Damen Galaţi a revenit pe plus, după trei ani cu pierderi

dcp100168 · July 14, 2008

Scumpirea otelului afecteaza profiturile santierelor navale

Santierul naval Constanta, aflat in proprietatea grupului de firme Histria, controlat de omul de afaceri Gheorghe Bosinceanu, si-ar putea revizui tintele de profit pentru anul viitor, ca efect al scumpirii materiei prime cu aproximativ 20% fata de valorile negociate initial cu furnizorul ArcelorMittal Galati, au declarat ieri pentru Business Standard oficialii societatii. In aceeasi situatie se afla aproape intreaga industrie locala de profil, din cauza scumpirii fara precedent a materiilor prime la nivel global. “Daca pretul la tabla navala, elementele de otel si rata de schimb raman asa cum sunt astazi, multi vor intra pe pierderi”, este de parere omul de afaceri Gheorghe Bosinceanu, patronul SNC.

Pretul final pentru navele construite de Santierul Naval Constanta, aflat in proprietatea grupului de firme Histria, controlat de omul de afaceri Gheorghe Bosinceanu, va creste cu circa 6-7 procente, a declarat ieri Radu Rusen, directorul santierului. “Fata de contractul initial negociat cu furnizorul ArcelorMittal Galati, pretul tablei s-a majorat cu aproximativ 20%, ceea ce ne afecteaza costurile de productie”, a spus Rusen. Acesta a admis ca, din cauza scumpirii, santierul si-ar putea revizui tintele pentru anul viitor, in special deoarece tabla contractata acum va fi utilizata la constructia navelor cu livrare in 2009. Situatia este valabila la nivelul intregii industrii, in Romania, dar si in strainatate, din cauza scumpirii materiilor prime - fierul si carbunele. Potrivit statisticilor oficiale, pretul carbunelui folosit in siderurgie a fost, in ultimul trimestru al anului trecut, cu aproximativ 18% peste nivelul din T1 2007. Pretul mediu la otel, pe pietele internationale, a crescut cu aproape 300 de dolari pe tona din aprilie 2007, ajungand la 1.065 dolari pe tona in aprilie 2008. In aceste conditii, ArcelorMittal Galati, liderul pietei siderurgice mondiale si principalul furnizor pentru industria navala autohtona, a anuntat la finele lunii trecute ca, incepind din septembrie, noul pret de baza pentru laminate la cald va fi de 770 de euro pe tona. Oficialii grupului au anuntat ca se asteapta ca situatia internationala sa se mentina, iar cresterea continua a costurilor va continua sa puna presiune pe pretul otelului si in perioada urmatoare.

“Situatia este extrem de delicata, iar aceasta escaladare fara precedent a pretului metalului este de nesuportat”, a declarat Constantin Badoiu, directorul general al SN Orsova. In opinia acestuia, una dintre cele mai grave consecinte ale acestei situatii ar putea fi pierderea de contracte, din cauza imposibilitatii de a le onora la preturile negociate initial cu armatorii.

Gelu Stan, directorul general al Damen Galati, spune ca santierul va incerca sa se protejeze de cresterea pretului materiilor si ca una dintre solutii ar fi introducerea unui “index-close”, similar coeficientului de indexare a pretului. “Noi, la Damen, vrem sa introducem in contractele cu clientii un index pe care sa-l activam in conditiile in care pretul materiilor prime creste cu mai mult de 5%. In astfel de situatii, clientul ar trebui sa ne compenseze cresterea de costuri”, a explicat Gelu Stan. Directorul general al Damen Galati admite ca unii dintre clienti ar putea accepta, in timp ce altii, nu. Radu Rusen, directorul Santierului Naval Constanta, admite ca solutia unui index este buna, viabila, dar probabil ca dificil de acceptat de catre clienti. Managementul Damen Galati a adoptat si alte solutii pentru a-si controla costurile. “Am transferat constructia a doua din cele 22 de nave in China, unde pretul tablei este la jumatate fata de piata noastra”, a spus Stan. Directorul Damen spune ca multe santiere navale ar putea inregistra pierderi sau chiar intra in faliment, din cauza situatiei de pe piata internationala.

http://www.standard.ro/articol_52388/sc ... avale.html

dcp100168 · July 15, 2008

Pretul tablei ataca letal santierele navale romanesti

» "Cod rosu" pentru industria navala din Romania — din cauza triplarii pretului tablei navale in ultimii 5 ani, constructorii risca sa piarda lupta de pe piata internationala. » Damen Galati va trece de la construirea vapoarelor comerciale la nave speciale si militare.

Cresterea pretului la tablele navale pune probleme serioase santierelor navale din Romania, care, daca nu vor aplica o schimbare de strategie, risca sa ajunga la faliment. In acest moment, pretul tablei navale a ajuns la 900 euro/tona, inregistrand o crestere fara precedent. "In 2003, cand am inceput constructia seriei de 22 de nave portcontainer de 800 TEU, pretul tablei navale era de 375 euro/tona, iar acum, cand am ajuns la a saisprezecea nava din serie, pretul tablei este de 900 euro/tona", spune directorul santierului Damen Galati, Gelu Stan. Principalii competitori sunt santierele din Orientul Indepartat, unde pretul tablei este mult mai mic. Spre exemplu, in China, pretul tonei de tabla navala este la jumatate fata de cel de pe piata europeana. santierul Damen Galati a incercat sa cumpere tabla navala din China, dar chinezii si-au protejat industria navala impunand taxe foarte mari pentru exporturile de tabla navala.

In aceste conditii, Grupul Olandez Damen, care detine si santierul de la Galati, a hotarat sa schimbe strategia santierului, de la constructia de nave de transport, de mare tonaj, care inseamna si o mare cantitate de tabla inglobata in constructie, catre navele speciale, cu o foarte mare complexitate tehnica: "In Europa preturile au crescut, competitia cu santierele navale din Orientul Indepartat isi spune cuvantul si de aceea vom incerca sa schimbam putin tipul de nava pe care il vom construi aici, la Galati, catre nave mai complexe, mult mai sofisticate, ca sa ramanem competitivi fata de santierele din Orientul Indepartat", ne-a declarat Roel Van Eijle, directorul de vanzari pentru Europa al Grupului Damen. Strategia de piata a Damen Galati a si inceput marea schimbare. Ultimele doua nave din seria celor 22 de portcontainere vor fi construite in China, unde Grupul Damen detine santierele navale din Chandge si Yichang.

Contracte pentru Paza de Coasta Suedeza

La santierul din Galati a inceput deja construirea unor nave speciale, cum ar fi cele pentru Paza de Coasta din Suedia, iar pe viitor se prefigureaza o orientare si catre constructia de nave militare, in care Grupul Damen are experienta, fiind detinatorul santierului Naval al Marinei Regale din Olanda: "In Olanda avem un mare santier naval militar si vom construi pentru ei aici, la Galati, nave mult mai sofisticate, pentru marina militara, cu valoare mai ridicata", a precizat Roel Van Eijle. Schimbarea de strategie este in ton cu evolutia post privatizare a santierului de la Galati. Conform directorului Gelu Stan, daca in 1999, cand santierul a fost preluat de Grupul Damen, se debitau anual 45.000 tone de tabla, acum se debiteaza numai 25.000 de tone, in conditiile in care productia a inregistrat o crestere fara precedent, fiind acoperita cu comenzi pentru urmatorii ani.

http://www.romanialibera.ro/a129775/pre ... nesti.html

dcp100168 · August 4, 2008

Preţul oţelului, migraţia forţei de muncă şi cursul de schimb valutar au înghiţit profitul şantierelor navale

* Industria navală românească a pierdut 6.500 de lucrători calificaţi în ultimii doi ani * O schimbare profitabilă la Galaţi: producţia de nave militare

Şantierele navale din România ar trebui să fie mulţumite dacă scot un dolar profit în acest an. Am trecut de jumătatea lui 2008 şi rezultatele lor financiare nu sunt de loc încurajatoare. Industria navală autohtonă are capacităţile de producţie ocupate cu comenzi până în 2011 – 2012, dar, în ciuda mulţimii contractelor semnate, a cererii mari de nave noi, comenzile nu aduc profit, ci pierderi.

Mecanismul pierderii

La prima vedere, situaţia este paradoxală. Lucrurile se clarifică, însă, când pui sub lupă mecanismul economic asociat acestei industrii. Toate necazurile pornesc de la faptul că navele au un ciclu lung de fabricaţie. De la momentul semnării contractului dintre clienţi şi şantierele navale până la livrarea navelor către clienţi trec trei – patru ani, perioadă în care se pot produce schimbări economice majore, în dezavantajul industriei navale.

În clipa semnării contractelor de construcţie a navelor, piaţa arată într-un anumit fel, din punct de vedere al preţurilor navelor, al metalului, echipamentelor, materialelor, energiei electrice, gazelor, forţei de muncă şi creditelor. Clauzele contractuale reflectă condiţiile din acel moment. Costurile de producţie estimate de şantierele navale par a fi acoperite de preţurile negociate cu armatorii, iar dacă ar putea livra, pe loc, navele contractate, şantierele ar obţine un profit mulţumitor.

Problema este că, pe parcursul celor trei – patru ani până la finalizarea navelor, în timp ce condiţiile din contracte rămân bătute în cuie, preţurile din economia reală o iau razna şi depăşesc, de multe ori, orice anticipaţie a pieţii. Costul efectiv de producere a navelor ajunge să fie cu mult mai mare decât cel prevăzut la încheierea contractelor, astfel că şantierele navale nu numai că nu obţin profit, dar ajung să lucreze în pierdere.

Exod de… productivitate

Gelu Stan, directorul general executiv al Asociaţiei Naţionale a Constructorilor de Nave (ANCONAV), afirmă că, în ultimii trei ani, industria navală din ţara noastră s-a confruntat cu trei mari probleme: evoluţia negativă a preţul tablei, migraţia masivă a forţei de muncă şi cursul de schimb leu – euro defavorabil.

„Preţul tablei a crescut enorm de mult. A depăşit chiar cifra istorică de 1.000 de euro pe tonă, preţ pe specificaţie. Din această cauză, produsele realizate în domeniul naval sunt foarte scumpe” – afirmă Gelu Stan. La bursele de mărfuri ale lumii, preţul minereului de fier şi cel al oţelului aproape că s-au dublat din noiembrie 2007 până astăzi. „De la jumătatea anului 2006 şi până în iulie 2008, sectorul naval din România a pierdut peste 6.500 de salariaţi. Mulţi dintre ei au plecat să muncească afară. Să recunoaştem că, în America şi Europa de Vest, salariul este mult mai mare şi mai atractiv decât cel din România. Din cauza migraţiei forţei de muncă, a început să scadă eficienţa şantierelor navale româneşti. A crescut volumul de muncă necesar pentru prelucrarea unei tone de oţel, deci au crescut costurile. Din cauza aceasta, navele produse în România nu mai sunt atât de competitive” – afirmă şeful ANCONAV (care deţine, totodată, funcţia de director general al Şantierul Naval Damen Galaţi).

Frâna migraţiei

În aceste condiţii, singura soluţie pentru stoparea plecărilor este majorarea substanţială a salariilor, ceea ce duce la creşterea costurilor de producţie. Conducătorii şantierelor speră că salariile mărite vor aduce nu doar o stabilitate mai mare a lucrătorilor, dar şi un plus de productivitate. Ei consideră că un muncitor, un maistru, un inginer mai bine plătit va munci mai bine, mai mult, va fi mai creativ şi mai responsabil. Istoria muncii industriale arată, însă, că măririle de salariu nu duc la creşterile de producţie scontate, dacă nu sunt îndeplinite multe alte condiţii privind organizarea activităţilor de producţie.

„Pentru a stopa migraţia la Şantierul Naval Damen Galaţi, am mărit salariile la nivelul celor de la Daewoo – Mangalia Heavy Industries şi Aker Tulcea. În momentul de faţă, s-a observat o oarecare diminuare a plecărilor. Peste un an, maxim doi, se va inversa curentul. Mare parte a celor care au plecat în Europa şi America se vor întoarce. Este adevărat că nu în totalitate, deoarece unii lucrători se vor reprofila” – spune Gelu Stan.

În 2006 şi 2007, cursul de schimb valutar a fost defavorabil industriei navale româneşti, tocmai pentru că peste 90% din producţia sa a fost destinată exportului. Şantierul Naval Damen Galaţi a închis anul financiar 2007 cu o pierdere de 7,5 milioane euro, egală cu diferenţa de curs valutar din scriptele companiei.

Soluţia? Nave de război!

L-am întrebat pe şeful ANCONAV cum de reuşesc şantierele navale din Japonia şi Coreea de Sud să obţină profit. Ele nu au, la rândul lor, probleme cu preţul oţelului? „Aşa este, dar, în privinţa forţei de muncă, nu au înregistrat un aşa mare deficit. Şantierele navale din Mangalia şi Constanţa au fost nevoite să importe forţa de muncă din Orientul Îndepărtat: chinezi, vietnamezi, sry-lankezi. Cel din Galaţi a recrutat bulgari şi ucraineni, care sunt mai scumpi cu 30 – 35%, faţă de forţa de muncă autohtonă.” Cum va evolua industria navală în viitorul apropiat? „În urmă cu doi ani, creşterea ei a atins apogeul. Ne aşteptăm ca, în următorii doi ani, să se producă o inversare a dinamicii” – spune Gelu Stan.

Şantierele navale româneşti sunt obligate să găsească soluţii la provocările unor timpuri pline de incertitudini şi riscuri. După o perioadă de creştere avântată şi plină de optimism, shipping-ul şi industria navală mondială, economia întregii lumi încep să se teamă de recesiune.

Ce e de făcut pentru a depăşi, fără suferinţe prea mari, inevitabila criză globală. Trebuie schimbat portofoliul de comenzi – spune şeful ANCONAV. Dacă eşti pus în faţa unor măriri de salarii şi de preţuri, trebuie să produci nave cu valoare adăugată mai mare. „Singura cale de a supravieţui este să schimbi portofoliul de fabricaţie. Din păcate, cel mai mult vor fi afectate şantierele care nu fac acest lucru la timp. Damen Galaţi a trecut la producţia de nave militare. Am început debitarea tablelor la primele două nave pentru marina olandeză. Ne orientăm spre navele militare, pentru că au valoare adăugată mare, din care se poate asigura creşterea de salarii. Nu în ultimul rând, pregătirea profesională a salariaţilor trebuie ridicată, în concordanţă cu noile cerinţe. Dacă nu producem o schimbare, riscăm să ne ducem spre faliment.”

http://www.cugetliber.ro/1217797200/art ... -inghitit/

dcp100168 · September 15, 2008

Comenzile-record au urcat afacerile santierelor navale

Criza de personal si ineficienta muncitorilor nou angajati, scumpirea tablei si lipsa hedgingului au fost principalele cauze pentru care doar jumatate dintre santierele locale au incheiat anul 2007 cu profit net, in conditiile in care, la nivel de industrie, volumul afacerilor a crescut cu peste 150% fata de 2006, a declarat pentru Business Standard Gelu Stan, presedintele Asociatiei Nationale a Constructorilor de Nave, Anconav.

Din datele facute publice pe site-ul Ministerului de Finante, in 2007, principalele sase santiere navale care functioneaza in Romania au raportat afaceri care, insumate, depasesc 216 milioane de euro, in timp ce, in anul anterior, cifrele de afaceri cumulate s-au situat la nivelul a 92,1 milioane de euro. “Locomotivele” sectorului au fost cele doua santiere controlate de gigantul Aker Yards - Aker Braila, care a raportat o cifra de afaceri de aproape 80 milioane de euro, mai mult decat dublu fata de 2006 si Aker Tulcea cu o cifra de afaceri de 60,2 milioane de euro, in crestere cu 150%. Explicatia pentru acest salt este simpla, explica Gelu Stan. “In perioada 2005-2007, la nivel global, s-a inregistrat un record in materie de comenzi de nave. Practic, in doi ani, s-au comandat nave capabile sa inlocuiasca 25% din flota existenta pe plan mondial, adica de peste cinci ori fata de comenzile unui an obisnuit”, a spus presedintele Anconav. Cresterea din 2007 nu se va repeta insa anul acesta, astfel ca, sustine Gelu Stan, este posibil ca 2008 sa fie un an cu “crestere zero”, in sectorul constructie de nave, iar principala cauza tine de scumpirea materiilor prime si de productivitatea scazuta a personalului angajat.

Din cauza exodului personalului specializat, eficienta muncii in santierele navale a scazut cu pana la o treime, cu efecte directe asupra productiei, explica presedintele Asociatiei. Cresterea businessului nu a fost insotita insa, la toate santierele navale si de profit net. Jumatate dintre societati au inregistrat pierderi in 2007, desi cu un an inainte raportau profit net. Desi si-a dublat cifra de afaceri anul trecut, Aker Braila, de exemplu, si-a sporit pierderile de aproape opt ori, apropiindu-se de 16 milioane de euro, in timp ce Aker Tulcea si-a redus la jumatate rezultatul net pozitiv, de la 1,4 milioane de euro. Damen Galati a inchis anul 2007 cu o pierdere de 0,2 milioane de euro de la un profit net de 2,6 milioane de euro, in anul anterior. “Cine nu a facut hedging pentru a se proteja de deprecierea monedei nationale in raport cu euro, a pierdut. Noi, la Damen, nu am facut hedging in 2007, dar anul acesta facem”, a explicat Gelu Stan, director general al santierului din Galati. Sursa citata spune ca, anul acesta, cei mai multi constructori de nave au luat decizia de a face hedging, insa aceasta masura de protectie nu va fi suficienta. Exodul de personal si lipsa muncitorilor calificati continua sa creeze probleme mari si in 2008 si, probabil, va fi principala cauza pentru care rezultatele pe 2008 nu vor fi pe masura avansului industriei.

http://www.standard.ro/articol_59657/co ... avale.html

dcp100168 · April 14, 2010

Damen Galaţi are nevoie de credite

Acţionarii Şantierului Naval Damen Galaţi vor supune la vot, într-o adunare generală extraordinară care va avea loc pe data de 13 mai, suplimentarea cu 150 de milioane de euro a unui credit pe care l-a contractat alături de alte companii din grupul olandez Damen de la mai multe bănci. Printre instituţiile de credit de la care companiile din grupul Damen au contractat anterior un împrumut total de 770 milioane de euro şi 33,4 milioane de dolari se numără The Royal Bank of Scotland (ex-ABN Amro Bank), ING Bank, Cooperatieve Centrale Raiffeisen-Boerenleenbank şi Fortis Bank. Astfel, în AGEA se va vota "suplimentarea cu 150 de milioane de euro a valorii maxime a creditului acordat Şantierului Naval Damen Galaţi şi a altor societăţi din grupul Damen până la valoarea de 920 milioane de euro şi 33,4 milioane dolari".

Grupul olandez Damen, înfiinţat în anul 1927, cuprinde 34 de firme, cu activităţi în domeniul construcţiilor, reparaţiilor şi serviciilor navale.

dcp100168 · August 30, 2011

Damen Galaţi a revenit pe plus, după trei ani cu pierderi

2010 este anul în care soarele a răsărit din nou pe „strada” Şantierului Naval Damen Galaţi. Conform bilanţului publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, şantierul gălăţean a încheiat anul trecut cu un profit de aproximativ 6 milioane de euro (la cursul zilei de ieri, de 4,24 lei/euro), asta după ce bilanţurile ultimilor trei ani consemnaseră pierderi pe linie. Numai în 2009, de exemplu, Damen Galaţi avusese o pierdere netă de circa 2,1 milioane euro.

Conform datelor publicate pe site-ul Finanţelor Publice, profitul pe anul 2010 a fost înregistrat în contextul unei cifre de afaceri de circa 83,6 milioane de euro (în scădere cu 19 la sută faţă de anul precedent) şi al unui număr mediu de 1.748 de salariaţi. Număr de salariaţi care, şi el, a înregistrat un salt considerabil, dar în jos: 2.743 de salariaţi în 2009 şi 3.266 în 2008.

Mai repede, mai eficient, mai bine

„Dacă ne comparăm cu şantierele din Orientul Îndepărtat - China, Coreea, Vietnam - avem probleme. Costurile cu forţa de muncă sunt mult mai mari la noi şi încercăm să compensăm prin a găsi metode de a lucra mai repede, mai eficient, la o calitate mai bună”, declara recent pentru „Viaţa liberă” directorul Damen Galaţi, Flemming Sorensen. „Am reorganizat practic întregul şantier, iar partea negativă a fost că, din cauza crizei şi scăderii comenzilor, a trebuit să disponibilizăm atât de mulţi oameni. Am încercat să punem mai mult accent pe proiectare, pentru a obţine nave «user-friendly» (prietenoase) şi pentru constructor, şi pentru beneficiar. De asemenea, pe partea de producţie am încercat să eliminăm timpii morţi: în loc să construim navele una câte una, am ales să mergem în paralel cu mai multe nave şi să scurtăm astfel termenele de livrare.

Ne-am orientat şi spre nave unicat, pe care, într-adevăr, nu le poate executa oricine, nave care necesită proiectare şi execuţie mai pretenţioase, proiecte cu mai multă plusvaloare.

Nu există vreun loc în lume în care să scapi de competitori, aşa că trebuie să rămânem cu garda sus şi să fim flexibili la cerinţele pieţei”, a mai spus directorul general al Damen Galaţi.

viata-libera.ro

dcp100168 · April 23, 2012

Profitul Şantierului Naval Galaţi s-a înjumătăţit în 2011

După ce în 2010 a reuşit o revenire spectaculoasă, încheind anul financiar cu un profit de şase milioane de euro (pierderile din 2009 fiind de peste 2 milioane de euro), anul trecut, Şantierul Naval Damen Galaţi a realizat un profit de doar trei milioane de euro.

bursa.ro

Tot profitul Şantierului Naval Galaţi, obţinut în 2011, a fost reinvestit

Investiţiile anunţate de oficialii companiei Damen pentru Şantierul Naval din Galaţi se ridică la patru milioane de euro, adică cu un milion de euro mai mult decât tot profitul obţinut de societatea gălăţeană în 2011. Banii vor fi cheltuiţi atât pe echipamente de producţie, pentru transport intern cât şi pentru IT.

bursa.ro

dcp100168 · May 14, 2012

Pe piaţa construcţiilor navale se întrevede ieşirea din criză

Criza ce a fost resimţită în domeniul naval începând din 2009 pare să ia sfârşit. La Şantierul Damen activitatea este acoperită cu comenzi pe anii 2012 şi 2013. Până la sfârşitul lui 2012, Şantierul Naval Damen va livra clienţilor 20 de nave. În aceste condiţii, nu numai că au fost sistate disponibilizările, dar din decembrie 2011 până în prezent au fost făcute peste o sută de angajări. S-a trecut la lucrul în ziua de sâmbătă şi la programul de 10 ore.

La Şantierul Naval Damen e aplicată de câţiva ani o reorientare a producţiei de la nave comerciale de transport de mărfuri la nave speciale, cu tehnologii de ultimă generaţie. În 2012 va fi livrată şi o navă tip Joint Support Ship (JSS), destinată Marinei Regale Olandeze. E cea mai lungă navă construită la Galaţi, având un deplasament de 28.000 tdw şi lungimea de 205 metri.

Zilele trecute a avut loc lansarea unei nave la care s-a reuşit scurtarea cu trei luni a graficului, fiind realizată în 9 luni în loc de 12. Nava specială pentru operaţiuni de dragaj, „Meotida", a fost construită pentru Portul Maritim comercial Mariupol din Ucraina. Nava are lungime de 59,2 m, lăţimea de 11 m şi înălţimea punţii principale de 4 m. Propulsia navei este diesel electrică cu electromotoare 2x400KW şi propulsoare azimutale. Echipajul este format din zece persoane. Pentru şantierul naval de la Galaţi, operatorii portuari din Ucraina sunt pe punctul de a deveni clienţi tradiţionali. După ce în 2011 au mai fost livrate două remorchere pentru Portul Odessa, urmează să mai construită încă o navă de dragare pentru Portul Mariupol.

romanialibera.ro

dcp100168 · October 2, 2012

Damen Galaţi are profit de trei ori mai mic decât Şantierul Naval Brăila

Deşi este unul dintre marii angajatori din Galaţi, Șantierul Naval Damen nu se poate lăuda ca fiind şi cel mai profitabil constructor naval din ţară. Acest loc îl ocupă, potrivit datelor financiare obţinute anul trecut, Șantierul Naval Aker Brăila. Practic, ambele unităţi au finalizat 2011 cu un profit considerabil, însă, dacă pe malul gălăţean al Dunării olandezii au numărat la sfârşit de an un profit de doar 15 milioane de lei, norvegienii au avut un profit de trei ori mai mare, ajungând la 50 de milioane de lei. „În general, criza care a început în 2009 a continuat să producă efecte şi anul trecut şi, din nefericire, va avea repercusiuni şi anul acesta. La Brăila, s-a reuşit acest rezultat, pentru că a fost singurul care a lucrat la capacitate maximă, iar navele complexe au avut valoare adăugată mare, ceea ce a permis să aibă un profit mare, datorită echipamentelor speciale pe care le au”, au declarat surse din conducerea ANCONAV. Aceleaşi surse au mai explicat faptul că trendul industriei navale din România este ascendent şi că previziunile sunt pozitive, începând cu 2013, urmând ca în 2014 să intre în normalitate, într-un procent de 80-90%.

Galaţiul continuă să lupte

Cu toate acestea, Damen Galaţi nu se lasă mai prejos, iar pentru acest an şi-a programat să finalizeze 20 de nave, astfel încât, la sfârşitul lui 2012, să înregistreze o cifră de afaceri cel puţin egală cu cea din 2011. “În 2011 am avut o cifră de afaceri de circa 63 de milioane de euro şi am livrat către clienţii noştri 18 nave. Pentru acest an, ne-am propus să finalizăm 20 de nave”, a declarat Florin Spătaru, director economic în cadrul Şantierului Naval.

Damen Galaţi se va axa, în continuare, pe construcţia de nave cu capacitate mare, din categoria navelor militare, remorchere şi nave destinate aprovizionării platformelor maritime. „Construcţia de astfel de nave în România reprezintă un semnal foarte clar al integrării în structurile Europene şi oferă, de asemenea, o înaltă apreciere a standardului de construcţii navale atins de Şantierul Naval din Galaţi”, a precizat Florin Spătaru

Amintim că, tot anul acesta, Damen pregăteşte pentru lansare cea mai spectaculoasă navă construită în ultimii zece ani la Galaţi, respectiv o navă de suport (JSS) pentru Marina Militară Olandeză.

nepasadegalati.ro

dcp100168 · February 6, 2013

Damen Galaţi şi-a dublat profitul în 2012

După ce anul 2011 le-a adus navaliştilor de la Galaţi o scădere a profitului aproape la jumătate faţă de cel înregistrat anul anterior, în 2012 Damen a revenit în forţă reuşind să ajungă la o cifră de afaceri de peste 72 milioane de euro, iar profitul a crescut la 7,9 milioane de euro de la 3 milioane de euro cât a fost cu un an în urmă.

bursa.ro

dcp100168 · September 27, 2013

Damen riscă să renunţe la o investiţie de 600.000 de euro

Şantierul Naval Damen ar putea renunţa la construcţia unei hale de sablare-vopsire absolut necesară pentru producţia de anul viitor, dacă aleşii locali vor amâna să voteze un protocol între societate şi municipalitate. Damen are nevoie de acest acord pentru a reglementa proprietatea asupra unui teren, iar acordul, deşi iniţial figura pe ordinea de zi a ultimei şedinţe a Consiliului Loca, a fost scos.

Victor Dobrea, consilier local PDL şi directorul de producţie la Damen, le-a bătut obrazul autorităţilor: „Pe acest teren, Damen intenţionează să construiască o hală de sablare-vopsire absolut necesară pentru producţia de anul viitor şi avea prevăzut în planul de investiţii 600.000 de euro care trebuie cheltuiţi în acest an. În aceste condiţii în care nu mai suntem siguri absolut pe nimic probabil că se va renunţa la acest proiect. Şantierul angajează în această perioadă 120 de tineri pe care îi califică pentru programul de anul viitor. Anul viitor este plin cu comenzi şi vom angaja în plus încă 200 de oameni. Pentru aceleaşi probleme, fricţiuni cu administraţia locală, Damen a plecat din Ucraina. Este un mare risc acest mod de abordare a problemelor”.
Primarul Marius Stan i-a replicat că nu e vorba de piedici sau poliţe plătite unui investitor, pentru care municipalitatea are tot respectul, ci de o sincopă în şirul documentelor prezentate de Damen. „În următoarea şedinţă sper să fim complet lămuriţi asupra legalităţii hotărârii pe care trebuie să o ia CL şi nu cred că vor fi probleme”, a adăugat edilul.

viata-libera.ro

dcp100168 · October 8, 2013

Şantierul Naval Damen plăteşte anual taxe de 20 milioane de lei

* Construcţia de nave a rămas unul dintre puţinii piloni ai industriei grele gălăţene În prezent, în şantierul gălăţean lucrează 1.900 de salariaţi, la care se adaugă cei aproximativ 1.200 de angajaţi ai unor subcontractori * Stabilirea zonelor de dezvoltare industrială a Galaţiului trebuie să fie o prioritate pentru aleşii locali, arată managerii Damen

Şantierul Naval Damen şi construcţiile navale reprezintă una dintre puţinele „cărţi de vizită” pe care le mai are Galaţiul la nivelul marilor companii. În 2012, SN Damen a reuşit să obţină un profit net de 35 milioane de lei, iar anul 2013 se anunţă unul cel puţin la fel de bun.

Dar asta nu înseamnă că lucrurile au stat întotdeauna pe roze. Piaţa construcţiile navale a fost printre cele mai afectate de criza economică. Perioada 2008 - 2009 a fost una dramatică, iar restrângerea comenzilor s-a soldat cu pierderi de 42 milioane de lei, respectiv 9 milioane de lei. Acest lucru s-a resimţit şi la nivelul numărului de angajaţi. Dacă în vremurile bune şantierul avea peste 3.200 de angajaţi, până în 2011 a fost forţat să coboare la mai puţin de 1.600 de persoane.

Din fericire, în ultimii trei ani şantierul a reuşit să-şi regăsească competitivitatea, atât prin diversificarea producţiei, în special pe segmentul navelor specializate, cât şi prin regândirea întregului lanţ de producţie în aşa fel încât acesta să fie mai rapid şi mai flexibil. „Au fost vremuri dificile, nu putem spune nici acum că pe piaţa navală criza a fost depăşită, dar la Galaţi lucrurile au început să meargă ceva mai bine decât în alte părţi şi asta în special pentru că am reuşit să obţinem un raport preţ-calitate bun, mai ales faţă de şantierele din Vest”, ne-a explicat directorul general al Damen Galaţi, Flemming Sorensen. Acesta a precizat că, în prezent, şantierul aplică principiul unei creşteri controlate, condiţia esenţială pentru creşterea numărului de locuri de muncă fiind menţinerea versatilităţii şi creşterea treptată a numărului de comenzi.

Cluster de firme în jurul Damen

Pe de altă parte, SN Damen nu trebuie privit doar ca un mare angajator, ci şi ca o companie care a adus şi alte firme în jurul ei, ne-a explicat, la rândul său, directorul de Resurse Umane şi Afaceri Corporatiste al Damen, Florin Spătaru. „Când şantierul de la Galaţi a fost preluat de grupul Damen, s-a venit cu o filozofie care în restul Europei este uzuală. Au păstrat obiectul de activitate principal - construcţia de corpuri navă, armare şi testare, iar anumite activităţi - vopsitorie, echipamente electrice, instalaţii sanitare, amenajări interioare etc. - le-au externalizat, aducând parteneri strategici, companii care împreună cu Damenul, nu numai în România, dar şi în alte ţări, colaborează încă din fază incipientă la un proiect”, ne-a explicat directorul Florin Spătaru.

În prezent, Damen lucrează în Galaţi cu o serie de subcontractori, companii de prestigiu precum Den Breejen, Eekels, Helmers, Alewijnse Marine şi nu numai, care la rândul lor au o serie de firme cu care colaborează. Astfel, Damen poate fi privit ca generator al unui cluster de firme. Mai mult, dacă iniţial subcotractorii depindeau în general de comenzile din Damen, în prezent ei şi-au diversificat activitatea, au în total peste 1.200 de angajaţi şi colaborează şi cu alte şantiere navale din ţară sau cu alte categorii de clienţi.Investiţii în noi tehnologii
Dat fiind faptul că strategia Damen se bazează pe diversificarea tipurilor de nave construite, o importanţă deosebită au proiectele de investiţii. Anual, în jur de cinci milioane de euro sunt alocaţi pentru achiziţia de noi utilaje sau tehnologii, ne-a declarat managerul Damen Galaţi, Flemming Sorensen. „Urmează, de exemplu, să achiziţionăm un transportor mobil de 360 tone, capabil să transporte bloc-secţii de navă. De asemenea, vom îmbunătăţi platformele de transport. Nu în ultimul rând, anul viitor va demara prima etapă de realizare a unei noi hale de vopsire, investiţie care va ajunge în final la 6 milioane de euro”, a precizat managerul Damen.
Taxe şi impozite la bugetele publice
Desigur, performanţele unei firme generează beneficii pentru întreaga comunitate locală. De exemplu, în cazul Şantierului Naval Damen Galaţi, valoarea taxelor şi impozitelor locale ajunge, în medie, pe an, la 2,5 milioane de lei. De asemenea, din impozitele pe salarii se mai duc la bugetele locale aproximativ 11,5 milioane de lei. Asta pentru a nu mai pune la socoteală în jur de 7 milioane de lei, impozit pe profit, care merge la bugetul central.
„Noi nu ne plângem de taxe şi impozite, nu vrem să ne lansăm într-o polemică pe această temă. Ele sunt aşa cum sunt, dar ce le-am zis întotdeauna autorităţilor publice, politicienilor, a fost să încerce să facă lucrurile mai bine, să vedem că există acel echilibru la care te-ai aştepta la început de secol XXI”, a arătat directorul general al Damen Galaţi, Flemming Sorensen. „Se pot face mai multe pentru reducerea birocraţiei. De asemenea, corupţia; nu pot să spun că ne-am confruntat forte mult cu ea, dar ea există. Şi greu nu ne este atât nouă, companiilor mari, cât mai ales companiilor mici, cu 10-12 angajaţi, care încearcă să crească şi nu reuşesc. Apoi, cred că sistemul educaţional ar trebui revitalizat şi să aducă mai mult prestigiu şcolilor profesionale. Nu în ultimul rând, infrastructura, asta nu numai pentru mediul de afaceri, ci în general pentru Galaţi”, a arătat Flemming Sorensen.
Ce lipseşte economiei Galaţiului

Una dintre marile probleme ale Galaţiului este că, în prezent, zonele de dezvoltare industrială nu sunt clar definite. „A fost o iniţiativă în Consiliul Local cu Planul de Urbanism General (PUG-ul) al Galaţiului, de stabilire a zonelor de dezvoltare industrială, zone în care ar fi trebuit să se investească pentru infrastructură, dar acesta trenează de ani de zile. Urmarea? De exemplu, în continuare, în câteva zone care iniţial au fost zone industriale se dau autorizaţii pentru case. Nu se poate aşa! Apoi, dacă cineva vrea să vină să investească în Galaţi, trebuie să-i spui că poate să investească în zona X şi zona Z, că are acces la canalizare, apă, gaze, că are drumurile care-i facilitează accesul. Nu poţi să ai dezvoltare fără să ai aceste elemente de bază! Lucrurile trebuie odată clarificate. Eu cred că Galaţiul este favorizat din punct de vedere geografic, dar ar fi păcat ca din lipsa de acţiune şi iniţiativă să ajungem o zonă defavorizată, cum sunt multe altele în România”, a punctat şi directorul Florin Spătaru.

Altfel spus, Galaţiul are nevoie să-şi definească direcţiile de dezvoltare, iar această strategie să fie vizibilă pentru toată lumea. În caz contrar, Galaţiul riscă să rămână la „periferia” economică mult şi bine.

Gălăţenii în Grupul Damen

Colaborarea dintre SC Şantierul Naval Galaţi SA şi grupul olandez Damen a început în 1994, prin subcontractarea unor lucrări. În 1999, în urma procesului de privatizare, Damen a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni al şantierului. Sub titulatura de Şantierul Naval Damen Galaţi, unitatea a beneficiat de un plan investiţii şi recalibrare a portofoliului de clienţi. Şantierul gălăţean este cel mai mare la nivelul Grupului Damen, grup ce reuneşte 35 de şantiere din întreaga lume. La nivel de grup, Damen produce anual în jur de 150 de nave, cu dimensiuni şi destinaţii dintre cele mai variate.

viata-libera.ro

dcp100168 · January 22, 2014

Reportaj ZF la Şantierul Damen din Galaţi: Din oraşul care a pierdut 60.000 de locuitori în zece ani pleacă acum barje pentru deşeuri nucleare, vase cu pânze pentru arabii din Oman şi megaiahturi pentru miliardarii lumii

Din Galaţi au fugit 60.000 de oameni în ultimii zece ani de zile, cea mai mare migraţie înregistrată de vreun oraş reşedinţă de judeţ din România. În urmă a rămas mult gri şi o fostă mândrie a industriei româneşti în vremurile în care din furnalele de la fostul Sidex curgea zi şi noapte oţel. Acum din „rebranduitul” ArcelorMittal Galaţi mai funcţionează un singur furnal, unu stă pe loc, iar trei au fost trimise la fier vechi. Însă, de cealaltă parte a oraşului, printre blocuri şi case dărăpănate, este un drum cu gropi pe care ajungi la Dunăre. În oraşul gri de pe malul fluviului peste 2.000 de oameni fac vapoare de zor. Circa 20 de remorchere, fregate sau tancuri noi-nouţe pleacă anual de aici către porturi din Olanda, Norvegia sau Arabia.
„Industria navală nu este o afacere bună. Cele mai multe şantiere sunt mulţumite dacă nu ies pe pierdere“, spune cu umor, dar şi resemnare Flemming Sørensen, danezul de 52 de ani care din 2010 este la cârma şantierului naval din Galaţi.
Oraşul are o tradiţie navală seculară, iar şantierul actual a fost înfiinţat în 1897. Începând din perioada comunistă, şantierul s-a dezvoltat rapid, beneficiind de proximitatea combinatului siderurgic şi a facultăţii de construcţii navale. Grupul olandez Damen a cumpărat şantierul din Galaţi în 1999, dar cele două părţi aveau deja o relaţie de cinci ani la momentul respectiv, unitatea de pe Dunăre fiind subcontractor pentru corpurile vaselor construite de olandezi. De atunci, populaţia stabilă a Galaţiului a scăzut drastic, cu 58.500 de locuitori între 2002 şi 2011 ajungând la 290.000, potrivit datelor oficiale.
În biroul mare cât o sală de clasă, decorat cu tablouri reprezentând nave şi pictate chiar de angajaţii companiei, Sørensen povesteşte cum criza economică a schimbat socotelile constructorilor de nave, altădată producători de „camioane“ ale mărilor, şi i-a determinat să alerge după proiecte cât mai diverse şi mai speciale.
„Portofoliul ni s-a schimbat drastic în ultimii şapte-opt ani. Înainte construiam în special cargoboturi, însă criza din industria navală, care încă dăinuie, a schimbat complet piaţa şi a arătat că exista o supraofertă de astfel de vase.“
Încetinirea la nivel generalizat a economiei globale a însemnat o nevoie mai mică de capacitate de transport de mărfuri, iar scăderea cererii a pus presiune pe preţul navelor. Şantierele navale europene s-au confruntat astfel nu numai cu un număr mai mic de comenzi, dar şi concurenţă mai dură din partea constructorilor navali din Asia, cu costuri de producţie mai mici.
„Navele de marfă se cumpărau ca şi cum ai lua un camion pentru afacerea ta“, spune şi Florin Spătaru, director de resurse umane şi afaceri corporatiste la Damen Shipyards Galaţi. „Când a picat economia, capacitatea de transport era mai mare decât ce era necesar, în special pe timp de criză. Astfel, nu doar la Galaţi, dar în întreaga piaţă europeană, centrul businessului s-a mutat către nave cu aplicaţii mai tehnice, cum ar fi exploatarea petrolieră offshore, construcţia fermelor eoliene, cercetarea ştiinţifică – pe scurt, tot felul de proiecte speciale şi mai puţine proiecte strict comerciale.“
La petrol, înainte
Acum, proiectele care îi ţin cel mai ocupaţi pe angajaţii Damen Galaţi sunt remorcherele şi navele care deservesc platformele petroliere (platform support vessel - PSV). Şantierul a livrat anul trecut şase astfel de vase pentru o companie norvegiană angajată în lucrări de explorare a hidrocarburilor în mările teritoriale ale Braziliei.
„Nu suntem însă singurul şantier care gândeşte aşa. Când segmentul navelor de marfă este dur, toată lumea fuge după genul de proiecte de care suntem şi noi interesaţi. Toţi vor să producă nave pentru industria petrolieră offshore. Concurenţa este încă foarte dură“, subliniază Flemming Sørensen.
De altfel, atracţia companiilor internaţionale pentru petrolul din apele braziliene s-a tradus în comenzi şi pentru şantierul naval Tulcea, deţinut de grupul norvegian Vard. Acesta a obţinut anul trecut un contract cu valoarea totală de peste un miliard de dolari pentru realizarea a două vase care vor fi folosite pentru a monta infrastructura submarină necesară producţiei de hidrocarburi din mare. Şantierul din Tulcea va construi corpul celor două nave, care vor fi tractate ulterior până în Norvegia, unde vor fi echipate.
LEGO de 6.000 de tone
Şantierul din Galaţi construieşte însă, de obicei, nave complete. Totul începe cu tonele de tablă de oţel livrate de combinatul siderurgic ArcelorMittal. Acestea sunt introduse în halele uriaşe de producţie, unde sunt tăiate în funcţie de anumite specificaţii pentru ca ulterior să fie îmbinate. După tăiere, toate piesele sunt marcate şi sortate în funcţie de secţia unde urmează să fie supuse mai departe prelucrării. După modelare, preasamblare, sudare şi polizare, grămezile de piese încep să alcătuiască o navă, „ca la LEGO“, spune Victor Dobrea, directorul de producţie de la Damen.
„În momentul acesta avem 36 de nave în diferite stadii de construcţie“, arată el.
Şantierul are mai multe linii de producţie, halele mai mici fiind folosite pentru fabricarea navelor de tonaj redus, precum remorcherele. Vasele mai mari, a căror masă poate ajunge şi la câteva mii de tone, sunt construite pe bucăţi şi apoi transportate pentru îmbinarea finală în docul uscat, bazinul despărţit de Dunăre prin ecluze care se deschid când navele sunt lansate la apă.
„La începutul lunii decembrie a fost pusă în doc“, spune Dobrea arătând către o viitoare navă de suport, care stă în trei bucăţi în bazin, dar arată aproape gata de muncă.
De la cargouri la corăbii şi iahturi
Damen Galaţi lucrează în prezent la o PSV pentru o firmă din Monaco, în condiţiile în care segmentul petrolier a înregistrat un boom în ultima vreme. Sørensen spune însă că şantierul încearcă să obţină cât mai multe contracte pentru nave-unicat, care vin cu marje mai bune de profit.
„Cu nave standard precum remorcherele poţi să prezici piaţa şi să te descurci cu marje mici. La o navă specială ai marje mai bune, dar şi pierderile sunt mai mari dacă eşuezi. Încercăm însă să controlăm mai bine segmentul de vase speciale, pentru că există piaţă, există clienţi cu bani, dar nu poţi construi decât unu-două pe an, aşa că trebuie să fii bun pentru a minimiza riscul. De exemplu, pentru Suedia am livrat o barjă folosită la transportul deşeurilor nucleare. Aşa ceva se construieşte poate o dată la doi-trei ani în întreaga lume“, arată directorul general al şantierului.
Barja, lungă de 100 de metri, a fost comandată de o companie suedeză pentru a înlocui o navă folosită de 30 de ani pentru transportul de-şeurilor produse de cele zece reactoare nucleare ale Suediei la zonele de depozitare aflate pe teritoriul ţării.
Tot la Galaţi, grupul Damen a construit corpul unui cliper, adică un vas uşor cu pânze, care va fi folosit ca navă de antrenament pentru ofiţerii din marina statului arab Oman. Cliperul a fost lansat la Dunăre în luna noiembrie, fiind tractat până în Olanda, unde va fi echipat şi se vor face finisajele într-un stil tradiţional.
„Foarte rar ducem o navă în alt loc pentru a fi finalizată. Cliperul este un proiect special, datorită tehnologiei. Puţine companii din lume fac greementul (ansamblul de arbori, vergi şi vele – n. red.) tradiţional pentru astfel de nave. Este o copie aproximativă a unei nave omaneze de la finele secolului XIX. Va fi dotată şi cu motoare pentru că în ziua de azi nu ai voie să navighezi doar prin pânze“, spune Sørensen.
Experienţa obţinută în urma lucrului la „corabia“ arabă va fi folositoare în abordarea unui segment cu totul nou pentru un şantier din România: iahturile de lux. Grupul Damen are deja o divizie, numită Amels, care construieşte megaiahturi pentru miliardari, iar planul este ca şi Galaţiul să prindă o felie din această piaţă.
„Anul viitor vom construi aici, parţial, un megaiaht cu lungimea de 83 de metri. Corpul şi o parte din structura internă vor fi construite la Galaţi, o altă parte va fi făcută în Polonia, iar apoi finisajele vor fi realizate în Olanda. Piaţa produselor de lux de-abia a simţit criza“, arată Sørensen.

Olandezii îşi iau fregatele de la Galaţi
Dacă segmentul „premium“ este încă nevi-zitat, şantierul din Galaţi are o lungă tradiţie în ceea ce priveşte vasele militare, o navă de patrulă intrând în 2010 în dotarea Poliţiei române de Frontieră printr-un contract de 24,75 milioane de euro finanţat prin Facilitatea Schengen.
Mult mai multe comenzi au venit însă din afara României, făcând din şantierul gălăţean unul dintre principalii exportatori de tehnică militară din ţară. Grupul Damen a primit în 2007 o comandă de 467 mil. euro din partea Marinei Regale olandeze pentru patru nave noi de patrulă. Două au fost construite la şantierul din Vlissingen şi celelalte două la Galaţi.
„Anul trecut am mai livrat o joint support ship (navă multirol – n. red.) pentru Marina olandeză. A fost cel mai mare vas pe care l-am construit de mulţi ani şi este cea mai mare navă din flota militară a Olandei“, spune Sørensen. Corpul navei a fost realizat la Galaţi, iar armamentul va fi montat în Olanda. Costul total al vasului se va ridica la circa 360 milioane de euro.
Spre deosebire de alte şantiere navale, care au încercat să supravieţuiască lipsei de comenzi concentrându-se pe reparaţii, şantierul din Galaţi nu oferă acest serviciu aproape deloc.
„Singurele şantiere care fac reparaţii şi unde acest lucru reprezintă o parte semnificativă din afaceri sunt cele din Constanţa şi Mangalia, dar au multă concurenţă din partea firmelor din Turcia. Cea mai mare parte din business este luată de turci“, spune Florin Spătaru, care este şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Constructorilor de Nave din România (ANCONAV). Asociaţia reuneşte 48 de firme, atât şantiere navale, cât şi furnizori ai acestora.
O nişă neexplorată
În total, impactul industriei orizontale din jurul şantierelor navale româneşti în economia naţională este de circa 1,5% din PIB, dar Sørensen spune că este loc de mai mult. În jur de 95% din materia primă folosită de şantierul gălăţean este produsă de firme româneşti, în special oţelul, însă contribuţia industriei locale scade cu cât echipamentul este mai sofisticat.
„Este o nişă insuficient explorată în România, după părerea mea. Şantierele româneşti s-au descurcat destul de bine prin criză, astfel că există piaţă. Know-how-ul încă există, dar nu este consolidat. Mare parte din echipamente sunt din import.“
Şantierele plus clusterele de firme furnizoare au aproape 15.000 de angajaţi, explică Spătaru. Nu a fost întotdeauna aşa. În 2005-2008, perioada de boom de dinaintea crizei, oamenii plecau cu sutele de la Dunăre şi Marea Neagră în căutarea unor salarii mai mari.
„Am pierdut atunci în jur de 40% din forţa de muncă. Era boom, era ca şi cum puteai finanţa o navă cu buletinul. «Vreţi bani pentru o navă? Dar de ce nu pentru două?» În consecinţă, multe şantiere europene care în mod normal nu ar fi trebuit să aibă viitor au început să lucreze, dar nu aveau destui oameni. De unde puteau lua oamenii? Din locurile unde încă mai trăia industria, adică România, şi bineînţeles că îşi permiteau să le ofere salarii mai bune. A fost o problemă foarte serioasă pentru şantierele româneşti, în special din cauza faptului că eram deja angajaţi în proiecte de durată lungă şi brusc rămăsesem fără oameni calificaţi“, spune Spătaru.
Începutul crizei economice, în 2008, a prins Damen Galaţi cu 3.266 de angajaţi la lucru la comenzile primite în anii anteriori. Până în 2010, pe măsură ce comenzile vechi erau finalizate, iar cele noi erau puţine, numărul mediu de salariaţi scăzuse la 1.478. Astăzi, efectivul companiei s-a stabilizat la circa 2.200 de oameni.
Şcoala pe şantier
Problema exodului de personal persistă chiar şi după criză, în condiţiile în care diferenţa dintre salariul minim din România şi, de exemplu, Olanda este de 1.200 de euro. Provocarea este de a asigura continuitatea know-how-ului pe şantier în contextul în care şcolile profesionale, care ofereau tinerilor o pregătire tehnică, au fost desfiinţate acum câţiva ani. Damen a investit astfel în propriul centru de pregătire pentru angajaţi, acreditat de Ministerul Educaţiei, lansând inclusiv manuale proprii. În perioadele în care necesarul de muncitori era cel mai acut, compania pregătea în „şcoala“ proprie până la 400 de persoane pe an.
„Peste tot în Europa, inclusiv în ţara mea natală, şcolile vocaţionale sunt privite ca ceva de mâna a treia sau a patra“, spune Flemming Sørensen, care a venit la Galaţi după mai bine de un deceniu de lucru pe şantierele din Estonia şi Lituania ale gigantului Maersk. „Toată lumea vrea să meargă la facultate şi apoi să lucreze într-o bancă. Cred că Germania este una dintre puţinele ţări unde încă se pune preţ pe acest tip de pregătire şi acest fapt este o cauză a bazei industriale sănătoase a economiei germane.“

Portofoliu plin pentru 2014
Reprezentanţii Damen Shipyards Galaţi spun că au încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 144 mil. euro, dublu faţă de rulajul din 2012. Deoarece acest indicator consemnează valoarea navelor la momentul livrării, rezultatul de anul trecut este influenţat în mare măsură de nava multirol construită pentru marina olandeză şi nu este un semnal precis privind activitatea companiei din cauza ciclului lung de producţie. Şantierul şi-a depăşit cu aproximativ 700.000 numărul de ore de muncă bugetate pentru 2013, iar Flemming Sørensen spune că se aşteaptă la un nivel similar de activitate în 2014, în condiţiile în care portofoliul este acoperit de comenzi.
„Comenzile noi vor fi pentru remorchere, pentru că această piaţă este încă activă şi noi suntem competitivi. Cât despre PSV, am livrat şase vase pentru Norvegia, dar avem comenzi pentru încă patru, inclusiv una pentru Elveţia“, spune directorul general.
Damen Galaţi va mai construi tot anul acesta un vas de 130 de metri care va fi folosit de o companie olandeză pentru a monta cabluri pentru numeroasele parcuri eoliene din Marea Nordului. „Am început să tăiem plăcile în noiembrie şi vasul va fi gata înainte de Crăciun.“

zf.ro

dcp100168 · April 28, 2014

Damen, modelul unei privatizări de succes

Preluarea Şantierului Naval Galaţi de către grupul olandez Damen este unul dintre exemplele de succes ale privatizării. Asta o dovedesc portofoliul, numărul şi unicitatea lucrărilor, dar şi rezistenţa companiei în contextul crizei globale. În urma unui sondaj de opinie organizat de către cotidianul "Viaţa liberă" on-line, din 693 de votanţi, 13,9 la sută au considerat preluarea şantierului de către Damen ca fiind unul dintre cele mai bune lucruri întâmplate la Galaţi de-a lungul anilor, ceea ce a dus la clasarea evenimentului pe locul trei în top.

De la unitate de stat la multinaţională

Şantierul Naval de la Galaţi are o istorie veche, aceasta pornind de la 1893, vreme când purta numele de „Şantierul Naval Fernic Galaţi”. Ulterior, şantierul a intrat în proprietatea statului şi a fost cunoscut sub numele de Şantierul Naval Galaţi. Cooperarea dintre Şantierul Naval Galaţi şi Damen Shipyard Group (grup şi el cu tradiţie, având în vedere că există din 1927) a început în 1994, prin subcontractarea lucrărilor la o serie de comenzi obţinute de olandezi. Şantierul de la Galaţi a fost privatizat şi integrat Grupului Damen în 1999, când grupul olandez a preluat 99 la sută din acţiuni. De atunci, şantierul a beneficiat de o serie de investiţii pentru retehnologizare, dar şi de un proces de modernizare profesională. Şantierul gălăţean este cel mai mare la nivelul grupului olandez, aceasta reunind 35 de şantiere din întreaga lume.

Efectele privatizării

Privatizarea a adus după sine procesul de modernizare a proceselor de producţie, astfel încât şantierul a ajuns treptat să livreze nave cu echipamente tot mai complexe, până la integrarea completă a instalaţiilor şi aparaturii de bord. Cu un raport preţ – calitate competitiv, Şantierul Naval Damen Galaţi a reuşit până în anul 2007 să asigure un flux relativ constant de comenzi. Pe de altă parte, noul management, retehnologizarea şi specializarea unor categorii de personal s-au soldat şi cu o reducere a locurilor de muncă în anumite sectoare. Dacă în 1999 Şantierul Naval a avut un număr mediu de angajaţi de 4.839 de persoane, un an mai târziu, chiar dacă profitul unităţii a crescut, numărul de locuri de muncă a scăzut cu aproape 800, iar acelaşi trend s-a păstrat până în 2005, când Şantierul Naval a avut un număr mediu de salariaţi de 2.962 de persoane. Pe fondul creşterii numărului de comenzi, Şantierul Naval a început să-şi mărească din nou numărul de salariaţi. Odată cu preluarea şantierului naval Galaţi de către Damen, managementul a venit şi cu iniţiativa de a coopta firme partenere cărora să le subcontracteze anumite activităţi. Astfel, grupul Damen a păstrat obiectul de activitate principal - construcţia de corpuri navă, armare şi testare, iar celelalte activităţi - vopsitorie, echipamente electrice, instalaţii sanitare, amenajări interioare etc. au fost externalizate. Astfel, Damen a adus subcontractori precum Den Breejen, Eekels, Helmers, Alewijnse Marine şi nu numai, care, la rândul lor, au o serie de firme cu care colaborează.

Adaptarea la criza economică

Criza economică s-a resimţit şi la nivelul construcţiilor de nave şi implicit la Şantierul Damen. A scăzut dramatic atât numărul de comenzi, cât şi cel al salariaţilor. Astfel, în perioada 2008-2009, restrângerea comenzilor s-a soldat cu pierderi de 42 milioane de lei, respectiv 9 milioane de lei, iar până în 2011, şantierul a fost forţat să coboare la mai puţin de 1.600 de persoane. Noua conjunctură a economiei mondiale cerea ca Damen să îşi regândească strategia. Astfel, planul adoptat la nivelul Şantierului Naval Damen Galaţi a constat în scurtarea termenelor de livrare, creşterea calităţii şi orientarea în producţie spre tipurile de nave specializate, mai sofisticate în proiectare şi execuţie, dar care în final aduc o valoare adăugată mai mare decât o navă obişnuită.
Pentru scurtarea termenelor de predare grupul de la Galaţi a început să lucreze în paralel mai multe nave, fapt ce a dus şi la creşterea productivităţii. Un rol important în adaptarea Şantierului Naval Damen la provocările economiei globale a fost realizarea unei hale de producţie acoperite ce permite realizarea unor corpuri de navă în cadrul unor proiecte ce presupun o serie de clauze de confidenţialitate, precum construirea de nave militare sau pentru operaţiuni speciale. În acest mod, Damen Galaţi a primit comenzi sau/şi a livrat nave pentru marina militară, pentru cercetare, transport de personal destinate autorităţilor olandeze, pentru Paza de Coastă din Africa de Sud, o navă pentru Poliţia de Frontieră de la Marea Neagră, dar şi una destinată transportului de reziduuri radioactive. Prin realizarea navelor speciale, Şantierul Naval Damen Galaţi a reuşit să-şi reducă în 2009 pierderile la 8,9 milioane de lei, pentru ca în anul 2010 să ajungă la o cifră de afaceri de 354,5 milioane de lei şi un profit net de 25,7 milioane de lei.
În 2012, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor Publice, SN Damen a reuşit să obţină un profit net de 35 milioane de lei, iar numărul angajaţilor se apropia de 1900.
În 2013 grupul a avut o cifră de afaceri de 90 milioane de euro, iar numărul salariaţilor a ajuns la 2.300. În ceea ce priveşte comenzile de nave, potrivit datelor furnizate de companie, capacitatea de producţie este acoperită 100 la sută până în a doua jumătate a anului 2015.

viata-libera.ro

dcp100168 · June 24, 2014

Şantierul Naval Damen Galaţi - o privatizare de succes

Șantierul Naval Damen Galați este cel mai mare șantier de producție din cadrul Grupului olandez Damen, având aproximativ 2.300 de angajați, care reprezintă în jur de 30% din totalul personalului Grupului la nivel internațional.

Portofoliul, numărul și unicitatea lucrărilor, dar și rezistența companiei în contextul crizei globale, plasează Șantierul Naval Damen Galați în rândul privatizărilor de succes din România.

”Anual se livrează din România aproximativ 25 de nave, marea lor majoritate fiind complet echipate și testate. Ca urmare a competențelor acumulate în organizație și a rezultatelor financiare, Damen Galați este facilitatea de producție principală din cadrul Grupului pentru nave tehnice și militare oferite către parteneri din întreaga lume. Portofoliul șantierului s-a schimbat spectaculos în ultimii șapte-opt ani din cauza crizei care a lovit industria construcțiilor navale, fapt ce a schimbat complet configurația pieței specifice.

Astfel, nu doar la Galați, dar în întreaga piață europeană, centrul business-ului s-a mutat către nave mai tehnice și mai complexe cum ar fi cele pentru industria ‘offshore’, cele folosite la construcția firmelor eoliene sau în cercetarea științifică. Pe scurt, accentul se pune acum pe proiecte speciale și mai puțin pe cele strict comerciale”, a declarat directorul de Resurse Umane și Afaceri Corporatiste al șantierului, Florin Spătaru.

Potrivit acestuia, criza economică globală nu s-a încheiat încă, efectele ei persistând încă doi-trei ani de acum încolo, preocuparea generală a șantierului fiind aceea de a-și menține poziția actuală - una destul de bună în segmentul în care activează -, și de a asigura profitabilitatea companiei.

“În sectorul nostru de activitate, România nu are concurență din partea altor țări din regiune. Mai mult, industria orizontală începe să se dezvolte în pas cu nivelul producției din România. Șantierul nostru are în prezent în lucru atât nave mari incluzând proiecte variate de tipul navelor de transport ‘offshore’, navelor de prospecțiuni geografice, iahturilor, etc., precum și numeroase remorchere și ambarcațiuni tip ASD 2810, ASD 2913, ASD 4013, ASD 3010 și ASD 3212. Portofoliul actual de comenzi-nave contractate ș potențiale-asigură încărcarea completă pentru acest an, precum și pentru 2015″, a spus Spătaru.

Privatizarea și efectele ei în dezvoltarea șantierului

Istoria șantierul naval de la Galați a început la 1893, când purta numele de Șantierul Naval Fernic Galați, după care a intrat în proprietatea statului și a fost cunoscut sub numele de Șantierul Naval Galați. Cooperarea dintre Șantierul Naval Galați și Damen Shipyard Group, grup olandez înființat în 1927, a început în 1994, dar a fost privatizat și integrat Grupului Damen în 1999, când acesta a preluat 99% din acțiuni. Șantierul gălățean este cel mai mare la nivelul grupului olandez, acesta reunind 35 de șantiere din întreaga lume.

Cu un raport preț-calitate competitiv, Șantierul Naval Damen Galați a reușit până în anul 2007 să asigure un flux relativ constant de comenzi. Pe de altă parte, retehnologizarea și specializarea unor categorii de personal s-au soldat și cu o reducere a locurilor de muncă în anumite sectoare.

Dacă în 1999 șantierul naval avea 4.839 de angajați, un an mai târziu, chiar dacă profitul unității a crescut, numărul de locuri de muncă a scăzut cu aproape 800, iar același trend s-a păstrat până în 2013, când s-a ajuns la 2.300 de salariați. Pe fondul creșterii numărului de comenzi, șantierul naval a început să-și mărească din nou numărul de salariați, însă nu angajează oricum, ci printr-un proces selectiv.

“Din august anul trecut și până acum am angajat 300 de oameni. Deși sunt mulți doritori, noi preferăm să angajăm oameni necalificați, pe care să-i specializăm noi. Spre deosebire de alte țări, în România, sectorul naval atrage în continuare tineri talentați ce doresc să-și dezvolte o carieră în domeniu. Șantierul Naval Damen Galați a investit într-un centru de perfecționare acreditat în prezent de Ministerul Educației, într-un sistem avansat de management a resurselor și în optimizarea proceselor de producție, implementând în același timp o strategie de creștere controlată pentru a-și reconfigura constant forța de muncă necesară. Această evoluție este dată în primul rând de profesionalismul și nivelul de competențe al personalului și așa cu angajați specializați putem fi competitivi pe piață”, a afirmat Spătaru.

Mircea Misăilă are doar 27 de ani și de patru luni este șeful atelierului montaj. De ce a ales, acum trei ani, să lucreze la Galați decât să plece în străinătate, la muncă? “Să știți că și aici salariile sunt bune, nu sunt așa de mici comparativ cu cele din afară. În plus, aici, de când am venit, am avut oportunitatea de a evolua, de a progresa. Cu astfel de avantaje rămâi aici, să lucrezi pentru economia națională”, a spus Mircea Misăilă.

Strategia ieșirii din criza economică

Criza economică s-a resimțit și la Șantierul Naval Damen Galați prin scăderea dramatică a comenzilor și implicit a salariaților. Astfel, în 2008 și 2009, restrângerea comenzilor s-a soldat cu pierderi de 42 milioane lei și respectiv nouă milioane lei, iar personalul a ajuns în 2011 la doar 1.600 de angajați. Compania și-a regândit strategia optând pentru scurtarea termenelor de livrare, creșterea calității și orientarea în producție spre tipurile de nave specializate, mai sofisticate în proiectare și execuție, dar care în final aduc o valoare adăugată mai mare decât o navă obișnuită.

Pentru scurtarea termenelor de predare s-a început să se lucreze în paralel la mai multe nave, fapt ce a dus și la creșterea productivității. Un rol important l-a avut realizarea unei hale de producție acoperite care permite realizarea unor corpuri de navă în cadrul unor proiecte ce presupun o serie de clauze de confidențialitate, precum construirea de nave militare sau pentru operațiuni speciale.

În acest mod, Damen Galați a primit comenzi și a livrat nave pentru marina militară, pentru cercetare, transport de personal destinate autorităților olandeze, pentru paza de coastă din Africa de Sud, o navă pentru poliția de frontieră de la Marea Neagră, dar și una destinată transportului de reziduuri radioactive.

Prin realizarea navelor speciale, șantierul a reușit să-și reducă în 2009 pierderile la 8,9 milioane lei, pentru ca în anul 2010 să ajungă la o cifră de afaceri de 354,5 milioane lei și un profit net de 25,7 milioane lei. În 2012, potrivit site-ului Ministerului Finanțelor Publice, Damen Galați a reușit să obțină un profit net de 35 milioane lei, iar numărul angajaților se apropia de 1.900. În 2013, șantierul a avut o cifră de afaceri de 90 milioane euro, iar numărul salariaților a ajuns la 2.300. În ceea ce privește comenzile de nave, potrivit datelor furnizate de companie, capacitatea de producție este acoperită în totalitate până în 2015.

Profesionalismul navaliștilor gălățeni se reflectă în numărul comenzilor pe care șantierul naval le are stabilite până în 2020. Un șantier care, după ce a demonstrat că poate face față atât crizei economice, cât și viiturii de pe Dunăre, este locul în care angajații nu își fac griji pentru siguranța locului de muncă.

financiarul.ro

dcp100168 · July 11, 2014

Damen Galaţi şi-a dublat afacerile

Valoarea contractelor aflate în derulare la Daewoo-Mangalia Heavy Industries se ridică la 1,34 miliarde de dolari, ceea ce poziţionează societatea pe locul trei în Europa din punctul de vedere al volumului de activităţi şi prima ca mărime pe segmentul construcţiei de nave comerciale. „Societatea (Daewoo-Mangalia Heavy Industries - n.r.) are o importanţă economică şi socială esenţială pentru România şi în zona litoralului Mării Negre prin asigurarea unui mare număr de locuri de muncă directe şi indirecte, care se cifrează la circa 6.800 de persoane, cu perspective de noi angajări în anii următori“, a spus ministrul economiei Constantin Niţă.
Daewoo-Mangalia Heavy Industries este controlată în proporţie de 51% de compania sud-coreeană Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, iar Şantierul Naval Mangalia 2 Mai are o particiaţie de 49%. Statul român controlează, prin Ministerul Economiei, 93,88% din acţiunile Şantierului Naval Mangalia.
Şantierele navale din România au resimţit la finele anului trecut primele semne de revenire a cererii după ce au fost afectate puternic în anii de criză ca urmare a lipsei de comenzi şi a contracţiei preţurilor la nave. Anul trecut afacerile celor mai importante şantiere navale s-au majorat cu 18%, inversând trendul de scădere din ultimii ani.
Cea mai spectaculoasă creştere a consemnat-o Damen Galaţi, care aproape şi-a dublat afacerile, la 142 mil. euro, şi s-a apropiat de cei mai mari doi jucători de pe piaţă, Daewoo Mangalia şi Vard Tulcea. Aceasta după ce în urmă cu câţiva ani coreenii de la Daewoo Mangalia dominau autoritar piaţa.

zf.ro

dcp100168 · September 4, 2014

Şantierul Naval are comenzi pentru următorii doi ani!

Numărul de comenzi pentru Şantierul Naval Damen Galaţi acoperă deja producţia unităţii pe următorii doi ani, existând, în prezent, cereri care sunt refuzate de unitatea de la Galaţi, din cauza lipsei de spaţiu şi timp pentru a le onora, a declarat, astăzi, Victor Dobrea, director de producţie al şantierului. Potrivit acestuia, se caută soluţii pentru ca anumite piese din comenzile SNDG să fie executate în alte şantiere navale din ţară.

În prezent, Şantierul Naval Damen Galaţi numără 2.300 de angajaţi, la care se adaugă alţi peste 1.500 de muncitori ai firmelor terţe care lucrează în şantier. Pentru a onora comenzile aflate în creştere, SNDG a angajat, de la 1 septembrie, 90 de oameni, urmând ca de la 1 noiembrie să angajeze alţi 60. „În Galaţi a fost această percepţie greşită că şantierul a dat afară oameni. Organizarea şantierului, după preluarea Damen, a prevăzut că şantierul execută exclusiv lucrări de corp - tubulatură şi mecanică, iar restul lucrărilor - electrica, amenajări, vopsitorie şi activităţi conexe, inclusiv curăţenia, sunt firme subcontractoare. De aceea, de la cei 7.000 de angajaţi, câţi aveam în 1990, acum şantierul naval are 2.300 de muncitori - am crescut numărul de la 1.500, câţi am avut în perioada de criză. Important este că în afară de cei 2.300, mai sunt peste 1.500 de angajaţi la firmele terţe, subcontractoare, din şantier, cu care lucrăm, astfel încât, în total, sunt în jur de 4.000 de angajaţi”, a spus Victor Dobrea.

presagalatibraila.com

dcp100168 · January 26, 2015

Angajări în industria navală şi în 2015

Domeniul construcțiilor navale pare să fie în afara crizei care afectează alte industrii, pentru că graficul de producţie de la Şantierul Naval „Damen” din Galaţi este aglomerat, fiind acoperit cu comenzi pentru 2015, după ce anul trecut au fost livrate 27 de nave, cu patru mai multe decât în 2013. Există deja perspective bune de contractare a unor noi comenzi pentru anii 2016 și 2017, structura portofoliului șantierului gălățean fiind în continuare aceeași, de nave specializate, din segmentul offshore, nave de patrulare și nave miliare, remorchere. La „Damen” sunt construite și yahturi, prima nava cu vele construită la Galați, „Orchid”, fiind nava școală a Marinei Omanului.

„Portofoliul navelor lansate sau livrate în 2014 la Galaţi este foarte diversificat. Şantierul a continuat seria recentă de nave pentru aprovizionarea platformelor maritime (PSV-uri) cu încă două nave de acest tip, a încheiat construcţia navei pentru instalarea cablurilor submarine Damen Offshore Carrier 7500 Nexus, a unui corp de yacht, dar şi a unui număr semnificativ de remorchere tip ASD 2810 şi ASD 3212”, a declarat Florin Spătaru, directorul de Resurse Umane şi Afaceri Corporatiste al Damen Galaţi.

Potrivit acestuia, în cursul anului trecut șantierul a făcut angajări, această politică de personal fiind continuată și în acest an: „În 2014, şantierul din Galaţi a înregistrat o creştere a numărului de personal de la 2.200 la 2.400, intenţia noastră fiind ca anul acesta să mai angajăm încă aproximativ 150 de persoane. În ianuarie am înfiinţat încă două clase de formare pe specialităţile lăcătuş constructor naval şi sudor, politica de formare urmând a continua în acelaşi ritm”. „Damen” va continua și cooptarea de absolvenți de la Facultăţile de Arhitectură Navală şi Mecanică de la Universitatea „Dunărea de Jos”.

„Şantierul Naval Damen Galaţi derulează un program de recrutare şi dezvoltare a carierei pentru angajarea în cadrul companiei, program care se adresează studenţilor Facultăţii de Arhitectură Navală din cadrul Universităţii Dunărea de Jos Galaţi. Vom continua să atragem absolvenţi, atât ai Facultăţii de Mecanică, cât şi ai Facultăţii de Arhitectură Navală pentru a acoperi necesarul de talente din cadrul organizaţiei”, a precizat Spătaru. Şantierul Naval de la Galaţi a intrat în componenţa grupului olandez “Damen Shipyards Group” la privatizarea din 1999. Compania olandeză, înfiinţată în 1927, deţine peste 45 de şantiere navale, şantiere de reparaţii şi companii în domeniul industriei navale din întreaga lume.

romanialibera.ro

dcp100168 · March 10, 2015

Damen Galaţi a ajuns la 2.536 de angajaţi

Ultima lansare a unei nave de capacitate mare în Şantierul Naval Damen din Galaţi a readus în atenţie activitatea susţinută în această societate gălăţeană cu patronat olandez. Pe o piaţă internaţională cu o concurenţă acerbă şi în pofida unei crizei manifeste a forţei de muncă în plan local, se pare că la SN Damen Galaţi lucrurile evoluează în bine.
Datele financiare intermediare făcute publice de companie la început de an atestă prognozele estimărilor făcute de managementul firmei, cel puţin în sectorul profitului realizat pe 2014. În ceea ce priveşte anul 2015, întreaga capacitate de producţie este ocupată, cu perspective bune de contractare şi pentru perioada 2016-2017, după cum se desprinde din informările oficiale. În aceste condiţii este de înţeles faptul că, în 2014, şantierul din Galaţi a înregistrat o creştere a numărului de personal de la 2.200 la 2.400, intenţia declarată a boardului fiind ca anul acesta să mai fie angajate alte aproximativ 150 de persoane. Pe moment, nivelul de personal atins este de 2.536 angajaţi. De altfel, numărul de persoane înregistrat de şantierul gălăţean reprezintă aproximativ un sfert din totalul angajaţilor contabilizaţi la nivel mondial de către Damen Shipyards Group.
monitoruldegalati.ro

dcp100168 · June 11, 2015

Profit de şapte milioane de euro pentru Şantierul Naval Damen

* Anul trecut, şantierul gălăţean a raportat o cifră de afaceri de 500 milioane de lei * Profitul net raportat a fost, totuşi, la jumătate faţă de 2013, influenţat de ciclul lung de producţie al navelor * În schimb, în 2014 s-au făcut 350 de noi angajări în şantierul naval

Şantierul Naval Damen Galaţi a înregistrat profit pentru al cincilea an consecutiv, pasa neagră prin care a trecut după izbucnirea crizei economice, în perioada 2008 – 2009, părând a fi definitiv depăşită. Ce-i drept, profitul net raportat în 2014 a fost, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor, cu puţin peste jumătatea celui din anul precedent. Mai exact, la o cifră de afaceri de 500 milioane de lei (aproximativ 112 milioane de euro), şantierul a obţinut anul trecut un profit net de 31,3 milioane de lei (adică peste 7 milioane de euro), faţă de un profit de 60,9 milioane de lei obţinut, în 2013, la o cifră de afaceri de 627 milioane de lei. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont de faptul că fluxurile de producţie în cazul unui şantier naval diferă foarte mult de cele ale unei companii obişnuite, iar de aici şi aparenta scădere a profitabilităţii şantierului naval gălăţean.

„Un lucru foarte important de care trebuie să se ţină cont când se analizează rezultatele şantierul naval este acela că are un ciclu lung de fabricaţie. Comanda pentru o navă poate fi primită, de exemplu, de anul trecut, dar ea să fie în execuţie anul acesta şi anul viitor, iar livrarea sau plăţile să se facă peste doi ani. Ceea ce putem spune cu certitudine este că şantierul naval gălăţean are în prezent o situaţie economică solidă, sustenabilă şi sperăm să ne consolidăm poziţiile şi în continuare”, a declarat pentru „Viaţa liberă” directorul de Afaceri Corporatiste al SN Damen Galaţi, Florin Spătaru.

Într-adevăr, dacă s-ar merge strict „pe cifre” s-ar constata, de exemplu, că în anul 2009, deşi cifra de afaceri a şantierului naval a fost de 439 milioane de lei, acest lucru nu a ferit compania de o pierdere de aproape 9 milioane de lei. Asta după ce, cu un an înainte, pe fondul prăbuşirii pieţelor, se înregistraseră pierderi de 42 milioane de lei. Din fericire, la vremea respectivă, prin regândirea întregului lanţ de producţie, Şantierul Naval Damen nu numai că a reuşit să revină pe „linia de plutire” şi să-şi recâştige competitivitatea, ci şi să obţină rezultate financiare din ce în ce mai bune. Astfel, în 2010 a înregistrat, la o cifră de afaceri de 354 milioane de lei, un profit net de 25,7 milioane de lei, în 2011 a rămas în zona pozitivă cu o cifră de afaceri de 273 milioane de lei şi un profit de 13,5 milioane de lei, iar în 2012 s-a atins la o cifră de afaceri de 322 milioane de lei un profit net de 35 milioane de lei. Anul 2013 a fost, însă, după cum am arătat deja, unul de excepţie ca rezultate financiare raportate.

Noi locuri de muncă pentru navalişti

Un „barometru” foarte bun pentru starea de sănătate a afacerilor şantierului naval este numărul de angajaţi. Dacă înainte de criză şantierul naval avea 3.200 de angajaţi, până în 2011 numărul salariaţilor s-a înjumătăţit. După această dată, însă, numărul angajaţilor a început să crească, iar acesta este un semn bun pentru şantierul naval, dat fiind faptul că în ultimii ani s-a mers pe principiul unei creşteri controlate atât a producţiei, cât şi a numărului de salariaţi. SN Damen Galaţi a angajat anual 200 – 300 de noi navalişti. Mai mult, s-a îngrijit de asigurarea unor resurse umane bine pregătite prin dezvoltarea propriului centru de formare profesională, dar şi prin încheierea unor parteneriate cu unităţile de învăţământ gălăţene. În 2014, şantierul naval a ajuns la un număr mediu de angajaţi de 2.333 de persoane, cu aproape 350 mai mulţi decât anul precedent. Şi în 2015 s-a păstrat trendul ascendent şi, potrivit datelor furnizate de companie, în prezent s-a ajuns la aproximativ 2.500 de angajaţi.

Punctul forte, navele specializate

Creşterea numărului de salariaţi s-a făcut odată cu consolidarea segmentelor de piaţă pe care SN Damen Galaţi le-a abordat. Date fiind atât aspectele concurenţiale într-o piaţă tot mai globalizată a industriei navale, cât şi segmentele cu cel mai mare potenţial, şantierul naval gălăţean s-a orientat în special spre construirea navelor specializate, mai pretenţioase ca şi execuţie, dar care au şi o valoare adăugată mai mare.

În 2014, în şantierul Damen Galaţi s-au lansat 27 de nave, acelaşi ritm urmând să fie păstrat şi în 2015. „Vom avea nave destinate platformelor petroliere, nave de patrulare, remorchere, avem şi aceste proiecte noi - Ropax Ferry, feriboturi destinate unui client canadian şi care deschide calea şantierului spre noi pieţe. Important este să ne păstrăm versatilitatea şi să fim capabili în continuare să abordă proiecte pe cât de complexe, pe atât de diverse”, a precizat directorul de Afaceri Corporatiste al SN Damen Galaţi, Florin Spătaru. Şantierul Naval Damen Galaţi rămâne aşadar, nu numai o „locomotivă” a economiei gălăţene, ci şi a întregului grup Damen.

În acest context, nu trebuie însă uitat că, deşi şantierul gălăţean rămâne „bijuteria coroanei” - cel mai important din cele 32 de şantiere navale pe care grupul olandez le deţine în toate colţurile lumii, atât în ceea ce priveşte accesul pe pieţe, cât şi în ceea ce priveşte expertiza şi sprijinul pentru derularea unor investiţii în noi capacităţi de producţie, colaborarea la nivel de grup a fost esenţială pentru ca şantierul naval gălăţean să-şi pună în valoare întregul potenţial.

viata-libera.ro

dcp100168 · August 19, 2015

Damen Galaţi profită de barilul ieftin şi îşi dublează afacerile

Constructorul de nave Damen Shipyards Galaţi, parte a grupului olandez Damen, a înregistrat în primele şase luni o cifră de afaceri de 2,2 ori mai mare comparativ cu intervalul similar al anului precedent, ajungând la un rulaj de 288 milioane de lei (aproape 65 mil. euro).

Compania spune că a fost avantajată de scăderea preţului bariului de ţiţei pe pieţele internaţionale, motiv pentru care comenzile de nave destinate industriei extractive de hidrocarburi au fost orientate doar către marii constructori.

„În acest an vom avea un număr de 27 de nave livrate, similar cu anul trecut“, arată reprezentanţii companiei, adaugând că pentru acest an capacitatea de încărcare este complet acoperită. În primele şase luni profitul şantierului naval a ajuns la circa 15 mil. lei (3,3 mil. euro), cu aproape 80% mai mare faţă de câştigul de 8,5 mil. lei din primele şase luni ale anului trecut.

Damen Shipyards Galaţi este una dintre primele cinci companii constructoare de nave din România, ale căror afaceri cumulate au fost anul trecut de 1,5 mld. lei (circa 350 mil. euro).

zf.ro

dcp100168 · May 18, 2016

Şantierul naval Damen Galaţi şi-a bugetat afaceri mai mari cu 40% în 2016. „Vom livra 32 de nave anul acesta“

Şantierul naval Damen Shipyards Galaţi, controlat de compania olandeză Damen Group, şi-a bugetat investiţii de 38 de milioane de lei (circa 9 mil. euro) în acest an, dublu faţă de nivelul de anul anterior, potrivit oficialilor companiei. Constructorul de nave estimează o cifră de afaceri de 652 mil. lei (148 mil. euro) pentru anul acesta, în creştere cu 39% faţă de anul anterior. În 2015, şantierul naval din Galaţi a finalizat cu afaceri de 469 de milioane de lei (106 mil. euro) şi un profit net de 24 de milioane de lei (5,5 mil. euro), arată datele transmise de companie către ZF.

„Anul acesta sunt prevăzute pentru livrare 32 de nave, dintre care nave mari (offshore), dar şi diferite tipuri de remorchere, doc modular. Anul trecut, şantierul nostru a livrat 25 de nave“, au transmis către ZF oficialii companiei. La începutul acestui an, Damen Galaţi a livrat o navă care conectează cabluri electrice pe fundul mării către gigantul Maersk, un grup activ în transportul naval, logistică şi în sectorul de petrol şi gaze. Nava este dezvoltată atât pentru transport, cât şi pentru instalaţii offshore şi are o lungime de 138 de metri şi o lăţime de 27,5 metri.

zf.ro

dcp100168 · June 21, 2016

Industria navală românească răsuflă uşurată: "În sfârşit, am scăpat de criză!"

Industriei navale româneşti i-au trebuit şapte ani să revină la nivelul veniturilor realizate în 2008, ultimul an de creştere dinaintea recentei crize economice. Datele de bilanţ financiar publicate de Ministerul de Finanţe arată că, pe ansamblu, primele opt şantiere navale ale ţării au înregistrat, în 2015, venituri de 4.405.408.750 de lei (1.099.784.993 de dolari), cu 4,53% peste nivelul atins în 2008. 2015 a fost cel mai bun an pentru industria navală naţională, de la declanşarea crizei, faţă de 2014 înregistrându-se un salt al veniturilor de 37,28%. Din plutonul companiilor care au raportat creşteri ale veniturilor, comparativ cu anul precedent, fac parte: Daewoo Mangalia Heavy Industries (+112%), Şantierul Naval Constanţa (+82,50%) şi Severnav (+20,84%). La polul opus se situează: Vard SA Brăila (-42,52%), Şantierul Naval Orşova (-20,88%) Vard SA Tulcea (-13,70%), Shipyard A.T.G. Giurgiu (-10,74%) şi Şantierul Naval Damen Galaţi (-10,45%).

Pe timpul crizei economice, şantierele navale şi-au redimensionat cheltuielile şi forţa de muncă, pentru a supravieţui. Unele dintre ele au renunţat la lucrul cu subcontractori şi au recurs la concedieri, altele au recurs la furnizorii de forţă de muncă mai ieftină decât angajaţii proprii. Sunt şi cazuri în care o parte dintre lucrători au fost preluaţi de firme satelit, specializate în furnizarea de forţă de muncă mai puţin costisitoare. În 2008, cele opt şantiere navale nominalizate raportau un număr mediu de 17.695 lucrători (care include numai angajaţii proprii). De atunci şi până în 2015, ele au pierdut 5.453 locuri de muncă, respectiv 30,82% din numărul iniţial. Astfel că, în 2015, numărul mediu al lucrătorilor a ajuns la 12.242 persoane. Totuşi, în 2015, pe ansamblul industriei, s-a înregistrat o schimbare de direcţie în dinamica forţei de muncă, având loc o creştere de 343 de locuri de muncă, respectiv 2,88%, faţă de anul precedent. Patru unităţi au raportat un număr mediu de angajaţi mai mare: Damen Galaţi (+178 persoane), SNC (+174 persoane), Severnav (+64 persoane) şi DMHI (+11 persoane). În schimb, alte patru şi-au redus personalul astfel: Vard Brăila (-238 persoane), Vard Tulcea (-186 persoane), SN Orşova (-36 persoane) şi Shipyard A.T.G. Giurgiu (-21 persoane).

Odată cu relansarea activităţii, gradul de îndatorare al industriei navale a început să crească din nou. La sfârşitul anului 2008, cele opt şantiere navale analizate aveau datorii (cele mai multe la bănci) în valoare de 5.163.134.735 lei. La finele lui 2015, datoria totală a ajuns la 6.456.123.556 lei, fiind cu 25,04% mai mare decât în 2008. Trebuie precizat că o cotă de 80,18% din volumul ei (respectiv 5.176.887.405 lei) era în contul companiei DMHI.

În 2008, toate şantierele navale aveau comenzi până peste cap, aşa că multe dintre ele îşi permiteau să consume mai mult decât produceau, cu gândul că vor recupera pe parcurs. La finele acelui an, dintre cele opt şantiere navale, doar trei au raportat profit: SNC, SN Orşova şi Shipyard A.T.G. Giurgiu. Pe ansamblu, industria navală românească avea o pierdere brută de 574.929.903 lei. În perioada care a urmat, s-au petrecut câteva răsturnări de situaţie. Anul 2015 s-a încheiat cu o pierdere brută totală de 460.759.996 lei, mai mică cu 19,86%, faţă de 2008, şi cu 29,08%, faţă de 2014. Analiza de detaliu arată că doar două unităţi au raportat rezultate financiare negative, celelalte şase şantiere navale fiind pe profit.

Situaţia companiei DMHI este cea mai critică. În 12 din ultimii 17 ani, ea a încheiat bilanţul financiar-contabil pe minus. În 2015, compania a raportat o pierdere brută de 515.130.154 lei (128.599.284 dolari). Pe minus a încheiat anul şi Vard Tulcea, cu o pierdere de 23.061.991 lei. La polul opus se situează SNC, care a raportat un profit de 29.094.981 lei, de 3,4 ori mai mare decât în anul 2014. Este urmat de Damen Galaţi (28.078.525 lei), Shipyard A.T.G. Giurgiu (16.592.365 lei), Severnav (1.949.416 lei), Vard Brăila (1.125.964 lei) şi SN Orşova (590.898 lei).

Din 2008 şi până în 2015, cea mai spectaculoasă evoluţie a avut-o productivitatea muncii (exprimată prin raportul dintre venituri şi numărul mediu de angajaţi), semn că cele mai multe dintre şantierele navale au învăţat lecţia crizei economice. Dacă în 2008, productivitatea a fost de 238.177 lei pe persoană, în 2015 a ajuns la 527.374 lei pe persoană, creşterea fiind de 2,21 ori. Cea mai mare productivitate (în principal, datorită utilizării într-o mare măsură a forţei de muncă externe) o are DMHI (1.018.385 lei pe persoană). Este urmată de: SNC (609.536 lei/persoană), Damen Galaţi (230.541 lei/persoană), Vard Tulcea (180.880 lei/persoană), Shipyard A.T.G. Giurgiu (175.903 lei/persoană), Severnav (127.061 lei/persoană), SN Orşova (115.901 lei/persoană) şi Vard Brăila (111.386 lei/persoană).

cugetliber.ro

dcp100168 · August 17, 2016

Șantierul naval Damen Galați a transferat investitorului olandez, sub formă de dividende, aproape 19 milioane lei

Șantierul naval Damen Galați, controlat de compania olandeză Damen Group, a transferat investitorului, sub formă de dividende, aproximativ 19 milioane de lei. Olandezii dețin 99% din acțiuni, restul fiind în posesia a două persoane fizice.

Compania a raportat, pentru exercițiul financiar 2015, un profit brut de 28 de milioane de lei.

Pentru cele 12,8 milioane de acțiuni deținute la Șantierul Naval din Galați, compania olandeză a primit un dividend brut de 1,46 lei/titlu.

Șantierul Naval Galați a fost cedat de stat către Damen Shipyard Group în 1999, fiind cel mai mare la nivelul grupului olandez, din cele 35 de șantiere controlate la nivel internațional.

profit.ro

dcp100168 · March 7, 2017

Şantierul naval Damen Galaţi a ajuns la afaceri de 122 mil. euro anul trecut după ce a livrat 24 de nave

Şantierul din Galaţi are 2.250 de angajaţi, la care se adaugă în jur de 65 de elevi în formare, al căror program de pregătire profesională va continua pe întreg parcursul anului 2017 corelat cu portofoliul de comenzi al constructorului.

Şantierul Naval Damen Galaţi, controlat de compania olandeză Damen Group, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 122 de milioane de euro, în creştere cu circa 16% faţă de anul precedent, conform calculelor ZF pe baza informaţiilor furnizate de companie. "Evoluţia cifrei de afaceri se datorează în primul rand tipologiei navelor din portofoliul nostru de comenzi şi gradului diferit de complexitate şi tehnologizare, marea majoritate a navelor construite la Galaţi fiind prototipuri. Pentru anul în curs, cifra de afaceri se va înscrie în acelaşi parcurs pozitiv", a declarat pentru ZF Florin Spătaru, director resurse umane & afaceri corporatiste al companiei.

Astfel, cifra de afaceri a Şantierului Naval Damen Galaţi a revenit pe plus după ce în 2015 businessul companiei a scăzut uşor. În 2015, profitul net al companiei s-a situat la 5,5 milioane de euro, conform datelor de pe mfinante.ro.

Anul trecut, constructorul a livrat 24 de nave, nivel care nu iese din peisajul normal al fiecărui an. În medie, 25 de nave sunt livrate anual de şantier, acesta fiind şi obiectivul Damen pentru anul acesta.

zf.ro

Sign In

Damen Galaţi a revenit pe plus, după trei ani cu pierderi

Recommended Posts

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

Create an account or sign in to comment

Create an account

Sign in

Browse

Activity

Important Information