Unde, cum, cât poţi pescui la Galaţi

[dcp100168]

Unde, cum, cât poţi pescui la Galaţi

Pentru cei care se dau în vânt după o partidă de pescuit, dar nu ştiu care este "oferta" integrală am gândit acest material, ca un fel de ghid al celor mai cunoscute amenajări piscicole din Galaţi şi dimprejurul lui.

Cele mai căutate amenajări sunt cele din Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, în zona Oancea - Vlădeşti. Este vorba despre Maţa Rădeanu, Şovârca şi Cotu' Chiului, administrate fie de asociaţii piscicole sau societăţi private, fie de către Institutul Piscicol.

La Maţa Rădeanu pescarii cu acte în regulă plătesc pentru ziua de pescuit 20 de lei. Oamenii de rând care vor să arunce şi ei un cârlig în apă trebuie să plătească 50 de lei pentru o zi de pescuit.

La Şovârca - baltă în care iarba tocmai s-a dus la fund şi se poate pescui în condiţii excelente - ziua de pescuit costă 40 de lei, iar la Cotu' Chiului 25 de lei.

Pentru cei care nu ştiu, amenajarea Vlădeşti are lacăt pe poartă deoarece este în lichidare juridică.

La 85 de km de Galaţi, lângă comuna Cerţeşti, se află singura baltă în care se aplică regula catch&release - în traducere liberă "tot ce pescuieşti, arunci înapoi în apă"! Este vorba despre Balta Cotoroaia, destinată exclusiv pescarilor sportivi, care trebuie să plătească însă 50 de lei pe ziua de pescuit.

Tot în inima judeţului ar mai fi şi Balta Vlamnic (între Vârlezi şi Corni), cu un peisaj foarte frumos de jur-împrejur, acolo unde ziua de pescuit costă 50 de lei, dar şi Balta Trei Stejari, de lângă Târgu Bujor. Aici "pică" destul de uşor crap şi cosaş, dar proprietarii nu te lasă să pleci cu mai mult de cinci kilograme din peştele prins.

Pe cealaltă latură a judeţului, pe "linia Tecuciului", la aproape 20 de kilometri de Galaţi, amatorii de aruncat băţu-n baltă au două amenajări piscicole. Potcoava Braniştea şi Lozova Braniştea. Dacă la prima ziua de pescuit costă 25 de lei, la cea de-a doua intrarea costă 100 de lei, dar merită toţi banii. Cu puţin noroc, poţi pleca de aici cu un crap de 10-15 kilograme! Dacă prinzi peşti mai mici, administratorii nu te lasă să pleci acasă cu mai mult de cinci kilograme.

La pescuit peste Dunăre

Cei care nu vor să se îndepărteze prea tare de Galaţi, pot alege amenajarea piscicolă de la Sat Costi, la doar 3-4 kilometri de Galaţi. Ziua de pescuit costă aici 100 de lei. Balta este plină de crap şi caras.

Ar mai fi şi amenajarea piscicolă de la Movileni, unde intrarea costă 50 de lei. Avantajul ar fi că nu te întreabă nimeni cu cât peşte pleci acasă!

Cei care vor să meargă într-o zonă în care se poate campa, pot alege peisajul mirific de la Poalele Munţilor Măcin. Este vorba despre amenajarea Sălcuţa, unde ziua de pescuit costă 40 de lei şi de unde poţi pleca lejer cu câteva kilograme bune de crap, caras sau biban.

Cei care au permis sportiv se pot aventura prin canalele de irigaţii „conectate" la Dunăre sau la Siret.

Pescarii care vor să dea cu undiţa în apele Prutului trebuie să ia în calcul, că, pe lângă permisul sportiv trebuie să aibă şi permis de acces pe graniţă (care se obţine de la Poliţia de Frontieră). Tot foarte aproape de Galaţi ar mai fi amenajarea Brateşul Mic, acolo unde ziua de pescuit costă 25 de lei.

Cea mai renumită amenajare piscicolă din preajma Galaţiului este Balta Zătun, aflată la 12 kilometri de Galaţi şi administrată de Consiliul Judeţului. Ziua de pescuit costă aici 100 de lei. În aceşti bani, pe lângă plăcerea de a pescui, ai la dispozţie şi spaţii de agrement, unde poţi "frige" peştele prins. Singurul dezavantaj este că în zonă nu se poate campa. Administratorii nu te lasă să pleci acasă cu mai mult de cinci kilograme de peşte.

Şi cei care aleg Lacul Vânători au parte pe lângă plăcerea de a pescui şi de o zonă de agrement cam uitată de administratorii acestora. În plus, acolo există şi posibilitatea campării. Pentru pescuitul sportiv, taxa este de nouă lei de persoană, pentru două ore. Dacă luăm în calcul faptul că mai există pe lângă o taxă de intrare de cinci lei de persoană şi una de parcare auto de patru lei, ziua de pescuit la Lacul "Partidului" poate ajunge şi la 50 de lei. La care s-ar putea adăuga lejer 14 lei taxa de amplasare a cortului şi 25 de lei pentru închiriatul foişorului.

În fine, tot la o aruncătură de băţ de Galaţi se află şi amenajarea piscicolă Mălina, acolo unde poţi chiar să faci şi un grătar după ce ţi-ai umplut sacoşa cu peşte. Ziua de pescuit costă 50 de lei şi rareori administratorii îţi cântăresc peştele pe care l-ai prins.

adevarul.ro

[dcp100168]

Mic ghid al locurilor de dat cu băţu-n baltă

Dacă ai aduna laolaltă toţi bărbaţii şi i-ai întreba dacă le place peştele, probabil că aproape toţi ar spune că da. Doar că jumătate dintre ei “adoră” peştele gata pescuit. Pentru cei care şi-ar dori o partidă de pescuit de Paşte, dar nu ştiu unde să meargă, am întocmit un mic ghid al celor mai cunoscute amenajări piscicole din Galaţi şi dimprejurul lui.

Cei care nu vor să se îndepărteze prea tare de Galaţi, pot merge la amenajarea piscicolă de la Sat Costi. Ziua de pescuit costă aici 100 de lei, iar balta este plină de crap şi somn. Este cea mai cochetă amenajare piscicolă din zonă şi, în plus, trebuie să fii pescar slab de tot să nu prinzi ceva.

Ar mai fi şi amenajarea piscicolă de la Movileni, unde intrarea costă 50 de lei.

Tot foarte aproape de Galaţi se află şi amenajarea Brateşul Mic, acolo unde ziua de pescuit costă 25 de lei.

Cei care vor să meargă într-o zonă în care se poate campa, pot alege peisajul mirific de la poalele Munţilor Măcin. Este vorba despre amenajarea Sălcuţa, unde ziua de pescuit costă 40 de lei şi de unde poţi pleca lejer cu câteva kilograme bune de crap, caras sau biban.

Balta Zătun, la mare căutare!

La Balta Zătun, aflată la 12 kilometri de Galaţi şi administrată de Consiliul Judeţului, ziua de pescuit costă aici 100 de lei. În aceşti bani, pe lângă plăcerea de a pescui, ai la dispoziţie şi spaţii de agrement, unde poţi “frige” peştele prins. Administratorii nu te lasă să pleci acasă cu mai mult de cinci kilograme de peşte.

Şi cei care aleg Lacul Vânători au parte pe lângă plăcerea de a pescui şi de o zonă de agrement destul bine pusă la punct. În plus, aici există şi posibilitatea campării. Pentru pescuitul sportiv, taxa este de nouă lei de persoană, pentru două ore. Dacă iei în calcul faptul că mai există şi o taxă de intrare de cinci lei de persoană şi o taxă de parcare auto de patru lei, ziua de pescuit la Lacul “Partidului” poate ajunge şi la 50 de lei.

Tot la o aruncătură de băţ de Galaţi se află şi amenajarea piscicolă Mălina, acolo unde poţi chiar să faci şi un grătar după ce ţi-ai umplut sacoşa cu peşte. Ziua de pescuit costă 50 de lei.

Pe “linia Tecuciului”, la aproape 20 de kilometri de Galaţi, amatorii de aruncat băţu-n baltă au două amenajări piscicole. Potcoava Braniştea şi Lozova Braniştea.

În fine, la mare căutare sunt amenajările din Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior: Maţa Rădeanu, Şovârca şi Cotu’ Chiului, administrate fie de asociaţii piscicole sau societăţi private, fie de Institutul Piscicol.

viata-libera.ro

[George]

Degeaba se aplica regula asta. Pai pestii respectivi de ce sa ii mai arunci inapoi in apa dupa ce ii ranesti la gura cu carligul? Pestii astfel raniti mor la 1 zi maxim 2,. Ce face administratia baltii cu ei? ii arunca la gunoi? Sau isi indeasa burtoiul nesatul patronul baltii? Cred ca manaca doar peste ala si o fi facut un burtoi de balena.

Edited April 16, 2012 by George

[Gabytzu Gabriel]

pentru toti..pescarii din GALATi...sa numai mergeti la balta malina ..acea balta asa laudata ca e populata cu nu stiu cate tone ..de peste..FALS...e varza balta...crap..caras mik..nici de saramura nu e bun..ca il strici..degeaba..si pe deasupra /...la ultima partida..din data de 12.05.2012 am constatat ca peste era bolnav...bube..sangera..era dezastru...aveti grija..JAPKA PE FATA..

[dcp100168]

Unde poţi merge la pescuit în Galaţi

Stau toată ziua cu „băţu”-n baltă şi… admiră natura. Vorbim despre pescarii înrăiţi care, de fiecare dată când au timp liber, dau o fugă până la cea mai apropiată baltă sau până la malul apei unde stau de obicei şi aşteaptă ca peştele să prindă momeala. Nu uităm nici de pescarii amatori care îmbină utilul cu plăcutul. Ies la sfârşitul săptămânii cu familia sau cu prietenii la un grătar în aer liber, dar îşi iau şi undiţa după ei, poate poate prind vreun peşte pe care să-l frigă imediat.
Pentru toţi împătimiţii acestui sport, mai solicitant pentru unii şi mai relaxant pentru alţii, prezentăm în materialul următor cele mai frecventate locuri de pescuit din zona Galaţiului şi cât costă taxa la amenajările piscicole. Chiar dacă administratorii au tarife piperate, plăcerea pescuitului face toţi banii şi poţi pleca acasă cu 5 kilograme de peşte.

Amenajări piscicole aproape de casă

Pescarii gălăţeni pot arunca undiţa în apa Lacului Vânători. Aici, taxa pentru două ore de pescuit este de 10 lei/persoană şi dacă doriţi să gătiţi peştele prins la faţa locului, aveţi la dispoziţie zece grătare. Nu există, însă, în zonă, nici apă potabilă şi nici curent electric. Biletul de intrare pentru copii, elevi şi studenţi este de 4 lei, pentru adulţi 6 lei, iar pentru parcare plătiţi alţi 4 lei. Cum e ceva mai departe de oraş, la aproximativ un kilometru de Cimitirul Evreiesc, puteţi ajunge la Lacul Vânători fie cu un mijloc de transport în comun până în Bariera Traian, iar de acolo trebuie să urcaţi într-un taxi sau să mergeţi pe jos, fie cu maşina personală.
Cea mai renumită amenajare piscicolă din apropierea Galaţiului este Balta Zătun. „Fiecare persoană care vrea să pescuiască la noi trebuie să plătească 100 de lei şi, dacă are fir întins, poate pleca acasă cu 5 kilograme de peşte sau îl poate prăji acolo pe grătar, pentru că avem zece grătare duble pregătite pentru clienţi”, ne-a declarat Vali Viorel Sandu, directorul Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi. La Zătun se poate ajunge doar cu maşina personală sau cu taxiul iar drumul până acolo este bun. Mergeţi spre Vama Giurgiuleşti, iar după 6 kilometri parcurşi, viraţi la dreapta pe digul de la malul Dunării, spre Cotul Pisicii.
La distanţă mică de Zătun se află balta „La Salcâmi”. Aici puteţi prinde peşte în cele două bazine pe care le aveţi la dispoziţie. Pentru a vă petrece o zi acolo, trebuie să închiriaţi unul dintre acestea, indiferent dacă veniţi să pescuiţi, să faceţi plajă sau să încingeţi un grătar. Bazinul mic, de jumătate de hectar, poate fi închiriat cu 200 de lei, iar preţul închirierii bazinului mare, de 1,5 hectare, ajunge la 300 de lei, plus 10 lei pentru fiecare persoană. Durata închirierii este de la ora 7:00 dimineaţa până a doua zi la ora 7:00. Şi pentru a ajunge la balta „La Salcâmi” aveţi nevoie de maşină personală.

Cu undiţa într-o apă mai îndepărtată

Pe linia Tecuciului, la aproximativ  20 de kilometri de Galaţi, pescarii amatori sau profesionişti pot prinde peşte în două amenajări: Lozova şi Potcoava, din Braniştea. Pentru a ajunge la prima din ele trebuie să ieşiti din localitate şi, după 500 de metri, mergeţi la dreapta pe un drum pietruit care trece pe sub calea ferată. Cu 100 de lei, puteţi pescui pentru 12 ore. Iar la Balta Potcoava, taxa este de 20 de lei şi, dacă aveţi noroc, puteţi pleca acasă cu 5 kilograme de peşte. De ajuns e relativ uşor: la intrare în localitatea Braniştea faceţi prima la stânga şi mai mergeţi un kilometru si jumătate până la destinaţie. Drumul este acceptabil, însă impracticabil pe timp de ploaie.
Pescuit sportiv se practică şi la Balta Smârdan, aflată în vecinătatea localităţii cu acelaşi nume, la aproximativ 5 kilometri de şoseaua principală. Dacă doriţi să aruncaţi undiţa în apă aici, trebuie să plătiţi 50 de lei pe zi.
Aceeaşi taxă este şi la amenajarea piscicolă Mălina, din Movileni, întinsă pe 30 de hectare.

Pescuit la amenajările de la Prut

Împătimiţii pescuitului sportiv obişnuiesc să vină şi la bălţile private din Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, în zona localităţilor Folteşti, Vlădeşti, Oancea. Amenajarea „Maţa Rădeanu”, proprietate a A.J.V.P.S Galaţi (Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi), are o suprafaţă de peste 600 de hectare şi este alimentată, în mare parte, în mod natural, prin aportul apelor adunate de râul Elan, ce se varsă în Prut. Pescarii care au carnet de membru plătesc 30 de lei pentru o zi de pescuit, membrii altor asociaţii dau 50 de lei, iar pescarii amatori trebuie să scoată 100 de lei din buzunar. Dacă au fir întins, cu toţii pot pleca acasă cu 5 kilograme de peşte.

Balta „Cotul Chiului”, aflată în vecinătatea satului Stoicani (comuna Folteşti), la aproximativ 30 de kilometri de Galaţi, îşi aşteaptă pescarii cu tariful de 20 de lei pe zi.
Se mai poate sta cu undiţa şi-n apa Bălţii „Şovârca” din comuna Oancea, la circa 60 de kilometri de oraş. Aici taxa de pescuit pe timp de zi este de 50 de lei, iar cei care vor să practice acest sport şi noaptea, însă în jurul sediului fermei, plătesc încă 10 lei.
Pentru a ajunge la toate aceste amenajări piscicole aveţi nevoie de maşină personală, dar puteţi merge şi cu autobuzele sau cu microbuzele care pleacă de la autogară spre toate zonele judeţului Galaţi.
Mai aproape de casă, cei cărora le place să exploreze la pas împrejurimile şi au permis de pescuit recreativ/sportiv se pot aventura să arunce undiţa şi în Dunăre sau Siret, precum şi în canalele magistrale de irigaţii „conectate" la acestea.

viata-libera.ro

[mambo]

 

 

pentru a ajunge la balta „La Salcâmi” aveţi nevoie de maşină personală.

 

Cu o masina inchiriata oare nu ma descurc?

In alta ordine de idei, decat sa cauti peste in Lacul Vanatori sau la Zatun, mai bine cauti acul in carul cu fan. Ai sanse mai mari de reusita.

[dcp100168]

Cele mai bune locuri de pescuit de la Dunărea de Jos. Cum ajungi acolo, ce peşte se dă prins şi cât costă distracţia

După Delta Dunării, zona Dunării de Jos - află în „patrulaterul” Galaţi-Brăila-Măcin-Isaccea - este pe locul al doilea în topul preferinţelor pescarilor sportivi din România. „Adevărul” vă oferă un mic ghid de pescuit în zonă, cu detalii foarte folositoare.

După o lungă perioadă de prohibiţie, dublată şi de restricţiile impuse de pandemia de COVID-19, românii s-au putut întoarce, în sfârşit, din 2 iunie, la pescuitul sportiv.

Zona cu cel mai mare aflux de pescari rămâne Delta Dunării, însă pe locul doi în topul amatorilor de prins peşte este arealul cunoscut sub denumirea de Dunărea de Jos, care include vreo 120 de kilometri din fluviu, bazinele inferioare ale râurilor Prut şi Siret, dar şi bălţile învecinate Dunării din zona judeţelor Galaţi şi Brăila, precum şi malul tulcean, de la Măraşu şi Măcin şi până la Isaccea.

După cum mărturisesc pescarii împătimiţi, e o adevărată bătălie cu peştele cea care se dă – ca să cităm din legislaţia în domeniu – „în zonele piscicole naturale“, unde vietăţile acvatice sunt sălbatice şi nu sunt îmbuibate cu hrană prefabricată, ca în crescătoriile unde se practică pescuitul aşa-zis sportiv.  „Una e să prinzi un crap sălbatic în Dunăre, alta e să-l scoţi dintr-o baltă unde e ţinut la îngrăşat. Diferenţa este de la cer la pământ“, spune Gicu Caraman, unul dintre cei mai înflăcăraţi pescari din Galaţi.

Orice uriaş al bălţii poate fi luat acasă

Atunci când vorbim despre cele mai interesante locuri de pescuit la Dunărea de Jos, se cuvine să le amintim, în primul rând, pe acelea unde nu-ţi trebuie decât permisul eliberat de o asociaţie de profil – cum ar fi Asociaţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit Sportiv. De regulă, în Dunăre şi în râuri se poate pescui fără taxă, dacă nu există arii protejate, cum sunt Lunca Joasă a Prutului, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Insula Mică a Brăilei (caz în care există nişte taxe modice), însă regulile sunt ceva mai aspre decât într-o baltă cu statut de exploatare piscicolă.

Numărul de undiţe, de lansete şi de cârlige este limitat prin lege, peştele prins trebuie să aibă anumite dimensiuni pentru a putea fi reţinut de pescar (regulile sunt prevăzute în Legea Pescuitului, pentru fiecare specie în parte). 

Cantitatea ce poate fi luată acasă nu poate depăşi cinci kilograme decât dacă aţi capturat vreun monstru al apelor, caz în care exemplarul este integral al vostru, chiar de-ar fi să cântărească şi 1.000 de kilograme. Nu-i de râs, acum un secol şi ceva, din Dunăre au fost scoşi, în zona Galaţi-Isaccea, moruni ce se apropiau de o tonă! Deci, teoretic, totul este posibil, cu amendamentul că pescuitul de sturioni e interzis complet. Mai rămân, aşadar, crapii uriaşi – iar în ultimii ani s-au prins destule exemplare de peste 20 de kilograme – şi somnii cât omul, ce pot depăşi suta de kilograme.

Scurta este o legendă

Unul dintre cele mai cunoscute locuri de pescuit din apropiere de Galaţi este Scurta, aflat la malul Dunării, aproape de confluenţa fluviului cu Prutul. Adică acolo unde se întâlnesc România, Republica Moldova şi Ucraina.

De ce i se spune Scurta nu-şi mai aminteşte nimeni cu precizie, însă pescarii încearcă să explice lucrurile logic. „E aproape de oraş, faci 10-15 minute cu maşina, deci e un drum scurt. Cred că de asta i s-a zis aşa!“, crede gălăţeanul Ovidiu Mihalache. 

Scurta este legendară. Pescari împătimiţi, Gicu Caraman şi Sorin Pană au povestit de multe ori despre capturile de poveste din zonă, unde, pe perioada verii, apar adevărate comunităţi de iubitori ai pescuitului. Taberele de vară, formate din corturi, lasă impresia că epoca hipioţilor nu s-a încheiat, iar unii rămân în zonă chiar şi trei-patru luni pe an.

La Scurta se merge pentru a prinde mai ales peşte mare. Oamenii de acolo nu-şi pierd timpul cu mărunţişuri, deşi plevuşca la tablă are farmecul ei. Ei, însă, joacă la totul sau nimic, iar norocul e schimbător. „Am stat uneori şi două zile fără să prind nimic, altădată am agăţat un somn de 20 de kilograme după zece minute“, ne-a povestit cum stă treaba cu norocul pescarului un alt împătimit al acestui sport, Sorin Pană.

Se ajunge acolo destul de greu, pe drumul de pe dig (din şoseaua Galaţi-Giurgiuleşti se merge spre dreapta, spre staţia de pompare pentru irigaţii, apoi tot înainte până la Complexul Zătun) şi apoi câteva sute de metri pe jos. Loc de campare oficial nu există. Singurele posibilităţi sunt să montezi cortul „la risc“ (zona e administrată de Romsilva, iar pădurarii s-ar putea să nu agreeze pescarii) sau să tragi la Complexul Zătun, care e relativ aproape şi are vreo 30 de locuri de cazare, închirierea unei căsuţe fiind 70 de lei pentru 22 de ore. 

Există acolo şi parcare (5 lei pe zi, dar doar dacă plăteşti şi o taxă de agrement de 10 lei), şi foişoare, dar şi grătare, şezlonguri şi umbrele. O zi de pescuit în lacul Zătun, care e o alternativă un pic mai modernă la sălbăticia de la Scurta, costă 60 de lei. Şi are lacul peşte: în ultimii trei ani, în cele 28 de hectare de luciu de apă s-au eliberat aproape 12 tone de puiet de crap, caras, plătică şi alte specii.

Fir întins pe canal

Tranzitând din est către nord oraşul Galaţi, descoperim alte trei zone preferate de pescari: canalele Ghimia şi Călugărul, precum şi lacul Brateş (cel mai întins lac de tip polder din România). Cel mai interesant e de departe canalul Călugărul, de fapt rămăşiţele unui braţ mai vechi al Prutului, dispărut după desecările din 1960-1970 şi devenit canal pentru irigaţii, dar şi loc de revărsare a inundaţiilor de pe râul Chineja. 

Condiţiile de pescuit în Călugărul sunt destul de grele, mai ales pe timpul verii, din cauza vegetaţiei abundente. Dar pescarii spun că nu se dau în lături, căci accesul e doar pe bază de permis standard de pescuit, fără nicio taxă, iar loc e din belşug: canalul are 25 de kilometri lungime, între 30 şi 80 de metri lăţime şi între 2 şi 5 metri adâncime.

Împătimiţii de la „Bear Camp“ recomandă „o vargă de 8 metri pentru a putea ajunge la buza ierbii, ori lansete de cel puţin 4 metri şi fir puţin mai gros, de 0,3, pentru a nu lăsa monturile cu tot cu peşte în iarbă“. În canal găsiţi din belşug caras, plătică, babuşcă, roşioară, oblete, biban, şalău, ştiucă, somn, avat – speciile variază în funcţie de cum circulă acesta şi dacă se pompează sau nu apă din Dunăre.

Unul dintre recordurile acestui canal e un somn de 37 de kilograme prins la mămăligă. Aţi citit bine: la mămăligă, ceea ce-i cam atipic pentru uriaşul apelor. La ciprinide (caras, plătică, crap) se recomandă evitarea pescuitului la momeală vie din cauza peştelui mărunt (biban mic, regina bălţii, guvid). Singurele inconveniente din zonă sunt plasele braconierilor, deşi în ultima vreme, de când poliţiştii de frontieră şi-au luat camere cu termoviziune, s-au mai rărit.

Condiţiile de pe celelalte canale sunt asemănătoare cu cele de pe Călugărul.

În ceea ce priveşte lacul Brateş, după o lungă perioadă în care a fost disponibil pe permis ANPA, de ceva vreme a fost preluat în administrare de o firmă privată, iar accesul este încă incert.

Bălţile care au revenit la viaţă

Cea mai apropiată baltă de Galaţi este Cătuşa. Acum 70-80 de ani, era locul preferat pentru pescuitul la copcă, însă construirea combinatului siderurgic a adus acolo câteva deversoare de ape uzate. Peştele aproape că a dispărut o vreme, dar după ce activităţile siderurgice s-au rărit zona şi-a revenit.

La circa cinci kilometri mai încolo se află balta Movileni, un luciu de apă de circa 20 de hectare. Are un statut cu totul aparte, căci a reuşit să renască din propria cenuşă, după ce decenii la rând a fost „agresată“ de uriaşul colos industrial din vecinătate. Potrivit pescarilor, fauna acvatică s-a refăcut în totalitate după închiderea haldei de zgură. Taxa de intrare este de 50 de lei pe zi, iar cantitatea de peşte ce poate fi reţinută de un pescar este de şase kilograme. În Movileni se prinde crap, caras, plătică, şalău, ştiucă, somn şi roşioară. Zona arată destul de bine, poate şi pentru că în apropiere există stufăriş, unde cuibăresc mai multe specii de păsări de baltă.

Înspre nord se află balta Mălina (care este de fapt o fermă piscicolă), care are o particularitate interesantă: aici se pot prinde peşti cteno, fiind raportată recent o captură de 21 de kilograme.

Mergând mai departe pe DN25, la 20 de kilometri de Galaţi, descoperim lacul Lozova, un luciul de apă e de circa 150 de hectare. Este crescătorie, accesul costă 100 de lei pentru 12 ore, iar cantitatea de peşte ce poate fi reţinută este de 10 kilograme. Problema e că, deşi peştele este din belşug, acesta e foarte mofturos, deoarece este hrănit constant de personalul fermei, aşa că încercarea de ademenire a prăzii în cârlig este o adevărată provocare. „Nu-i uşor de prins peşte la Lozova, deşi există exemplare frumoase în lac. Am auzit şi de exemplare de 25-30 de kilograme, dar mie nu mi-a picat niciodată vreunul de peste 12 kilograme. Cred că trebuie găsit locul perfect, momeala perfectă, timpul perfect. Altfel, pleci cu traista goală“, spune Adrian Paraschiv, unul dintre clienţii obişnuiţi ai bălţii.

Nu departe de Lozova, dar pe partea stângă a şoselei, la vreo doi kilometri, se află balta Potcoava. Aici taxa e de 30 de lei, însă pescuitul este destul de dificil din cauza înierbării apei. Desigur, se poate pescui şi în Siret, aflat foarte aproape, unde datul cu băţul în baltă este fără taxă. Dată fiind apropie-rea de municipiul Galaţi, nu-i neapărată nevoie de cazare în zonă, deşi la Potcoava şi Lozova există posibilitatea de campare. În plus, în apropiere există şi două pensiuni turistice: Didona (Şendreni) şi Siret (Şerbeştii Vechi).

Locuri potrivite pentru grupuri mari şi familii

Despre locurile de pescuit de la Dunărea de Jos se poate scrie lejer o carte. Sunt peste 100 de bălţi şi de lacuri, ce au peste 5 hectare şi ajung până la 2.500 de hectare. În total, peste 4.000 de hectare de luciu de apă, plus canalele, Dunărea, Siretul şi Prutul.

„Depinde foarte mult de ceea ce vrea fiecare pescar. Sunt multe locuri foarte bune. Unele se potrivesc pescarilor solitari, altele sunt minunate pentru un pescuit cu prietenii sau pentru familii numeroase. Există şi bălţi pentru a exersa plăcerea pură a pescuitului, dar şi unele de unde ai garanţia că pleci acasă cu ceva peşte“, explică pescarul Radu Zamfiropol.

El spune că un top al celor mai bune locuri de pescuit din apropiere de Galaţi şi de Brăila trebuie neapărat să includă, pe lângă bălţile deja menţionate, şi luciurile de apă de la Călmăţui, Sălcuţa, La Salcâmi, La Lăţime, Cotoroaia, Şovârca şi Cotul Chiului.

Lux la malul apei

La Salcâmi este situat în zona de est a Galaţiului (în zona lacului Zătun), iar locul e interesant mai ales prin faptul că este perfect pentru grupuri de prieteni sau pentru familii care vor să beneficieze de intimitate. Are opt bazine de pescuit, dintre care unul are 1,5 hectare, iar celelalte şapte câte 5.000 de metri pătraţi. 

Fiecare bazin are alături o căsuţă cu bucătărie, frigider, mobilier complet, duş, toaletă, ponton pentru pescuit, teren de tenis, hamac, leagăn, sobă cu plită şi grătar, instalaţie de sonorizare şi internet wireless. Taxa de închiriere a unui bazin: 200 de lei plus 10 lei de persoană la bazinele mici, respectiv 300 de lei plus 10 lei de persoană pentru bazinul mare. Fauna piscicolă: crap şi caras.

La Călmăţui (în apropiere de Lieşti) sunt doar două bălţi a câte 10 hectare fiecare, însă au peşte mult şi mare. Carasul bate la kilogram, iar crapul este frumos. S-au prins şi exemplare de 7-8 kilograme acolo. Taxa de intrare e 80 de lei pe zi, iar cantitatea ce poate fi reţinută, 5 kilograme. Speciile piscicole din zonă sunt: crap, cosaş, caras, plătică şi şalău.

Lacul Cotoroaia are 28 de hectare şi se află lângă satul omonim din comuna Cerţeşti, la circa 22 de kilometri de Bârlad, 25 de kilometri de Tecuci şi 85 de kilometri de Galaţi. Este una dintre cele mai curate bălţi din zonă, fără agăţători şi alte probleme. Pescuitul se poate doar cu programare, care se face la magazinul Crapmania, situat în interiorul complexului comercial Ţiglina 1 din Galaţi. 

„Este un loc realmente grozav, cu peşte, în special crap, de foarte mari dimensiuni. De altfel, la crap se pescuieşte doar în sistemul catch and release şi, tocmai de aceea, competiţiile de pescuit au un mare succes la Cotoroaia“, spune Gicu Caraman. Taxa de intrare e 50 de lei pe zi. Cantitatea ce poate fi reţinută e tot 5 kilograme, cu excepţia crapului şi somnului, care se eliberează în totalitate.

Ariile protejate din zona Dunării de Jos

Este bine de ştiut că pe raza judeţelor Galaţi şi Brăila se află nu mai puţin de 16 arii protejate, de importanţă naţională sau regională, dintre care cele mai importante sunt Parcul Natural Insula Mică a Brăilei şi Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.

Alte arii protejate interesante sunt Pădurea Gârboavele (unde se află şi Muzeul Pescuitului, dar şi Muzeul Satului Moldovenesc), Pădurea Roşcani (una dintre puţinele rezervaţii din ţară ale bujorului românesc), dar şi balta fosilă Tălăbasca.

adevarul.ro

[dcp100168]

Amenajarea Mața-Rădeanu

Aflată la marginea satului Vădeni, comuna Cavadinești, la circa 85 de kilometri de Galați, întinderea de apă măsoară peste 600 de hectare, puse în întregime de către AJVPS la dispoziția undițarilor.
Balta este populată cu tot soiul de specii piscicole comune Dunării de Jos, mai puțin lin, care a cam dispărut. Există și exemplare de concurs, dar și mult mărunțiș. Peștii de sub apă nu sunt mofturoși la momeli, dar s-au obișnuit cu boilisuri, popupuri și alte minuni specializate.
Taxa zilnică (maximum patru bețe) este de 40 lei pentru membrii AJVPS, 70 lei pentru membrii AGVPS și 100 lei pentru nemembri. Pescuitul de noapte este interzis.
Se poate campa la fața locului, dar există opt locuri de cazare, în paturi suprapuse, pentru care trebuie să aduceți lenjeria de-acasă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Condiții pentru pescuitul pe Siret, Prut și canalele din valea Brateșului

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați are în concesiune cele două râuri, de la intrarea în județ, precum și canalele magistrale de irigații de la Răsărit de oraș.
Trebui știut că, pentru a intra la pescuit în zonele citate, permisul ANPA nu este suficient; el trebuie completat cu carnetul de membru al AGVPS, cu chitanța de cotizare completată la zi.
Actele necesare pentru a deveni membru al Asociației sunt: copie carte identitate, cupon de pensie (pentru cei în drept) la zi sau din luna anterioară. La acestea se adaugă taxa de 140 de lei (persoane active sau neîncadrate) sau 70 de lei pentru pensionari, plus 15 lei costul carnetului.
Elevii, studenții și persoanele cu handicap au taxa fixată tot la 70 de lei.
Aceleași taxe se aplică și persoanelor care sunt deja membri.
Nu vă aventurați în apele listate mai sus, pentru că amenzile se situează între 600 și 1.000 de lei. La controale, în afara Poliției de Frontieră, mai pot participa ANPA, Poliția regulată ori Jandarmeria.

viata-libera.ro