Jump to content

Mănăstirea Toflea


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Mănăstire nouă la Toflea

La pomenirea Sfântului Daniil Sihastrul, sâmbătă, 18 decembrie 2010, în sihăstria Buciumenilor, la confluenţa judeţelor Galaţi, Vrancea şi Vaslui s-a deschis prin binecuvântare mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi şi Sfântul Ştefan cel Mare” din localitatea Toflea, judeţul Galaţi informează Diac. Marian Pătraşcu de la Biroul de Presă şi Comunicare al Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Este singura mănăstire ridicată cu contribuţia unui rom, Vasile, într-o localitate locuită de această etnie, sfinţirea locului şi aşezarea pietrei de temelie a sfântului locaş realizându-se în 29 iunie 2002, de către Chiriarhul Dunării de Jos.

În acest context, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos a săvârşit slujba de sfinţire a altarului bisericii mănăstirii, fiind înconjurat de pc. pr. protoiereu Gheorghe Joghiu, protoieria Tecuci, pc. pr. protoiereu Ifrim Barbu, protoieria Nicoreşti, preoţi din cadrul cercului misionar 2, coordonaţi de pc. pr. Costel Filimon, parohia Poşta-Berheci, în prezenţa a numeroşi credincioşi din localitate şi din împrejurimi.

Schitul Toflea este unul dintre cele mai vechi aşezări sihăstreşti din judeţul Galaţi. O mărturie din perioada 1 septembrie 1619-31 august 1620 arată că doamna Stana, soţia vornicului Murgoci Tofle, avea un document al acestuia care preciza ca după moarte „câte rămăşiţuri ar rămăni să n-aibă triabă, ce ca să aibă a le dărui svintii mănăstiri ce iaste făcută de Tofle cel bătrân”. Se pare că acest „Tofle cel bătrân” este uşerul Tofle sau Toflea, amintit într-un document domnesc de la 1581, fapt ce dovedeşte că mănăstirea a fost ctitorită pe actualul teritoriu al com. Brăhăşeşti în primii ani ai secolului al XVII-lea, dacă nu chiar în ultimii ani ai secolului al XVI-lea.

Schitul s-a ruinat, probabil, destul de repede, căci un nou schit a fost ridicat înainte de noiembrie 1667 de căpitanul Florea şi soţia sa Safta la Cernica în aceeaşi zonă, în imediata apropiere a celui vechi. Un document de la 1749, referindu-se, probabil, la un monah al schitului, aminteşte de „Ioniţ Batin călugărul de la Brăhăşeşti”. Aşezământul, care avea hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, este pomenit şi în anul 1809 într-un document care îl consideră pe logofătul Constantin Palade ca restaurator şi miluitor al schitului.

Câţiva ani mai târziu, la 1817, voievodul Scarlat Callimachi dăruieşte fiului său Alexandru moşia Toflea, pe care se afla şi „schitul Tofle, unde se află petrecătoriu şi trei călugăraşi”. Aşezământul se afla, deci, într-o stare de decădere, care se va accentua, probabil, şi în anii următori, căci schitul se desfiinţează, practic, înainte de 1859.

Aşezată într-un mirific cadru natural, aproape de vatra satului, mănăstirea este o bijuterie a arhitecturii ştefaniene şi aici se vor desfăşura următoarele programe: 1. pravila mănăstirii unită cu rugăciuni speciale pentru locuitorii rromi; 2. Centrul de educaţie şi formare religioasă a copiilor rromi; 3. Centrul social pentru săraci. În concluzie Liturghie, Educaţie creştină şi filantropie.

Evenimentul a continuat cu inaugurarea stăreţiei mănăstirii, apoi a urmat un concert de colinde tradiţionale româneşti, susţinut de cei peste 500 de copii din localitatea Toflea, aflată în apropierea mănăstirii, care au primit la finalul programului pachete cu alimente dulciuri şi alte daruri de suflet.

http://www.basilica.ro/ro/stiri/deschiderea_unei_noi_manastiri_in_localitatea_toflea_din_judetul_galati_7062.html

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Mănăstirea Toflea

Situată în sihăstria Buciumenilor, la confluenţa judeţelor Galaţi, Vrancea şi Vaslui, Mănăstirea Tofleacu hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi şi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare”, a fost redeschisă în data de 18 decembrie 2010.

Istoric

Schitul Toflea este unul dintre cele mai vechi aşezări sihăstreşti din judeţul Galaţi. O mărturie din perioada 1 septembrie 1619-31 august 1620 arată că doamna Stana, soţia vornicului Murgoci Tofle, avea un document al acestuia care preciza ca după moarte „câte rămăşiţuri ar rămăni să n-aibă triabă, ce ca să aibă a le dărui svintii mănăstiri ce iaste făcută de Tofle cel bătrân”. Se pare că acest „Tofle cel bătrân” este uşerul Tofle sau Toflea, amintit într-un document domnesc de la 1581, fapt ce dovedeşte că mănăstirea a fost ctitorită pe actualul teritoriu al com. Brăhăşeşti în primii ani ai secolului al XVII-lea, dacă nu chiar în ultimii ani ai secolului al XVI-lea.

Schitul s-a ruinat, probabil, destul de repede, căci un nou schit a fost ridicat înainte de noiembrie 1667 de căpitanul Florea şi soţia sa Safta la Cernica în aceeaşi zonă, în imediata apropiere a celui vechi. Un document de la 1749, referindu-se, probabil, la un monah al schitului, aminteşte de „Ioniţ Batin călugărul de la Brăhăşeşti”.

Aşezământul, care avea hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, este pomenit şi în anul 1809 într-un document care îl consideră pe logofătul Constantin Palade ca restaurator şi miluitor al schitului.

Câţiva ani mai târziu, la 1817, voievodul Scarlat Callimachi dăruieşte fiului său Alexandru moşia Toflea, pe care se afla şi „schitul Tofle, unde se află petrecătoriu şi trei călugăraşi”. Aşezământul se afla, deci, într-o stare de decădere, care se va accentua, probabil, şi în anii următori, căci schitul se desfiinţează, practic, înainte de 1859.

Este singura mănăstire ridicată prin contribuţia unui rrom, Vasile, într-o localitate în care trăieşte o comunitate exclusiv de etnie rromă. Sfinţirea locului şi aşezarea pietrei de temelie a sfântului locaş realizându-se în 29 iunie 2002, de către Chiriarhul Dunării de Jos.

Aşezată într-un mirific cadru natural, aproape de vatra satului, mănăstirea este o bijuterie a arhitecturii ştefaniene. Pravila mănăstirii, unită cu rugăciuni speciale pentru locuitorii rromi, se îmbină armonios cu activităţile desfăşurate în Centrul de educaţie şi formare religioasă a copiilor rromi, precum şi cu centrul social pentru săraci.

basilica.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Mănăstirea Toflea are patru sute de ani de viaţă

Mănăstirea Toflea din comuna Brăhăşeşti, judeţul Galaţi, este o aşezare care, deşi ridicată în anii din urmă, are ca vechime aproape patru sute de ani, potrivit unui act de la 1619-1620. Noul Altar este o continuare a vechiului Schit al lui ”Tofle cel Bătrân”, loc de rugăciune care exista la începutul veacului al XVII-lea. Astăzi, la Toflea, pe locul numit „La chilii”, străjuieşte Biserica „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânta Treime”, unde slujeşte protosinghel Paisie Agache, stareţul aşezării.

Actul de danie

Până acum câţiva ani, nu se prea ştia că, la Toflea, în urmă cu patru sute de ani exista un loc de rugăciune. Astăzi, aşezarea este renumită prin faptul că are cea mai mare comunitate de romi, 5.235 suflete, potrivit recensământului din 2011. Istoricul Păltănea, în „Monumente istorice şi izvoare creştine”, ne relatează că „Tofle cel Bătrân” era proprietarul moşiei Toflea la început de veac XVII. Dintr-un hrisov domnesc mai vechi, datat la 1581, aflăm despre “uşerul” Tofle sau Toflea. Această informaţie ne duce la ideea că vechiul schit ar fi putut fi ridicat chiar în a doua parte a veacului al XVI-lea. „Tofle cel Bătrân” era înaintaşul lui Murgoci Tofle, de la care avem date certe despre acest loc de închinare.
Cercetările spun că Stana - soţia vornicului Murgoci Tofle - avea un document al moşiei datat 1 septembrie 1619 - 31 august 1620, care preciza că, după moarte, „câte rămăşiţuri ar rămăni să n-aibă triabă, ce ca să aibă a le dărui svintii mănăstiri ce iaste făcută de Tofle cel Bătrân“.
Acest prim schit nu a rezistat prea mult, iar la 1667 căpitanul Florea şi soţia sa “Safta de la Cernica” (aşezare la nord de Brăhăşeşti) au înălţat al doilea Altar la Toflea. La 1749, un alt act vechi aminteşte de “Ioniţ Batin - călugărul de la Brăhăşeşti”. Se mai cunoaşte că la 1809 schitul era restaurat de Constantin Palade.
O pagină importantă despre continuitate aflăm şi dintr-un document din 1817, când voievodul Scarlat Callimachi dăruia moşia Toflea fiului său Alexandru. Tot la acea vreme, la schit erau „trei călugări”.

Decădere şi renaştere

Următoarea pagină din viaţa Mănăstirii lui Tofle cel Bătrân este din 1859 şi mărturiseşte despre desfiinţarea acestui schit, ca efect al Legii secularizării averilor mănăstireşti. Reluarea rugăciunii la vechea vatră monahicească s-a făcut în 29 iunie 2002, când Arhiereul locului - Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos - a aşezat la Toflea, în zona numită „La Chilii”, piatra de temelie a noului şi vechiului aşezământ călugăresc. Noul edificiu este ctitoria unui localnic de etnie romă, Vasile Băiculescu, fost primar. Biserica este pregătită de pictură, lucrare care va începe, posibil, anul viitor.
Astăzi, la aşezarea monahicească de la Toflea sclipesc în soare biserica, o curte splendidă ca o grădină a Raiului şi două aşezăminte sociale, toate întreţinute doar de doi vieţuitori, părintele stareţ Paisie, care îl are alături în slujire pe monahul Teoctist Postolache.

Sfinţirea din decembrie 2010

Localnicii de aici sunt tare mândri de noua Biserică a Mănăstirii. Edificiul este în stil ştefanian, proiectul arhitectei Simona Şerban. După opt ani de rugă şi zidire, la 18 decembrie 2010, pe o iarnă extrem de grea, ÎPS Părinte Casian a sfinţit Altarul aşezării călugăreşti de la Toflea. De atunci, an de an, pe 2 iulie, de ziua Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, aşezarea devine loc de pelerinaj pentru creştinii de aici, dar şi pentru prieteni mai noi, din Franţa. "Acest loc este pentru noi o lecţie de istorie, pentru că aici a existat, acum patru sute de ani, Mănăstirea lui Tofle cel Bătrân, care a reînviat astăzi. Aici, învăţăm laolaltă - românii şi romii - care este binefacerea unei mănăstiri: aceea de a fi o adevărată Grădină a Maicii Domnului pentru toţi”, a spus ÎPS Părinte Casian al Dunării de Jos, la sărbătoarea din anul Domnului 2013.

Filantropie şi armonie la Toflea
De la reluarea rugăciunii la Mănăstirea Toflea, din decembrie 2010, pe lângă biserică au fost ridicate două centre social-misionare. „E vorba de Centrul Filantropic "Sfântul Paisie cel Mare" care dispune de cantină, sală de studiu şi o bibliotecă, unde se adună la activităţi duhovniceşti copiii din localitate.
Un al doilea aşezământ social a fost sfinţit de Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian, la sărbătoarea din acest an. Noul aşezământ social a primit hramul Acoperământul Maicii Domnului, fiindcă acest hram este menţionat şi în documentele vechi ale fostului schit", ne spune părintele stareţ Paisie Agache.
Viaţa Mănăstirii de la Toflea este o expresie a convieţuirii şi armoniei în Hristos, într-o cumunitate în care majoritari sunt romii şi unde, cu ani în urmă, erau mari probleme de disciplină şi neascultare faţă de Dumnezeu. Acum, pe lângă susţinerea în rugăciune, este şi o frumoasă activitate filantropică sprijinită de credincioşii de aici, dar mai ales de Fundaţiile „Curaj” şi „Toflea”, precum şi de primăria locală.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.