Zgură gratis de la ArcelorMittal Galaţi pentru autostrăzi

[dcp100168]

„Zăcământ“ de şosele şi diguri, în poarta ArcelorMittal

Un material care ar putea deschide o nouă perspectivă construcţiei de diguri şi şosele în România zace în halda de zgură a combinatului siderurgic ArcelorMittal, din Galaţi. La vest de colosul siderurgic se înalţă un adevărat munte, estimat la 60 de milioane de tone de zgură, reziduu care este exploatat doar de o firmă germană - DSU România. Chiar în incinta haldei, zgura este transformată într-un material mineral numit Lidonit, care poate înlocui roca necesară ridicării digurilor şi construirii fundaţiilor pentru şosele. Pe lângă faptul că este de două ori mai ieftin decât piatra folosită la diguri şi şosele, Lidonitul poate întârzia dispariţia unor forme de relief naturale care sunt exploatate în cariere. Este livrat sub formă de bulgări de diferite mărimi, în funcţie de necesităţile constructorului.

Resurse de care oricum trebuie să scăpăm

Normativele europene ne impun închiderea haldei de zgură a ArcelorMittal în termen de cinci ani. În acest timp „zăcământul” nu poate fi epuizat, deşi DSU este cel mai mare procesator de deşeuri din ţară. Ar fi nevoie chiar de mai multe firme care să producă Lidonit din halda de la Galaţi. Dar pentru asta ar trebui să existe şi o strategie naţională pentru folosirea pe scară industrială a „pietrei de zgură” la construcţia de baraje şi drumuri. La ora actuală, singurul procesator poate produce 1,3 milioane de tone de Lidonit, anual.

Materie primă livrată la foc continuu

Procesatorul german preia zgura şi direct din oalele de turnare ale Arcelor Mittal, la 1.200 grade Celsius, după care o răceşte prin stropire până la 200 grade Celsius. Dar abia după şase luni de maturare, timp în care mai este udată, materia primă poate fi transformată în Lidonit. Chiar şi în aceste condiţii, însă, după cum ne-a declarat directorul DSU România, Viorel David, produsul finit este mult mai ieftin şi mai fiabil decât roca, lăsând la o parte aspectul ecologic al stopării derocărilor necontrolate.

http://www.gandul.info/societatea/zacam ... 32;2856469

[Relu]

Îmi povestea tata, că în anii '50, nomenclatura comunistă din Hunedoara îşi făcea case cu cărămidă din zgură de furnal... "Alea nici cu bomba nu le mai dărâmi..." :roll:

[Sheena]

Firma Germana sa faca o petitie catre UE sa nu inchida Combinatul halda de zgura. Si cu lidonitul asta mai bine ar incepe fima germana sa obtina licitatii pentru repararea drumurilor noastre. Oricum ce iese din mana nemtilor, e lucru durabil, se stie!

[ultramarine]

Chiar daca se inchide halda de zgura, ea poate fi exploaata in continuare pentru lidonit, numai ca mai trebuie incalzita o data si atunci se schimba pretul la lidonit, dar si asa iesim mai ieftin.

[dcp100168]

Halda de zgură s-ar putea muta pe şosele

Halda se zgură a ArcelorMittal, una dintre principalele surse de poluare pentru mediul înconjurător din Galaţi, poate deveni o adevărată mină de aur. În aceste zile, se fac ultimele teste pentru a se stabili dacă zgura din uriaşul munte de lângă Şendreni are calităţile necesare pentru a fi folosită realizarea de şosele. În haldă au fost depozitate în ultimii 40 de ani deşeurile de balast, zgură, var, ciment şi alte materii asemănătoarec provenite de la Uzina Cocso-Chimică (UCC), oţelării, furnale etc.

Muntele de deşeuri - pe alocuri atinge şi 100 de metri înălţime! - pot deveni materie primă ieftină pentru construirea de autostrăzi. „Din ce ştiu în legătură cu halda de zgură, sterilul extras de aici va fi folosit în industria de construcţii, pentru realizarea de drumuri şi autostrăzi. Sunt mai multe proiecte în acest sens", ne-a declarat Mihai Turcu, comisarul şef al Gărzii de Mediu Galaţi. De altfel, o echipă de specialişti din Norvegia vor ajunge în următoarea perioadă la Galaţi şi unul dintre obiectivele vizitei lor va fi să analizeze şi halda de zgură pentru a vedea dacă sterilul poate fi utilizat ca materie primă pentru drumuri. „Tot ce pot să confirm este că în acest moment se realizează studii pe această temă", ne-a declarat Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal România.

În acest moment, zgura din ArcelorMittal este folosită doar în realizarea unor drumuri comunale, unde pretenţiile privind calitatea carosabilului nu sunt foarte ridicate.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Halda_de_zgura_se_muta_pe_sosea_0_311368936.html

[dcp100168]

Zgură gratis de la ArcelorMittal Galaţi pentru autostrăzi

Guvernul ar putea obţine gratuit zgură din haldele ArcelorMittal din România pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi, iar în schimbul materiei prime compania siderurgică ar putea beneficia de o amânare a termenului limită de închidere a haldei de zgură de la Galaţi, fixat pentru 2014.

Silvian Ionescu, şeful Gărzii Naţionale de Mediu, aflat, joi, într-o vizită pe platforma siderurgică de la Galaţi, a declarat că Guvernul intenţionează să utilizeze gratuit zgură din haldele ArcelorMittal din România pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi, în schimbul căreia ar putea obţine o păsuire a termenului limită de închidere a haldei de zgură de la combinatul siderurgic din Galaţi, termen fixat în autorizaţia integrată de mediu în anul 2014, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit sursei citate, în perioada următoare, reprezentanţii combinatului de la Galaţi ar urma să aibă o întâlnire cu ministrul Mediului, Laszlo Borbely, şi cu ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, pentru a se stabili termenii unei înţelegeri în acest sens. "Mă aflu aici ca urmare a unei scrisori semnate de către domnul ministru Laszlo Borbely către conducerea combinatului, care a solicitat domnului Thierry Le Gall (n.r. - CEO al ArcelorMittal Galaţi) o întâlnire. La întâlnire vor lua parte domnul Borbely, doamna ministru Elena Udrea şi se referă la folosirea depozitului de zgură pentru construcţia de drumuri în România. Pentru asta va veni şi doamna Udrea, pentru că este vorba despre acel program naţional 10.000 de kilometri de drumuri. În acest caz nu vorbim doar de depozitul de la Galaţi, ci şi despre celelalte din ţară care aparţin ArcelorMittal", a declarat Silvian Ionescu la ieşirea de pe platforma siderurgică de la Galaţi.

Ionescu a precizat că se intenţionează preluarea gratuită a materiei prime, dar că, în schimb, ArcelorMittal Galaţi ar putea beneficia de o amânare a termenului de conformare în ce priveşte închiderea haldei de zgură. "Pe baza acestui lucru vom putea să avem argumentul şi curajul să mergem la Comisia Europeană şi să cerem deplasarea termenului de conformare pe mediu a haldei de zgură de la Galaţi din 2014 câţiva ani mai încolo, ca să putem utiliza această zgură", a spus Ionescu.

Întrebat de ce s-a găsit abia acum această soluţie şi de ce zgura nu a fost folosită de mai multă vreme pentru proiectele de infrastructură, Silvian Ionscu a susţinut că zgura de la Galaţi este deja folosită pentru construcţia noii autostrăzi de la Cernavodă la Constanţa, însă contra cost şi că ArcelorMittal nu a spus niciodată că pune la dispoziţia Guvernului României această zgură. "După ce am produs-o cu sudoarea frunţii părinţilor noştri, nu este cazul să mai plătim pentru ea încă o dată. Foarte multă lume se gândea că este zgura combinatului şi să o mai plătim încă o dată. O să se pună la dispoziţia statului român. La halda de zgură de la Mittal sunt două firme (n.r. - subcontractori ai ArcelorMittal Galaţi) care scurmă după deşeuri de fier şi mută halda din stânga în dreapta. Există o singură altă firmă care exploatează zgura ce este adusă apoi la autostrada de la Constanţa cu patru euro pe tonă. Nu are rost să se continue acest sistem când, în fapt, dacă statul nu ia zgura de pomană, ArcelorMittal trebuie să cheltuiască bani pentru renaturarea zonei. Dar dacă statul ia zgura de pomană, poate să meargă la Comisia Europeană cu capul sus şi să spună că, dacă ArcelorMittal ne-a ajutat, atunci trebuie să îi ajutăm şi noi pe ei şi să prelungim termenul de conformare", a susţinut coordonatorul Gărzii Naţionale de Mediu.

Silvian Ionescu a adăugat că în halda de la Galaţi de găsesc 60 de milioane de tone de steril care se pot folosi în astfel de lucrări şi că pentru proiectele de construcţie de drumuri şi autostrăzi ar urma să se utilizeze 1,5 - 2 milioane de tone pe an.

Purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal Galaţi, Dorian Dumitrescu, a confirmat faptul că a avut loc o întrevedere între Silvian Ionescu şi Thierry Le Gall şi că administraţia este deschisă în ceea ce priveşte colaborarea cu Guvernul pentru realizarea unor proiecte de infrastructură.

gandul.info

[dcp100168]

Proiectul „Zgură pentru autostrăzi”, în aşteptare

La începutul acestei luni, comisarul general al Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, anunţa în urma unei întrevederi cu directorul general al ArcelorMittal Galaţi că zgura de la combinatul siderurgic din oraşul nostru ar putea fi folosită de către Guvernul României pentru construcţia de autostrăzi şi drumuri. Acesta vorbea despre faptul că ar fi de preferat că sterilul ce ar urma să fie folosit pentru lucrările de infrastructură să fie acordat fără bani, iar, în schimb, Combinatul să primească o amânare a datei până când poate fi exploatată halda de zgură.

La aproximativ două săptămâni de la aceste declaraţii, directorul general al combinatului siderurgic a vorbit despre faptul că nu au fost stabiliţi clar nişte termeni ai acestei colaborări cu autorităţile guvernamentale, că nu a fost vorba despre zgură pentru autostrăzi, ci pentru drumurile comunale şi că nu s-a analizat acordarea gratuită a acestor materiale ce pot fi folosite pentru drumuri, în acest caz urmând să aibă loc discuţii şi negocieri.

„Am avut discuţii cu autorităţile privind aceste proiecte care au în vedere construirea de drumuri comunale. Noi am spus că suntem gata să discutăm când vor dori autorităţilor. Din discuţiile cu cei de la Gardă am înţeles că este vorba despre drumuri pentru sate, dar putem furniza zgură şi pentru autostrăzi. De acum ar trebui să discutăm detaliile. Nu am vorbit despre acordarea gratuită a zgurii pentru aceste lucrări. Am avut doar un prim contact cu autorităţile. Noi avem o autorizaţie de a exploata halda de zgură până în 2014 şi sunt diferite moduri de abordare a acestui subiect, dar înainte de a trage concluzii preferăm să discutăm şi să găsim o soluţie pentru ambele părţi”, a declarat Thierry Le Gall.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Zgura de la ArcelorMittal, buna pentru autostrazi

Zgura din halda de steril a ArcelorMittal Galati ar putea fi folosita pentru construirea autostrazilor si drumurilor. Deseurile din halda, denumite generic steril, nu sunt periculoase si nici radioactive, potrivit lui Vespasian Popescu, director Directia Mediului ArcelorMittal Galati.

"Din 5 milioane de tone de zgura ar putea fi realizati 50 km de autostrada, iar daca autoritatile ar lua in calcul folosirea zgurei din halda AcelorMittal galati pentru constructia autostrazilor muntele de zgura ar scadea considerabil, ceea ce ar insemna un mare avantaj pentru ecologizarea haldei", a declarat, pentru Green Report, Vespasian Popescu.

Aceasta propunere este facuta, deocamdata, la nivel local unde, de altfel, au fost realizate cateva drumuri comunale folosind zgura din halda. In momentul de fata inca se analizaza posibilitatea ca aceasta materie prima sa fie folosita pentru realizarea unor proiecte complexe de infrastructura rutiera.

Halda de steril a ArcelorMittal Galati se intinde pe 110 hectare si are o capacitate totala de 60 milioane de tone. Amplasamentul a fost dat in folosinta in 1968, iar in iulie 2014 va fi inchis definitiv. Dupa aceasta data halda va intra in conservare, iar singurele operatiuni posibile vor fi cele de ecologizare.

green-report.ro

[dcp100168]

Autostrăzi îngropate în halda de zgură!

* Cu zgura din Combinat s-ar putea face mii de kilometri de autostradă, dar materialul rămâne nefolosit * ArcelorMittal Galaţi ar trebui să închidă halda în 2014 şi este puţin probabil să se reuşească exploatarea celor câteva zeci de milioane de tone de zgură * În loc să se folosească zgura, în România se preferă mutilarea albiilor de râu şi dărâmarea munţilor

Din cinci milioane de tone de zgură se pot construi 350 kilometri de autostradă. Asta înseamnă că, din cele aproape 60 de milioane de tone de zgură de la Galaţi, s-ar putea construi cam 4.000 de kilometri de autostradă! Ipoteza este, însă, una pur teoretică, în condiţiile în care, de când a început exploatarea haldei, s-au consumat doar două milioane de tone de zgură.

De la munte de zgură la câmpie cu floricele

Nu mai puţin de 60 de milioane de tone de zgură, fier vechi, var, cărămidă şi alte deşeuri industriale s-au adunat în haldă de la deschiderea Combinatului până în 2009, când depozitarea a fost sistată complet şi a început exploatarea materialelor de acolo. Fierul vechi reintră în producţie, fiind folosit la fabricarea oţelului, iar zgurile de furnal şi de oţelărie sunt prelucrate, putând fi utilizate la construcţia de drumuri şi la producerea cimentului.

Până acum, însă, nu au fost exploatate decât două milioane de tone de materiale, ceea ce înseamnă că în haldă mai sunt 58 de milioane de tone! Este clar că această cantitate nu va dispărea în următorii doi ani - timpul rămas din cel acordat de Uniunea Europeană pentru exploatarea şi ecologizarea haldei. "Capacitatea ţării de absorbţie a zgurii în proiecte de infrastructură - autostrăzi, drumuri etc - este de cinci milioane de tone pe an. În acest ritm, ca să epuizăm întreaga cantitate din haldă, ne-ar trebui 12 ani!", a declarat directorul de mediu din Combinat, Vespasian Popescu.

În aceste condiţii, reprezentanţii unităţii siderurgice consideră că dreptul de exploatare a zgurii şi a fierului vechi din haldă ar trebui prelungit după 2014. "Visul nostru este ca muntele de zgură să devină câmpie", a spus Popescu, în cadrul unei dezbateri pe tema protecţiei mediului organizate miercuri de către ArcelorMittal, la care a invitat, între alţii, oficiali ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, ai Centrului de Consultanţă Ecologică şi ai Zonei Metropolitane Galaţi-Brăila.

Drum pe deşeuri

Posibilitatea utilizării materialului steril din haldă pentru construcţia de drumuri a condus dezbaterea către interesul pe care autorităţile şi constructorii îl au din acest punct de vedere. În România, însă, interesul a fost declarat, dar nu a fost susţinut de comenzi ferme, de aceea au apărut voci care îi recomandă companiei siderurgice să trimită zgura la export. "Trebuie discutată oportunitatea exportării zgurii. Republica Moldova are programe de infrastructură care chiar se mişcă, dar nu are piatră", a declarat Ciprian Dediu, de la Zona Metropolitană Galaţi-Brăila. Oficialul a punctat, însă, faptul că taxele vamale ar putea face zgura de la Galaţi un produs neatrăgător pentru vecinii moldoveni şi necompetitiv în comparaţie cu materialele similare din Ucraina, de exemplu.

Un lucru foarte puţin cunoscut, a adăugat Dediu, este acela că porţiunea de 36 de kilometri dintre Drajna şi Feteşti a Autostrăzii Soarelui a fost construită cu lidonit, un produs fabricat din zgura de la Galaţi. Nu este decât o picătură într-un ocean, dacă ţinem cont de câtă zgură se găseşte în haldă şi câte autostrăzi ar putea fi construite în România.

O discuţie deschisă cu termene scurte

Prelungirea termenului de exploatare a haldei de zgură până la dispariţia muntelui de steril prezintă avantaje şi pentru ArcelorMittal, nu doar pentru mediu şi pentru drumari. Unitatea este interesată de fierul vechi din haldă, care are două mari avantaje: este o materie primă aflată la îndemâna companiei şi nu costă mai nimic, singura cheltuială fiind plata firmelor "scormonitoare". În aceste condiţii, este firesc ca ArcelorMittal să vrea să folosească această resursă cât mai mult timp posibil. "Logic este să regândim decizia de închidere a haldei în 2014, în contextul avantajelor pe care le prezintă atât pentru noi - fierul vechi din haldă reintră în producţie, ceea ce ne reduce costurile -, cât şi pentru comunitate - zgura poate fi folosită în multe feluri", a declarat directorul ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, arătându-se deschis discuţiilor cu statul român privind o eventuală cedare a zgurii. "Pe noi ne interesează fierul. Despre restul putem discuta", a spus oficialul.

Autorităţile sunt în acord cu gândirea companiei siderurgice. "Abordarea lor este corectă din punctul de vedere al dezvoltării durabile. Sfatul nostru este să facă un studiu şi să-l înainteze Ministerului Mediului, pentru susţinerea cererii de prelungire după 2014 a termenului de exploatare a haldei de zgură", a afirmat directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, Carmen Sandu.

Studiul ar trebui să fie însoţit de cercetări ştiinţifice utile, spun alţi oficiali. "ArcelorMittal ar trebui să promoveze mai mult produsele fabricate din zgura de la Galaţi şi să folosească unităţile locale de învăţământ superior în scopul de a cerceta proprietăţile şi calitatea zgurii de aici", a declarat Ciprian Dediu, de la Zona Metropolitană Galaţi-Brăila.

Speranţe sterile?

Dincolo de toate aceste discuţii, un lucru rămâne cert. Folosirea muntelui de steril exploatat timid acum ar putea însemna curăţarea unui teren otrăvit ani şi ani de zile, mai puţine balastiere şi cariere de piatră în munţii României şi lucrări de infrastructură mai ieftine. Dar, cu toate că reprezentaţii Guvernului au vorbit în repetate rânduri despre posibilitatea utilizării zgurilor, nu s-a întâmplat nimic concret până acum. Dacă firmele care fac autostrăzi nu trec în proiectele lor şi varianta utilizării sterilului de la Galaţi, atunci pot fi ridicate mai multe semne de întrebare legate de cine ar avea de câştigat de pe urma lucrărilor mult mai costisitoare cu piatră de râu. Până una-alta, mai sunt doar doi ani în care halda poate fi exploatată. Iar ritmul de până acum nu poate da nimănui motive să fie optimist.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Autostrăzi ieftinite cu zgură. Cui îi pasă? Indiferenţa faţă de România e la mare preţ

Ce este mai rău? Reaua voinţă sau interesele financiare? Astăzi cazul haldei de zgură de la Galaţi. România construieşte autostrăzi cu cele mai mari preţuri din UE, în timp ce cantităţi imense de materii prime, care le-ar face mult mai ieftine, se irosesc din cauza ignoranţei autorităţilor. Demersurile repetate ale reprezentanţilor ArcelorMittal privind prelungirea termenului de exploatare a haldei de zgură şi utilizarea sterilului în marile lucrări de construcţie au rămas fără ecou sau cel mult au fost încadrate la categoria 'proiecte potenţiale'.
Acest subiect l-am dezbătut pe larg în discuţii directe cu reprezentaţii combinatului ArcelorMittal în data de 23 mai 2013, în urma unei întâlniri cu reprezentanţii mediului de afaceri din judeţul Galaţi.
Halda de zgură de la Galaţi conţine în jur de 60 milioane de tone de steril (zgură), produs derivat din ciclurile tehnologice de producţie ale oţelului. O cantitate de 5 milioane de tone de zgură este suficientă pentru construcţia a 350 kilometri de autostradă. Un calcul simplu arată că zgura de la Galaţi ar fi suficientă pentru construcţia a aproximativ 4000 kilometri de autostradă. Mai mult, se estimează că halda ar mai conţine cam 3-4 milioane de tone de fier vechi, care ar putea reintra în ciclul de producţie al ArcelorMittal mult mai ieftin şi mai competitiv.
Preţul mediu de construcţie al unui kilometru de autostradă în Europa este în jur de 5 milioane de euro. Ori cele mai ieftine tronsoane construite în România sunt Fundulea-Lehliu, Lehliu-Drajna, Drajna-Feteşti şi Feteşti-Cernavodă, acolo unde s-a folosit zgură adusă de la Galaţi, iar kilometrul de autostradă a variat între 2 şi 2,6 milioane de euro.
Conform angajamentelor asumate de România în faţa Uniunii Europene, halda de zgură de la Galaţi urmează să fie închisă în 2014, acoperită cu pământ şi cu vegetaţie. Odată cu declanşarea acestui proces, o cantitate imensă de materii prime preţioase va fi pierdută definitiv. Este preferată exploatarea mult mai scumpă a albiilor râurilor şi a munţilor pentru obţinerea de pietriş şi balast, acolo unde impactul asupra mediului este extrem de negativ.
Reprezentanţii ArcelorMittal au arătat disponibilitatea de a oferi resursele depozitate în halda de zgură în vederea valorificării economice fără niciun fel de cost suplimentar. O derogare de la directiva europeană şi prelungirea perioadei de exploatare a haldei de la Galaţi va aduce beneficii însemnate pentru economia românească.
Agravarea stării economice a judeţului Galaţi nu trebuie neglijată de autorităţi. Salariul mediu net al unui gălăţean este cu 12% mai mic decât media pe ţară, adică cu peste 180 lei mai puţin decât restul angajaţilor din România. În acelaşi timp, numărul de şomeri din judeţul Galaţi s-a mărit cu 2.565 persoane în luna februarie a acestui an faţă de aceeaşi lună a anului precedent, ajungând la 18.659 persoane.
De aceea mă întreb iarăşi: Ce este mai rău? Reaua voinţă sau interesele financiare? Care-i răspunsul vostru?
Andreea PAUL, Deputat de Ţara Oaşului, Satu Mare

agerpres.ro

[Mikka]

Madam Vass, ati fost la guvernare si ati frecat-o ani de zile. Ba mai mult, v-ati imbogatit cat pentru zece generatii. Acum te f...te grija de zgura de la Galati. 'zgura lor de conducatori...

[dcp100168]

Zgura de la Halda ArcelorMittal ar ieftini 4.000 km de autostradă

Mai multe argumente economice, cel mai important fiind scăderea preţului la care este realizat un kilometru de autostradă, impun utilizarea zgurei de furnal, în locul balastului, la construirea de autostrăzi. Precedentul a existat la construirea unor tronsoane din Autostrada A2, a căror construire a fost mai ieftină.

La Halda de Zgură de la combinatul ArcelorMittal Galaţi exista, în urmă cu câţiva ani, un „munte” de 68.000.000 tone de zgură, ce se întindea pe 120-150 ha şi avea înălţimea unui bloc cu 20 de etaje. Între timp, geografia locului a început să se schimbe, pentru că după privatizarea combinatului, a fost începută exploatarea haldei, pentru recuperarea bucăţilor de fier. Normele de mediu convenite cu Comisia Europeană au impus obligaţia ca toate depozitele care nu corespund acestor norme, aşa zisele „depozite neconforme”, să fie închise până la 1 iulie 2014, şi cum Halda de Zgură este un depozit neconform trebuie şi ea închisă peste un an. Administraţia ArcelorMittal a solicitat prelungirea cu 10 ani a exploatării Haldei, pentru că în muntele de zgură se află 3-4 de milioane de tone de fier.

Cu zgură, un kilometru de A2 a costat 2-2,6 milioane euro

După ce pe data de 23 mai a avut prilejul să discute cu reprezentaţii administraţiei combinatului ArcelorMittal, deputata Andreea Paul (PDL), a solicitat, printr-o declaraţie politică, ca la construirea de autostrăzi să fie ultilizată, în locul balastului, zgura de furnal de la Halda ArcelorMittal. Potrivit calculelor Andreei Paul, o cantitate de 5 milioane de tone de zgură este suficientă pentru construcţia a 350 kilometri de autostradă. Un calcul simplu arată că zgura de la Galaţi ar fi suficientă pentru construcţia a aproximativ 4.000 kilometri de autostradă. „Preţul mediu de construcţie al unui kilometru de autostradă în Europa este în jur de 5 milioane de euro. Ori cele mai ieftine tronsoane construite în România sunt Fundulea-Lehliu, Lehliu-Drajna, Drajna-Feteşti şi Feteşti-Cernavodă, acolo unde s-a folosit zgură adusă de la Galaţi, iar kilometrul de autostradă a variat între 2 şi 2,6 milioane de euro”, afirmă Andreea Paul.

Un proiect despre care doar se vorbeşte

Despre utilizarea zgurei la autostrăzi, s-a mai vorbit, în 2010, în 2008, etc. Ar fi o soluţie importantă nu numai economic, prin ieftinirea kilometrului de autostradă, ci şi din punctul de vedere al protecţiei mediului, pentru că nu ar mai fi răscolite albiile răurilor pentru pietrişul necesar construirii de autostrăzi.

Problema este că autorităţile române sunt interesate doar „teoretic” de preluarea zgurei. Practic, nu s-a întâmplat nimic: „Recent nu am primit nici un fel de cereri în această privinţă. Avem, în permanenţă, cereri de diferite cantităţi de zgură de la localităţile din jurul Galaţiului şi noi îi sponsorizăm cu zgură. Afacerea nu este legată de zgură. Important pentru noi este să putem recupera fierul vechi din Halda de Zgură. În ceea ce priveşte zgura, suntem deschişi pentru orice fel de discuţie, dar iniţiativa nu este la noi, ci la cei care promovează astfel de proiecte, autostrăzi şi aşa mai departe”, ne-a declarat Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal.

Argumente economice şi de protecţia mediului

Deputata Andreea Paul afirmă că este important să fie prelungită exploatarea haldei, atât din raţiuni erconomice, cât şi din punctul de vedere al protecţiei mediului: „Conform angajamentelor asumate de România în faţa Uniunii Europene, halda de zgură de la Galaţi urmează să fie închisă în 2014, acoperită cu pământ şi cu vegetaţie. Odată cu declanşarea acestui proces, o cantitate imensă de materii prime preţioase va fi pierdută definitiv. Este preferată exploatarea mult mai scumpă a albiilor râurilor şi a munţilor pentru obţinerea de pietriş şi balast, acolo unde impactul asupra mediului este extrem de negativ”, susţine Andreea Paul.

Atunci când a solicitat prelungirea exloatării Haldei de Zgură cu zece ani, administraţia ArcelorMittal a avut propriile argumente: „Noi am cerut extinderea perioadei în care să putem folosi Halda de Zgură, în primul rând pentru că avem acolo material care poate fi reciclat şi din punct de vedere al protecţiei mediului ar fi un nonsens să nu luăm tot fierul vechi de acolo. În al doilea rând, este pentru noi un avantaj competitiv, pentru că fierul vechi de la Haldă îl folosim, în loc să cumpărăm fier vechi. Este un avantaj şi pentru balanţa comercială a României, pentru că scădem importurile de fier vechi. Acestea sunt cele două motive pentru care noi am cerut prelungirea termenului şi sperăm că autorităţile în drept vor da o decizie pozitivă în această privinţă”, ne-a declarat Bruno Ribo, directorul general al combinatului.

Comorile din Haldă: Fier B, fier C şi „locomotivele lui Ceauşescu“

La bursa zvonurilor se spune că sub muntele de zgură ar fi îngropate, de pe vremea lui Dej şi Ceauşescu, locomotive, vagoane de marfă, utilaje, care se defectaseră şi pentru că nu mai erau utile au fost aruncate la gunoi.

„Nu ştiam de această poveste, până acum nu am găsit nici o locomotivă”, spune directorul general al ArcelorMittal, care explică însă ce anume caută în muntele de zgură angajaţii firmelor de exploatare.

„Ceea ce de fapt căutăm noi, este aşa-numitul fier vechi B şi C, care sunt foarte bune pentru aglomerare şi la furnal. Sunt categorii diferite de fier vechi, în funcţie de conţinutul de fier. Fierul vechi de tip B are 55% conţinut de fier, iar fierul vechi de tip C are conţinutul de 40-45%. B-ul se duce la aglomerare, C-ul se duce la furnale“.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Zgura de Galaţi "rupe" preţul autostrăzilor

* În timp ce parlamentarii gălăţeni dorm în papuci, un parlamentar de Satu Mare se interesează de zgura din halda ArcelorMittal * Andreea Paul Vass propune amânarea ecologizării pentru folosirea tuturor materiilor prime de acolo: zgura pentru autostrăzi şi fierul vechi pentru combinat

Conducerea combinatului Arcelor Mittal a solicitat de mai multe ori amânarea ecologizării haldei de zgură, proces ce ar trebui să aibă loc până anul viitor, dar cererea nu a prea avut ecou printre cei ce reprezintă interesele Galaţiului. Culmea, în timp ce parlamentarii gălăţeni par a fi preocupaţi destul de puţin de activitatea din combinatul siderurgic, cererea ArcelorMittal a găsit un suporter în persoana unui deputat din capătul celălalt al ţării! Andreea Paul Vass, deputat PDL de Satu Mare, consideră că materiile prime din halda de zgură ar putea fi folosite atât pentru construcţia de autostrăzi mai ieftine, cât şi ca sursă mai ieftină de materii prime de către ArcelorMittal. Chiar dacă ideea nu este nouă, argumentele folosite de deputatul de Satu Mare par a fi justificate economic. "România construieşte autostrăzi cu cele mai mari preţuri din UE, în timp ce cantităţi imense de materii prime, care le-ar face mult mai ieftine, se irosesc din cauza ignoranţei autorităţilor. Demersurile repetate ale reprezentanţilor ArcelorMittal privind prelungirea termenului de exploatare a haldei de zgură şi utilizarea sterilului în marile lucrări de construcţie au rămas fără ecou sau cel mult au fost încadrate la categoria proiecte potenţiale", susţine Andreea Paul Vass, care a dezbătut problema haldei de zgură, recent, în cadrul unei discuţii directe cu conducerea ArcelorMittal şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din judeţul Galaţi.

60 de milioane de tone de steril aşteaptă să fie folosite

"Halda de zgură de la Galaţi conţine în jur de 60 milioane de tone de steril (zgură), produs derivat din ciclurile tehnologice de producţie ale oţelului. O cantitate de 5 milioane de tone de zgură este suficientă pentru construcţia a 350 kilometri de autostradă. Un calcul simplu arată că zgura de la Galaţi ar fi suficientă pentru construcţia a aproximativ 4.000 kilometri de autostradă. Mai mult, se estimează că halda ar mai conţine cam 3-4 milioane de tone de fier vechi, care ar putea reintra în ciclul de producţie al ArcelorMittal mult mai ieftin şi mai competitiv", explică deputatul de Satu Mare. Andreea Paul Vass estimează că zgura din halda de la Galaţi ar putea reduce la jumătate preţul kilometrului de autostradă. "Preţul mediu de construcţie al unui kilometru de autostradă în Europa este în jur de 5 milioane de euro. Or cele mai ieftine tronsoane construite în România sunt Fundulea-Lehliu, Lehliu-Drajna, Drajna-Feteşti şi Feteşti-Cernavodă, acolo unde s-a folosit zgură adusă de la Galaţi, iar kilometrul de autostradă a variat între 2 şi 2,6 milioane de euro", adaugă deputatul de Satu Mare.

Exploatăm halda sau albiile râurilor?

"Conform angajamentelor asumate de România în faţa Uniunii Europene, halda de zgură de la Galaţi urmează să fie închisă în 2014, acoperită cu pământ şi cu vegetaţie. Odată cu declanşarea acestui proces, o cantitate imensă de materii prime preţioase va fi pierdută definitiv. Este preferată exploatarea mult mai scumpă a albiilor râurilor şi a munţilor pentru obţinerea de pietriş şi balast, acolo unde impactul asupra mediului este extrem de negativ", spune deputatul Andreea Paul Vass, care mai susţine că reprezentanţii ArcelorMittal şi-au arătat disponibilitatea de a oferi resursele depozitate în halda de zgură în vederea valorificării economice fără niciun fel de cost suplimentar. "O derogare de la directiva europeană şi prelungirea perioadei de exploatare a haldei de la Galaţi va aduce beneficii însemnate pentru economia românească", explică Andreea Paul Vass.

ArcelorMittal a cerut un răgaz de încă zece ani

Conducerea ArcelorMittal Galaţi susţine că deja a cerut autorităţilor române un nou termen pentru ecologizarea haldei. Şefii combinatului spun că mai au nevoie de încă zece ani pentru a valorifica tot fierul vechi de acolo şi, eventual, pentru a oferi constructorilor de autostrăzi zgura necesară. "Am cerut autorităţilor de mediu extinderea perioadei în care să folosim zgura. Este important pentru noi să extragem tot fierul vechi din haldă. Ar fi un non-sens să nu luăm tot fierul vechi de acolo atât din punct de vedere al mediului, cât şi din punct de vedere economic", a declarat directorul ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.
Cererea conducerii combinatului a fost confirmată şi de Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi. "S-a depus, într-adevăr, la noi o solicitare de revizuire a autorizaţiei pentru halda de zgură. Decizia nu se va lua, totuşi, la nivel local, întrucât este vorba despre un obiectiv de interes naţional. Se va discuta la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, la nivel de Minister, la nivel de Guvern", a declarat şefa de la Mediu din Galaţi, Carmen Sandu.

Constructorii, invitaţi să ceară zgură

Directorul ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, a mai spus că, deocamdată, nicio firmă care se ocupă cu autostrăzile nu a făcut vreo cerere similară, deşi s-a tot discutat mult pe tema folosirii zgurii la ample lucrări de infrastructură. În schimb, combinatul primeşte cereri pentru zgură din partea unor comunităţi locale, care doresc să să refacă o serie de drumuri comunale. "Avem în permanenţă cereri de la comunităţile locale, cereri pe care le onorăm. Pentru zgură suntem dispuşi la orice fel de discuţie, însă trebuie să ne ceară ei, cei care se ocupă de astfel de proiecte", a mai spus Bruno Ribo.
Halda de zgură ocupă o suprafaţă de 110 hectare şi a fost dată în folosinţă în 1968. De atunci, în haldă s-au adunat 59 de milioane de tone de deşeuri industriale rezultate din procesul de fabricare a oţelului.

Un plan bun şi pentru economia locală

Exploatarea cât mai mult a resurselor pe care le poate oferi halda de zgură este şi în avantajul economiei locale, susţine deputatul Andreea Paul Vass. "Agravarea stării economice a judeţului Galaţi nu trebuie neglijată de autorităţi. Salariul mediu net al unui gălăţean este cu 12 la sută mai mic decât media pe ţară, adică cu peste 180 lei mai puţin decât restul angajaţilor din România. În acelaşi timp, numărul de şomeri din judeţul Galaţi s-a mărit cu 2.565 persoane în luna februarie a acestui an faţă de aceeaşi lună a anului precedent, ajungând la 18.659 persoane", explică Andreea Paul Vass.

viata-libera.ro