Jump to content

Excursie de o zi în Dobrogea


dcp100168

Recommended Posts

Aproape de noi

Tihna din Dobrogea

Cine a păşit până acum pe pământ dobrogean, doar ca să ajungă la staţiunile de pe litoral, nu ştie câte are de pierdut. La numai câţiva zeci de kilometri depărtare de oraşul nostru îmbâcsit îşi trăieşte tihnit viaţa o cu totul altă lume. La orice pas, în podişurile din Dobrogea întâlneşti o mănăstire sau ruinele unui fost locaş de cult vechi de sute de ani, moschei, schituri, moaştele vreunui martir, o fortăreaţă uitată de lume ori un muzeu în cel mai pricăjit sătuc. Vă invităm să vă opriţi la câteva dintre ele, dacă nu aţi făcut‑o deja. Veţi descoperi cum şi‑au dat mâna în acest loc natura, istoria şi diversitatea etnică.

Mănăstirea Cocoş, lângă pădurea de tei

Poate cea mai cunoscută dintre toate locaşurile din zonă, Mănăstirea Cocoş este prima la care ar trebui să vă opriţi dacă veniţi dinspre Galaţi. Dincolo de turnul cu clopotniţă de la poarta de acces, dincolo de zidurile ca de cetăţuie ale mănăstirii, te întâmpină o grădină îngrijită cu mare migală. Răgazul de doar o clipă pe o bancă din curte vă transmite din energia locului. Trebuie să ştiţi că la Cocoş se află moaştele celor patru martiri creştini, Zoticos, Attalos, Kamasis si Filippos, găsiţi în bazilica de la Niculiţel. De altfel, următoarea oprire poate fi chiar la muzeul din Niculiţel, unde se conservă, în forma în care a fost descoperită, bazilica paleocreştină şi cripta sa.

"Pârâul de oţel"

Mănăstirea de maici Celic Dere (care înseamnă "pârâu de oţel") şi‑a luat numele de la râul pe malul căruia de află. Construită pe un deal ceva mai scund, o vezi de departe; platoul verde de sub ea te invită la odihnă înainte de a începe să urci scările ce duc la lăcaşul de cult. Micul muzeu de lângă mănăstire găzduieşte o colecţie de artă veche bisericească � obiecte de cult, icoane din vremuri imemoriale, biblii şi documente rare, unele chiar din secolul al XVII‑lea. Nu vă sfiiţi când vreo bătrânică vă cere ceva de pomană chiar înainte de a intra la muzeu; consideraţi‑o ca o taxă locală de vizitare.

Enisala, cetatea fără cavaleri

Dacă tot ajungeţi în regiune, nu ar trebui să ocoliţi zona din apropierea oraşului Babadag. Situată în sud‑estul acestuia, cetatea cu elemente gotice Enisala străjuia odată la malul lacurilor Razelm şi Babadag, pe când erau unite. Ridicată, cel mai probabil, în ultima parte a secolului al XIII‑lea, de către genovezi, Enisala a fost cucerită de turci, iar de la plecarea lor a rămas părăsită. Drumul până la fosta cetate, cocoţată pe un promontoriu, e puţin anevoios, dar merită străbătut numai ca să atingeţi piatra de acum câteva secole, năpădită de vegetaţie proaspătă. Ca să nu mai vorbim de peisajul care vi se întinde la picioare: jumătate din Dobrogea, pe de o parte, lacul Razelm, de cealaltă parte. În sătucul din apropiere un lipovean şi‑a făcut muzeu din casă. Veţi găsi aici o altfel de "Vatră cu dor" de la Şiviţa, specifică locului.

Enisala nu e decât una dintre cetăţile dobrogene. Argamum, Dunavăţu de Jos, Hamlyris, ca să nu mai vorbim de cea atât de apropiată de malul Dunării, Dinogeţia, sunt atâtea alte puncte de oprire. Nu aveţi însă timpul necesar să le vedeţi pe toate într‑o singură zi. Dintre mănăstiri, vă puteţi opri, la întoarcere, ca să nu reluaţi traseul iniţial, la mănăstirea Saon. Totul este să vă acordaţi o zi pentru excursia‑pelerinaj în Dobrogea, locul unde, aşa cum se spune, cele mai noi pământuri, cele din Deltă, se îmbină cu cele mai vechi, din Munţii Măcinului.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23557

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

O mănăstire în Dobrogea

Mănăstirea Saon se află la o distanţă de 11 kilometri spre Niculiţel, din localitatea Tulcea. Mănăstirea Saon a luat fiinţă sub stăpânirea otomană în anul 1846, prin plecarea unor călugari de la Mănăstirea Celic-Dere. Cei veniţi la Saon au ridicat aici câteva chilii din chirpici şi un Paraclis ca metoc al Mănăstirii Celic-Dere. După revenirea Dobrogei la Patria-Mamă, Saonul împreună cu toate bisericile şi mănăstirile acestor locuri au trecut sub jurisdicţia Episcopiei Dunării de Jos, din Galaţi. Pentru o mai bună rânduială în viaţa mănăstirilor, Episcopul Iosif Gheorghian a strămutat la Saon şi pe ceilalţi călugări care se mai aflau la schitul Celicul de Jos. O dată cu acesta, Schitul Saon s-a separat cu totul de Mănăstirea Celic-Dere, devenind de sine stătător. În acelaşi an, monahii de la Saon au construit din chirpici şi lemn actuala biserică veche cu hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", care există şi astăzi, precum şi două corpuri de chilii, din care a mai ramas numai din rândul Paraclisului. Pictura murală a Paraclisului a fost realizată de fosta stareţă Maria Odudencu împreună cu maica Salomeea, catapeteasma fiind executată de C. Kipirlin în 1957. La 1 septembrie 1909, Episcopul Nifon a pus temelia bisericii celei noi, cu trei turle, zidită din piatră şi cărămidă, cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului". Noua biserică este un edificiu în formă de cruce, construit din piatră şi cărămidă, cu trei turle mari, cea de pe naos fiind deschisă, luminată de şase ferestre înalte. Celelalte două turle sunt aşezate pe pridvorul închis, în dreapta şi în stânga acestuia. Construcţia are şi un pridvor deschis, susţinut de două coloane mari, din zid de cărămida, aşezate în faţă. Pridvorul, de formă închisă, este pictat în interior, precum şi pe peretele exterior, dinspre apus. În interior, poate fi admirată pictura de pe bolta sfântului altar, de pe bolta mare şi din pronaos, executată de părintele Sofian. Din păcate, după anul 1957, marele duhovnic şi talentatul pictor de biserici, ajuns mai târziu stareţ la Mănăstirea Antim din Bucureşti, nu a reuşit să finalizeze împodobirea bisericii mari, fiind arestat, împreună cu ceilalţi membri ai "Rugului aprins". La Mănăstirea Saon, în biserica mare, sunt adăpostite părticele din Moaştele Sfinţilor Vichente, Maxim Grecul, Inochentie mitropolitul, Epictet preotul şi Astion monahul, racla cu acestea fiind tot timpul expusă închinării pelerinilor. De asemenea, pelerinul poate admira aici bucăţi din veşmintele care au aparţinut Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Cuvioasei Parascheva şi Sfântului Grigorie Decapolitul. În vitrina special amenajată pentru adăpostirea acestora se află şi o bucăţică din lemnul Sfintei Cruci.

http://www.atac-online.ro/27-02-2009/O- ... rogea.html

Link to comment
Share on other sites

Muntii Macin, ingemanarea turismului si a ecologiei

» In nordul Dobrogei a aparut inca o oportunitate capabila sa contribuie, impreuna cu Delta Dunarii, la dezvoltarea turistica a judetului Tulcea » Muntii Macinului constituie o atractie irezistibila pentru turistii iubitori de peisaj si de natura salbatica

Dupa constituirea parcului National Muntii Macinului, s-au creat premisele dezvoltarii turismului ecologic intr-o zona salbatica ce contrasteaza puternic cu tinuturile dintre ape ale Deltei Dunarii. "Planul de management al acestei zone ecologice care se intinde pe mai bine de 11.000 de hectare are o componenta turistica semnificativa. Noi am pornit de la premisa ca administrarea parcului nu presupune doar conservarea biodiversitatii foarte rare din perimetrul parcului, ci si crearea unor facilitati economice pentru localnicii din satele care marginesc aceasta arie ecologica protejata. Astfel va scadea presiunea populatiei locale asupra habitatelor salbatice, asupra fondului forestier din parc pentru ca populatia locala va putea obtine venituri mari din practicarea turismului si a agriculturii in ferme ecologice. Aceste activitati noi pentru populatia din zonele Macin, Greci, Cerna, Hamcearca, Niculitel Valea Teilor si Luncavita au inceput sa prinda contur. Au fost omologate sase trasee turistice pe teritoriul Parcului National Muntii Macin, iar fermierii au intrat in procedura de omologare a terenurilor agricole pe care le detin in vecinatatea ariei ecologice pentru a realiza doar produse ecologice", a spus Viorel Rosca, directorul Administratiei Parcului National Muntii Macinului.

Atractii turistice

Desi pare a fi dominat peisajul specific stepelor euroasiatice, parcul ecologic de la Macin este dominat de zonele forestiere care difera de la o vale la alta, de la un versant la altul. Pe versantul nord-vestic al muntelui predomina padurile falnice de fag, in timp ce pe cel sudic ponderea o detin zonele forestiere cu arbori pitici caracteristici zonelor balcanice. In putinele oaze de verdeata de pe versantul sudic al muntelui traieste o fauna deosebit de rara cum ar fi balaurul dobrogean, cateva specii de broasca testoasa, mai multe specii de reptile care nu se mai intalnesc altundeva in Europa, dar si o sumedenie de pasari de prada si o mare varietate de fluturi.

Turism pe "muntele pitic"

Accesul turistilor este permis de catre Administratia Parcului National Muntii Macinului doar din localitatile Macin, Greci, Cerna, Balabancea, Hamcearca, Nifon si Luncavita. Drumurile nationale pe care se poate ajunge in aceste localitati sunt DN 22A si DN 22D dispre Tulcea, Braila si Galati. Viorel Rosca, directorul Parcului Muntii Macinului, spune ca "au fost autorizate sase trasee turistice: spre varful Tutuianu cu plecare din satul Luncavita pana in satul Greci; din satul Greci spre localitatea Nifon, parcurgand mai multe varfuri si vai cu peisaj selenar; din Balabancea spre Cerna cu tinta spre varful Crapcea; drumul spre Valea Vinului din Cerna spre Hamcearca; drumul din Greci spre Cozluc si escaladarea dinspre Greci a Culmii Pricopanului. Aceste trasee nu pot fi parcurse de turisti decat insotiti de agentii ecologi ai Parcului. Chiar daca inaltimile escladate de turisti sunt mici, pericolele sunt imense. Grohotisurile abrupte, dar si reptilele, dintre care cele mai multe foarte veninoase pot pune oricand in pericol viata turistilor neavizati care se abat de la potecile autorizate pentru acces". Administratia Parcului National Muntii Macinului a accesat mai multe surse de finantare de la Uniunea Europeana pentru amenajarea celor sase trasee turistice, cat si pentru sprijinirea operatorilor de turism din vecinatatea parcului pentru realizarea bazelor turistice. In localitatile Macin, Greci si Luncavita au fost construite cu aceste fonduri popasuri turistice si pensiuni turistice pentru a face fata numarului tot mai mare de turisti veniti in ultimii doi ani sa viziteze salbaticia fabuloasa din cei mai vechi munti ai Romaniei.

Alimente sanatoase

Ambitia localnicilor din Macin, Greci si Luncavita care s-au specializat deja in activitati turistice este de a folosi in pensiunile lor doar alimente ecologice din fermele localnicilor care practica agricultura ecologica. Pe Valea Fagilor sau pe Valea Teilor, situate la poalele acestor munti pitici, sunt amplasate mai multe stupine ce apartin localnicilor. In programul drumetiilor initiate de administratorii parcului ecologic au fost incluse popasuri la respectivele stupine, dar si la cateva stane de pe alte vai.

Mod de formare

Muntii Macin sunt cei mai vechi din tara, formati in timpul orogenezei hercinice in urma cu 300-400 milioane de ani. Acesti munti, tociti de povara milioanelor de ani, sunt inclusi de geografi in Podisul Dobrogei si reprezinta singura zona din Europa in care coexista ecosistemele specifice stepei pontic-balcanice, padurile submediteraneene si balcanice si numeroase specii de fauna si flora foarte rare. In partea de nord-vest a muntelui relieful este foarte accidentat, greu accesibil, de o salbaticie fascinanta. Aici se remarca culmea muntoasa cea mai inalta, Culmea Pricopanului. In acest parc ecologic altitudinea variaza, dramatic, pe distante foarte mici, intre cativa metri si cateva sute de metri. Culmile golase si grohotisurile inaccesibile alterneaza intr-o ingemanare greu de descris cu zonele forestiere.

http://www.romanialibera.ro/a148066/mun ... ogiei.html

Link to comment
Share on other sites

În drum spre vf. Ţuţuiatul (în fundal)

D. Relu, unde e agentul ecologic? N-aveti voie domnu', pe Tutuiatu fara agentu', e Parc in zona, ia autosesizati-va :d

E grohotisuri si multe reptile care e veninoase cele mai multe, sa nu va muste inainte sa platiti amenda :d

La modul serios acum :) Bat cu gasca muntii aia de 10 ani, acum cum fac rost de un agent de asta sa mai am intrare?? Membrii cluburilor de turism au vreo dispensa, ceva? sa stiu sa ma inscriu pe undeva, hihi...

Si da, in toamna trecuta am vazut, impreuna cu un prieten, vipere pe Valea Cascadelor (traseul punct albastru). Prietenul a repetat traseul la citeva saptamini si le-a vazut si a doua oara, deci... Atentie...

Link to comment
Share on other sites

unde e agentul ecologic?

Pe la cârcimă, îşi vede de gospodărie, cine să-l caute? :d

Acu' serios, atunci când am fost de-am făcut pozele alea, pădurea de tei era plină de ţărani ce culegeau floarea. Credeţi că erau cumva cocoţaţi prin copaci? Nuuu, tăiau crengile cu toporul şi apoi, la umbră, la piguleau :evil: Am stat un week-end întreg cu cortul pe Ţuţuiatul, dar n-a venit nimeni să ne întrebe de sănătate.

Turism pe "muntele pitic"

Accesul turistilor este permis de catre Administratia Parcului National Muntii Macinului doar din localitatile Macin, Greci, Cerna, Balabancea, Hamcearca, Nifon si Luncavita. Drumurile nationale pe care se poate ajunge in aceste localitati sunt DN 22A si DN 22D dispre Tulcea, Braila si Galati. Viorel Rosca, directorul Parcului Muntii Macinului, spune ca "au fost autorizate sase trasee turistice: spre varful Tutuianu cu plecare din satul Luncavita pana in satul Greci; din satul Greci spre localitatea Nifon, parcurgand mai multe varfuri si vai cu peisaj selenar; din Balabancea spre Cerna cu tinta spre varful Crapcea; drumul spre Valea Vinului din Cerna spre Hamcearca; drumul din Greci spre Cozluc si escaladarea dinspre Greci a Culmii Pricopanului. Aceste trasee nu pot fi parcurse de turisti decat insotiti de agentii ecologi ai Parcului. Chiar daca inaltimile escladate de turisti sunt mici, pericolele sunt imense. Grohotisurile abrupte, dar si reptilele, dintre care cele mai multe foarte veninoase pot pune oricand in pericol viata turistilor neavizati care se abat de la potecile autorizate pentru acces". Administratia Parcului National Muntii Macinului a accesat mai multe surse de finantare de la Uniunea Europeana pentru amenajarea celor sase trasee turistice, cat si pentru sprijinirea operatorilor de turism din vecinatatea parcului pentru realizarea bazelor turistice. In localitatile Macin, Greci si Luncavita au fost construite cu aceste fonduri popasuri turistice si pensiuni turistice pentru a face fata numarului tot mai mare de turisti veniti in ultimii doi ani sa viziteze salbaticia fabuloasa din cei mai vechi munti ai Romaniei.

http://www.romanialibera.ro/a148066/mun ... ogiei.html

Cei de la Clubul Apin Galaţi poate ar şti mai multe... alte cluburi de turism, doar ce am găsit aici:

53_412c42548717921d1e8ec6a0b4ac5b8b_thum

Informaţii luate de pe http://galati.einformatii.ro/

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

"Triunghiul manastirilor" din nordul Dobrogei, reintrodus in circuitul turistic

* Drumul care face legatura intre manastirile Celic-Dere, Cocos si Saun va fi reabilitat * Lucrarile de infrastructura, care includ si parcari, vor costa circa 20 de milioane de euro

Razvan Murgeanu, secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale, a declarat, intr-o conferinta de presa, la Tulcea, ca "anul acest vor incepe lucrarile de reabilitare a drumului care face legatura intre manastireile Celic-Dere, Cocos si Saun din nordul Dobrogei. Astfel, va fi pus in valoare potentialul turistic religios pe care-l are judetul Tulcea". Conform unui proiect promovat de Consiliul Judetean Tulcea, ar urma sa fie modernizat drumul judetean Cataloi-Telita-Niculitel-Saon, care se intinde pe mai bine de 15 kilometri. La intrarea in incinta celor trei manastiri tulcene vor fi realizate spatii de parcare auto si puncte de informare turistica. Respectivele lucrari de infrastructura rutiera sunt estimate sa coste aproximativ 20 milioane de euro, iar fondurile asigurate de Ministerul Dezvoltarii Regionale au fost atrase de Guvern de la Uniunea Europeana.

http://www.romanialibera.ro/a150491/tri ... istic.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

De ce să nu profităm şi noi că avem aproape Munţii Măcinului? şi nu mă refer la locuri ca la Greci sau Luncaviţa, ci la un loc mult mai aproape, de casă, la vreo 7 km., la intersecţia unde-i drumul spre Grindu; în apropiere de lacul Jijila (ce-a mai rămas din el după desecare). Peisajul este la fel de frumos ca şi în alte părţi ale acestor munţi, şi chiar puteţi face alpinism, dacă n-aveţi idei mai bune pentru petrecerea timpului liberş în cazul când n-aţi ajuns la destinaţii de vacanţă mai îndepărtate.

167_7896ecc16b6bf65a9d84436606e7a3ba_thu

Link to comment
Share on other sites

Din cite stiu terenul de care zici e privat... Nu poti sta decit la cort, nu e nimic amenajat inca... si sint (prea) multe gunoaie, pina cind va fi cineva sa se ocupe serios. Si manele...

Dar ca pozitie si peisaj e intr-adevar frumos... Pacat de balta Jijila ca au secat-o...

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

ori faceti taraboi, ori va luati gindul de la muntii macinului: <!-- m -->http://www.parcmacin.ro/tarife.html<!-- m -->

aaa... daca vreti sa platiti 100 ron fiindca aveti un aparat foto la voi ...

Ori ati facut taraboi si au mai scazut tarifele, ori nu mi se pare prea mult comparativ cu alte tarife. 5 RON pentru intrarea in parcul national sau pentru instalarea unui cort este cat taxa de intrare in gradina botanica din Galati; 22 euro pentru o excursie cu ghid este ... cam in jur de 100 RON, sau mai putin, deci pentru cineva care nu merge in astfel de excursii toata ziua bunaziua nu-i chiar aberant; chiar mai ieftin decat daca ai ramane in Galati si ai umbla prin cluburi. Restul tarifelor ... mai insistati cu taraboiul!

Edited by oana6200
Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

a fost facut destul taraboi, atit pe liste de discutii dedicate (alea 2 mari din tara), cit si direct pe site-ul parcului macin.

ca urmare, au disparut niste taxe aberante, au ramas altele, tot discutabile.

apropo, oana, locul pe care il propuneai citeva postari mai sus e culmea bugeacului.

nu prea cred eu ca se preteaza la cine stie ce alpinism, dar de o plimbare pe sus (cu un pic de gifiiala) tot iese.

sau de o bicicleala off-road, data imprejurul culmilor.

Edited by taxon
Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

O zi în Munţii Măcin

E vacanţă, sunteţi în concediu, dar nu puteţi pleca nici la mare nici la munte, chiar dacă sunt oferte destul de bune. Pentru gălăţeni există o variantă ieftină de petrecere a timpului liber, în afara oraşului.

De pe malul Dunării se zăreşte în depărtare, de cealaltă parte a fluviului, conturul timid al culmilor teşite ale Măcinului. Nişte munţi atât de vechi încât abia îţi mai înalţă vârfurile peste 400 de metri, dar care îşi păstrează intacte frumuseţea peisajului şi diversitatea florei şi a faunei. Bătrânul Podiş al Dobrogei este una dintre cele mai la îndemână destinaţii de weekend sau de vacanţă pentru gălăţeni. După traversarea Dunării cu bacul, drumul te poartă firesc tot mai aproape de conturul ondulat al vechilor munţi, chiar dacă porneşti către Luncaviţa sau către Măcin. Priveliştea este frumoasă în orice perioadă a anului, fie că vezi turme de oi care pasc pe dealurile terasate ori vii pârguite care îşi rumenesc ciorchinii la soare, stufărişuri răsărite din câte un ochi de apă sau buchete de flori răsărite în mijloc de câmp.

Trasee turistice

Peisajul Dobrogei este preferat mai ales de iubitorii de munte care descoperă aici un univers alpin perfect conservat, de o frumuseţe rară. Parcul Naţional al Munţilor Măcinului are o suprafaţă de peste 11.000 de hectare şi este împărţit în două zone: Culmea Pricopanului şi Munţii Măcinului.

Administraţia parcului a marcat aici 6 trasee turistice care străbat văi şi creste, păduri umbroase şi poieniţe pictate în culorile anotimpurilor. Traseele sunt accesibile pe tot timpul anului şi sunt marcate în detaliu pe panourile cu hărţi turistice, care descriu fiecare zonă în parte şi reamintesc turiştilor regulile de vizitare.

Pe siteul www.parcmacin.ro se găsesc toate informaţiile referitoare la rutele care pot fi străbătute în inima Măcinului, dar şi o galerie foto cu principalele atracţii vegetale, animale şi geologice ale locului. Puzderie de fluturi, familii de broaşte ţestoase şi păsări răpitoare mereu în căutarea pradei se întâlnesc cu uşurinţă pe cărările care străbat Măcinul.

Cel mai înalt vârf - Ţuţuiatu, cu o înălţime de 467 m - oferă o splendidă panoramă în care se conturează braţele Dunării dinspre Galaţi şi Brăila ori se zăreşte graniţa cu Ucraina.

Cele 6 trasee marcate pornesc din localităţile Măcin, Greci, Cerna, Balabancea, Hamcearca, Nifon sau Luncaviţa şi au în medie lungimi de câte 15 kilometri care pot fi parcurse cu uşurinţă chiar şi într-o singură zi.

Cei care se încumetă să pornească pe cărările Măcinului trebuie să respecte însă îndemnul scris pe un panou din pădure: nu luaţi decât fotografii şi nu lăsaţi decât urma paşilor!

http://www.viata-libera.ro/articol-La_munte_in_Macin_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Munţii Măcin - o comoară turistică nevalorificată

* Deşi în această zonă sunt o sumedenie de obiective turistice şi lucruri minunate de văzut, la capitolul cazare, pe internet, ofertele lipsesc cu desăvârşire

Îi vedem din depărtare, peste Dunăre, uneori în ceaţă misterioasă, alteori ca-n palmă, ne-am obişnuit cu ei să ne fie alături, dar puţini dintre noi au mers să-i vadă de-aproape (cel mult din fuga maşinii spre mare). Cu toate acestea, Munţii Măcin ascund un potenţial turistic mirific şi neexploatat la justa lui valoare. Pe lângă un relief fascinant, împănat cu specii rare de flori şi animale (unele sunt în patrimoniul internaţional), există aici un amalgam de culturi ale căror urme sunt vizibile şi astăzi (turci, tătari, greci, ruşi), dar şi vestigii istorice valoroase, alături de unele dintre cele mai celebre mănăstiri din România. Nu mai vorbim de posibilităţi multiple de petrece timpul liber: cicloturism, parapantă, deltaplan, degustări de vinuri, turism ecvestru, pescuit fiind  doar câteva dintre ele.

Cazare într-un singur loc

E drept, unul dintre motivele pentru care munţii cei arşi de soare şi tociţi de vânturi şi de vremuri rămân învăluiţi în ceaţa misterului este şi faptul că, dacă dai căutare pe internet, nu găseşti decât două locuri unde să te poţi caza. Dacă suni la pensiunea din Greci, Matei Matetovici - unde te încântă oferta de a avea la dispoziţie masă din produsele proprii, dar şi vin şi ţuică făcute cu simţ de răspundere în ograda gospodarului (am văzut inclusiv poze cu sticle prăfuite de vin în beciul casei) - afli că pensiunea este închisă şi nu mai primeşte turişti.
Apelezi la varianta a doua, Complexul Turistic Măcin (din oraş). Aici afli că te poţi caza cu 100 lei pe noapte camera dublă, 150 de lei cea triplă şi 200 de lei apartamentul.
De la administratorul Cramei dobrogene din Măcin, Dan Jalea, aflăm că, din lipsa unui flux constant de turişti, oamenii nu-şi scot autorizaţii pentru pensiuni, pentru că nu au cu ce plăti dările. Dar dacă ai spirit de aventură şi mergi să baţi la poarta gospodarilor, ai totuşi unde să te cazezi, în regim de găzduire. „S-a creat un cerc vicios. Pensiunile nu se scaldă în turişti, iar oamenii nu riscă să vină fără să ştie din timp că au cazarea asigurată. În plus, e un neajuns că potenţialii clienţi nu pot vedea pe internet ce condiţii de cazare se oferă, aşa cum se întâmplă în alte regiuni ale ţării”, mai spune Dan Jalea.

Au de gând autorităţile să facă ceva?

E păcat că Măcinul, cu munţii şi minunile lui se află la o azvârlitură de băţ de două oraşe mari, Galaţi şi Brăila, iar oamenii din ambele municipii ar avea posibilităţi să se relaxeze aici, fără să mai piardă o mulţime de timp pe drumuri, pentru a merge în alte zone ale ţării. Ar trebui făcut ceva astfel încât deschiderea pensiunilor să fie încurajată, să nu se perceapă impozite la fel de mari, o perioadă de timp, astfel încât oamenii să poată să-şi atragă turiştii şi să se dezvolte. Sau alte soluţii, cum ar fi investiţiile prin fonduri europene. Sperăm ca măcar atunci când se va intra în linie dreaptă cu regionalizarea să se schimbe ceva din soarta nedreaptă a acestor locuri.

Tarife pentru serviciile oferite

Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului a fixat câteva tarife pentru turişti. Intrarea în parc sau camparea peste noapte pe teritoriul acestuia este 6 lei de persoană. Ghidul turistic pentru grupuri de minim 15 persoane este 55 de lei. Pentru cei care fac cercetare şi care intră pe teritoriul Rezervaţiei “Moroianu” şi Rezervaţiei forestiere "Valea Fagilor" (unde accesul este limitat şi numai pentru cercetare), observarea faunei costă 65 de lei pe zi.

Munţii Dobrogei - unici în Europa

Ceea ce dă unicitate acestor munţi este extraordinara varietate a animalelor şi a vegetaţiei, fapt ce a determinat înfiinţarea Parcului Naţional Măcin. Acesta are o suprafaţă de 11.140,2 hectare, din care 11.110,2 sunt păduri şi 30 de hectare păşuni. Parcul este singura zonă din Europa unde se întâlnesc specii asiatice, mediteraneene şi central-europene. Valoarea internaţională este subliniata prin prezenta a şase specii incluse în Lista roşie europeană în categoria "vulnerabil" printre care se numără clopoţelul dobrogean, merinana, ghiocelul cu frunze îndoite, garofiţa pitică de stâncă. Fauna Munţilor Măcin se caracterizează printr-o mare biodiversitate şi prin prezenţa unor specii rare şi protejate la nivel internaţional, pentru că sunt pe cale de dispariţie: broasca ţestoasă dobrogeană - monument al naturii, balaurul dobrogean, vipera cu corn, vulturul pleşuv, ciocănitoarea neagră, dumbrăveanca.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.