu au bani pentru “Valul lui Traian”

În judeţul Galaţi, construcţia de apărare a Imperiului Roman începe în satul Traian, comuna Braniştea, continuă prin Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, apoi prin satul Cişmele, comuna Smârdan, Odaia Manolache, comuna Vânători, până la Tuluceşti. Cum pun în valoare primarii gălăţeni “Valul lui Traian”, aceasta a fost întrebarea pe care le-am adresat-o edililor în comunele cărora se află acest monument de patrimoniu, cu o vechime de 1800-1900 de ani. În ţările în care cultura şi turismul sunt foarte dezvoltate, astfel de obiective cu valoare universală, dacă nu există în realitate, sunt inventate. Cum se pune problema la noi?

Stimă pentru înaintaşi

“Avem toată stima pentru înaintaşi... Suntem alături de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi, însă nu numai că nu avem oameni care să se ocupe, nu avem nici fonduri. Dar o să semnalizăm locul şi o să scriem că pe acolo a trecut Valul lui Traian”, ne-a asigurat Paul Cristea, primarul de Şendreni, uşor luat pe nepregătite de întrebarea noastră.

“Ştiu că a fost o întâlnire cu ceva timp în urmă la Galaţi, unde s-a discutat despre patrimoniu. De atunci, noi am făcut nişte panouri publicitare ca să semnalizăm obiectivul, dar au fost furate pentru fier vechi! Am menţionat Valul lui Traian pe site-ul localităţii, însă în privinţa restaurării vechiului zid de apărare, sau măcar a unei porţiuni, nu putem face mare lucru singuri. Noi avem aici şi olăritul ca activitate tradiţională şi ar fi frumos să mărim numărul obiectivelor de interes, dar nu avem bani. Punerea în valoare a valului trebuie făcută printr-un proiect judeţean. Bine ar fi ca direcţia de specialitate să găsească o soluţie unitară în această privinţă”, spune Marian Adamache, primarul comunei Braniştea.

Situaţie specială

“Cu Valul lui Traian, la noi e o situaţie mai specială. Valul este în perimetrul Poligonului Mălina şi fiind terenul Armatei nu putem face mare lucru. Am curăţat zona cu ceva timp în urmă, dar cred că acest obiectiv trebuie susţinut de cei care au în atenţie obiectivele de patrimoniu”, ne-a spus şi Costică Stroia, primarul de la Smârdan.

“Ne preocupă conservarea şi punerea în valoare a Valului lui Traian. Proiectul trebuie sprijinit de autoritatea judeţeană, fiindcă este în apropierea Pădurii Gârboavele şi când grupurile merg la Grădina Zoologică, ele pot fi îndreptate şi către Valul lui Traian, care este cam la 500 de metri de pădure”, spune Petrică Bratu, primarul de Tuluceşti.

La Vânători este aceeaşi lipsă de fonduri pentru cultură, spune primarul Sicuţa Murgu.

După cum se vede, mult sprijin din vorbe, dar nimic concret. Iar până la o iniţiativă care să-l pună în valoare, Valul lui Traian se degradează zilnic, din cauza lucrărilor agricole făcute de fiecare aşa cum îl taie capul...

viata-libera.ro

[dcp100168]

O iniţiativă concretă privind Valul lui Traian

* Lucrările ar putea începe chiar de primăvara viitoare

Valul lui Traian „se mişcă”! Se porneşte un proiect care să pună în valoare drumul/val de apărare, bastion al Imperiului Roman, care începe la Galaţi se întinde astăzi pe teritoriul a trei state: România, Republica Moldova şi Ucraina.

„Instituţia noastră a înaintat o propunere Consiliului Judeţului, pentru conservarea şi valorificarea acestui monument istoric”, a anunţat într-o conferinţă de presă Marius Mitrof, consilier principal la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional. Preşedintele Consiliului Judeţului, Nicolae Bacalbaşa, „a primit-o cu braţele deschise, a manifestat o deschidere extraordinară. Aşteptăm acum semnale pentru începerea proiectului de management pentru dezvoltare durabilă a acestei zone care este protejată de Valul lui Traian”, ne-a asigurat consilierul.

„Eu am propus anul trecut într-o întâlnire pe care am avut-o cu câţiva arheologi de la Muzeul Naţional de Istorie, iar primarul de la Tuluceşti ne-a acordat cu generozitate jumătate de hectar situat exact pe Valul lui Trăian”, a precizat la rândul său directorul instituţiei, Cătălin Negoiţă, doctor în istorie. „Iar noi intenţionăm să facem exact ceea ce-au făcut englezii cu zidul lui Hadrian. Care era de-o dimensiune mult mai mică, dar au pus piatră peste piatră şi-au făcut un obiectiv turistic de primă mână!

Cheltuielile n-ar fi atât de mari! Am venit şi cu documentaţia, cu arheologii de la Bucureşti”, a precizat Negoiţă. Într-adevăr, un şanţ, palisade din trunchiuri şi turnuri de observaţie din lemn nu ar costa prea mult. „E foarte posibil ca din primăvară să vedem: lucrările vor începe fără îndoială!”

O astfel de punere în valoare turistică a trecutului a întâlnit vara aceasta consilierul Mitrof la castrul refăcut Porolisum, de pe muntele Meseş, Sălaj, unde funcţionează chiar un festival, cu actori şi voluntari în costume antice, care atrag public, deci şi bani la buget. În Scoţia, zidul împăratului Hadrian a fost ridicat vreo 70 cm, şi din cinci în cinci kilometri există câte un chioşc cu răcoritoare şi tricouri inscripţionate, a mai relatat Negoiţă.

viata-libera.ro

[Mikka]

Cătălin Negoiţă, doctor în istorie

Dumnezeule...

Cat despre restul de fantasmagorii...

Indivizii astia nu sunt in stare sa protejeze o amarata de casa din Galati! Cat despre bratele deschise ale unora sau altora se pot vedea rezultate concrete: Muzeul de Arte Vizuale, Muzeul de Istorie. Ma rog, fostele...

[dcp100168]

Valul lui Traian poate deveni un punct de atracţie pentru turişti

Peste 100 de elevi de la Şcolile nr. 41, 9, Liceul cu Program Sportiv, Liceul „Dunărea” din Galaţi, studenţi de la Universităţile „Dunărea de Jos” şi „Danubius”, precum şi elevi de la şcolile din comunele Braniştea şi Tuluceşti au fost, joi, la propriu, pe val. Mai exact, pe Valul lui Traian - sistemul de apărare ridicat de romani la graniţa imperiului, în prima jumătate a secolului I după Hristos, devenit astăzi monument istoric de importanţă naţională (categorie A), într-o acţiune de promovare organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, în colaborare cu primăriile comunelor Braniştea şi Tuluceşti, cu prilejul Zilei Internaţionale a Monumentelor şi Siturilor Istorice.
În cadrul proiectului „Valul lui Traian - hotarul antic al civilizaţiei romane la Galaţi”, tinerii au mers câţiva kilometri la pas pe cele două extremităţi ale Valului, respectiv în localitatea Traian, din comuna Braniştea şi în comuna Tuluceşti, în apropierea pădurii Gârboavele, primind suveniruri  din partea organizatorilor:  tricouri inscripţionate cu textul „Am mers pe Valul lui Traian”, câte o cană de ceramică de Braniştea, pliante şi monografii  ale comunei Tuluceşti.
Cu o lungime de 23,5 kilometri, Valul lui Traian avea forma unui arc de cerc (arcuirea fiind  centrată pe castrul roman de la Bărboşi-Tirighina), capătul de vest fiind în apropierea satului Şerbeştii Vechi, din comuna Şendreni, în apropierea Siretului, iar cel de est la marginea localităţii Tuluceşti, în partea nordică a Lacului Brateş. Valul era format dintr-un şanţ larg de 16 metri în partea superioară şi 4 metri în partea inferioară, cu o adâncime de 5-6 metri, şanţ poziţionat la nord de val, după care urma valul de pământ (întărit cu pietre şi palisade de lemn) înalt de 8 metri, cu o lăţime între 10 şi 20 de metri. Cătălin Negoiţă şi Marius Mitrof, de la Direcţia pentru Cultură, le-au oferit celor prezenţi date foarte interesante despre istoricul Valului, dar şi despre modul de viaţă al romanilor. „Această bucată de pământ e un capăt de lume: pe vremea romanilor, aici se termina lumea civilizată, aici se termina Imperiul Roman şi dincolo de el începea barbaricum, lumea necunoscută. Într-un mod ciudat, tot aici, la Galaţi, astăzi este capătul lumii civilizate de astăzi, al Uniunii Europene”, a spus Cătălin Negoiţă. Marian Adamache, primarul din Braniştea, şi Petrică Bratu, primarul din Tuluceşti, şi-au exprimat convingerea că vor găsi sprijin din partea autorităţilor astfel încât „acest obiectiv turistic să nu fie vizitat o dată la 20 de ani. El trebuie introdus într-un circuit turistic, astfel încât să devină un punct de atracţie”, au spus cei doi edili.
„Acest val nu a fost construit de soldaţii din vremea Împăratului Traian, ci mai înainte, în prima jumătate a secolului I, deoarece confluenţa Siretului cu Dunărea era o zonă de interes pentru Imperiul Roman, care asigura atât accesul spre nord, pe valea Siretului, cât şi ieşirea la mare, la Pontus Euxinus. Ridicarea Valului a continuat apoi, după cucerirea romană a Daciei, când s-au construit atât Castrul Roman de la Tirighina, în vremea împăratului Traian, cât şi aşezarea romană de la Şendreni”, a declarat Marius Mitrof, răspunzând astfel la întrebarea: cât de vechi este Valul lui Traian?
Toţi participanţii la acţiune au plecat acasă mulţumiţi, cu amintiri palpabile de la excursie şi cu speranţa că autorităţile locale vor susţine ideea promovării Valului lui Traian.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Lucrările la Valul lui Traian au fost declarate utilităţi publice

Lucrările pentru la reamenajarea sitului arheologic Valul lui Traian din comuna Tuluceşti au fost declarate utilităţi publice de interes local, în urma votului consilierilor judeţeni. Conform expunerii de motive, această declarare de utilitate publică a lucrării „Reamenajarea sistemului defensiv roman Valul lui Traian, comuna Tuluceşti, judeţul Galaţi” a apărut deoarece pentru realizarea lucrărilor este necesară exproprierea pentru cauză de utilitate publică, conform Legii nr.33 din 1994, a unei suprafeţe de 4 hectare de teren arabil, situată în extravilanul comunei Tuluceşti şi ce reprezintă suma a 19 proprietăţi private.
În acest context, consilierul PDL Ion Ştefan a prezentat un amendament care a fost acceptat de iniţiatorul proiectului, preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa. Ion Ştefan a subliniat faptul că în această privinţă e nevoie de atenţie mare, pentru a fi evitate eventualele procese intentate de cetăţenii nemulţumiţi. „Sigur că ne place istoria şi trebuie să avem grijă de ceea ce a fost în trecut, dar trebuie să fim foarte atenţi cu ceea ce este în prezent. Aici vorbesc despre exproprierea mai multor cetăţeni care au în proprietate acolo terenuri şi trebuie să fim foarte atenţi. Eu am spus că trebuie respectat dreptul consituţional privind proprietatea şi acordarea unor despăgubiri corespunzătoare acestor cetăţeni. De asemenea, aş dori ca înştiinţarea să se facă de acum a proprietarilor, astfel încât fiecare să ştie ce îl aşteaptă şi consider că cel mai important ar fi să nu ajungem în instanţă cu aceste litigii. Dacă aceşti oameni vor fi nemulţumiţi, cu siguranţă aceste litigii vor avea un termen foarte lung”, şi-a expus Ştefan amendamentul.
Situl arheologic „Valul lui Traian” este înscris în lista monumentelor istorice, aprobată de Ministrul Culturii în anul 2010 şi, prin realizarea lucrărilor din cadrul proiectului menţionat, acesta va fi reintrodus în circuitul turistic şi cultural european.

impartial.ro

[dcp100168]

Soldaţii romani de la Tirighina au mutat din loc 1.800.000 mc de pământ

* Cu toate că a fost distrus de circulaţia căruţelor şi de la Poligonul Smârdan, relieful „Valului Roman” este vizibil pe Google Earth * Pentru construirea acestei fortificaţii, soldaţii legiunilor romane au săpat peste 1,8 milioane de metri cubi de pământ

„Valul Roman”, fortificaţie cu o lungime de aproximativ 25 de kilometri care înconjoară Galaţiul pe la sud, vest şi nord, a fost construit pe vremea Împăratului Hadrian şi a fost refăcut în vremea lui Constantin cel Mare. Rolul acestei fortificaţii era de a apăra de năvălirile popoarelor barbare „capul de pod” al stăpânirii romane la nord de Dunăre, aşezarea de la Barboşi-Tirighina. Adică teritoriul Galaţiului de astăzi. „Prata”, cum denumeau romanii teritoriul din interiorul unei fortificaţii, era zona în care erau desfăşurate activităţile economice ce asigurau traiul celor din aşezare, cultura cerealelor, păstoritul, pescuitul, meşteşugurile. Aşezarea romană de la Barboşi era formată din câteva mii de locuitori, militari şi civili. Era condusă de cinci magistraţi, dintre care unul era primar ales pe cinci ani. Aşezarea era şi un puternic centru economic, în peste o sută de locaţii din Moldova fiind găsite fragmente de amfore identice cu cele găsite în patru depozite cu amfore cu cereale şi ulei descoperite în cartierul Dunărea. La Barboşi se afla şi o parte din flota Legiunii Flavia Classis Moesica, legiune de navigaţie a armatei romane. „Valul Roman” ocolea aşezarea de la Barboşi-Tirighina la o distanţă de 15 km, de la Siret la Prut. Aşa că „prata” avea o întindere foarte mare. Traseul „Valului” este un arc de cerc care se întinde de la malul Siretului, din zona satului Traian, spre zona comunei Odaia Manolache,  apoi spre Tuluceşti si mai departe la Prut. Fortificaţia „închidea” zona dintre Siret şi Prut şi era continuată pe teritoriul Basarabiei si Ucrainei de astăzi, de un alt val, care se întindea până la Marea Neagră.

Soldaţii romani au mutat din loc 1.800.000 mc de pământ

Dimensiunile sale erau impresionante. Fortificaţia era formată la exterior dintr-un şanţ de apărare, care avea lăţimea de 16 metri şi adâncimea de 5 metri. Şanţul era urmat la interior de valul de pământ cu înălţimea de 5 metri. Pentru construirea acestei fortificaţii, de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1.800.000 de metri cubi de pământ. Şanţul adânc de 5 metri avea fiecare taluz format din câte două pante foarte abrupte. Valul de pământ era construit pe o palisadă, parapet din stâlpi de lemn cu înălţimea de 4-5 metri. Pentru că terenul era nisipos, pentru a asigura soliditatea „valului”, romanii au adus argilă şi au îngropat stâlpii în argila bătută cu maiurile. Apoi, pe palisada de lemn a fost construit valul de pământ. A fost o muncă titanică, pentru că această construcţie a fost realizată pe o distanţă de 25 km, de la Siret la Prut.

O fortificaţie greu de trecut

Prof.univ.dr. Mihalache Brudiu, care a a lucrat ca arheolog la Muzeul de Istorie şi este cel care a descoperit o parte din vestigiile din Rezervaţia Arheologică de la Galaţi, ne-a declarat că în construirea „Valului Roman” a fost folosită o tehnică ce nu a mai fost întâlnită la alte fortificaţii romane: „Construcţia valului înseamnă o tehnică cu totul nouă, necunoscută până acum la alte fortificaţii de acest gen”. Prin construcţie şi dimensiunile sale, fortificaţia era greu de trecut de hoardele barbare: „Ceea ce trebuie să se înţeleagă în ceea ce priveşte eficacitatea acestei fortificaţii este următoarea situaţie: barbarii veneau în masă, cu tot cu familii, cu căruţe, cu turmele de animale, cu toată avuţia lor, iar când ajungeau la <<Valul Roman>> nu mai puteau să treacă, pentru că lăţimea şanţului, de 16 metri, adâncimea de 5 metri, pantele foarte abrupte, plus cealaltă pantă abruptă, a valului, nu erau aşa uşor de escaladat”, ne-a declarat profesorul Mihai Brudiu.

„Valul Roman”, vizibil pe Google Earth

De-a lungul veacurilor, şanţul de apărare s-a colmatat, malurile s-au teşit, iar valul de pământ a fost distrus de eroziune şi de circulaţia căruţelor. După ce în 1956 a fost construit poligonul de la Smârdan, valul de pământ a fost străbătut şi de tancuri. Liderii Tratatului de la Varşovia voiau să construiască pe val o cale ferată, pentru transportarea echipamentelor militare. Totuşi pe alocuri, „Valul Roman” mai este vizibil în geografia locului.

Dar, mai interesant de atât, relieful „Valului Roman” se vede din spaţiu, traseul său fiind vizibil pe aplicaţia Google Earth. Dacă de la satul Traian şi până la unitatea militară a poligonului de la Smârdan peste val este suprapus un drum de căruţe, relieful „Valului Roman” se vede foarte bine, pe Google Earth, în zona de la nord-est de unitatea militară şi satul Odaia Manolache. Este o formă de relief ce străbate zona de la sud-vest către nord-est, distinctă în relieful zonei, cu văi şi coaste de deal orientate pe direcţia nord-sud. „Valul Roman” se vede şi în zona dintre Odaia Manolache şi Tuluceşti, pe câmpurile de la sud de Pădurea Gârboavele. Pe această porţiune, relieful valului se vede ca o urmă distinctă, de culoare deschisă. Traseul „Valului Roman” intersectează şoseaua Galaţi-Cuca în apropierea drumului de acces către Pădurea Gârboavele. În continuare, „Valul Roman” coboară spre Tuluceşti, dispărând în viile de la marginea satului. Pe porţiunea de la Tuluceşti până la malul Prutului, traseul „Valului Roman” nu mai este vizibil, pentru că a fost distrus la lucrările de desecare din anii ’60.

Un proiect prin care fortificaţia va fi pusă în valoare

„Valul Roman” are soarta tuturor vestigiilor din rezervaţia arheologică de la Galaţi. Nu numai că nu se vorbeşte de ele şi nu sunt marcate pe hărţile Galaţiului, dar o parte dintre ele, deosebit de importante pentru istoria naţională şi istoria Imperiului Roman, au fost distruse. În cazul „Valului”, sunt ceva şanse pentru punerea sa în valoare. Primarul comunei Tuluceşti, Petrică Bratu, vrea să deruleze, în colaborare cu Direcţia pentru Cultură şi Muzeul de Istorie Galaţi, un proiect în cadrul căruia să fie decopertată şi restaurată o porţiune a fortificaţiei, din apropierea Pădurii Gârboavele, care să poată fi introdusă în circuitul muzeal al Galaţiului. Şi, de ce nu, în circuitul turistic.

presadegalati.ro

[dcp100168]

Valul lui Traian din Moldova - sistemul de apărare ridicat de romani la graniţa Imperiului

Valul lui Traian, zidul de apărare construit de romani în secolul al II-lea după Hristos, este unul dintre obiectivele de patrimoniu naţional şi universal care se întinde din Dobrogea până în judeţul Galaţi.

Valul lui Traian, sistemul de apărare ridicat de romani la graniţa Imperiului, în prima jumătate a secolului I după Hristos, fiind monument istoric de importanţă naţională și internațională, traversează judeţul de la est către sud-vest. Cu o lungime de 22 kilometri în Galați, complexul de fortificații pornește din satul Traian, de pe malul Siretului, și trece prin mai multe localități: Smârdan, zona Poligonului - Cișmele, Odaia Manolachi, până în localitatea Tulucești.

„Acest sistem de apărare roman merge mai departe către Basarabia și apoi către Ucraina. Se întinde pe o suprafață de peste 100 de kilometri, dincolo de Prut. În lumea romană, limesul era o zonă de frontieră, cum este și la noi. De exemplu, Valul lui Traian și castrul roman de la Tirighina reprezentau zona de frontieră, partea de nord-est a Imperiului Roman, așa-numita lume barbară. El poate fi văzut și în prezent. Cine merge în satul Traian, undeva la vreo patru kilometri de șosea, se vede culmea valului cu șanțul de apărare. De aici vine și denumirea de satul Traian”, afirmă prof. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie Galați.

Vechea apărare romană ar putea fi inclusă într-un circuit turistic, fiind pus în valoare pe porţiunile unde el se observă cel mai bine. În județul Galați, zona este ocupată, însă, de terenuri agricole. „În străinătate, s-au făcut proiecte de genul acesta. Undeva prin Anglia, partea de nord este așa-numitul val de apărare al lui Hadrian. Mai departe, în Europa Centrală, sunt câteva reconstituiri făcute ale acestui limes roman. A fost un proiect european de reconstituire a acestor valuri de apărare. La noi, toată zona este ocupată de loturi agricole private, ele s-au aplatizat. Doar dacă se fac despăgubiri pentru proprietarii loturilor de teren. Este ca o autostradă, trebuie să despăgubești și durează foarte mult. Valul lui Traian figurează în lista monumentelor istorice de categorie A”, a încheiat directorul Muzeului de Istorie Galați, Cristian Căldăraru.

Cele trei Valuri ale Dobrogei

Și zona Dobrogea este străbătută de la Cernavodă la Constanţa de trei fortificaţii liniare, cunoscute ca Valuri, ridicate începând din vremea romanilor: Valul mare de pământ, Valul mic de pământ şi Valul de piatră.

Cel mai vechi este Valul mic de pământ, datând din epoca romană, secolul 6, care în secolul 7 nu mai era utilizat ca fortificaţie. Celelalte două valuri, Valul mare de pământ şi Valul de piatră, provin din epoca medievală timpurie, secolele 10-11.

Valurile care converg spre Marea Neagră sunt foarte vizibile la intrarea în Constanţa dinspre A2 (între Valu lui Traian şi Constanţa) sau la Cochirleni unde coama valului depăşeşte înălţimea unui om.

adevarul.ro

[dcp100168]

Moldovenii vor să apere Valul lui Traian

Valul lui Traian se află în sudul Moldovei, nu departe de orașul Galați, însă este foarte puțin cunoscut. Sistemul de apărare se întinde pe teritoriul mai multor localităţi din judeţul Galaţi, fiind o continuare a Valului lui Traian din Dobrogea.

Vechea apărare romană ar putea fi inclusă într-un circuit turistic, fiind pus în valoare pe porţiunile unde el se observă cel mai bine. În județul Galați, zona este ocupată, însă, de terenuri agricole. Comuna Tulucești este prima localitate de interes turistic local din județul Galați, iar reprezentanții primăriei vor să-l pună mai mult în valoare „Valul lui Traian”. Autoritățile locale vor să acceseze fonduri pentru a pune în circuitul turistic o bucată din Valul lui Traian și pentru a înființa un muzeu.

„Dorim să accesăm fonduri pe noul exercițiu financiar POR sau prin programul transfrontalier România-Moldova. Valul lui Traian este situat pe proprietăți private și suntem în discuții cu proprietarii pentru ca o porțiune să o transformăm în domeniul privat al comunei. Eu aș vrea să facem și un muzeu al Valului lui Traian în zonă. Sunt convins că vom reuși, având în vedere că s-a dezvoltat foarte mult pădurea Gârboavele, se lucrează și la drumul județean care leagă pădurea de satul Odaia Manolachi. Va trebui să punem în valoare și Valul lui Traian. Ese singurul loc mai accesibil. Nu are sens să punem Valul lui Traian în zona Siretului, atâta timp cât zona noastră este apreciată și vizitată”, susține primarul comunei Tulucești, Petrică Bratu.

Cu o lungime de 22 kilometri în Galați, complexul de fortificații pornește din satul Traian, de pe malul Siretului, și trece prin mai multe localități: Smârdan, zona Poligonului - Cișmele, Odaia Manolachi, până în localitatea Tulucești.

adevarul.ro

[dcp100168]

Va fi pus în valoare „Valul Roman” de la Galaţi, fortificaţia de 25 km care se vede din spațiu

După foarte mulți ani de indiferență a autorităților gălățene față de vestigiile romane din zona Galațiului, unde în secolele II-III dHr a existat o puternică așezare romană, va fi pus în valoare „Valul Roman”, fortificația care apăra așezarea romană.

Primarul comunei Tulucești, Petrică Bratu, a anunțat că va fi pus în valoare „Valul Roman”, fortificația cu dimensiuni impresionante care străbate și teritoriul acestei localități situate în Lunca Prutului, la 15 kilometri de Galați. Pe teritoriul Tuluceștiului se află zona de agrement din Pădurea Gârboavele, administrată de Consiliul Județean Galați, în care există Grădina Zoologică, un parc de aventură, un muzeu al satului și mai multe complexuri de agrement.

În 2019, comuna Tulucești a obținut statutul de stațiune turistică de interes local, iar datorită acestui statut poate atrage finanțări europene pentru dezvoltarea unor obiective turistice, unul dintre acestea fiind punerea în valoare a „Valului Roman” care străbate localitatea. „Valul Roman a adus greutate în obținerea statutului de stațiune turistică de interes local. O să-l punem în valoare, am discutat și cu conducerea Consiliului Județean. Sunt linii de finanțare, prin Programul Operațional Regional sau prin Programul Transfrontalier România – Republica Moldova. Să vedem cine aplică, comuna Tulucești sau Consiliul Județean Galați”, a declarat primarul Petrică Bratu.

O fortificație pe 25 km, pentru construirea căreia romanii au săptat 1.800.000 de metri cubi de pământ

„Valul Roman”, fortificaţie cu o lungime de aproximativ 25 de kilometri care înconjoară Galaţiul pe la sud, vest şi nord, a fost construit pe vremea Împăratului Hadrian şi a fost refăcut în vremea lui Constantin cel Mare. Rolul acestei fortificaţii era de a apăra de năvălirile popoarelor barbare „capul de pod” al stăpânirii romane la nord de Dunăre, aşezarea de la Bărboşi-Tirighina. Adică teritoriul Galaţiului de astăzi. „Prata”, cum denumeau romanii teritoriul din interiorul unei fortificaţii, era zona în care erau desfăşurate activităţile economice ce asigurau traiul celor din aşezare, cultura cerealelor, păstoritul, pescuitul, meşteşugurile. Aşezarea romană de la Bărboşi era formată din câteva mii de locuitori, militari şi civili. Era condusă de cinci magistraţi, dintre care unul era primar ales pe cinci ani. Aşezarea era şi un puternic centru economic, în peste o sută de locaţii din Moldova fiind găsite fragmente de amfore identice cu cele găsite în patru depozite cu amfore cu cereale şi ulei descoperite în cartierul Dunărea din Galați. La Bărboşi se afla şi o parte din flota Legiunii Flavia Classis Moesica, legiune de navigaţie a armatei romane.

„Valul Roman” ocolea aşezarea de la Bărboşi-Tirighina la o distanţă de 15 km și se întindea de la Siret la Prut. Aşa că „prata” avea o întindere foarte mare. Traseul „Valului” este un arc de cerc, de la malul Siretului, din zona satului Traian, spre zona comunei Odaia Manolache, apoi spre Tuluceşti si mai departe la Prut. Fortificaţia „închidea” zona dintre Siret şi Prut şi era continuată pe teritoriul Basarabiei si Ucrainei de astăzi, de un alt val, care se întindea până la Marea Neagră.

Dimensiunile sale erau impresionante. Fortificaţia era formată la exterior dintr-un şanţ de apărare, care avea lăţimea de 16 metri şi adâncimea de 5 metri. Şanţul era urmat la interior de valul de pământ cu înălţimea de 5 metri. Pentru construirea acestei fortificaţii, de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1.800.000 de metri cubi de pământ. Şanţul adânc de 5 metri avea fiecare taluz format din câte două pante foarte abrupte. Valul de pământ era construit pe o palisadă, un parapet din stâlpi de lemn cu înălţimea de 4-5 metri. Pentru că terenul era nisipos, pentru a asigura soliditatea „valului”, romanii au adus argilă şi au îngropat stâlpii în argila bătută cu maiurile. Apoi, pe palisada de lemn a fost construit valul de pământ. A fost o muncă titanică, pentru că această construcţie a fost realizată pe o distanţă de 25 km, de la Siret la Prut.

O fortificaţie greu de trecut de hoardele barbare care încercau să atace așezarea romană

În construirea „Valului Roman” a fost folosită o tehnică ce nu a mai fost întâlnită la alte fortificaţii romane, o tehnică cu totul nouă, necunoscută până acum la alte fortificaţii de acest gen. Prin construcţie şi prin dimensiunile sale, fortificaţia era greu de trecut de hoardele barbare. Barbarii veneau în masă, cu tot cu familii, cu căruţe, cu turmele de animale, cu toată avuţia lor, iar când ajungeau la „Valul Roman” nu mai puteau să treacă de acesta, pentru că lăţimea şanţului, de 16 metri, adâncimea de 5 metri, pantele foarte abrupte, plus cealaltă pantă abruptă, a valului, erau imposibil de escaladat.

„Valul Roman”, vizibil pe „Google Earth”

De-a lungul veacurilor, şanţul de apărare s-a colmatat, malurile s-au teşit, iar valul de pământ a fost distrus de eroziune şi de circulaţia căruţelor, dar „Valul Roman” este încă vizibil în geografia locului. După ce în 1956 a fost construit Poligonul de la Smârdan, valul de pământ a fost străbătut şi de tancuri. Liderii Tratatului de la Varşovia voiau să construiască pe val o cale ferată, pentru transportarea echipamentelor militare.

Deși a fost afectat, relieful „Valului Roman” se vede din spaţiu, traseul său fiind vizibil pe aplicaţia „Google Earth”. Dacă de la satul Traian şi până la unitatea militară a Poligonului de la Smârdan peste val este suprapus un drum de căruţe, relieful „Valului Roman” se vede foarte bine pe „Google Earth” în zona de la nord-est de unitatea militară şi satul Odaia Manolache. Este o formă de relief ce străbate zona de la sud-vest către nord-est, distinctă în relieful zonei, cu văi şi coaste de deal orientate pe direcţia nord-sud.  „Valul Roman” se vede şi în zona dintre Odaia Manolache şi Tuluceşti, pe câmpurile de la sud de Pădurea Gârboavele. Pe această porţiune, relieful valului se vede ca o urmă distinctă, de culoare deschisă. Traseul „Valului Roman” intersectează şoseaua în apropierea drumului de acces către Pădurea Gârboavele. În continuare, „Valul Roman” coboară spre Tuluceşti, dispărând în viile de la marginea localității. Pe porţiunea de la Tuluceşti până la malul Prutului, traseul „Valului Roman” nu mai este vizibil, pentru că a fost distrus la lucrările de desecare din anii ’60.

puterea.ro