50.000 de gălăţeni sunt bolnavi de diabet

[dcp100168]

Diabetul de tip II - o boală fără simptome

Mulţi dintre gălăţenii bolnavi de diabet află destul de târziu că suferă de această boală. Explicaţia e una destul de simplă, ne-a spus dr. Magdalena Moroşanu - şeful secţiei Diabet şi boli de nutriţie. Circa 90 la sută dintre pacienţii noştri suferă de diabet tip II, o afecţiune care este, din păcate, asimptomatică. În plus, e bine ştiut faptul că mulţi dintre români merg la medic doar atunci când îi doare ceva sau abia când durerea devine insuportabilă. „Lipsa simptomelor îi aduce pe foarte mulţi dintre pacienţi până în stadiul apariţiei complicaţiilor. Mai exact, ei vin la medic abia atunci când apar semnele acestor complicaţii - amorţeli la nivelul picioarelor, înţepături, furnicături, scăderea simţului tactil la rece sau la cald, adică exact ceea ce se numeşte neuropatie diabetică. Mai rar apar şi tulburări de vedere sau complicaţii renale. Lipsa de simptome ne face, deci, să nu ne gândim că am putea avea această boală, care odată apărută, durează toată viaţa”, ne-a explicat medicul specialist.

Un lucru e sigur - diabetul nu se vindecă, dar, cu ajutorul unui tratament de specialitate, cu o alimentaţie sănătoasă şi cu exerciţiu fizic, el poate fi ţinut sub control, astfel încât bolnavul poate să ducă o viaţă normală. „Prin această echilibrare, orice persoană poate să ajungă la glicemii de 110 - valoarea superioară a normalului”, a apreciat dr. Moroşanu. Merită menţionat, în acest context, faptul că indicii unei glicemii normale se înscriu în intervalul 70 -110.

Risc crescut de îmbolnăvire

Potrivit medicului specialist, există, totuşi, anumite indicii care ar trebui să ne determine să mergem la medic. „Sunt mai expuse riscului de a se îmbolnăvi persoanele care au un diabetic în familie, indiferent de gradul de rudenie. Este bine, atunci când aflăm această informaţie, să mergem şi să solicităm determinarea glicemiei. Sunt expuse, de asemenea, persoanele supraponderale, cele obeze şi cele hipertensive. Femeile care au născut copii cu o greutate mai mare de patru kilograme şi cele care au câştigat în greutate, în cursul sarcinii, mai mult de 15 kilograme, ar trebui să informeze medicul şi să facă investigaţiile medicale pentru depistarea unui eventual diabet ascuns”, a apreciat medicul specialist.

Testarea glicemiei

Ce putem face, totuşi, ca să depistăm la timp această afecţiune care nu prezintă nici un fel de simptome? „O simplă testare a glicemiei nu poate să garanteze dacă pacientul are sau nu diabet. Majoritatea diabeticilor de tip II au ca tulburare principală lipsa de răspuns a pancreasului după o masă. În acest context, recomand efectuarea analizei tuturor persoanelor care prezintă factorii de risc enumeraţi şi care au, pe nemâncate, glicemii normale. Este vorba despre hiperglicemia provocată - un test care poate scoate la iveală un diabet ascuns. Avem foarte multe cazuri, unele ale unor pacienţi tineri, care au înainte de masă glicemia 85 şi la două ore după masă, 250. Într-un asemenea caz vorbim deja despre un diabet manifest, pe care trebuie să-l tratăm”, ne-a explicat d-na dr. Moroşanu. Procedura pe care trebuie să o urmeze pacientul nu este, deci, deloc complicată. Totul este să vă preţuiţi suficient sănătatea şi să mergeţi la medic.

http://www.viata-libera.ro/articol-Diab ... ome_2.html

[dcp100168]

S-a dublat numărul copiilor bolnavi de diabet

Diabetul zaharat la copii a devenit în ultima perioadă o problemă de sănătate publică, lucru care-i îngrijorează extrem de mult pe medici. Când boala este descoperită, organele importante sunt deja afectate.

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Galaţi are în momentul de faţă în evidenţele sale 200 de copii cu diabet zaharat. Medicii diabetologi sunt îngrijoraţi din cauza faptului că numărul acestor cazuri a crescut extrem de mult în ultima perioadă. „În ultimii cinci ani numărul copiilor care suferă de diabet s-a dublat. A crescut brusc şi nu ştim de ce. Se înregistrează o creştere şi în rândul copiilor cu obezitate”, spune dr. Aurel Nechita, decanul Facultăţii de Medicină Galaţi.

Un alt lucru îngrijorător este faptul că diabetul de tip II a devenit şi el din ce în ce mai întâlnit în rândul micuţilor. Numărul acestor cazuri s-a înmulţit de trei – patru ori în ultimii ani. Această boala apare din cauza stresului excesiv şi este specifică oamnilor maturi. Şi mai grav de atât, este faptul că în evidenţele mediclor se află la ora actuală şi doi sugari. Pentru ambii copii, în vârstă de patru şi de şase luni, doctorii fac eforturi să-i ţină în viaţă. „Până doar citeam în cârţi despre astfel de cazuri. Acum am ajuns să ne confruntăm şi noi cu ele. Este foarte grav ceea ce se întâmplă”, mai spune dr. Aurel Nechita.

Principalele cauze ale apariţiei acestei boli sunt reprezentate de alimentaţia incorectă, stresul şi stilul de viaţă neadecvat, fără sport şi fără odihnă.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Alarmant-Numarul_cazurilor_de_diabet_zaharat_in_randul_copiilor_s-a_dublat_in_ultimii_ani_0_371962865.html

[dcp100168]

Un gălăţean din 18 are diabet zaharat

Ieri a fost Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Diabetului – prilej pe care gălăţenii nu au avut niciun motiv să îl treacă cu vederea. Potrivit unor studii citate de Sanofi Adventis – una din cele mai cunoscute companii farmaceutice pe plan internaţional – 16.207 gălăţeni din 290.467 suferă de diabet zaharat. Cu alte cuvinte, aproape un gălăţean de 18 are această boală care nu se vindecă niciodată şi care presupune un regim de viaţă destul de strict.

Profesorul univ. dr. Aurel Nechita, decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Galaţi, ne spune că incidenţa diabetului este tot mai ridicată, inclusiv la copii şi că vârstele celor care sunt diagnosticaţi cu această boală sunt tot mai fragede, scăzând chiar până la doar 7 luni.

Copiii, tot mai afectaţi de diabet

„Există două feluri de diabet: cel de tip I, care poate fi trata cu insulină şi cel de tip II, care este insulino-rezistent şi care este tratat cu antidiabetice orale. Sunt două tipuri total diferite de afecţiune, dar un bolnav poate trece dintr-un tip de diabet în altul. Copii, în general, fac diabet de tip I, iar adulţii de tip II. Totuşi am remarcat, în ultima perioadă, o creştere alarmantă a numărului de cazuri de diabet de tip II şi la copii. De vină este, printre altele, regimul alimentar: în loc să-i dăm copilului la şcoală un sandwich, îi dăm 5 lei, iar el îşi cumpără tot soiul de făinoase şi de dulciuri. În ultimii ani, incidenţa ambelor tipuri de diabet la copii a crescut de 4-5 ori. Până nu demult, citeam în cărţile de specialitate despre diabetul sugarului şi al nou-născutului (copilului până la 1 an – n.r.). Dar nu văzusem niciodată cazuri. Acum avem un copil de 7 luni bolnav de diabet, unul de 1 an şi o lună şi un altul de un 1 şi jumătate. Deci boala evoluează foarte mult pe latură genetică şi apare şi ca rezultat al degenerării rasei umane. Dintre cei 200 de copii cu diabet aflaţi în evidenţele spitalului nostru acum (Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii – n.r.), peste 60 la sută sunt şi obezi. Se poate ajunge, în astfel de situaţii, chiar la declanşarea sindromului metabolic, care la rândul său duce la probleme renale, hepatice etc”, ne spune prof.dr. Aurel Nechita.

http://www.viata-libera.ro/articol-Un_galatean_din_18_are_diabet_zaharat__2.html

[dcp100168]

17.379 de gălăţeni bolnavi de diabet

Ministerul Sănătăţii trebuie să asigură tratamentul gratuit, cu pastile sau insulină, pentru bolnavii de diabet. "Am primit pentru susţinerea programului naţional de diabet din judeţul Galaţi, de la Ministerul Sănătăţii, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, 1.620.000 de lei, bani care ar trebui să ajungă până aproape de sfârşitul acestui an pentru susţinerea programului”, a declarat directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Galaţi, Olimpia Buzia.

La nivelul judeţului Galaţi, la sfârşitul lunii iunie erau luate în evidenţă 17.379 de persoane ca fiind bolnave de diabet. ”Din cei aproape 17.500 de gălăţeni care suferă de diabet, 352 erau cazuri nou înregistrate, în cel de-al doilea trimestru al anului. Cea mai mare parte a bolnavilor de diabet din judeţ suferă de diabet de tip II, formă care nu are nevoie în tratament de insulină. Este vorba de 14.326 de persoane. În schimb, din cei 17.379 de diabetici înregistraţi în judeţ, 2.986 au diabet insulino-dependent, în timp ce 67 au diabet juvenil. Ca grupe de vârstă, cei mai mulţi diabetici, este vorba de 9.798 de persoane, se încadrează în categoria de vârstă 15-64 de ani. Din păcate, avem bolnavi de diabet şi la categoria de vârstă 0-14 ani, este vorba de 58 de copii şi adolescenţi”, a precizat directorul Direcţiei de Sănătate publică Galaţi, dr. Valentin Boldea.

Se pare că persoanele care locuiesc în mediul rural sunt mult mai puţin expuse riscului de a face diabet. Cel puţin asta reiese din statistica Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, care arată că, din cei 17.379 de gălăţeni care suferă de diabet mare, 13.700 locuiesc în oraşele judeţului, mai ales în Galaţi, asta în timp ce în mediul rural al judeţului locuiesc doar 3.500 dintre diabeticii judeţului.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

S-a ajuns la 22.000 de gălăţeni diabetici

De-a lungul ultimilor ani, creşterea alarmantă a numărului cazurilor de diabet a devenit o ştire comună. Aproape că ne-am obişnuit să auzim mereu asta, cum fenomenul se intensifică de la un an la altul, dar cam atât. Nutriţioniştii spun că această boală a secolului este, de fapt, rezultatul stilului de viaţă al secolului 21: mâncare prea multă, mâncată toată o dată, sau hrana prea grasă şi lipsa de mişcare. Deja, în judeţul Galaţi 22.000 de persoane au diabet.

„Pe plan mondial continuă să existe epidemia globală de obezitate şi diabet. Nu sunt doar vorbe. Diabetul a devenit boala secolului. Iar 90% dintre diabeticii adulţi provin din persoanele obeze, deci reacţia de cauzalitate este evidentă. Iar obezitatea, la rândul ei, provine din alimentaţia excesivă şi lipsa de mişcare. Asta arată că acesta este actualul stil de viaţă al secolului 21.

Din păcate, şi în Galaţi diabetul de tip 2 este în creştere şi, din păcate, acest diabet, întâlnit acum 10 ani numai la adulţi, apare frecvent şi la copii. Am ajuns deja la 22.000 de diabetici în tot judeţul, comparativ cu acum trei-patru ani, când aveam 14.000 de cazuri. Creşterea este alarmantă. Apar foarte multe cazuri noi de diabet, ceea ce, cred, trebuie să dea de gândit întregii societăţi, asupra stilului nostru de viaţă. Şi nu trebuie să uităm că aceste boli metabolice sunt premergătoare celor cardiovasculare, care sunt pe primul loc în Europa ca mortalitate. Această evoluţie trebuie să ne dea de gândit cum mâncăm şi cum ne mişcăm”, a declarat dr. Magdalena Moroşanu, şef secţie Diabet şi Boli Metabolice, Spitalul de Urgenţă Galaţi.

Stresul nu e cauza, ci doar un vinovat de serviciu

În multe cazuri auzi bolnavi de diabet spunând că stresul i-a îmbolnăvit. „Ne place, de cele mai multe ori, să dăm vina pe stres. Dar nu este de fapt din cauza stresului. Este vorba tot de nutriţie. Din cauza stresului cred că 90% dintre persoane nu mănâncă cum trebuie. În sensul că... sunt stresat, plec dimineaţa la serviciu, nu am timp să mănânc, am de făcut diverse lucrări şi la prânz iar nu am timp să mănânc. Seara ajung acasă şi, eliberat de datoria către societate şi familie, mă relaxez şi mănânc cât să mă satur. Or, acest mâncat pe săturate seara este cel mai nociv, cel mai periculos. După această singură masă nu se face mişcare şi toate aceste calorii în exces devin o povară pentru organism şi acestea se acumulează sub formă de grăsime”, a mai precizat dr. Magdalena Moroşanu.

Educaţia terapeutică, la îndemâna diabeticilor

Pe lângă tratamente şi modalităţi de a trăi sănătos, diabeticii gălăţeni au acum acces şi la aşa numita educaţie terapeutică. Un asistent din cadrul secţiei Diabet şi Boli Metabolice s-a format în acest sens şi îi sfătuieşte pe cei care au această boală. „Nu consider diabetul o boală, ci o afecţiune. În cadrul educaţiei terapeutice, cei care participă întreabă tot felul de lucruri. Sunt variate întrebările. De la ce înseamnă un stil de viaţă sănătos, ce înseamnă diabetul, deoarece mulţi nu ştiu. De fapt, educaţia terapeutică asta înseamnă, că trebuie să înveţi pacientul să trăiască cu diabetul”, a precizat as. Daniela Mânăscurtă, formator Educaţia terapeutică. Aceasta dă şi un exemplu personal, deoarece a descoperit acum câţiva ani că are diabet şi a reuşit să trăiască cu el. Secretul? „Un stil de viaţă sănătos, nu ca înainte, când nu mâncam cum trebuie sau ce trebuie. Acum m-am obişnuit să trăiesc sănătos şi nu e foarte greu”, a mai spus Daniela Mânăscurtă.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Stilul de viaţă nesănătos a dublat numărul gălăţenilor bolnavi de diabet

Astăzi se marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului. Două acţiuni au loc în Galaţi cu această ocazie. În primul rând gălăţenii care vor să ştie dacă au diabet sunt aşteptaţi astăzi de la ora 8.00 la ora 11.00 în holul Casei de Cultură a Sindicatelor pentru testarea gratuită a glicemiei. Acţiunea este organizată de cadrele medicale ale secţiei Diabet şi Boli Nutriţionale din Spitalul de Urgenţă Galaţi. O a doua acţiune, organizată în paralel, tot de Secţia Diabet şi Boli Nutriţionale din Spitalul de Urgenţă Galaţi, în parteneriat cu o firmă privată, vizează acţiuni la care iau parte voluntari ce promovează un stil de viaţă sănătatos printre elevii din cinci mari licee gălăţene. Prima acţiune, cea de testare gratuită a glicemiei, este destinată persoanelor care nu au diabet.

„Vrem să dăm posibilitatea gălăţenilor să afle dacă au sau nu diabet. Vreau să subliniez faptul că în ultimii ani numărul de diabetici nou descoperiţi s-a dublat. De la 1.200 în ultimul an am ajuns la 2.600 de cazuri nou depistate. De la 2.970 de diabetici, câţi aveam în evidenţă în 1993, acum, în 2012, în judeţul Galaţi s-a ajuns la 22.000 de persoane cu diabet zaharat. Este vorba în majoritatea cazurilor de persoane ce au tipul doi de diabet, care este cauzat în special de stilul de viaţă nesănătos. Este vorba aici mai ales de obezitate, care provine din supralimentare şi lipsă de mişcare, într-un cuvânt de viaţa sedentară. Noi vrem ca populaţia să înţeleagă că prima măsură de prevenţie a diabetului este schimbarea stilului de viaţă”, a precizat dr. Magdalena Moroşanu, şef Secţie Diabet şi Boli Nutriţionale, Spitalul de Urgenţă Galaţi.

În cadrul acţiunii-concurs de promovare a unui stil de viaţă sănătos, voluntarii dotaţi cu tablete vor cere liceenilor să arate ce cred ei că înseamnă un stil de viaţă sănătos. Acţiunea se va prelungi online, pe site-uri de socilizare, unde va avea loc şi un concurs.

Direcţia de Sănătate Publică Galaţi organizează şi ea acţiuni de popularizare a măsurilor de prevenţie ce ar trebui să ţină diabetul departe. Din materialele DSP reiese că atât prevenţia cât şi tratarea diabetului trebuie să includă: păstrarea unei greutăţi corporale normale, exerciţiu fizic zilnic, nutriţie corectă printr-o alimentaţie corectă, eliminarea grăsimilor saturate din alimentaţia zilnică, reducerea consumului de carne şi înlocuirea cu peşte, înlocuirea uleiului de floarea soarelui cu ulei de măsline şi evitarea alimentelor prăjite în ulei, creşterea consumului de legume şi fructe proaspete, precum şi de cereale integrale, înlocuirea pâinii albe cu pâine integrală sau de secară, cereale integrale la masa de dimineaţă şi seară, evitarea pastelor, produselor făinoase din faină albă şi reducerea dulciurilor şi prăjiturilor, precum şi a băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Diabetul insulino-dependent - boala care fură copilării

* Cazurile de diabet la copil depistate anual s-au înmulţit de cinci ori în ultimele două decenii * Alimentaţia bogată în calorii contribuie în mare măsură la debutul bolii

Pentru majoritatea dintre noi, copilăria a fost sau este o perioadă a lipsei de griji şi responsabilităţi, când încă nu cunoşteam dezamăgirea şi nu ne puneam întrebări cu privire la propriul corp. Ani de joc, descoperire şi bucurii. Pentru alţi copii, însă, această perioadă înseamnă şi trei sau patru injecţii pe zi, pastile cu pumnul şi mesele la intervale regulate de timp. În plus, aceştia îşi permit să admire dulciurile sau unele fructe gustoase doar în vitrine. Stil de viaţă greu de suportat pentru un copil!

Diagnosticul care schimbă vieţi

De când medicii au depistat că suferă de diabet de tip I, insulino-dependent, viaţa lui Ionuţ (nume fictiv), un elev de clasa a IV-a, a devenit o adevărată odisee medicală, în care aproape tot ceea ce făcea până atunci a fost întors cu susul în jos. Ambii părinţi au locuri de muncă în afara ţării. Băiatul a fost lăsat în grija unei mătuşi şi a unui unchi. Din cauza bolii, Ionuţ trebuie să facă insulină de trei ori pe zi: dimineaţa, la prânz şi seara. Şi mesele sunt regulate, tocmai pentru ca valoarea glicemiei din sânge să poată fi ţinută cât mai bine sub control. Pentru că avea ore după-amiaza, băiatul întâmpina probleme în a-şi administra doza de insulină de la ora 14,00. Şi cu masa regulată de la prânz era o problemă. Pentru că valoarea glicemiei varia prea mult, medicul curant a sunat la Inspectoratul Şcolar Judeţean şi a făcut toate demersurile pentru ca Ionuţ să poată fi transferat la o şcoală cu program de dimineaţa. Astfel, administrarea dozei de insulină şi masa de la ora 14,00 nu au mai fost o problemă, copilul reuşind să se echilibreze.

Părinţii rămân şocaţi

Într-o situaţia asemănătoare cu a lui Ionuţ mai sunt şi alţi 74 de copii din Galaţi. Unii prea mici pentru a putea merge sau a vorbi încă, alţii care deja îşi cunosc foarte bine boala şi îşi fac singuri injecţiile cu insulină. „Atunci când vine un caz nou şi îi chem pe părinţi pentru a le comunica diagnosticul, oamenii rămân de-a dreptul şocaţi. Nu pot înţelege cum va arăta viaţa copilului lor de acum înainte”, ne explică prof. univ. dr. Aurel Nechita, decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Galaţi.

Cazuri mai dese, pacienţi tot mai mici

„Ceea ce pe noi medicii ne îngrijorează este faptul că s-au înmulţit foarte mult cazurile de copii care suferă de diabet de tip I. Dacă înainte de Revoluţie depistam trei sau cel mult patru copii pe an, acum numărul lor a crescut la 15 sau chiar la 17. O a doua problemă ţine de faptul că a scăzut foarte mult vârsta de debut. În ultimii trei sau patru ani, am diagnosticat trei copii cu vârsta de sub un an şi patru, între unu şi doi ani. Este o boală foarte severă, care îi fură micuţului copilăria”, continuă prof. univ. dr. Nechita.

Obiceiuri alimentare nesănătoase

Părinţii devin şi mai frustraţi atunci când nimeni nu le poate spune cine sau ce este de vină pentru apariţia bolii. A fost observată o predispoziţie genetică. Totuşi, creşterea alarmantă a numărului de cazuri nou descoperite într-o perioadă relativ scurtă de timp trimite cu gândul şi la schimbarea drastică a obiceiurilor noastre alimentare. „Practic, de ani buni nu mai există obiceiul de a-i pune copilului un pachet. Îi dai bani şi îl laşi pe el să hotărască ce îşi va cumpăra de la chioşcul din faţa şcolii. Ştim cu toţii că în astfel de locuri se găsesc multe produse nesănătoase, dar tentante pentru copii”, adaugă specialistul citat.

„O boală care te respectă dacă şi tu o respecţi”

Odată diagnosticul pus, începe şi educaţia familiei. Părinţii sunt învăţaţi cum să facă injecţiile cu insulină. De asemenea, li se explică de ce este important un regim dietetic. Li se dă un pen cu doze de insulină, un glucometru (aparat folosit pentru măsurarea glicemiei) şi câte 100 de bandelete (foiţe speciale pe care se pun picăturile de sânge). Controalele periodice se fac de două ori pe an. „Deşi o afecţiune cronică şi severă, diabetul este o boală care te respectă, dacă şi tu o respecţi. Sunt copii care îşi cunosc perfect boala. La fiecare control totul este în regulă şi arată ca orice alt copil normal. Am şi cazuri, însă, unde ajung la spital în comă diabetică chiar şi de mai multe ori pe lună. Acum câţiva ani, spre exemplu, a venit un băiat în comă. Când şi-a revenit, l-am întrebat ce s-a întâmplat. Mi-a povestit că s-a urcat în vişinul din spatele casei şi că a mâncat fructe până nu a mai putut. Părinţii au aici o mare responsabilitate. Coma diabetică nu apare pe moment. Acel copil se simte rău cu câteva zile înainte, dă semne clare că ceva nu este în regulă. Dacă de medicaţie şi de stabilirea unui regim alimentar se ocupă medicul curant, educaţia copilului acasă şi stabilirea regimului alimentar intră în responsabilitatea părinţilor”, explică, în continuare, sursa noastră. Cam trei sferturi dintre cei 75 de copii gălăţeni care suferă de diabet de tip I îşi administrează singuri insulina. După vârsta de 10 - 12 ani, părinţii îi învaţă cum se face injecţia.

Când trebuie să se îngrijoreze părinţii

Medicii spun că în recunoaşterea diabetului există o triadă simptomatică devenită, între timp, clasică. Este vorba despre polidipsie (senzaţia exagerată de sete), polifagie (nevoia de a mânca exagerat de mult) şi poliurie (nevoia de a urina mult şi la intervale scurte de timp). În ciuda faptului că mănâncă foarte mult, copilul afectat de diabet de tip I (insulino-dependent) slăbeşte vizibil într-o perioadă scurtă de timp, fără a face eforturi exagerate. „Imediat ce observăm astfel de simptome, trebuie să mergem cu copilul la medic. De multe ori, diabetul are şi manifestări foarte discrete, care nici nu dau de bănuit. Cu cât venim mai repede la doctor, cu atât cresc şansele ca insulina să fie amânată chiar şi cu câţiva ani. Descoperit la debut, diabetul poate fi ţinut o vreme sub control doar cu un regim alimentar dietetic şi echilibrat”, concluzionează prof. univ. dr. Aurel Nechita.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Unul din zece gălăţeni trăieşte cu diabet

Aproximativ 50.000 de gălăţeni suferă de diabet diabet zaharat şi alţi 75.000 au prediabet, arată studiul PREDATORR, efectuat în 2013 de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, în parteneriat cu Societatea Română de Nefrologie. Pentru zona de sud-est a ţării, regiune din care face parte şi judeţul Galaţi, prevalenţa acestei boli metabolice este de 10,44 la sută din totalul populaţiei. Dacă numărul de mai sus reflectă realitatea, atunci rezultă că doar jumătate dintre gălăţenii cu diabet sunt luaţi în evidenţele medicilor, având astfel posibilitatea de a urma un tratament adecvat.

De zece ori mai mulţi diabetici faţă de acum 20 de ani

Potrivit medicului Magdalena Moroşanu, 24.516 gălăţeni figurau ca suferind de diabet la sfârşitul lunii mai 2014. "Numărul a crescut la aproximativ 25.000, de atunci. Faţă de acum 20 de ani, avem de zece ori mai mulţi bolnavi de diabet, ceea ce este enorm. Obezitatea este principalul factor din cauza căruia apare această boală metabolică. Din datele pe care le am, 31,4 la sută din populaţie este obeză, în vreme ce o proporţie de 34,5 la sută prezintă suprapondere. În total, peste 65 la sută din populaţie are o greutate peste medie", atrage atenţia dr. Magdalena Moroşanu.

Tot medicii spun însă că 70 la sută din cazurile de diabet zaharat de tip 2 pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, bazat în principal pe o alimentaţie echilibrată şi pe educaţie fizică moderată.

Nici copiii nu sunt feriţi

Dacă imediat după Revoluţie diabetul în rândul copiilor era o raritate la Galaţi, în ultimii ani lucrurile s-au schimbat radical. Medicii spun că sunt nevoiţi acum să trateze cazuri despre care în trecut citeau doar în tratatele de specialitate. "Înregistrăm, an de an, o creştere progresivă a numărului de cazuri noi. În prezent, în fiecare an diagnosticăm peste 20 de cazuri de îmbolnăvire în rândul celor mici", ne-a explicat prof. dr. Aurel Nechita.

Potrivit medicului, şi vârsta de debut a diabetului este din ce în ce mai mică. În ultimii trei ani, patru copii care nu împliniseră încă un an au fost depistaţi cu această boală. "În aceste cazuri, tratamentul este mult mai greu de aplicat", a adăugat dr. Nechita.

Sfaturi pentru părinţi

Pentru a vă feri copiii de astfel de probleme, medicii vă recomandă să nu îi trimiteţi la şcoală fără pachet. În acest mod, tentaţia de a mânca de la fast-food sau de a înlocui prânzul cu dulciuri va fi mai mică. Din pachetul zilnic nu trebuie să lipsească fructele, care pot înlocui cu succes dulciurile procesate.

"Proaspetele mămici nu trebuie să îşi îngraşe copiii, crezând că aşa este normal. Dacă metabolismul copilului va fi dat peste cap încă de la o vârstă fragedă, foarte greu va putea fi readus la normal mai târziu", a mai spus dr. Nechita.

Complicaţiile cronice ale diabetului de tip 2

Prima complicaţie cronică cauzată de diabet este retinopatia diabetică sau aşa-numitul "ochi diabetic". Din cauza leziunilor provocate nervului ocular, în timp pot apărea dificultăţi de vedere, dureri oculare şi chiar pierderea temporară sau permanentă a vederii.

Rinichiul este un alt organ afectat de diabet. În cadrul nefropatiei diabetice se înregistrează pierderi de proteine prin urină, hipertensiune arterială şi colesterol crescut. Pentru că insulina nu mai poate fi eliminată prin urină, aceasta se acumulează în sânge, putând provoca hipoglicemie.

Piciorul diabetic se caracterizează prin vindecarea cu greutatea a rănilor de la nivelul labei piciorului. În unele cazuri pot apărea infecţii locale, care duc la gangrenă şi la amputarea membrului. Alte complicaţii asociate cu diabetul sunt cardiopatia ischemică şi afecţiuni ale sistemului circulator, care pot duce până la accident vascular cerebral sau la deces.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Unul din zece adulţi gălăţeni suferă de diabet de tip 2

• Numărul bolnavilor de diabet a crescut de zece ori în ultimele două decenii
• Majoritatea îmbolnăvirilor ar putea fi evitate printr-un stil de viaţă sănătos

Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperglicemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR) este unul dintre cele mai ample studii medicale efectuate în ţara noastră de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, în anul 2013. Potrivit acestei cercetări, prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,6 la sută, ceea ce înseamnă că numărul românilor cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani, care suferă de această afecţiune, variază între 1.535.413 şi 1.967.200. Aplicând proporţia de mai sus pentru Galaţi, rezultă că numărul locuitorilor judeţului, cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani, care suferă de diabet zaharat de tip 2, este de aproximativ 25.000.

Obezitatea, un inamic cu greutate

De altfel, cifrele relevate de acest studiu sunt confirmate şi de evidenţele medicilor diabetologi din Galaţi, care atrag atenţia că diabetul s-a transformat, într-o perioadă relativ scurtă de timp, dintr-o simplă boală metabolică, într-o adevărată problemă de sănătate publică. Din acest motiv, în fiecare an, pe 14 noiembrie, în lume este celebrată Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului. "Faţă de acum două decenii, avem de zece ori mai mulţi bolnavi de diabet, ceea ce este enorm. Obezitatea este principalul factor din cauza căruia apare această boală metabolică. Din datele de care dispunem, 31,4 la sută din populaţia judeţului este obeză, în vreme ce o proporţie de 34,5 la sută prezintă suprapondere. În total, peste 65 la sută din populaţie are o greutate peste medie", atrage atenţia medicul Magdalena Moroşanu.
Vestea bună vine însă tot de la medici, care spun că şapte din zece cazuri de diabet de tip 2 ar putea fi prevenite prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, bazat în principal pe o alimentaţie echilibrată şi pe educaţie fizică moderată.

Ce trebuie evitat şi dispunerea zilnică a meselor

Dacă avem o greutate corporală peste medie, sau dacă suntem predispuşi la a acumula kilograme în plus, este bine să evităm, pe cât posibil, alimentele cum sunt untul, margarina, smântâna, dulciurile, precum şi toate uleiurile, care, prin conţinutul caloric extrem de bogat, tind să se transforme în grăsime corporală. „Trebuie să mâncăm în cantităţi moderate şi alunele, seminţele de floarea soarelui, nucile, migdalele sau fisticul, deoarece de asemenea conţin foarte multe calorii. Eu le recomand pacienţilor mei ca legumele destinate salatelor să fie mâncate ca atare, pentru a evita tentaţia de a adăuga ulei. Un alt mit care s-a împământenit este cel al uleiului de măsline. Deşi conţine anumite substanţe cu rol benefic pentru sănătate, acest produs alimentar are tot la fel de multe calorii ca uleiul de floarea soarelui”, a mai spus dr. Moroşanu.

Cum putem slăbi, mâncând

Specialistul citat recomandă şi evitarea mesele foarte bogate. Mult mai bine este să mâncăm de cel puţin trei ori pe zi, fără a sări peste micul dejun. „Mesele dese menţin o rată crescută a metabolismului, fapt ce înseamnă arderea mai multor calorii. Pe de altă parte, energia consumată de organism pentru digerarea meselor uşoare şi dese este mai mare decât aceea necesară digestiei unor cantităţi mari de alimente, mâncate toate la o singură masă”.
Spre exemplu, dacă acumulăm 1.500 de calorii pe zi, cel mai bine este ca ele să fie împărţite astfel: mic dejun - 400 de calorii, prânz - 600 de calorii, cină - 500 de calorii.

Calcularea indicelui de masă corporală

Medicii nutriţionişti împart obezitatea în mai multe grade, în funcţie de indicele de masă corporală (IMC). Acesta se calculează prin împărţirea greutăţii exprimate în kilograme la înălţimea exprimată în metri la pătrat. Astfel, o persoană cu o greutate de 80 de kilograme şi cu o înălţime de 1,75 metri va avea o valoarea a IMC de 26,12, ceea ce înseamnă că trebuie să mai slăbească câteva kilograme. Dacă valoarea rezultată este cuprinsă între 18,5 şi 25, atunci avem o greutate normală. Între 25 şi 30 suntem supraponderali. Intervalul 30 - 45 înseamnă obezitate şi se împarte în trei grade. Ceea ce depăşeşte 45 este denumit obezitate severă sau monstruoasă. Valorile IMC mai mici de 18,5 înseamnă însă o greutate sub medie.

Complicaţiile cronice ale diabetului de tip 2

Diabetul nu este o boală dureroasă prin ea însăşi, ci prin complicaţiile severe pe care le cauzează. Prima complicaţie cronică cauzată de diabet este retinopatia diabetică sau aşa-numitul "ochi diabetic". Din cauza leziunilor provocate nervului ocular, în timp pot apărea dificultăţi de vedere, dureri oculare şi chiar pierderea temporară sau permanentă a vederii.
Rinichiul este un alt organ afectat de diabet. În cadrul nefropatiei diabetice se înregistrează pierderi de proteine prin urină, hipertensiune arterială şi colesterol crescut. Pentru că insulina nu mai poate fi eliminată prin urină, aceasta se acumulează în sânge, putând provoca hipoglicemie.
Piciorul diabetic se caracterizează prin vindecarea cu greutatea a rănilor apărute pe laba piciorului. În unele cazuri pot apărea infecţii locale, care duc la gangrenă şi la amputarea respectivului membru. Alte complicaţii asociate cu diabetul sunt cardiopatia ischemică şi afecţiuni ale sistemului circulator, care pot duce până la accident vascular cerebral sau la deces.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Numărul copiilor gălăţeni cu diabet de tip I a crescut foarte mult

Înainte de Revoluţie, medicii din judeţul Galaţi depistau, anual, între două şi patru noi cazuri de diabet de tip I la copii. În ultimii ani, din motive care specialiştilor încă le scapă, numărul de copii diagnosticaţi cu diabet insulino-dependent a crescut şi de patru-cinci ori faţă de acum două, trei decenii. Marea problemă, în cazul acestor pacienţi, este stabilirea unui regim alimentar care să le permită să ţină boala sub control şi să ducă o viaţă cât de cât normală.

Prof. dr. Aurel Nechita are în observaţie, în prezent, 94 de copii cu diabet de tip I. Doar de la începutul acestui an, patru micuţi au primit acest diagnostic pe viaţă. "Se observă o creştere alarmantă a numărului de cazuri de diabet insulino-dependent la copii. Înainte de anul 1990, erau între doi şi patru copii cu diabet de tip I depistaţi în fiecare an. În comparaţie, anul trecut am depistat 14 pacienţi cu această boală, iar trendul acesta este valabil cam în ultimii patru-cinci ani. Într-un an, am avut însă 20 de noi pacienţi pe care i-am luat în evidenţă, ceea ce înseamnă foarte mult", a precizat specialistul citat.

"Marea problemă o reprezintă stabilirea unui regim alimentar adecvat"

Potrivit doctorului Aurel Nechita, o altă tendinţă pe care a observat-o este că a scăzut foarte mult şi vârsta de debut al acestei boli. "Acum 25-30 de ani, puteam citi doar în cărţile de specialitate despre diabet la sugar. Acum, avem astfel de pacienţi. Cel mai mic a fost un copil diagnosticat când avea doar şapte luni. Au fost şi sugari diagnosticaţi la nouă sau zece luni. În mod normal, se spune că diabetul este o boală care te respectă, dacă şi tu o respecţi. În cazul acestor pacienţi mici, însă, marea problemă o reprezintă stabilirea unui regim alimentar adecvat, având în vedere că vârsta nu le permite încă diversificarea alimentaţiei", a mai explicat profesorul Nechita.

O boală autoimună cu cauze necunoscute

În ceea ce priveşte cauzele declanşatoare ale acestui tip de diabet, specialiştii nu au putut cădea încă de acord. Iar în lipsa unor cauze clare este foarte greu să găseşti tratamente eficiente. Ceea ce se ştie, totuşi, este faptul că profilul genetic joacă un rol important. De asemenea, se ştie ca diabetul zaharat de tip 1 poate apărea atunci când ceva din mediul înconjurător, cum ar fi un virus, îi indică sistemului imunitar să atace pancreasul. Vorbim, de aceea, de o boală autoimună. Printre numeroasele supoziţii formulate de-a lungul timpului s-a numărat şi aceea că boala ar fi declanşată de igiena prea strictă a mâinilor. Cu alte cuvinte, ne îmbolnăvim deoarece ne spălăm prea des pe mâini.

Ce este diabetul de tip I

Statisticile disponibile la Spitalul de Copii "Sf. Ioan" arată că, din cei 94 de copii cu diabet de tip I, 44 locuiesc la oraş, iar restul de 50 - în mediul rural. Cei mai mulţi au vârsta până în 15 ani. Medicii spun că există patru tipuri de diabet: de tip I, de tip II, gestaţional şi secundar. Copiii pot dezvolta însă doar diabet de tip I, insulino-dependent, şi diabet de tip II. La nivelul naţional, aceste cifre ne situează în prima treime a clasamentului, ca prevalenţă a acestei boli, conform profesorului Aurel Nechita.

Diabetul de tip I este caracterizat de distrugerea celulelor producătoare de insulină din pancreas, în multe cazuri existând posibilitatea ca acest lucru să conducă la lipsa totală de insulină din organism. Din păcate, odată distruse, celulele pancreatice nu se pot reface, aşa că pacientul va avea nevoie, pentru tot restul vieţii, de insulină injectabilă. În cazul acestei forme de diabet, copilul mănâncă mult şi bea multă apă, totul în timp ce pierde inexplicabil în greutate. Debutul bolii este unul exploziv, astfel încât aceşti copii ajung repede la medic.

Tehnologiile noi nu trec de graniţa sărăciei şi a indiferenţei

În lume, în momentul de faţă, există anumite tehnologii care permit uşurarea vieţii pacienţilor cu primul tip de diabet. Spre exemplu, un dispozitiv montat pe braţ le permite pacienţilor să-şi monitorizeze valoarea glicemiei fără a se mai înţepa de zeci de ori pe zi. Acest aparat permite o îmbunătăţire semnificativă a calităţii vieţii pacienţilor. Costul, însă, de peste 1.000 de euro doar în primă fază, este unul pe care multe familii sărace în care există astfel de copii nu şi l-ar putea permite. Fără un efort coerent şi susţinut al autorităţilor sanitare, astfel de inovaţii rămân de domeniul SF-ului pentru cei mai mulţi dintre bolnavi.

viata-libera.ro