Mii de copii gălăţeni au părinţii în străinătate

[dcp100168]

350.000 de copii au părinţii în străinătate

Aproximativ 350.000 de copii români sunt afectaţi de plecarea părinţilor în străinătate, potrivit unui studiu al UNICEF prezentat miercuri, numărul acestora fiind de aproape de cinci ori mai mare decât cel înregistrat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Potrivit studiului naţional, comandat de UNICEF şi Organizaţia Alternative Sociale din Iaşi şi realizat în perioada aprilie - octombrie 2007, aproximativ 350.000 de copii din România se confruntă cu problemele apărute în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate, mai mult de o treime dintre ei fiind afectaţi de migraţia ambilor părinţi. Cea mai recentă monitorizare a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC), din 30 iunie 2007, arată că 82.464 de copii au cel puţin un părinte în această situaţie. Dintre aceştia, 26.406 au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, iar 8.904 au părintele unic susţinător în afara ţării.

Potrivit studiului UNICEF, jumătate dintre copiii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate au sub 10 ani, peste 50 la sută dintre aceştia având între doi şi şase ani. "Chiar dacă în termeni de procentaje cifra nu este mare, estimările arată că 4% dintre copiii cu ambii părinţi migranţi au vârsta sub un an. Mai mult de atât, în termeni de timp petrecut fără părinţi, 16% din copiii cu ambii părinţi plecaţi au petrecut mai mult de un an fără aceştia, iar 3% chiar mai mult de patru ani", potrivit raportului prezentat miercuri. De asemenea, din cercetarea comandată de cele două organizaţii nonguvernamentale rezultă că 78% dintre copiii care au doar tatăl plecat au locuit cu mama cea mai mare parte a timpului în ultimele şase luni înainte de anchetă, iar 50% dintre copiii cu mama plecată au rămas să locuiască cu taţii lor, în timp ce aproximativ un sfert rămân în grija bunicilor. "În cazul în care ambii părinţi sunt plecaţi în străinătate, 79% dintre aceşti copii au rămas în cadrul familiei extinse: 74% au rămas în grija bunicilor, iar 5% în grija unchilor şi mătuşilor. Trei la sută dintre copiii cu ambii părinţi plecaţi (aproximativ 3.500 de copii) au rămas în grija unui frate sau soră mai mare", se mai arată în studiu.

În ceea ce priveşte distribuţia pe regiuni a acestor cazuri, aproape o treime din total, adică 100.000 de copii, sunt din Moldova, aproximativ 55.000 din Muntenia şi câte 50.000 din Transilvania şi Oltenia. "Estimările pe regiune şi mediu de reşedinţă nu sunt disponibile, însă trebuie menţionat că mai mult de jumătate din copiii afectaţi de fenomen trăiesc în mediul rural, unde în plus incidenţa migraţiei ambilor părinţi este mai mare decât în mediul urban (care de regulă e caracterizat de migraţia tatălui). Mai mult, estimările arată că regiunea Transilvania nu este afectată de migraţia ambilor părinţi. Acest fapt ar putea fi în legatură cu gradul de urbanizare din regiune, care este mai mare decât în celelalte sus-menţionate", potrivit reprezentanţii celor două organizaţii nonguvernamentale.

Minorii lăsaţi acasă de ambii părinţi migranţi (sau de părintele unic) sunt de obicei în grija familiei extinse, mai ales a bunicilor. Cel mai important factor pro în decizia de a migra îl constituie motivele economice, iar cel mai important factor contra, separarea de familie şi de copii, acest aspect fiind reprezentativ doar pentru o cincime din părinţi. Mai mult, 45% dintre părinţi declară că nu au avut niciun argument contra deciziei de a pleca. "Majoritatea părinţilor migranţi au sub 40 de ani, atât mame, cât şi taţi, 78% respectiv 63%. Diferenţe apar în termeni de interval de vârstă, procentajele fiind similare în tranşa 30-40 de ani (55% respectiv 52%), dar înjumătăţindu-se pentru taţi în tranşa 20-29 de ani (23% pentru mame şi 11% pentru taţi)", se mai arată în raport.

În ceea ce priveşte nivelul de educaţie al migranţilor, mamele au în general un nivel mai scăzut decât taţii. Atfel, 36% dintre mame au nivel de educaţie primară şi secundară, în comparaţie cu taţii ( 23% ). Marea majoritate a celor care pleacă în străinătate au nivelul de educaţie în categoria studii medii (58% mame şi 64% taţi). În ce priveşte părinţii cu studii superioare care pleacă în străinătate, 13% sunt taţi şi 7% sunt mame.

Cercetarea mai indică faptul că doar 7% dintre parinţi informează autorităţile despre intenţia lor de a pleca în străinătate şi de obicei nici nu-şi pregătesc în vreun fel copiii înainte de a pleca. "Cât priveşte cauzele profunde ale fenomenului, societatea românească este în continuare influenţată de «modelele tradiţionale» cu privire la funcţionarea familiei şi a rolurilor membrilor săi, şi anume «clasica» poziţie a femeii care lucrează în gospodărie şi are grijă de copii, iar bărbatul aduce bani acasă. În acest sens se constată că cei mai mulţi dintre migranţi sunt bărbaţi", arată autorii cercetării.

Totodată, s-a constatat că aproape o cincime (18%) dintre cazurile în care mama migrează sunt afectate de o deteriorare a relaţilor între părinţi, iar dintre aceştia 43% ajung chiar la divorţ. În aceste condiţii, specialiştii nu exclud ipoteza potrivit căreia situaţia minorilor cu părinţi migranţi să fie similară cu cea a copiilor cu părinţi divorţaţi sau părinţi extrem de ocupaţi.

Deşi cea mai importantă motivaţie a părinţilor de a pleca în străinătate este aceea de a îmbunătăţi statusul material şi economic al familiei, acest lucru nu reuşeşte întotdeauna, iar procentajele arată că în jur de o treime dintre migranţi susţin că nu şi-au îmbunătăţit statusul economic şi nici standardul de viaţă.

În ceea ce priveşte dreptul copilului la sănătate, rezultatele studiului nu au evidenţiat diferenţe între copiii din familii cu părinţi migranţi şi ceilalţi.

Referitor la influenţele asupra dreptului copilului la educaţie, s-a constatat că absenţa părinţilor are doar un impact scăzut (mai puţin de 10% din cazuri), în ceea ce priveşte performanţa şcolară. "În cazul în care părinţii conştientizează importanţa educaţiei şi, mai mult, investesc suplimentar în aceasta (cursuri private, suport educaţional) - acesta reprezintă un impact pozitiv al fenomenului. Pe de altă parte, se adaugă un fenomen relativ recent - o parte din copiii cu părinţi migranţi abandonează şcoala în România pentru a se înscrie într-o şcoală în străinătate, în ţara unde lucrează părinţii lor. În plus, unele dintre interviuri au arătat că anumiţi copii, în special adolescenţii, abandonează şcoala mai ales din cauză că au găsit diverse locuri de muncă sau diverse munci remunerate. Datele din anchetă arată că 2% din totalul copiilor cu cel puţin un părinte migrant au renunţat să mai meargă la şcoală", potrivit studiului.

Cercetarea comandată de cele două organizaţii nonguvernamentale mai arată că 55% dintre copiii cu taţi migranţi trăiesc în prezent în absenţa acestora de mai puţin de şase luni, iar în cazul copiilor cu mame migrante, ponderea este de 48%. În ceea ce îi priveşte pe minorii cu ambii părinţi plecaţi, 16% dintre aceştia (aproximativ 20.000) au stat cel puţin un an fără ambii părinţi. "Din totalul copiilor cu ambii părinţi plecaţi, 12% sunt copii sub şase ani care trăiesc în absenţa părinţilor de mai bine de şase luni. Ponderea cea mai mare este reprezentată de copiii cu vârste cuprinse între şapte şi 14 ani aflaţi în ţară în absenţa părinţilor de mai mult de şase luni, respectiv aproape 30% din totalul celor cu ambii părinţi plecaţi", potrivit studiului.

Cei mai mulţi dintre parinţii migranţi au plecat din ţară fără să aibă un contract stabilit, astfel că doar circa 21% dintre mamele migrante au plecat pentru un loc de muncă sigur, în cazul taţilor procentul fiind de 30%. De asemenea, 56% dintre mamele migrante şi respectiv 41% dintre taţi au lucrat fără forme legale în ţara de destinaţie.

În ceea ce priveşte vizita în ţară a părinţilor, se constată că cei mai mulţi au venit cel mult o dată în ultimul an. În 32% din cazurile cu ambii părinţi plecaţi, aceştia nu au făcut nicio vizită în ultimul an. "În lipsa unor vizite mai frecvente, păstrarea legăturii dintre părinţii plecaţi şi copiii rămaşi acasă se face în cele mai multe cazuri prin două modalităţi: prin intermediul telefonului şi prin trimiterea de bani sau bunuri acasă. Aproape 80% dintre părinţi vorbesc la telefon cel puţin o dată pe săptămână cu copiii rămaşi acasă şi le trimit lunar acestora bani sau diverse bunuri", se mai arată în studiu.

Specialiştii care au prelucrat datele au făcut şi o serie de recomandări, care vizează revizuirea Ordinului secretarului de stat al ANPDC 219/2006 prin consultarea "tuturor actorilor publici şi privaţi cu expertiză relevantă în domeniu, îmbunătăţirea şi consolidarea mecanismelor de monitorizare şi de raportare la nivel local, întărirea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială la nivel naţional şi creşterea gradului de informare şi conştientizare a efectelor negative ale migraţiei asupra copiilor de către toţi factorii implicaţi". Cercetarea cantitativă s-a realizat pe bază de anchetă, pe un eşantion probabilist de 2.000 de gospodării, reprezentativ la nivel naţional.

[dcp100168]

În Galaţi

În jur de 3.000 de micuţi sunt «singuri acasă»

* Aproximativ 3.000 de copii isi asteapta parintii acasa. Plecati la munca in strainatate, unii dintre adulti se vor intoarce pentru a-si bucura micutii cu prezenta lor.

In judetul nostru exista mai bine de 3.000 de copii care au unul dintre parinti ori ambii plecati la munca in strainatate. Interesant este ca cifra aceasta nu-i ia in calcul pe micutii din municipiul resedinta de judet, in conditiile in care nici la aceasta ora Serviciul Social din cadrul Primariei nu a raportat nimic. Acesti 3.000 de copii fie isi asteapta parintii acasa, fie macar un semn de la ei.

Conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului (DGASPC) ne-a facut cunoscut faptul ca si acum exista aceeasi problema semnalata si in trecut - neanuntarea autoritatilor cum ca micutii sunt lasati in grija cuiva pe tot parcursul sederii in strainatate. «Cifra de 3.000 de copii poate fi cu plus sau minus, dar cu siguranta acestia sunt cei care au intrat sub monitorizarea noastra. Nu pot insa sa nu realizez ca pe multi dintre cei ramasi singuri acasa nu-i avem in evidente pentru ca nimeni nu i-a raportat. Problema este ca parintii nu sunt obligati sa faca declaratii cu privire la cine va sta cu minorul decat in situatia in care pleaca din tara cu un contract de munca incheiat, pentru ceilalti nu este obligatoriu», ne-a spus directorul DGASPC, Marinela Dobrea.

Primariile nu-si cunosc ograda

Ordinul 219/2006 privind activitatile de identificare, interventie si monitorizare a copiilor lipsiti de ingrijirea parintilor pe perioada in care acestia se afla la munca in strainatate reprezinta temeiul legal prin care orice primarie poate controla acest fenomen, care a luat o amploare deosebita in ultimul timp. O adevarata campanie a fost declansata ca urmare a dramelor unor micuti care au ajuns chiar la sinucidere de dorul parintilor plecati sa castige bani, cerandu-se inclusiv deschiderea unor centre de zi in care copiii sa-si petreaca timpul liber.

Potrivit afirmatiilor Marinelei Dobrea, comunicarea cu unele primarii din judet este insa inexistenta. «Doar la unii dintre primari am gasit intelegere si aplecare pentru a face astfel de locuri in care copiii sa-si umple golurile dureroase din suflet. Astfel de centre le poti numara pe degete in judet, cred ca la acest moment putem vorbi doar despre cele de la Tulucesti si Schela», a punctat Dobrea.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=6

[dcp100168]

Avem 4.000 de copii singuri acasa!

Ultimele raportari facute de Directia de Protectie a Copilului arata ca mai bine de 4.000 de micuti din judetul nostru au unul sau ambii parinti plecati in strainatate. Cifrele arata ca numarul copiilor singuri acasa a crescut cu 1.000 in doar cateva luni.

O comparatie intre cifrele de anul trecut si 2008 arata clar ca avem 3.200 de familii in care unul sau ambii parinti au ales sa le asigure micutilor un trai decent plecand pe meleaguri straine pentru a munci. Mai exact, este vorba despre 4.104 copii raportati de autoritatile locale, care trebuie sa intre sub atenta monitorizare a acestora.

Pentru prima data, dupa mai bine de un an, Primaria Galati a reusit sa trimita o raportare la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului in care se precizeaza ca in municipiu exista doar 56 de micuti cu parintii plecati din tara. Potrivit cifrelor oferite de Protectia Copilului, in judetul Galati sunt 3.829 de minori ramasi in grija bunicilor. Alti 24 de copii au fost lasati in centre de plasament sau la diferite fundatii, in vreme ce 143 de minori sunt lasati in grija rudelor pana la gradul patru. De asemenea, dintre cei peste 4.000 de minori singuri acasa, 2.157 sunt baieti, iar 1.947 fete.

Un top «mobil»

In ceea ce priveste varsta celor lasati in grija familiei mari sau a statului, 1.020 de copii au varste cuprinse intre sapte si noua ani, 1.116 au intre 10 si 13 ani, iar 824 au intre 14 si 17 ani. Este vorba despre categorii de varste extrem de fragile din punct de vedere al psihicului. Este vorba despre faptul ca acum au cea mai mare nevoie de parinti, de cineva care sa-i indrume, si tocmai de aceea se impune monitorizarea lor.

Printre localitatile cu cei mai multi copii singuri acasa se numara si in aceasta perioada Liesti, cu 408 micuti, Cudalbi, cu 290 de minori, Ivesti, cu 243 de copii, Corod, cu 171 si Matca, unde s-au inregistrat 129 de copii.

Facem precizarea ca aceste localitati «isi disputa» trimestrial locurile fruntase, acest top fiind unul supus mobilitatii date de plecarile parintilor la munca.

Centre de zi lipsa

O adevarata campanie a fost declansata de Autoritatea Nationala ca urmare a dramelor unor micuti care au ajuns chiar la sinucidere de dorul parintilor plecati sa faca bani. Cei de la Bucuresti au cerut deschiderea unor centre de zi in care copiii sa-si umple timpul. In judetul Galati exista foarte putine centre de zi in care-si pot gasi locul micutii cu parinti plecati, in conditiile in care doar Tulucesti si Schela se pot lauda cu astfel de locuri.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=8

[dcp100168]

Singur acasa", un program ignorat

* In ultimele luni, numarul copiilor din judetul Galati care au unul sau ambii parinti plecati la munca in strainatate a crescut cu peste 600.

Desi campania electorala este o perioada a promisiunilor, nici unul dintre candidatii la functiile de conducere a municipiului si judetului Galati nu a abordat o problema care este stringenta pentru comunitate: situatia copiilor lasati in grija bunicilor de parintii plecati la munca in strainatate si obligatia autoritatilor locale, de a infiinta, cu sau fara sprijinul statului, centre de zi in care acesti copiii sa fie asistati. In ultimele luni, numarul copiilor din judetul Galati care au unul sau ambii parinti plecati la munca in strainatate a crescut cu peste 600, evolutia acestei statistici demonstrand ca fenomenul este in continua ascensiune. Daca anul trecut, in judetul Galati erau lasati in grija bunicilor 3.498 de minori, dintre care 2460 de varsta scolara, acum numarul copiilor "singuri acasa" este de 4.104, dintre acestia 2.157 fiind baieti, iar 1.947 fete.

In municipiul Galati exista doar 56 de copii aflati in aceasta situatie. In judet, cele mai multe localitati cu copiii lasati in grija bunicilor si a celorlalte rude sunt cele din jurul Tecuciului, Liesti, cu 408, Cudalbi, cu 290, Ivesti, cu 243, Corod cu 171 si Matca, cu 129 de copii. Pe paliere de varsta, statistica este urmatoarea: 1.020 de copii au varste cuprinse de 7-9 ani, 1.116 de 10 -13 ani, iar 824 au intre 14 si 17 ani. Conform specialistilor in domeniu, efectele imediate ale acestor situatii sunt traumele pe care copiii le acumuleaza din cauza lipsei indelungate a parintilor, iar autoritatile locale in primul rand, dar si statul, au obligatia de a veni cu servicii in sprijinul acestor copii. Solutia promovata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului este infiintarea unor centre de zi, in care copilul, in afara de o masa calda pe care sa o ia la pranz, sa beneficieze de sprijin in efectuarea temelor, astfel incat sa nu aiba la scoala sanse mai mici decat ceilalti copiii, care traiesc impreuna cu parintii lor. Din nefericire, primarilor, consiliilor consultative, directorii scolilor, "inteleptii" din comune, nu prea se gandesc la infiintarea unor astfel de centre.

Un alt fenomen aflat in ascensiune este constituit de faptul ca din ce in mai multi dintre galatenii plecati la munca in strainatate prefera ca, dupa ce si-au stabilit o resedinta, sa isi copii cu ei. In lunile de vara a anului trecut peste 1.800 de "stranieri" galateni si-au luat copiii cu ei. In perioada iunie-iulie 2006, au fost inregistrate 428 de cereri de includere a minorilor pe pasapoartele parintilor, iar in aceeasi perioada din 2007 au fost rezolvate 542 de cereri. Daca in aceeasi perioada din 2006 au fost eliberate 1.050 de pasapoarte individuale pentru minori, in iunie-iulie 2007 au fost eliberate pasapoarte pentru 1.350 de minori.

http://www.romanialibera.ro/a125175/sin ... norat.html

[dcp100168]

5.000 de micuti isi asteapta parintii plecati la munca in strainatate

Numarul copiiilor ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate s-a apropiat deja de 5.000. Daca la ultima raportare a Directiei pentru Protectia Copilului a fost avansata cifra de 4104 de micuti cu un parinte sau cu ambii plecati sa munceasca pe meleaguri straine, acum s-a ajuns la peste 4990. Potrivit cifrelor puse la dispozitie de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului (DGASPC) Galati, in judet exista 3.724 de familii care si-au lasat micutii in grija rudelor pana la gradul patru. Dintre cei aproape 5.000 de copii, pentru aproximativ 4.700 nu s-a instituit nicio masura de protectie, acestia aflandu-se in grija rudelor. Pentru alti 335 s-a dispus fie plasarea la asistentul maternal, fie intr-un centru de plasament sau la rude. Dintre localitatile din judet, Liestiul s-a detasat net prin numarul de copiii – 1000 – care au ramas acasa fara unul sau ambii parinti.Cel mai mare numar de “singuri acasa“ este al micutilor cu varste cuprinse intre 10 si 13 ani. De asemenea, dintre cei aproape 5000 de copii, 2000 sunt baieti, ceea ce inseamna ca numarul fetelor este mult mai mare. Este vorba despre un fenomen ingrijorator daca ne gandim la faptul ca in judet, dar si in oras nu exista centre de zi in care acesti micuti sa fie consiliati sau sa relationize cu alti copii, aflati in aceeasi situatie. Singurul lucru bun care se face acum este faptul ca existand o evidenta a lor, institutiile statului pot “face prezenta” lor. Nu exista, cel putin la acest moment, o modalitate prin care institutiile abilitate sa poata spuna ca au posibilitatea sa ajunga la sufletele lor sau sa-i impiedice fie sa o ia pe o cale gresita, fie sa recurga la gesturi disperate. Singurii care-i monitorizeaza sunt familiile in grija carora au ramas.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=9

[dcp100168]

3.546 de copii au părinţii la muncă în străinătate

* Criza - bucuria unor copii

Criza are şi un efect benefic, dacă asta se poate spune despre copiii care-şi văd părinţii întorşi acasă, ca urmare a faptului că aceştia nu-şi mai găsesc locuri de muncă pe meleaguri străine. Potrivit cifrelor oferite de conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Galaţi, anul trecut s-au înregistrat 3.546 de copii ai căror părinţi erau la muncă în străinătate.

În 2008, potrivit statisticii aceleiaşi instituţii, nu mai puţin de 4.228 de micuţi erau singuri acasă, ceea ce înseamnă că cel puţin 600 de familii s-au adunat la casele lor. Anul trecut, directorul DGASPC Galaţi, Manon Cristoloveanu, ne spunea că numărul acestor copii ne-a situat undeva pe locul şapte în topul judeţelor cu cei mai mulţi micuţi şi tineri lăsaţi în grija rudelor sau a diverselor persoane de către părinţii care au un loc de muncă în străinătate. "În 2008, potrivit statisticii Autorităţii Naţionale a Protecţiei Drepturilor Copilului, Galaţiul avea 1.042 de copii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate, 2.613 de copii cu un singur părinte plecat şi alţi 573 care aveau un singur părinte şi acela plecat să muncească. Noi suntem pe locul şapte, primul loc ocupându-l Suceava, cu 11.447 de copii cu părinţi în afară", ne declara atunci Manon Cristoloveanu.

În 2009, dintre cei 3.546 de micuţi, 952 aveau ambii părinţi plecaţi în afară, alţi 2.005 aveau un singur părinte plecat în afară, iar unicul părinte dintr-o familie parentală a plecat la muncă în străinătate în cazul a 494 de copii.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.php?func=articol&domeniu=Social&articol=9

[dcp100168]

6.218 copii din județul Galați au părinţii plecaţi în străinătate

Copiii rămași singuri acasă, în urma migrației economice a părinților, reprezintă un fenomen social dramatic al României. Doar în Regiunea de dezvoltare Sud-Est, potrivit datelor Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, numărul copiilor care au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate este de 16.714, dintre care 3.708 copii în județul Constanța, 6.218 copii în județul Galați, 3.238 copii în județul Vrancea, 2.061 copii în județul Buzău, 1.188 copii în județul Tulcea și 301 copii în județul Brăila.

Statisticile oficiale ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție cu privire la copiii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate au înregistrat o creștere semnificativă în ultima perioadă, de la 85.000 de copii în decembrie 2015 la peste 97.500 în martie 2017. Datele colectate de la Inspectoratele școlare de Salvați Copiii au relevat, însă, un număr mult mai mare de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, peste 212.000, iar aceste date nu surprind nici ele întreaga amploare a fenomenului, pentru că includ doar copiii înscriși în sistemul educațional. Estimăm, adăugând și copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală/în abandon școlar, numărul total al copiilor cu părinții plecați în străinătate fiind în jur de 250.000.

curierulnational.ro

[dcp100168]

Aproximativ 300.000 de copii au părinții plecați la muncă în străinătate

Autoritățile publice au recunoscut problemele generate de diferențele foarte mari în ceea ce privește numărul copiilor aflați în situație de risc din cauza părinților plecați la muncă în străinătate, înregistrat oficial, dar nu au găsit o rezolvare pentru armonizarea procedurilor de culegere a datelor și nici explicații clare cu privire la cauzele care determină aceste diferențe. Dovadă stă un Raport al unui grup de lucru interinstituțional pentru copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate, publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale în a doua jumătate a anului 2018, în care se menționează că se caută soluții pentru o gestionare mai eficientă a acestei probleme. În Raport se precizează că există studii care avansează cifre și mai mari ale numărului de copii cu părinții aflați la muncă în străinătate, undeva între 170.000 și 300.000.

Moldova, zona cu cei mai mulți copii în situație de risc

Conform datelor culese de către ISJ-uri, în 2017, județele cu cel mai mare număr de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate sunt din Moldova: Iași (11.573 copii), Suceava (11.078 copii) și Bacău (9.723 copii). Județele cu cel mai mic număr de copii aflați în această situație sunt din jumătatea sudică a Românei: Dâmbovița (723 copii), Călărași (811 copii) și Caransebeș (1025 copii).

Datele prezentate de către ANPDCA plasează alte județe pe primele, respectiv pe ultimele locuri, dar se păstrează zonele geografice ale acestora. Astfel, conform ANPDCA, județele în care se află cel mai mare număr de copii care au părinții plecați la muncă în străinătate sunt Suceava (8.061 copii), Galați (6.045 copii) și Iași (5.633 copii), iar județele în care se află cel mai mic număr de copii aflați în această situație sunt Mehedinți (179 copii), Ilfov (208 copii) și Giurgiu (725 de copii).

dcnews.ro

[dcp100168]

6.000 de copii crescuți de rude, părinții fiind la muncă în Europa

Peste 1.800 de copii din Galați nu mai au o familie, pentru că sunt plecați din țară, fie ambii părinți, fie unicul părinte.

Din ce în ce mai mulți copii cresc fără părinții plecați la muncă în străinătate, iar Galațiul este printre primele 10 județe afectate de acest fenomen. Sunt familii care ajung în situații dramatice. Toți cei plecați a muncă în străinătate vor să strângă bani și să le ofere celor rămaşi acasă o viaţă mai bună, însă pentru un copil banii nu compensează lipsa părinţilor. Sociologii spun că efectele se răsfrâng asupra celor mici sunt pe termen lung, copiii crescuţi de rude integrându-se mai greu în societate şi în multe cazuri ajungând să aibă nevoie de ajutorul unui psiholog.

Migrația masivă, o catastrofă pentru Moldova

Dorin Dobrincu, profesor la Institutul de Istorie „A D Xenopol” din Iași al Academiei, a postat pe facebook o statististică centralizată în 2018 de Administrația Prezidențială în baza datelor comunicate de inspectoratele școlare județene cu privire la situația copiilor care practic nu prea mai au o familie, pentru că părinții lor sunt plecați în străinătate.

Primele 6 locuri la nivel național sunt ocupate în ordine de județe din Moldova, respectiv de Iași, Suceava, Bacău, Neamț, Botoșani și Vaslui, asta demonstrând că migrația la muncă în străinătate afectează în primul rând nordul și zona centrală a Moldovei.

„În România avem milioane de oameni plecați. Unii și-au luat familiile cu ei, alții și-au lăsat copiii acasă. Ce e în spatele acestei situații putem bănui cu toții. În top se afă județele Moldovei. Iași, Suceava, Bacău, Neamț, Botoșani și Vaslui ocupă primele șase poziții. Galați și Vrancea au și ele cifre mari raportate la propria populație. Multe județe din Muntenia sau din Ardeal nu stau nici ele grozav. Migrația masivă reprezintă o mare vulnerabilitate pentru România, dar e de-a dreptul catastrofică pentru Moldova”, spune profesorul Dorin Dobrincuîn postarea sa.

Județul Galați, pe locul 10 în clasamentul național al județelor cu mii de copiii lăsați în grija rudelor

Pe primele 9 locuri se află Iași – 11.573 de copii, Suceava – 11.078, Bacău – 9723, Neamț – 7.624, Botoșani 6.811, Vaslui – 6.803, Constanța – 6.667, Prahova – 6.512, Dolj – 6.175, după acestea urmând Galațiul cu 5.971 de copii lăsați în grija rudelor.

Dintre cei 5.971 de copii lăsați în grija rudelor la Galați, 922 sunt copii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 932 sunt copii cu părintele unic susținător plecat la muncă în străinătate, iar 4.117 sunt copii cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate.

În orașul vecin, la Brăila, cifra este la jumătate, fiind crescuți de rude doar 3.239 de copii.

La nivel național, sunt crescuți de rude 159.038 de copii, dintre care 24.298 sunt copii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 20.544 sunt copii cu părintele unic susținător plecat la muncă în străinătate, iar 113.536 sunt copii cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

Programe pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate

Organizaţia Salvaţi Copiii anunţă deschiderea a cinci noi programe pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, în judeţele Galaţi şi Vrancea. „Dintre cei 75.136 de copii cu părinţii plecaţi să muncească în afara ţării, 22.662 sunt complet lipsiţi de îngrijirea părinţilor, având ambii părinţi sau părintele unic susţinător plecat peste hotare. Pentru a preîntâmpina excluziunea socială şi abandonul şcolar, Organizaţia Salvaţi Copiii deschide cinci noi programe locale în Regiunea Sud-Est, în judeţele Galaţi şi Vrancea, în cadrul proiectului «Protecţie şi educaţie pentru copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate», având ca partener asociaţia Şcoala de Valori“, transmite prin intermediul unui comunicat de presă Organizaţia Salvaţi Copiii.

Judeţul Galaţi are 3.908 copii rămaşi singuri acasă

Datele oficiale procesate la finalul anului 2020 arată că Regiunea Sud-Est are 11.574 de copii rămaşi singuri acasă, dintre care 3.908 copii doar în judeţul Galaţi şi alţi 1.212 în judeţul Vrancea. Cercetările realizate de Salvaţi Copiii au arătat că, în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate, copiii se confruntă cu dificultăţi emoţionale, sociale şi educaţionale. De asemenea, una dintre categoriile cele mai afectate de riscul de abandon şcolar, este, din punct de vedere statistic, cea reprezentată de copiii cu cel puţin un părinte plecat pentru o perioadă de minim şase luni. În acest context, proiectul „Protecţie şi educaţie pentru copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate” vizează stimularea participării la educaţie şi prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi de excluziune socială pentru copii din judeţele Galaţi şi Vrancea ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Noile programe se derulează în perioada 1 aprilie 2021 - 31 decembrie 2023, se mai arată în comunicatul citat.

Ce intervenţii vor fi derulate în cadrul proiectului

Potrivit Salvaţi Copiii, pentru a răspunde nevoilor copiilor, persoanelor în grija cărora au rămas şi comunităţilor locale, în cadrul proiectului vor fi derulate următoarele intervenţii:
1. Servicii de suport educaţional şi psihologic, activităţi recreative şi de socializare, incluzând şi tabere pentru copii, pentru a sprijini copiii să traverseze perioada dificilă a separării de părinţi.
2. Activităţi de evaluare şi consiliere vocaţională pentru copii pentru a-i sprijini să-şi antreneze potenţialul şi să-şi aleagă o carieră potrivită profilului individual şi cerinţelor în schimbare ale pieţei muncii, realizate de asociaţia Şcoala de Valori.
3. Oferirea de suport material pentru buna desfăşurare a activităţilor de suport educaţional şi de consiliere (rechizite şcolare şi masă caldă pe parcursul frecventării activităţilor de tip Şcoală după Şcoală).
4. Program de educaţie parentală şi consiliere pentru persoanele în grija cărora au rămas copiii.
5. Dotarea şcolilor implicate cu materiale şi echipamente sportive.
6. Crearea de reţele locale de intervenţie pentru oferirea de servicii inter-instituţionale copiilor în 4 localităţi, stimularea creării de structuri comunitare consultative.
7. Campanie regională de informare şi conştientizare cu privire la efectele negative ale plecării părinţilor asupra copiilor rămaşi acasă: producţie şi difuzare spot video, distribuire materiale de informare, sesiuni periodice de informare si conştientizare pentru elevi, cadre didactice, părinţi/persoane în grija cărora au rămas copiii/părinţi care intenţionează să plece la muncă în străinătate/membri ai comunităţii, masă rotundă cu specialisti din domeniul educatiei şi asistenţei sociale.

În cadrul proiectului, vor beneficia de activităţi directe de suport cel puţin 1.770 de persoane: cel puţin 300 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, 180 de părinţi/persoane care au copiii în grijă, 900 de copii din aceleaşi şcoli, 120 de specialişti şi 270 de membri ai comunităţii din locaţiile vizate în proiect. Totodată, campaniile de informare şi conştientizare din proiect vor viza peste 400.000 de persoane. Colaboratori în cadrul proiectului, din judeţul Galaţi, sunt: Liceul Tehnologic „Costache Conachi” Pechea, jud. Galaţi, Şcoala Gimnazială Pechea, jud. Galaţi, Şcoala Gimnazială „Iorgu Iordan” Tecuci, jud. Galaţi şi Direcţii  de asistenţă socială/Servicii publice de asistenţă socială din aceste localităţi, menţionează Organizaţia.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Mai puţin de jumătate dintre părinţii care muncesc în străinătate revin acasă de sărbători, unde îi aşteaptă copiii lor

Mai puţin de jumătate dintre părinţii care muncesc în străinătate revin acasă de sărbători, unde îi aşteaptă copiii lor, şi doar 41% s-ar întoarce definitiv în ţară dacă ar fi impulsionaţi de îmbunătăţirea sistemului medical şi de un climat socio-politic stabil, arată o anchetă realizată de organizaţia Salvaţi Copiii România.

Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate, alături de părinţi, este redus (doar 7%), foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvaţi Copiii România, în rândul persoanelor în grija cărora au rămas copiii, beneficiari ai programelor organizaţiei. Printre motivele care i-ar face să revină acasă se numără locurile de muncă, îmbunătăţirea sistemului medical şi climatul socio-politic stabil.

Pentru 40% dintre copiii rămaşi în ţară, există certitudinea că părintele sau părinţii plecaţi vor rămâne departe de casă de Crăciun, în vreme ce 41% dintre ei ştiu că îşi vor vedea părinţii de Sărbători. Diferenţa este reprezentată de cazuri în care părinţii nu luaseră încă o decizie fermă legată de petrecerea sărbătorilor.

Un aspect important îl reprezintă pe ce se cheltuiesc banii primiţi de la părintele/ părinţii plecaţi. Dintre destinaţiile asociate cu nevoile copilului, cel mai frecvent indicată este reprezentată de alimente – 71% din cazuri, urmată de educaţie (rechizite, meditaţii, transport etc) – 60% din eşantion – şi cheltuieli locative (chirie, utilităţi, rate pentru achiziţia sau construcţia locuinţei) – 51%. Nevoile legate de sănătate (medicamente, controale medicale, tratament sau terapii) au fost indicate de 39% dintre respondenţi, în timp ce cheltuielile care ţin de accesul copiilor la recreere şi activităţi de timp liber (jucării, tabere/excursii, hobby-uri, activităţi sportive, culturale sau artistice) apar în cazul a mai puţin de un sfert dintre copii (22%). De asemenea, 26% dintre răspunsuri indică faptul că banii primiţi sunt cheltuiţi pentru alte destinaţii asociate nevoilor copilului, în timp ce, în 1 din 10 cazuri, sumele primite de la părinţii plecaţi merg şi spre alte destinaţii, neasociate nevoilor copiilor.

Intenţia de a lua copilul în străinătate (emigrare definitivă) este un alt aspect. Perspectiva unei mutări definitive în străinătate, alături de părintele/ părinţii plecaţi, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eşantion. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferenţa fiind reprezentată de situaţiile în care părinţii nu au luat încă o decizie în acest sens. Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinţi este redus (doar 7%), este observat că foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenţie, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.

Ce i-ar aduce pe părinţi înapoi în ţară, alături de copiii lor: dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de  întoarcere definitivă în ţară, cel mai frecvent invocat ţine de piaţa muncii (locuri de muncă, condiţii de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea climatului social general/vieţii politice (20%). Eventualele îmbunătăţiri ale infrastructurii sau ale sistemului de educaţie par a avea o greutate mai redusă în influenţarea deciziei părinţilor de a se întoarce definitiv în România (cu 17, respectiv 13 procente).

Mai mult de 75.800 de copii, rămaşi în grija rudelor sau a unui părinte

Datele pentru această anchetă au fost culese în luna decembrie 2021, pe un eşantion format din persoanele în grija cărora au rămas 855 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, beneficiari ai programelor organizaţiei Salvaţi Copiii. Mai mult de 75.800 de copii se află în grija rudelor sau a unui părinte, în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, arată statisticile oficiale , care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială. Cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă sunt în judeţele: Suceava - 7216, Botoşani - 5421, Iaşi - 4448, Bacău - 3569, Neamţ - 3527, Prahova - 3515, Vaslui - 3220, Galaţi - 2.879, Maramureş - 2836 şi Constanţa - 2833.

Organizaţia Salvaţi Copiii a creat servicii sociale specializate adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă. Mai mult de 124.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, precum şi cu privire la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării.

news.ro