Sari la conținut

Ultimii din Europa în funcţie de accesul la internet


dcp100168

Postare recomandata

Românii folosesc cel mai puţin internetul, potrivit unui raport al Comisiei Europene

Aproape 70 la sută dintre români nu sunt conectaţi la internet şi peste jumătate dintre cei care au internet folosesc conexiune de viteză redusă, arată un raport al Comisiei Europene despre progresul societăţii informaţionale, România ocupând ultimul loc în acest clasament. Potrivit raportului anual privind progresul tehnologiei informaţiei şi comunicării (ICT), în 2007 internetul a atras aproape 40 de milioane de noi utilizatori regulaţi în UE, ajungându-se la un număr total de 250 de milioane de europeni, utilizatori frecvenţi de internet. În ciuda progresului înregistrat, 40 la sută din populaţia Uniunii Europene nu a folosit niciodată internetul. Astfel, 69 la sută dintre români sunt offline, iar bulgarii şi grecii ocupă şi ei ultimele locuri din top la acest capitol, cu 65, respectiv, 62 la sută, în comparaţie cu Danemarca sau Olanda unde doar 13 la sută nu au acces la internet. Peste jumătate dintre europeni folosesc regulat internetul, 80 la sută dintre aceştia au conexiuni de bandă largă şi 60 la sută dintre serviciile publice din Uniunea Europeană sunt disponibile integral pe internet. Două treimi din şcoli şi jumătate dintre medici folosesc internetul de mare viteză datorită unei răspândiri puternice a internetului de bandă largă în Europa. În 2007, în 16 ţări peste jumătate din populaţie a utilizat regulat internetul. În Danemarca, Olanda şi Norvegia aproape toată populaţia adultă foloseşte internetul regulat, în comparaţie cu România unde doar 20 la sută sunt utilizatori regulaţi de internet. Raportul arată că nici în Bulgaria, Italia sau Portugalia oamenii nu folosesc internetul regulat. Concluzia raportului a fost că cele mai dezvoltate ţări la ora actuală din perspectiva utilizării şi infrastructurii internetului sunt Danemarca, Finlanda, Islanda, Olanda, Norvegia, Suedia, Austria, Belgia şi Germania, iar cele mai slab dezvoltate sunt Bulgaria, Cipru, Grecia, Polonia şi România, îna cazul acestora, peste 75 la sută din indicatori fiind sub media UE.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 1 month later...

Totusi trebuie sa luam in calcul faptul ca Danemarca, Finlanda, Islanda, Olanda, Norvegia, Suedia, si Marea Britanie au fost membre NATO si in anii 70-80 armata americana prin intermediul programului ARPANET si-a extins reteaua in N-W Europei. Desi dupa 1989 reteaua si-a pierdut caracterul strict militar(ARPA chiar s-a retras si a construit o retea paralela) reteaua a fost "orientata in prima faza catre universitati si corporatii potente financiar iar mai apoi catre utilizatorii rezidentiali. Desi nici Armata Romana n-a fost straina de genul acesta de programe ele nu au ajuns niciodata sa "transpire" in viata civila(Romania este a 5-a tara care a creat un computer dupa idee proprie si tot cam a 5-a care si-a creat o unitate de lupta "cibernetica" in 1979). Practic operatorii IT din Romania s-au nascut prin '95 iar primele conexiuni de mare viteza au aparut prin 2002 cu modemurile lancity care suportau chiar 128MB/s. Astazi vitezele sunt de zeci de ori mai mari facand orice francez sau olandez sa paleasca de invidie.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 6 months later...

Mai nou un comunicat E.U. spune ca in 2008 Romania a cunoscut cea mai mare crestere procentuala a conexiunilor de banda larga; numai in 2008 s-au facut conexiuni in Romania mai multe decat detine Bruxellesul in total(aici ma refer la bucle locale), fara sa mai luam in calcul numarul conexiunilor mobile care au fost create...

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Creați un cont sau conectați-vă pentru a comenta

Trebuie să fiți membru al comunității pentru a putea adăuga comentarii.

Creează un cont

Înregistrează-te în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un cont nou

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații importante

Pentru a personaliza conţinutul şi pentru a asigura o experienţă de utilizare sigură, folosim module cookies. Dacă folosiți acest site, ne permiteți să colectam informații prin intermediul modulelor cookie. Puteți modifica setările cookie-urilor. Prin continuarea navigării pe acest site confirmați acceptarea utilizării fișierelor cookie conform Politicii de utilizare a cookie.