Jump to content

O gălăţeancă în Japonia


Recommended Posts

Posted

Bucuria primăverii, văzută de peste mări şi ţări

Irina de sub cireşii japonezi

Luni spre după‑amiază, o convorbire pe messenger mi‑a adus în dar nenumărate flori de cireş. Albe şi roz, îmbobocite care mai de care. Nu înflorite undeva prin Galaţi, nici în alt oraş din România, ci chiar în Ţara Florilor de Cireş, Japonia. Din cei 30 de ani pe care îi are, gălăţeanca Irina Holca şi‑a petrecut cinci pe continentul asiatic. Absolventă a Colegiului Naţional "Vasile Alecsandri", pe Irina a atras‑o studiul literaturii nipone. După o specializare în Japonia, în timp ce studia la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine de la Bucureşti, acum urmează doctoratul pentru care a primit o bursă consistentă la Universitatea din Osaka, cel de‑al doilea oraş ca mărime din această ţară.

"Hanami", adică privitul florilor

Sărbătoarea Florilor de Cireş, al cărei renume a depăşit zona estică a Asiei, începe la date diferite, pentru că florile din regiuni diferite îşi deschid petalele de‑a lungul lunilor martie şi aprilie. Arborii pur ornamentali, care nu fac fructe comestibile ca ai noştri, oferă un prilej de a te bucura de primăvara care simţi că e pe‑aproape. "Sunt o grămadă de specii, dar e una reprezentativă, şi în funcţie de aceea se fac anunţurile şi la televizor, ca o continuare a buletinelor meteo", ne‑a povestit Irina. În această perioadă, oricine vrea poate să verifice la televizor sau pe internet stadiul de înflorire al cireşilor din zonele faimoase pentru aşa ceva. Sărbătoarea poartă numele de "Hanami", adică "privitul florilor". "Când japonezii zic floare, se refera în general la Ťsakurať, floarea de cireş", ne mai dezvăluie Irina. Tot ea ne spune însă că occidentalii au o imagine foarte romanţată despre această sărbătoare. Plimbările contemplative şi pozele pe sub copacii înfloriţi sunt mai dese în această perioadă a anului. Dar asta nu înseamnă că japonezii nu profită ca să se distreze, să mănânce şi să bea ori să se dea în spectacol. Cert este că, în perioada aceasta, toate locurile faimoase pentru cireşi sunt aglomerate, "de nu poţi face o poză ca lumea".

Traducerile, dragostea mea

Irina Holca nu ştie dacă peste câţiva ani va fi tot în Japonia, plimbându‑se în fiecare primăvară pe sub ramurile cu "sakura", sau dacă se va întoarce în ţara natală. Nu îşi face planuri decât pe termen scurt, legate de studiul la doctorat al unui faimos scriitor care a trăit în secolul trecut. Traducerile o interesează în mod deosebit, mai ales pentru că pe traducătorii pe această nişă îi poţi număra pe degetele de la mâini: "Am făcut o traducere din japoneză pentru Humanitas. (Poate aţi avut ocazia să o citiţi, este vorba despre "Kitchen", de Banana Yoshimoto, n.r.). Sper să mai apară în curând cărţi traduse de mine, pe literatură sau pe alte chestiuni legate de Japonia", aflăm de la tânăra care e gata să accepte orice altă provocare legată de cultura niponă.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23587

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.