Jump to content

"Păpădia" Galaţiului este construită după un model japonez


dcp100168
 Share

Recommended Posts

„Păpădia” Galaţiului este construită după un model japonez

Probabil că foarte puţini dintre gălăţenii care, în zilele călduroase ale verii, caută o umbră de răcoare la păpădia din Ţiglina ştiu că cea mai cunoscută arteziană a Galaţiului are o soră geamănă tocmai în Japonia, în oraşul Okayama.

Conform dr. Gelu Kahu, istoria „Păpădiei” vine din anii în care la Galaţi se construia fostul Inetof (actualul Elnav), întreprindere care a asigurat, ani de-a rândul, elicele pentru industria navală românească, adică atunci când mai aveam şi flotă, şi industrie. Maşina de prelucrat elicele a fost importată de la compania japoneză Nakashima, al cărei sediu era în oraşul Okayama. Aici a văzut reputatul tehnician Mircea Roibu „păpădia” originală, iar când s-a întors acasă, nu s-a lăsat până când nu a realizat o fântână arteziană similară la Şantierul Naval Galaţi.

Tot din acei ani avem şi celebra elice de pe faleză, în semn de respect şi preţuire simbolică pentru industria navală gălăţeană. Elice care, în zilele noastre, asistă impasibilă la zvârcolirile edililor Galaţiului, care nu sunt în stare nici măcar să astupe ca lumea o groapă. Darămite să mai construiască ceva...

Okayama.jpg

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

"Păpădia" de sorginte japoneză

Realizată în anii 1974-1975, de regretatul tehnician Mircea Roibu, fântâna arteziană situată în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor, “Păpădia”, are o istorie puţin cunoscută.
Potrivit dr. ing. Gelu Kahu, istoria „Păpădiei” vine din anii în care la Galaţi se construia fostul INETOF. Maşina de prelucrat elicele navale a fost importată de la compania japoneză Nakashima, al cărei sediu era în oraşul Okayama. Aici a văzut tehnicianul Mircea Roibu „păpădia” originală, iar când s-a întors acasă, nu s-a lăsat până când nu a realizat, la Şantierul Naval Galaţi, o fântână arteziană similară. Astfel, cea mai cunoscută arteziană a Galaţiului are o soră geamănă tocmai în Japonia, la Okayama. De asemenea, puţini sunt cei care ştiu că, pe lângă Elicea (realizată în 1973) şi Păpădia asupra căreia ne oprim astăzi, Mircea Roibu a mai dat Galaţiului încă două lucrări de artă devenite simboluri: lucrările “Icar” (în 1988), amplasată în faţa sediului fostului Muzeu de Artă Vizuală şi Fântâna arteziană cu valuri din inox, intitulată “Valurile Dunării” (realizată în 1997), lângă Potcoava de Aur.

Cine a fost Mircea Roibu

Născut la 26 ianuarie 1935, gălăţeanul din Banat, cum i se spunea lui Mircea Roibu, cel ce a dat forme inedite oţelului, a absolvit Şcoala Tehnică Metalurgică din Reşiţa. A vizitat multe ţări: Rusia de patru ori, Iugoslavia, Germania, Japonia de 12 ori, China de 11 ori, Pakistan, Filipine, Emiratele Arabe, Singapore, Canada şi SUA. A fost autorul a 21 de brevete de invenţii în diverse domenii aplicate şi a avut peste 400 de inovaţii aplicate în industria navală şi siderurgică. A plecat dintre noi anul trecut, pe 26 noiembrie 2012, înainte de a-şi vedea împlinit ultimul proiect, o lucrare ce ar fi urmat să fie amplasată la Inelul de Rocadă.

„Îi plăcea să facă lucruri deosebite”

Soţia sa, Tunţi Roibu, ne-a declarat: „Era foarte mândru că era bănăţean, însă a venit de foarte tânăr la Turnătoria din Şantierul Naval din Galaţi. Având toate realizările aici, era foarte legat sufleteşte de Galaţi. Era un om veşnic în căutare de nou, un autodidact, studia foarte mult. Avea o sensibilitate aparte, îi plăcea frumosul şi îi plăcea să facă lucruri deosebite. Îi plăcea să îi bucure şi pe cei din jur şi considera că dacă el face ceva, face şi pentru ceilalţi. A fost foarte afectat în momentul în care un ziarist a scris despre Elice că este o relicvă comunistă. A suferit foarte mult pentru că acel om care a scris habar nu avea cum se face o elice şi cât a luptat el să facă aici, în România, elici navale şi cât a suferit în acele vremuri”.

Iarna, “puful” este curăţat

În opinia consilierului Marius Mitrof, de la Direcţia pentru Cultură, “Păpădia” sau “Puful de păpădie” (cum apare pe lista monumentelor din Galaţi) este unul dintre simbolurile oraşului: “Alături de Elice, Păpădia a devenit un punct de reper pentru întâlnirile gălăţenilor, “La Elice”, sau “La Păpădie” fiind clar delimitate în mentalul colectiv. Mai sunt şi alte “Păpădii” - fântâni arteziene în ţară, însă dacă istoria apariţiei ei în decorul urban al oraşului nostru este adevărată, poate fi un motiv de mândrie pentru gălăţeni, ceea ce reclamă şi grija pe care trebuie să i-o purtăm. În  ultimii ani, în apropierea iernii, autorităţile locale au devenit mai grijulii faţă de aceasta şi, întocmai ca şi planta, “Păpădia” trece printr-un proces de mentenanţă, în ateliere, unde multitudinea de ţevi ce alcătuiesc “puful” sunt curăţate de depunerile din apa cursă peste an, urmând ca din primăvară şi până toamna târziu să îşi reia locul şi să ne ofere clipe de satisfacţie prin frumuseţe şi răcoare”.
Din păcate, sistemul original de iluminat, care exista, iniţial, şi care sporea farmecul "Păpădiei", nu mai este funcţional astăzi, iar dalele de marmură din jurul lucrării poartă amprenta dureroasă a trecerii timpului.
Poate că ar trebui ca pe fiecare dintre sculpturile în metal realizate tehnic de Mircea Roibu să existe, totuşi, o plăcuţă pe care să fie trecut numele lucrării, anul realizării şi numele autorului. Măcar astfel să nu-l uităm pe cel ce ne-a dăruit nu una, ci patru lucrări-simbol pentru Galaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 years later...

Păpădia gălăţeană are o soră geamănă în Japonia

"Păpădia" sau "Puful de păpădie", aşa cum apare în Lista monumentelor, se numără printre lucrările de patrimoniu cel mai bine cunoscute printre gălăţeni. De-a lungul anilor, lucrarea care a împrumutat numele unei întregi zone din oraş a devenit mai mult decât un simplu monument, fiind un adevărat punct de reper în mentalul colectiv al locuitorilor urbei.

Regretatul tehnician Mircea Roibu este cel care a realizat fântâna arteziană din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor, în anii 1974-1975. Istoria monumentului are multe puncte în comun cu construirea, la Galați, a Întreprinderii Navale de Elice Turnate din Oţel şi Fontă (INETOF), potrivit doctorului inginer Gelu Kahu. Maşina de prelucrat elicele navale a fost adusă din Japonia, de la Okayama, fiind produsă de compania Nakashima. Tehnicianul Mircea Roibu a mers pe tărâm nipon, cu ocazia acestei achiziţii, moment în care a văzut şi "păpădia" originală. Revenit în România, Mircea Roibu a realizat, la Şantierul Naval Galaţi, o fântână arteziană soră geamănă cu cea din Japonia.

Replici pe tot globul

Modelul fântânii arteziene japoneze sub formă de păpădie a fost preluat nu doar la Galaţi, ci şi în restul lumii. Drept urmare, monumente similare putem regăsi, astăzi, în Turcia, în Noua Zeelandă, precum şi în mai multe locuri de pe cuprinsul Statelor Unite ale Americii. Unele dintre aceste "păpădii" au montate şi sisteme de iluminare, fapt ce le sporeşte farmecul. În momentul în care a fost montată, şi "păpădia" de la Galaţi se putea mândri cu un sistem de iluminare, care a dispărut însă între timp.
Alături de "Păpădie", tehnicianul Mircea Roibu a dat Galaţiului şi Elicea (monument realizat în 1973 - n.r), precum şi încă două lucrări de artă devenite simboluri: "Icar" (în 1988), amplasată în faţa sediului fostului Muzeu de Artă Vizuală, şi Fântâna arteziană cu valuri din inox, intitulată "Valurile Dunării" (realizată în 1997), lângă Potcoava de Aur.

Cine a fost Mircea Roibu

Născut la 26 ianuarie 1935, gălăţeanul din Banat, cum i se spunea lui Mircea Roibu, a absolvit Şcoala Tehnică Metalurgică din Reşiţa. A vizitat multe ţări: Rusia - de patru ori, Iugoslavia, Germania, Japonia - de 12 ori, China - de 11 ori, Pakistan, Filipine, Emiratele Arabe, Singapore, Canada şi SUA. Potrivit dr. ing. Gelu Kahu, Mircea Roibu a fost autorul a 21 de brevete de invenţii în diverse domenii şi a avut peste 400 de inovaţii aplicate în industria navală şi siderurgică. A plecat dintre noi în anul 2012, pe 26 noiembrie 2012.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.