Jump to content

"La mulţi ani" miilor de gălăţeni cu nume de floare


dcp100168

Recommended Posts

Creştinii ortodocşi sărbătoresc duminică Floriile

Creştinii ortodocşi sărbătoresc, duminică, cu o săptămână înainte de Paşte, Floriile, ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind aclamat de discipolii lui şi locuitorii oraşului.

Tot duminică, în Biserica Ortodoxă Română va fi săvârşită şi slujba Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă, pentru că în acest an sărbătoarea cade în Săptămâna Patimilor. "Deoarece anul acesta ziua de sărbătorire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă (23 aprilie), cade miercuri în Săptămâna Patimilor, conform rânduielilor liturgice, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a aprobat, la propunerea Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ca slujba Sfântului Gheorghe să fie oficiată împreună cu slujba praznicului Intrării Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor)", a anunţat putătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

În duminica a şasea din Sfântul şi Marele Post, cunoscută în popor şi sub numele de Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Intrarea triumfală a Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim. Floriile înseamnă primul praznic împărătesc, numit şi Duminica Stâlparilor (popular Florii sau Flurii). Prăznuirea se face numai duminica, la fel ca Paştele. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a vegetaţiei. Duminica Floriilor este precedată de sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Mântuitorul Isus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitorul, la intrarea în Ierusalim.

Prescripţiile iudaice prevedeau ca fiecare evreu să meargă măcar o dată pe an la Templul din Ierusalim pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu. Venirea lui Iisus cu o săptămână înainte de patimile Sale şi de Învierea Sa din morţi a fost un eveniment mult aşteptat, fiind profeţit cu mai bine de patru sute de ani înainte de către sfântul proroc Zaharia prin cuvintele "Bucură-te foarte fiica Sionului, veseleşte-te fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine drept şi biruitor, smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei".

Sfintele Evanghelii relatează faptul că Apostolii au întins hainele lor pe asin, pe ele şezând Mântuitorul în timpul acestei procesiuni. Acest gest a fost interpretat de Sfinţii Părinţi ca fiind mărturisirea faptului că învăţătura Apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pământ. Hainele Sfinţilor Apostoli simbolizează noua haină pe care o îmbracă oamenii, haina Sfântului Botez.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului care l-a întâmpinat pe Mântuitorul cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, prin rugăciune şi stropirea cu agheasmă, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

De Florii, atenţia comunităţii tradiţionale era îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renaşterea vegetaţiei. De fapt, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a Intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă "de ursită", astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor cunoscute la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli.

De asemenea, fiind praznic împărătesc, Sfânta Biserică a rânduit ca în această zi să fie dezlegare la peşte, vin şi untdelemn. Pentru creştini, peştele (ihtios în greacă) este un simbol hristic, de mare însemnătate pentru comunităţile creştinilor din primele secole.

Intrarea Mântuitorului în Ierusalim prefigurează demnitatea împărătească a lui Iisus Hristos, care vine călare pe asin. Însuşi Dumnezeu ne dă exemplu de smerenie şi se descoperă ca Împărat al Păcii, al unei Împărăţii care nu aparţine lumii acesteia şi nu se conduce după legile ei.

Ierusalimul a fost pentru poporul iudeu centrul spiritual. Aflaţi sub robie romană, iudeii aşteptau cu nerăbdare venirea unui eliberator. De aceea, Intrarea lui Iisus în Ierusalim a fost văzută ca o şansă de eliberare. Pentru creştinii-ortodocşi, Ierusalimul ceresc sau tronul lui Dumnezeu este Împărăţia Cerurilor deschisă spre a fi moştenită de cei care îmbracă haina Sfântului Botez şi îl primesc pe Hristos în inimile lor.

Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrând în oraş călare pe un măgar întâlnindu-se frecvent în pictură.

Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi. Adaptările se datorează condiţiilor diferite în care trăiesc popoarele, dar esenţa vegetală este aceeaşi.

Aproape 1,4 milioane de români îşi serbează ziua numelui

Aproape 1,4 milioane de români cu nume de flori sunt sărbătoriţi, duminică, de Florii, când se celebrează ziua în care Isus Hristos a intrat în Ierusalim. Dintre românii cu prenume de flori, 762.000 sunt femei şi 623.000 sunt bărbaţi. Dintre aceştia, 447.410 bărbaţi şi 299.427 femei poartă numele de Florin, Florina sau derivate ale acestora - Florentin, Florian, Florea, Florinel, Florica, Floriana, Florentina -, restul purtând nume de flori - Bujor, Crin, Crina, Narcis, Narcisa, Lăcrămioara, Camelia, Anemona, Iris, se arată într-un comunicat al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Cele mai frecvente prenume sărbătorite în această zi sunt Florin (319.261), Viorel (149.027), Florian (55.112) pentru bărbaţi şi Viorica (152.442), Florentina (121.993), Florica (97.221) pentru femei.

Peste 20.000 de gălăţeni poartă nume de flori

Este ziua florilor, este ziua ta, a ei sau a lui, a tuturor celor care poartă nume de flori sau a celor care îndrăgesc aceste daruri minunate ale naturii. Şi ce poate fi oare mai frumos decât să porţi un nume de floare?! Să ai privilegiul de a te numi Florin ori Florentina, Camelia, Viorel, Narcis ori Bobocel, Viorica, Lăcrămioara ori Crăiţa� Curiozitatea noastră, de a afla câţi gălăţeni îşi sărbătoresc numele, de Florii, a fost pe deplin răsplătită, fiindcă am aflat, cu uimire - mulţumită sprijinului oferit de Serviciul Judeţean Comunitar de Evidenţă a Persoanei Galaţi - că peste 20.000 de gălăţeni poartă nume de flori!

Ei bine, deşi poate vă este greu să credeţi, în judeţul nostru sunt 3.671 de persoane cu numele de Florin, 1.287 de Florentine, 3.482 de reprezentante ale sexului frumos răspund la numele de Viorica, iar Gherghine sunt... aproape 2.300! Şi, pentru că flori sunt multe, care de care mai frumoase, gingaşe şi cu parfum îmbietor, nici lista cu nume de flori nu se opreşte aici� În Galaţi sunt 1.308 de Lăcrămioare, 145 de persoane poartă numele de Trandafira, alte 392 - numele de Crina, iar Margarete au ieşit la numărătoare 1.462! Narcis pare un nume mai rar întâlnit, cu toate acestea, în Galaţi, 684 de bărbaţi se numesc astfel! Să revenim la femeile‑flori, şi să mai spunem că 38 de doamne‑domnişoare poartă numele de Iris, 2.712 de Violeta, 2103 de Camelia şi 87 de Garofiţa! Cu numele de Dalia sunt doar 52 de gălăţence, Romaniţa - 4, Iasmina - 45, iar în buchetul numelor‑floare sunt prinse doar opt Anemone, Roze avem 222 (!), Brânduşe - 86, iar Hortensii - numai patru!

Să nu‑i neglijăm însă pe bărbaţii cu nume de floare, şi să mai spunem că 202 gălăţeni sunt "Mugurel", 63 poartă numele de Ghiocel, iar cu numele de Viorel - atenţie, doamnelor şi domnilor! - sunt 6.046 de persoane! Şi, dacă e să trecem de la o extremă la alta, să mai spunem că, în Galaţi, doar un singur bărbat poartă numele de Bobocel, pe care culmea, îl cunosc şi eu, deoarece am fost colegi de şcoală! Şi, ca să existe o compensaţie, Bobocel se mai numeşte şi Viorel (unde se înregistrează recordul la bărbaţi cu nume de floare!)! Practic, Bobocel‑Viorel se poate lăuda că poartă un nume unic în Galaţi, dar şi unul unde este cea mai mare "bătaie"! Tuturor le spunem "La mulţi ani!" - atât din partea noastră cât şi a Serviciului Judeţean de Evidenţă a Persoanei şi a Consiliului Judeţului Galaţi - cu urarea să aibă cea mai frumoasă primăvară! Să ne trăiţi, florilor�

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23603

Link to comment
Share on other sites

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.