Jump to content

Judeţul Galaţi are cele mai puţine păduri din ţară


dcp100168
 Share

Recommended Posts

La Buciumeni

MASACRUL PĂDURII A FOST STOPAT

* În locul urletelor de drujbă, ciripit de păsărele * De câteva luni, toate exploatările forestiere a fost oprite

După mai bine de zece ani de controverse, scandaluri şi "fitile", masacrul ecologic din pădurea de la Buciumeni a fost oprit. Din câte am aflat de la Petrache Năstase, primarul de la Buciumeni, în ultimele patru‑cinci luni nu au ieşit maşini cu lemne din pădure decât ocazional, după ce, în urmă cu un an, zona era "survolată" zilnic de 30‑40 de camioane încărcate cu buşteni. "Mai sunt o serie de tăieri de întreţinere a pădurii, dar tăierile masive, în ras, au încetat", ne‑a declarat primarul.

Într‑adevăr, cu prilejul vizitei noastre în pădure ne‑am convins că situaţia este incomparabil mai bună acum. Dacă în urmă cu 1‑2‑3 ani locul era dominat de urletele drujbelor şi de zgomotul motoarelor de camion turate la maximum, acum se aud doar păsările: mierla, cucul, privighetoarea... La parcelele de pădure aflate în concesiunea lui Marcel Cosor (cel care tăia într‑o veselie acum doi ani) este, de asemenea, linişte. Se vede clar că nu s‑au mai tăiat copaci de câteva luni. Există şi o explicaţie: autorităţile au contestat actele de proprietate asupra pădurii şi actele de concesiune, aşa că omul de afaceri şi‑a domolit brusc pornirile de "killer" al codrului secular.

O problemă a mai rămas cu hoţii de lemne, dar nu mai vorbim de bandele organizate din trecut, ci de amărăştenii din satele vrâncene învecinate. Însă ăştia fură cu căruţa (şi numai iarna, ca să aibă ce pune‑n sobă), nu cu zeci de camioane, cum procedau în anii trecuţi bandele de traficanţi de cherestea. Chiar şi pe porţiunile unde s‑a tăiat clandestin, "în ras", în ultimii ani pădurea revine la viaţă, lăstărişul fiind acum des ca peria. Una peste alta, la Buciumeni, masacrul a încetat. Să dea Domnul să nu mai înceapă niciodată!

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24275

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Jaf în pădurile gălăţene

» Desi jefuirea padurilor Galatiului a atins cote alarmante, in majoritatea dosarelor penale pentru furturi de padure infractorii scapa cu NUP (neinceperea urmaririi penale) » Media suprafetelor retrocedate in baza Legii 18 din 1991 in judetul Galati, este de 0,2 ha pentru un proprietar iar aceasta faramitare a proprietatilor este una din cauzele jafului.

Mii de hectare de padure din judetul Galati au fost distruse de drujbele si topoarele hotilor, in prezent fiind afectata de taierile ilegale si bracuiri

o suprafata de 8.565 de hectare. Conform statisticilor, din suprafata judetului Galati, de 446.600 hectare, 8,3% este acoperita de paduri. Asta inseamna 37.255 ha de hectare. Dintre acestea, 14.362 de hectare sunt paduri retrocedate fostilor proprietari, restul fiind in administrarea statului sau a unor societati comerciale. Din padurile retrocedate, mai mult de jumatate, adica 8.565 de hectare, au fost distruse de hoti, In consecinta, aproape un sfert din padurile din judetul Galati mai exista doar pe hartie.

Conform sefului Directiei Silvice Galati, Corneliu Anghel, principalele cauze ale acestui dezastru sunt faramitarea proprietatilor si faptul ca acestea nu sunt pazite. Spre exemplu, in judetul Galati, la retrocedarile de suprafete de padure in baza celor trei legi ale fondului funciar (Legea 18 din 1991, Legea 1 din anul 2000 si Legea 247 din 2005), suprafata medie retrocedata unui proprietar a fost de la 0,2 ha in cazul Legii 18, de 1,69 hectare in baza Legii 1 si de 19,85 ha in cazul Legii 247. Conform directorului Corneliu Anghel, au fost situatii in care unui proprietar i-a revenit o suprafata de padure cu latimea de 1,6 metri!

Cele mai afectate de atacurile hotilor sunt padurile din nord-estul judetului, zona cea mai saraca din judet. Cel mai spectaculos jaf de padure a fost cel din Padurea Miroasa, aflata pe dealurile dintre localitatile Beresti si Balabanesti, la granita dintre judetele Galati si Vaslui. Incepand din noiembrie 2006, hotii de padure din 5 sate, Radesti, Cruceanu si Balabanesti, din judetul Galati si Docaneasa si Grivita, din Vaslui, au lucrat la scara industriala. Au fost rase de pe suprafata pamantului aproximativ 60 ha de padure. Conform localnicilor, au fost zile in care aici lucrau la defrisarea padurii 120 de hoti, inarmati cu drujbe si topoare si 50-60 de carute trase de cai, autoutilitare de teren cu remorca sau telegute trase de magari.

Statistica actiunilor de stopare a furturilor este descurajatoare. Conform sefului Serviciului de Paza si Ordine din cadrul IPJ Galati, comisarul-sef Ion Sterian, din 59 dosare penale pentru furt de padure, in 12 sunt "autori necunoscuti", in trei dosare cei care au fost prinsi la furat au fost scosi de sub urmarirea penala, iar in 43 de dosare s-a dat solutie de neincepere a urmaririi penale. Numai sapte infractori vor ajunge in fata instantei. Conform directorului Agentiei de Mediu Galati, Mihai Turcu, "organele de politie nu sunt suficient de exigente cu cei care fura". Lipsa unor cazuri de pedepsire drastica a celor vinovati de distrugerea padurii nu face decat sa ii incurajeze pe hoti.

http://www.romanialibera.ro/a139752/jaf ... atene.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Drujbele hoţilor atacă pădurile proprietarilor săraci

» Cele 1.300 hectare de padure retrocedate mostenitorilor generalului Eremia Grigorescu au scapat neatinse de drujbele hotilor » Padurile micilor proprietari sunt decimate de hoti.

Excesiva fragmentare a suprafetelor de padure retrocedate fostilor proprietari prin Legea 18/1991 si Legea 1/2000 este una dintre cauzele principale ale furturilor de padure. Nu acelasi lucru se poate spune in cazul marilor suprafete de padure retrocedate in baza Legii 247/2005, care sunt mai usor de pazit si administrat. In judetul Galati, suprafata medie a unei proprietati retrocedate prin cele trei legi a fost de 0,2 ha in cazul Legii 18/1991, 1,69 ha in cazul Legii 1/2000 si de 19,85 ha in cazul Legii 247/2005. In cazul retrocedarilor la Legea 18/1991 s-a ajuns in situatia ca, spre exemplu, o suprafata de padure primita de un proprietar sa aiba latimea de 1,6 metri si lungimea de peste 200 de metri. "Configuratia" a fost dictata de posibilitatea ca fiecare proprietar al unei suprafete din padurea respectiva sa aiba acces liber la suprafata pe care o detine, dar astfel de proprietati nu pot fi nici bine pazite si nici bine administrate, daca proprietarii nu se asociaza. Si cum noii proprietarii nu si-au rezolvat problemele de succesiune, iar, de multe ori, la o suprafata mica de padure sunt mai multi mostenitori, aceste proprietati sunt cele mai vulnerabile la drujbele si topoarele hotilor de lemne. De cele mai multe ori, saracia este una din cauzele acestei situatii, pentru ca oamenii nu au bani pentru plata taxelor.

Mii de hectare nepazite

Din cele 15.811 ha de padure retrocedate fostilor proprietari, au fost predate Directiei Silvice Romsilva Galati, pentru paza si administrare, numai 9.144 ha. In cazul retrocedarilor prin Legea 18, in judetul Galati au fost distruse prin taieri ilegale si bracuiri padurile de pe toate cele 8.565 ha de padure, in timp ce in cazul marilor suprafete de padure, retrocedate in baza Legii 247/2005, arborii au scapat neatinsi de drujbele hotilor, pentru ca padurile au fost predate spre paza la Romsilva. Intr-o astfel de situatie este cea mai mare proprietate de padure din judetul Galati, cea retrocedata mostenitorilor generalului Eremia Grigorescu, cel care a comandat armatele romane in batalia de la Marasesti. Mostenitorilor generalului le-au fost retrocedate aproximativ 1.300 de hectare de padure, pe teritoriul a doua ocoale silvice, Ocolul Slvic Hanu Conachi si Ocolul Silvic Tecuci, in zona localitatilor Ivesti si Umbraresti. In special padurile din zona satului Torcesti sunt paduri de stejar secular. Noul proprietar, care locuieste la Paris, a predat padurea spre paza si administrare la Romsilva Galati, iar ulterior a vandut-o. "Dupa validare si predarea padurii noului proprietar, a fost lasata in paza la Directia Silvica, dupa care padurea a fost vanduta la o firma, Scolopax, cu sediul in Bran. Cu aceasta firma aveam, de asemenea, contract de paza si o colaborare foarte buna, in ceea ce priveste modul in care noi pazim padurea, iar dumnealor se achita de plata contractului", a declarat directorul Romsilva Galati, Corneliu Anghel.

O alta mare proprietate, cea revendicata in comuna Suceveni de mostenitorii boierului Bolnavu, cel care a avut in stapanire terenurile dintre Prut si localitatea Baneasa, este deocamdata disputata in instanta. "Suntem in proces, pentru ca dansii nu prezinta, pentru suprafata respectiva, documente din perioada 1945/1948. Ei solicita sapte sute si ceva de hectare, dar noi nici nu avem atata padure pe raza comunei Suceveni. Dumnealor si-au adus expert, noi ne-am adus expert si instanta va pune aceste expertize cap la cap si va hotara", a declarat directorul Romsilva Galati.

http://www.romanialibera.ro/a144334/dru ... araci.html

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Ucigaşii de păduri

* Banda lui F., pe mâna lui Stratica * Cantitatea de arbori tăiaţi clandestin, 9-10 metri cubi * Poliţiştii şi pădurarul Hurduc au urmărit RABA până la depozitul lui Andone, de la Căzăneşti-Tg. Bujor *

Duminica trecută, după-amiază, agenţii postului de poliţie Bereşti-Meria şi pădurarul Neculai Hurduc, de la Cantonul Silvic nr.15, au dat o grea lovitură bandei de hoţi din Băneasa, a lui F., specializată în furturi de material lemnos. La ora 12.00, infractorii se aflau în pădurile din extravilanul satului Balinteşti, în punctul „Arcaşi”. Cu drujbele asupra lor, pregătiţi să doboare arbori. Grup periculos. Şeful bandei, cu verdictele – „Jos cu salcâmul ăsta, şi cu ăsta, şi cu ăsta”. Unii, la retezat, iar alţii, cu securile, la curăţat trunchiurile. Cuvintele de ordine: „Nu tăiaţi decât salcâmii buni pentru construcţii!”.

Ca mijloc de transport, o RABA de 12 tone. La încărcat, şase bărbaţi. O singură pauză de masă, în care s-a mâncat şi s-a băut. Numărul de înmatriculare al maşinii, GL-O1NVU. La parbriz, o plăcuţă cu un singur cuvânt scris pe ea, vizibil de la distanţă – „Mihai”. La volanul autocamionului, automat trebuia să se afle un Mihai, şi aşa a şi fost - Mihai Damaschin, de la Bujoru. Cantitatea de lemne furate, 9-10 mc. Au fost transportate, cu piciorul ţinut pe acceleraţie, respectându-se regulile de bază ale clandestinităţii, la depozitul de combustibil solid din Tg. Bujor, de la Căzăneşti (lângă trecerea peste calea ferată). Itinerarul: Valea Bănesei – drumul de pe deasupra Jorăştilor – depozitul lui Andone. RABA, filmată cu telefonul mobil de pădurarul Hurduc în timpul operaţiunii de încărcare.

Era ora 20.10 când s-a zăvorât, după ea, poarta depozitului. Ziua de muncă a şoferului avea să fie prelungită cu câteva ore de către agenţii de la Poliţia Bereşti-Meria şi o grupă de jandarmi. Descinşi cu toţii la Căzăneşti, plus pădurarul, au răsturnat calculele grupului de infractori. Motorul maşinii, fierbinte. Pe câteva trunchiuri de salcâmi, frunze verzi.

Nu s-a putut „trata” în niciun fel cu oamenii legii de la Bereşti-Meria. Maşina, aşa încărcată cum era, a fost adusă la postul de poliţie comandat de Eugen Stratica. Parcată în faţa primăriei, a fost ţinută sub supraveghere toată noaptea. Una dintre roţi avea, ieri dimineaţă, cauciucul slăbit din cauza greutăţii salcâmilor.

La locul unde au „bâzâit” drujbele, tabloul este dezolant. Cioate, material secundar rămas după incursiunea ce l-a avut la comandă pe tartorul din Băneasa, ucigaşul de păduri. Intervenţia Poliţiei Bereşti-Meria, un succes indiscutabil. Intraţi, de ieri, pe mâna subofiţerului Eugen Stratica, hoţii se simt înghesuiţi.

La Parchetul Tg. Bujor, banditul nr.1 din mahalaua Slobozia, din Băneasa, l-ar fi asigurat pe unul dintre tăietori că intră ca la el acasă. Îl rog să mă scuze, dar nu-l cred, se laudă. Stratica, în schimb, îi dă fiori cumpliţi: „Mai bine să mă stoarcă zece procurori decât să fiu luat la întrebări de Stratica”.

Să vedem ce se va întâmpla, inclusiv cu RABA folosită la săvârşirea infracţiunii. Normal ar fi să fie confiscată…

http://www.viata-libera.ro/articol-Ucig ... i___2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Hoardele de hoţi au distrus pădurile din judeţul Galaţi

* Proprietarii de păduri nu doresc să încheie contracte de pază cu Direcţia Silvică

Brambureala juridică cauzată de legile retrocedării a făcut ca mii de gălăţeni să abandoneze parcele de pădure pe care deveniseră proprietari. În momentul de faţă judeţul Galaţi ocupă unul din ultimele locuri la nivel naţional în ceea ce priveşte suprafaţa împădurită (8,3% din teritoriu). Media naţională este de 26,7%, iar cea europeană se situează la 31%. „Pentru a putea să ajungem la nivelul mediei europene, ne trebuie două milioane de hectare şi 25 de ani”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi, Gheorghe Luca. Cauza principală a acestui dezastru ecologic îl reprezintă retrocedările făcute în baza legilor 18/1991, 1/2000 şi 247/2005. Cu acest temei legal, pădurile au fost fărămiţate şi s-a creat situaţia inacceptabilă ca la noi în judeţ, să existe 29.000 de proprietari. Peste 7.500 de gălăţeni au primit parcele de pădure cuprinse între 1 şi 10 hectare, iar reprezentanţii Direcţiei Silvice nu au reuşit să se deplaseze în teren cu toţi solicitanţii de retrocedare pentru identificarea amplasamentelor. S-a ajuns astfel în situaţia ca majoritatea proprietarilor să renunţe la suprafeţele de pădure la care aveau dreptul întrucât nu ştiau unde sunt localizate. Alţii au renunţat la pădure după ce au aflat că trebuie să suporte costurile lucrărilor de întreţinere şi pază ale arborilor.

Lupul paznic la oi

Proprietarii de păduri au avut surpriza să afle că nu au dobândit în instanţă şi dreptul de a tăia copacii de pe suprafeţele retrocedate. Tot ce pot face este să vândă lemnul provenit din resturile forestiere sau arborii pentru care personalul silvic şi-a dat acordul de tăiere. Majoritatea gălăţenilor care deţin păduri consideră că au dreptul să facă ce vor cu ceea ce le aparţine aşa că au ales să defrişeze pădurea încălcând legea. Asta în situaţiile în care n-au făcut-o înaintea lor hoţii. Unii dintre contravenienţi sunt trimişi să dea socoteală, dar instanţele de judecată le anulează amenzile pe motiv că sunt proprietarii pădurilor. În plus, la efectul dezastruos al defrişărilor necontrolate se adaugă modificările climaterice legate de încălzirea globală, dar şi neinspirata decizie a autorităţilor care impun plantarea salcâmilor şi plopilor, care cresc repede, dar nu au calităţile unor arbori precum teiul sau stejarul, al căror ciclu de creştere se situează între 60 şi 80 de ani.

http://www.adevarul.ro/articole/galati- ... alati.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Hoţi de lemne prinşi de poliţiştii de frontieră

Reprezentanţii Poliţiei de Frontieră Oancea au descoperit ieri o cantitate impresionantă de material lemnos în mai multe căruţe, pentru care cei patru bărbaţi care deţineau atelajele nu deţineau documente legale. Poliţiştii de frontieră au stabilit că cele patru persoane asupra cărora s-a găsit materialul lemnos locuiesc în comuna Oancea, judeţul Galaţi, şi au vârste cuprinse între 23 şi 38 ani şi transportau 81 de arbori tăiaţi dintr-o pădure aparţinând ANIF Galaţi fără a avea aprobare. "Întreaga cantitate de material lemnos, atelajele şi uneltele folosite la tăierea arborilor au fost indisponibilizate la sediul sectorului şi s-a întocmit adresă către Ocolul Silvic Galaţi în vederea stabilirii prejudiciului", a declaratMarcel Antohe, purtătorul de cuvânt al IJPF Galaţi. Cei patru bărbaţi s-au ales cu dosare penale pentru tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate şi furt de arbori.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galati-_Hoti_de_lemne_prinsi_de_politistii_de_frontiera_0_389361520.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Defrişări masive în pădurile gălăţene

Inspectorii silvici au înaintat procurorilor aproape 100 de sesizări penale, privind tăierea ilegală a peste 11.000 mc de lemn. Culmea, printre hoţi se numără şi proprietarii pădurilor. Aproape 30.000 de persoane deţin 15.051 de hectare de fond forestier în judeţ.

În momentul de faţă, Galaţiul ocupă unul din ultimele locuri din România în ceea ce priveşte suprafaţa împădurită, cu circa 37.000 de hectare de pădure, ceea ce reprezintă doar 8,3% din suprafaţa totală a judeţului. Din această suprafaţă, 15.051 de hectare au fost retrocedate micilor proprietari în baza legilor fondului funciar, fapt ce a condus la o fărâmiţare puternică a pădurilor. S-a ajuns ca acum să avem 28.608 proprietari cu suprafeţe mici de pădure, cu foarte mulţi moştenitori şi suprafeţe în indiviziune. Aceştia taie copacii haotic, fără să ţină cont de legea silvică. „Toate suprafeţele retrocedate la Legea 18/1991 au fost tăiate ras după 1990, iar în prezent doar o parte sunt refăcute parţial, iar cele mai multe sunt compromise definitiv. Aceste suprafeţe sunt în prezent în imposibilitatea de a fi preluate în pază sau administrare, mai ales din cauza numărului excesiv de mare de proprietari sau moştenitori şi a faptului că aceştia nu au acţiuni comune în solicitări de servicii silvice", ne-a declarat Gheorghe Luca, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi.

Proprietarii de păduri nu au înţeles nici până astăzi că nu pot tăia copacii după bunul plac, ci doar cu acordul inspectorilor silvici. Culmea, justiţia le dă apă la moară, pentru că bună parte din amenzile aplicate au fost anulate în instanţă după ce judecătorii au decis că nu îi pot amenda pe proprietari, chiar dacă au încălcat legea.

În unele cazuri, lucrurile sunt atât de grave, încât s-a ajuns la reclamaţii penale. „În cursul anului 2008 au fost înaintate către parchetele de pe raza judeţului un număr de 26 de sesizări penale privind tăierea ilegală a unui volum de 7.167 de metri cubi cu o valoare de 1.547.388 de lei, în anul 2009 - un număr de 36 de sesizări pentru 2.471 de metri cubi cu o valoare de 315.422 de lei, iar în 2010 au fost depuse 11 denunţuri pentru 1.554 de metri cubi cu o valoare de 349.799 de lei", ne-a declarat Alexandru Lefter, inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Focşani.

Din păcate, plângerile penale nu au ajutat prea mult, anchetele procurorilor soldându-se în multe cazuri cu amenzi administrative, ceea ce a încurajat defrişările.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Alarmant/Padurile_galatene_sunt_jefuite_ca-n_codru_0_399560357.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Aproape jumătate dintre pădurile Galaţiului au fost distruse

Aproximativ opt la sută din întreaga suprafaţă a judeţului Galaţi este acoperită cu păduri. Mai exact, din cele 440.000 de hectare ale Galaţiului, 37.000 de hectare sunt împădurite. Unii ar spune că este mult pentru un judeţ în care nici măcar iarba nu creşte drept, alţii s-ar plânge că e prea puţin pentru o zonă extrem de poluată şi suficient de săracă.

Toate aceste socoteli pălesc însă atunci când vorbim despre starea în care se află ceea ce era numit în trecut, poate prea pompos, aurul verde.

Legislaţia postdecembristă, felul strâmb în care a fost înţeleasă aceasta, dar şi impresia că democraţia înseamnă pentru unii că pot face ce le trece prin cap fără teama că ar putea avea de suferit, toate acestea ne-au adus la un pas de dezastru în ceea ce priveşte gestionarea problemei pădurilor gălăţene.

Retrocedări cu furca

Încă din start trebuie spus că retrocedările pădurilor făcute în baza Legii 18 din 1991, a Legii 1 din 2000 şi a Legii 247 din 2005 reprezintă, de fapt, dincolo de reconstituirea proprietăţilor confiscate abuziv de către statul comunist, şi crearea unei mari debandade în domeniul forestier. Apoi trebuie să fie cât se poate de clar că retrocedările, înapoierea proprietăţilor luate cu japca trebuiau făcute, câtă vreme pretindem că facem parte dintr-un stat democratic cu aspiraţii şi valenţe europene. Însă felul în care au fost făcute aceste retrocedări nu a servit mai deloc calităţii fondului forestier în prezent. Dimpotrivă.

Fărâmiţare legalizată

Potrivit reprezentanţilor Romsilva Galaţi, entitate care gestionează fondul forestier al statului, dar care este organizată sub forma unei societăţi comerciale de rând, aproximativ 15.000 de hectare au revenit până în acest moment în posesia foştilor proprietari, fondul Romsilva restrângându-se astfel la 22.000 de hectare.

Primele retrocedări s-au făcut în baza Legii 18/1991, 5.200 de hectare de păduri revenind în posesia proprietarilor. A urmat adoptarea şi aplicarea Legii 1/2000, moment în care alte 3.200 de hectare de păduri din judeţul Galaţi au fost retrocedate. În cele din urmă, Legea 274/2005 a impus reîmproprietărirea foştilor deţinători de păduri sau a urmaşilor acestora cu 6.600 de hectare. În mare parte, aceste suprafeţe au revenit persoanelor fizice.

Până în acest moment, toate sunt bune şi frumoase, în perfect acord cu legi ale proprietăţii fără de care nu putem vorbi despre un stat corect şi o societate normală. Felul în care au fost făcute retrocedările a însemnat, mai degrabă, o fărâmiţare absurdă şi total ineficientă a acestor păduri. „În 1948 exista un inventar al fondului forestier la nivel naţional. Ar fi fost suficient să fie dat publicităţii pentru ca punerea în posesie să fie mai simplă. Lucrurile au fost însă lăsate, pur şi simplu, aşa, şi astfel s-a ajuns la conflicte juridice între proprietari şi Romsilva, entitate care este administrator al pădurilor statului şi nimic mai mult”, ne-a declarat Gheorghe Luca, reprezentant al Romsilva Galaţi. Acesta a continuat spunând că unitatea pe care o reprezintă nu s-a putut opune legilor ţării şi sentinţelor judecătoreşti de reîmproprietărire, chiar dacă unele dintre acestea erau în totală contradicţie cu legea. „Am fost nevoiţi să rupem din păduri consacrate ca fiind proprietăţi de stat şi care erau incluse într-un mod de administrare şi organizare eficient, din punctul nostru de vedere”, ne-a mai spus reprezentantul Romsilva.

Un metru şi jumătate de pădure

În fine, retrocedarea proprietăţilor silvice în judeţul nostru a dus la apariţia a 28.000 de proprietari particulari (majoritatea fiind persoane fizice), care, la rândul lor au avut doi, trei, şapte moştenitori. Astfel, cel puţin în ce priveşte Legea 18, au apărut situaţii uimitoare, halucinante: „Vă dau exemplul unei proprietăţi cu lăţimea de un metru şi şaizeci de centimetri. Cu acei proprietari trebuie să faci contract de administrare, iar situaţia pădurii trebuie gestionată corect. Se ajunge astfel la situaţia în care nici măcar nu ştii unde să mergi în interiorul pădurii ca să poţi identifica proprietatea respectivă. Din start, ceea ce s-a dat pe Legea 18 a creat multe probleme care sunt imposibil de rezolvat. Au crucea pusă. Spun asta în sensul că sunt atât de mulţi proprietari, cu zone atât de divizate încât nu se poate vorbi despre o gospodărire unitară a pădurilor”, ne-a mai spus Gheorghe Luca.

„Scăpate de sub control”

Toate lucrurile amintite au dus la crearea unei situaţii greu de gestionat. Pe de-o parte, legislaţia românească stabileşte clar în ce fel pot fi exploatate aceste păduri, când se pot face tăierile şi cum. Pe de altă parte, proprietarii sunt interesaţi să scoată profit de pe urma proprietăţilor pe care le-au obţinut. Cum altfel pot face asta decât prin valorificarea lemnului din pădurile lor.

În cele din urmă, mai trebuie spus şi că toţi proprietarii de păduri sunt obligaţi să asigure minim serviciul de pază, însă în situaţia în care până şi proprietăţile sunt greu de identificat, iar paza este contra-cost…, Dumnezeu cu mila!.

„În judeţul Galaţi sunt cel puţin 7.000 de hectare de pădure unde nu este asigurat acest serviciu. Noi spunem despre aceste păduri că sunt scăpate de sub control. ITRSV (autoritatea naţională de control în acest domeniu) identifică o parte dintre proprietarii care nu asigură acest serviciu, pe care trebuie să îi amendeze. Soluţia nu este însă una eficientă şi cu un rezultat scontat. Tot în aceste păduri, în aceste suprafeţe, se taie necontrolat. Vă dau exemplul unei suprafeţe situate în apropierea comunei Cuca, unde există cam 80 de hectare de pădure din care se taie în permanenţă. Pădurea se regenerează, este iar tăiată la câţiva ani, iar situaţia se repetă fără să poată fi controlată. Cine taie? Ori proprietarii, ori ciobanii… nu se ştie”, ne-a mai declarat Luca, spunând că Romsilva face deja diverse servicii fără să poată încasa bani şi că acest lucru devine din ce în ce mai dificil de realizat.

Toate acestea fiind spuse, este cât se poate de limpede că situaţia pădurilor din judeţul nostru nu este una tocmai bună. Mai supărător este faptul că până în acest moment nu s-a vorbit deloc despre soluţii pentru aceste probleme. Ba mai mult, retrocedările continuă, iar situaţia din teren devine din ce în ce mai greu de gestionat.

http://www.viata-libera.ro/articol-Padurile_Galatiului_un_razboi_aproape_pierdut_2.html

Link to comment
Share on other sites

Poate asa scapam de salbaticii care au violat-o pe biata fata de la Gohor, ca aia sigur au crescut in padure. Acum, lasand gluma la o parte, ma mir ca mai avem copaci in tara la cata cherestea exportam. Macar ma consoleaza faptul ca padurea e o resursa regenerabila, doar ca la noi nimeni nu mai planteaza, decat bietii elevi scosi cu japca la cate vreun program ong-ist.

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Galaţiul are cele mai puţine păduri din ţară

În momentul de faţă, din totalul de 446.632 hectare, cât reprezintă suprafaţa judeţului, doar 8,3% este acoperită de păduri. Numărul hectarelor împădurite a scăzut de la an la an începând cu 1990.

Media europeană în ceea ce priveste suprafaţa împădurită a unui judeţ sau a unei ţări este de 35% din întregul teritoriu. În Râmânia, media este de doar 27%, iar Galaţiul stă şi mai prost de atât. Din cele 446.632 hectare cât măsoară întreg judeţul, doar 8,3% reprezintă pădure.

“Ar trebui să avem 15% pădure. Avem doar 8,3%. Încă mai avem de luptat până ajungem la această cifră. Merge foarte greu. Sunt suprafeţe noi care nu au fost niciodată împădurite sau cele de pe care s-a tăiat foarte mult”, spune Gheorghe Luca, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi.

Unul dintre motivele pentru care numărul hectarelor de pădure nu creşte aşa cum ar fi normal este, pe lângă teierile ilegale, faptul că o mare parte din păduri aparţine persoanelor fizice.

“Din 37.000 de hectare, 21.000 sunt la stat şi restul la privat. Aşa este peste tot în ţară. Aproape jumătate din păduri nu mai sunt la stat. Din tot ce aveam în 1990, jumătate nu ne mai aparţine. Aici mai intervine şi următorul lucru. Proprietarii actuali nu mai sunt la fel de responsabili faţă de bătrânii lor. Acum se taie fără logică”, mai spune Gheorghe Luca, de la Direcţia Silvică Galaţi.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

La Poiana au dispărut 2.000 de hectare de pădure

Peste 2.000 de hectare de pădure tăiată. Este constatarea pe care au făcut-o zilele trecute autorităţile judeţene din Galaţi, care împreună cu cei de la Mediu şi de la Inspectoratul Teritorial pentru Silvicultură au descins într-una din cele mai împădurite zone ale judeţului.

Poiana nu este numai una dintre cele mai noi sau printre cele mai împădurite comune ale judeţului Galaţi, ci şi locul unde bandele de hoţi de lemne îşi fac propria lege. Sute de hectare din pădurile aflate în domeniul piublic sau privat au fost puse la pământ în ultimii ani, iar jefuitorii par să nu aibă nici cea mai mică intenţie să pună topoarele în cui. O confirmă chiar reperezentanţii Prefecturii Galaţi, care au constatat că la Poiana se taie „la greu", chiar zilele trecute.

„Am fost într-o inspecţie împreună cu cei de la Poliţie, Mediu, Jandarmerie şi de la Inspecţia Silvică pentru a vedea ce se întâmplă acolo. Circa 2.000 de hectare fuseseră defrişate recent şi nu putem stabili deocamdată cine a tăiat copacii şi dacă a făcut-o cu acte sau fără. Sunt multe urme de tăiere pe timp de noapte, ceea ce ne face să credem că cei care defrişeză, iau lemne pentru foc", ne-a informat prefectul Galaţiului, Paul Florea.

Deşi defrişările în zonă durează de ani de zile, vinovaţii sunt în continuare într-un con de umbră. Cu toate acestea, autorităţile au găsit pe cine să pună tunurile: o gaşcă de circa şase tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani, care în fiecare noapte ar da iama prin pădurile din Poiana şi ar face prăpăd.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Jaf ca-n codru în pădurea Buciumeni

* Sute de copaci au fost doborâţi în pădurea disputată de omul de afaceri Maricel Cosor şi Romsilva * Anchetă, bănuieli, dar încă nicio certitudine * Sătenii din Buciumeni spun că, noaptea, pădurile sunt pline de ţigani vasluieni, înarmaţi cu drujbe, veniţi la furat

Vreo 500 de arbori au fost tăiaţi ras, săptămâna trecută, într-o pădure privată de zece hectare de la Buciumeni. Oamenii legii fac cercetări, dar nimeni nu spune, încă, deschis, cine brăcuieşte codrul. Pădurea respectivă e în litigiu. În acte, îi aparţine unei firme controlate de un cunoscut om de afaceri vrâncean, Maricel Cosor, dar o cere şi statul în instanţă, prin Direcţia Silvică Galaţi, reprezentantul în teritoriu al Romsilva.

Poveştile despre defrişări, spuse de oamenii din satul Buciumeni, sunt cutremurătoare. De ceva timp, spun localnicii, dealurile împădurite se transformă, noaptea, în ţinuturi fără stăpân, prin care legea o fac ţiganii vasluieni, veniţi călare, cu drujbele-n mâini, la furat lemn. Pe unde e pădurea statului, le fac faţă hoţilor, cum şi cât pot, pădurarii Direcţiei Silvice. Prin corpurile de pădure care n-au pază asigurată potrivit legii, însă, hoţii au cale liberă, mai spun oamenii.

A cui este pădurea din care se taie

În acest moment, pădurea e deţinută de firma Didamar Prodex SRL Broşteni, controlată de omul de afaceri vrâncean Maricel Cosor. Suprafaţa îi fusese, de fapt, retrocedată lui Matei Costin Sturdza, al cărui procurist fusese Maricel Cosor. Sturdza, care avea pădurea pe un titlu de proprietate de la începutul anilor 2000, i-a vândut pădurea lui Cosor. Prin firma sa, omul de afaceri vrâncean deţine, de fapt, vreo 40 de hectare la Buciumeni. În loturi de câte zece hectare, celelalte părţi ale proprietăţii le fuseseră retrocedate, iniţial lui Petru Şerban, Ceciliei Apostoleanu şi lui Gheorghe Gussi, pentru care Cosor fusese, de asemenea, procurist.

Direcţia Silvică Galaţi a reuşit să dovedească faptul că punerea în posesie a lui Sturdza fusese ilegală, dat fiind faptul că acesta nu avea cetăţenie română la momentul împroprietării sale. Astfel, nefiind cetăţean al ţării, nici nu i s-ar fi putut retroceda, legal, o astfel de proprietate. Ulterior, Direcţia Silvică a atacat în instanţă şi valabilitatea actului de vânzare-cumpărare a pădurii, prin care Sturdza vindea zece hectare de pădure către Didamar Prodex SRL Broşteni. Acţiunea este înregistrată la Judecătoria Tecuci, în dosarul 4732/324/2014, având ca obiect "nulitatea act de vânzare cumpărare", iar cauza e în curs de judecată. De altfel nu este sigurul dosar de acest gen. Şi în cazul unei păduri retrocedată la Drăguşeni, aceluiaşi M.C Sturdza, s-a ajuns tot la proces.

Dacă va câştiga Cosor, îi va rămâne pădurea de zece hectare, tăiată ras de hoţi, în totalitate sau nu. Dacă are câştig de cauză Direcţia Silvică, ce va mai rămâne din pădure revine în proprietatea statului.

Clar e tăiere ilegală!

Potrivit Codului Silvic, proprietarul nu are voie să taie mai mult de un metru cub de lemn, la hectar, pe an, din pădurea neajunsă încă la vârsta exploatării. Dacă taie mai mult, încalcă legea. Tăierile masive de la Buciumeni sunt, deci, ilegale. De ce ne interesează pe noi, direct, furtul din pădurile lui Cosor? Pentru că, deşi astăzi cele zece hectare de pădure sunt în proprietatea privată a Didamar Prodex SRL, statul a investit în paza şi întreţinerea lor până la retrocedare. Şi cum există chiar şi posibilitatea ca ele să se întoarcă în proprietatea statului, e treaba noastră, interesul nostru, al tuturor gălăţenilor, să-i oprim pe hoţi.

Dacă hoţii reuşesc să taie arborii de pe cele zece hectare, ar fi nevoie, din calculele Ocolului Silvic Tecuci, de minimum şase ani şi de vreo 46.572 de lei ca să poată fi replatată întreaga pădure. Până va mai fi iar codru vor trece însă decenii... La Direcţia Silvică, banii se alocă în sistem de buget anual, aşa că nimeni n-ar putea băga mâna în foc acum că vor exista, într-adevăr, fonduri pentru regenerarea pădurii. Singura soluţie să fim singuri că va mai fi pădure pe cele zece hectare este să-i vedem pe hoţi în zeghe.

Legea 46/2008 îi obligă pe proprietarii de pădure să îşi păzească proprietăţile. Astfel, dacă se fură lemn, iar hoţul nu e prins, paznicului i se impută paguba. Cineva tot trebuie să plătească!

Proprietarul nu (prea) comentează

Contactat telefonic, Maricel Cosor a declarat că prea multe comentarii nu vrea să facă. „Este o anchetă în curs şi nu vreau să mi se spună după aceea că fac vreo presiune. Din această cauză, nu vă pot spune prea multe. Dar vă spun că autorităţile statului nu-şi fac treaba. Au tăiat nişte hoţi, care au fost instigaţi. Mai mult nu comentez”, a precizat Maricel Cosor.

Atribuţii de control în pădurile private are Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Focşani. Detalii despre ce s-a întâmplat în pădurea de la Buciumeni ne-a oferit inspectorul-şef al instituţiei, Alexandru Lefter: „Paguba, din ceea ce s-a putut inventaria până la acest moment, este de 480 de metri cubi. S-a tăiat două sau trei nopţi la rând. Continuă ancheta. Nu ştim, momentan, cui i-ar reveni masa lemnoasă abandonată în pădure. După lege, i-ar putea reveni proprietarului, dar numai în cazul în care se demonstrează că tăierea nu a fost făcută de acesta şi că nu s-au doborât arborii cu permisiunea sa. Dacă există aceste suspiciuni, nu i se mai încredinţează masa lemnoasă. Încă nu ştim ce se va decide, vom vedea la finalul anchetei. Vă pot spune că, până prin anul 2012, firma care deţine pădurea aceasta a avut contracte de pază cu ocoale din Vrancea. La un moment dat, acele ocoale nu i-au mai asigurat paza. Problema e că proprietarul pădurii vrea să i se asigure paza doar de către acele ocoale pe care le alege el. Or, după principiul teritorialităţii, Ocolul Silvic Tecuci ar trebui să păzească acolo. Dar proprietarul a solicitat mai multor ocoale de la noi, cum ar fi Vidra, să-i facă paza. Gândiţi-vă şi dumneavoastră, cine să vină la Buciumeni, din alt judeţ, să-ţi facă pază? Potrivit legii, la acest moment, pădurea era nepăzită. I-am aplicat amenzi pentru asta, cum cere legea”.

Poliţia cercetează furtul

La solicitarea de informaţii a "Vieţii libere", purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţeană (IPJ) Galaţi, cms.Cristina Tatulici, a precizat: „Proprietarul pădurii ne-a sesizat că s-au tăiat vreo sută de arbori. Poliţiştii au constata că se tăiaseră circa 550 de arbori, dintre care cam 160 mai sunt încă acolo, pe sol. Ceilalţi fuseseră luaţi. La anchetă nu lucrează doar poliţişti din Buciumeni, ci şi poliţişti din Galaţi".

Ce ştiu oamenii din sat

Oamenii de prin sat ştiu altceva. Spun că prin pădurile lui Maricel Cosor şi-ar face veacul, de prin toamna trecută, vreo doi bărbaţi veniţi din satul Argea, comuna Ploscuţeni. Adică de la nord de graniţa judeţului nostru cu Vasluiul. Amendaţi în repetate rânduri de poliţie şi de pădurarii din Buciumeni, aceştia ar fi cei care abandonează trunchiurile la locul în care fuseseră tăiate. Cine ar avea de câştigat din asta? Lemnul i-ar putea rămâne, totuşi, proprietarului. Curios e şi că gorunul mare, cu diametru de vreun metru la cioată, a rămas pe loc… Cine taie zeci de arbori pe noapte şi fură doar lemne de foc? E greu de înţeles, mai ales în condiţiile în care, spun oamenii locului, noaptea prin pădure bântuie ţigani veniţi călare din satul Argea, înarmaţi cu drujbe. Taie, agaţă buştenii cu nişte laţuri şi îi târâie în urma cailor, până la Vaslui. Pe asfalt sunt, încă, urme de lemn târâit. Ştiu să iasă din pădure pe o vale abruptă, ca să-i ocolească pe poliţiştii gălăţeni. Cum de scapă hoţii şi de oamenii legii din Ploscuţeni? Nimeni din Galaţi nu poate să spună…

Numai anul trecut, pădurarii din zonă au băgat în puşcărie vreo patru hoţi din satul Argea. Din păcate, când cade un hoţ, alţii doi îi iau locul. Oricum ar fi, sutele de arbori care au dispărut din pădurile Buciumenilor n-au putut fi căraţi cu calul.  Ai nevoie de o maşină mare, ca să poţi căra atâta lemn. Şi nimeni n-a văzut nimic, nici în Galaţi, nici în Vaslui!

Silvicul, prin tribunale cu Cosor de ani şi ani

Războiul din justiţie dintre Maricel Cosor şi Direcţia Silvică Galaţi, reprezentând Romsilva, a început în urmă cu vreo zece ani şi nu dă semne că s-ar termina prea curând. În 2007, spre exemplu, erau şase dosare pe rol. În 2008, lupta se dădea în 14 dosare, iar în 2009 erau încă şase pe rol. Procesele se judecă la Tribunalul Galaţi, la Judecătoria Tecuci, dar în 2009 s-a ajuns cu o cerere de strămutare până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a trimis un dosar la Judecătoria Braşov.

„Instituţional, am avut o problemă, în instanţă, foarte mult timp. Prin anii 2004-2005, spre exemplu, noi eram administratorii pădurii, dar nimic mai mult. Adesea, Curtea ne spunea că noi nu avem calitate procesuală, că cel care trebuie să vină în instanţă ca reprezentant al statului pentru pădure era Ministerul de Finanţe. Iar reprezentanţii ministerului nu se pricepeau la pădure. A fost foarte greu şi a durat ani până când Silvicul a început să prindă putere şi să poată reprezenta interesele statului în procesele cu proprietarii care voiau să ia pădure sau de la care statul trebuia să recupereze”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi, ing. Gheorghe Luca.
viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Frăţia “boierilor” din Vrancea, decimată de DNA. Şpăgarul şef, Alexandru Lefter, a fost reţinut 24 de ore

Şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, Alexandru Lefter, a fost reţinut de procurorii anticorupţie pentru că a cerut şpagă de 25.000 de euro. Pentru aceşti bani, Lefter trebuia să îşi dea acordul pentru ca Gheorghe Ceteraş să primească o pădure. Avizarea de către ITRSV a titlurilor de proprietate privind terenurile forestiere este o condiţie prevăzută de lege.  “În perioada 31 mai 2011 – 02 iunie 2011, inculpatul Lefter Alexandru, în calitate de inspector şef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, a pretins inculpatului Ceteraş Gheorghe suma de 25.000 euro şi a primit de la acesta suma de 15.000 euro, în scopul semnării şi aplicării ştampilei instituţiei menţionate pe un titlu de proprietate eliberat de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Buzău, dar şi pentru urgentarea derulării acestei proceduri”, se precizează în ordonanţa de reţinere.
Povestea lui Alexandru Lefter a început în iunie 2010, când baronii locali din Vrancea, susţinuţi de preşedintele PDL Vrancea, deputatul Alin Trăsculecu, au reusit să îl numeasca în funcţia de inpector sef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Focsani (ITRSV). Miza acestei functii este enorma, pentru ca ITRSV Focsani controleaza padurile si vanatul de pe raza a sase judete: Braila, Buzau, Galati, Tulcea, Vaslui si Vrancea. Controversatul silvicultor Alexandru Lefter este cunoscut ca un mare “combinator” de paduri. Invartelile cu paduri l-au transformat pe Lefter intr-un prosper milionar. El s-a mai ocupat de gestionarea padurilor si in perioada 2000-2004. Potrivit unui raport al Corpului de Control al Ministerului Agriculturii, Alexandru Lefter a fost gasit responsabil pentru devalizarea padurilor din Vrancea. Practic, inspectorii au constatat ca au fost rase zeci de hectare de padure, a caror valoare a fost estimata la aproximativ 22 de milioane de euro. Pentru acest dezastru nu a platit nimeni.
Avere de inspector
Potrivit declaratiei de avere depusa in ianuarie 2011, Alexandru Lefter detinea impreuna cu sotia sa, Florentina Lefter, mai multe hectare de teren achizitionate in anul 2007 si un depozit bancar in valoare de 11 mii de euro. Se pare ca Lefter a uitat sa mentioneze in declaratia de avere o importanta suma de bani obtinuta in urma unor tranzactii cu paduri. La inceputul anului 2007, Florentina Lefter, impreuna cu Nicusor Cosor, Nelu Scanteianu, Ionel Gutan si Ion Alexe, a pus mana pe 1.234 ha de padure de la Nicolae Mihai Diamandescu si Teresa Olga Maria. Dupa numai o luna de zile, toata aceasta suprafata de padure a fost vanduta firmei Scolopax Srl, din Brasov, cu 11 milioane de Ron. In urma acestei tranzactii, Florentinei Lefter i-a revenit suma de 1.315.800 Ron. Banii nu s-au regasit in declaratia de avere a sotului. Aceeasi suma de bani a primit-o si Ion Alexe, consilier judetean din partea PDL Vrancea. Pe langa invartelile cu paduri, consilierul vine si cumpara masa lemnoasa. In urma unor astfel de contracte a obtinut de la Trans Lemn Nehoiu aproape un miliard de lei vechi. Aceasta grupare este cunoscuta in judet sub denumirea de "Enigma". Dar Florentina Lefter si Ion Alexe au continuat sa achizitioneze terenuri peste terenuri. Cei doi impreuna cu Nicusor Cosor si Nelu Scanteainu au cumparat de la mostenitorii Ioanei Tarnowski, nascuta Ghica-Cantacuzino, si de la Irene Ghica Cantacuzino, 50 de hectare de livada defrisata situata in extravilanul municipiului Focsani.
Un alt baron local aflat care l-a sustinut pe Alexandru Lefter este Maricel Cosor, zis Procuratorul. Acesta a făcut primele afaceri cu lemn la inceput in 2000, exact in perioada in care Lefter era responsabil cu pa­du­rea. La scurt timp dupa ce Lefter a fost demis in 2004, inspectorii silvici au scos la iveala, dupa doi ani de controale, prapadul din padurile private controlate de Nicusor si Maricel Cosor. Inspectorii au constatat ca au fost taiati ilegal in jur de 14.000 de metri cubi de lemn a caror valoare se aproprie de un milion de euro. Cinci ani mai tarziu, Cosor a inceput sa dea marile tunuri forestiere. Rand pe rand, a cumparat drepturile litigioase de la urmasi boierilor din zona, devenind unul dintre cei mai mari proprietari de padure din zona Mol­do­vei, cu proprietati situate in Vran­cea, Vaslui, Suceava, Botosani si Bacau. In tot acest timp, a stat sub aripa protectoare a lui Marian Oprisan. Pana in anul 2009, Maricel Cosor a fost patronul firmei forestiere Aldmar Forest Srl si figura ca asociat alaturi de sotia sa, Didina, in Didamar Prodex Srl. In schimb, fiul sau era patronul firmel Alcos Prodcomimpex Srl. Toate isi aveau sediu in comuna Brosteni din Vrancea. Potrivit Registrului Comertului, Aldmar Forest si Alcos Procomimpex au fost radiate, fiind inghitite de Didamar Prodex. In urma fuziunii s-a schimbat si numarul de parti sociale detinute de fiecare membru al familie Cosor. Astfel, Alexandru detine 98,32%, Maricel - 1,32, iar Didina - 0,23. Noua societate a avut in anul 2010 o cifra de afaceri de 475.912 lei si un profit net de doar 21.698 lei. 
Pentru ca succesul in afaceri sa fie deplin, magistratii vranceni l-au aju­tat sa faca un schimb de terenuri fo­restiere. A dat o padure de 4.000 de hectare, situata pe malul Siretului, pe una situata in munti, la Soveja. Cu un astfel de schimb l-au ajutat si ju­de­catorii vasluieni, care au aprobat transferul dreptului de propri­e­tate asupra a 30 de hectare din padurea de la Zapodeni in cea din Vladia, dupa ce si-au dat acordul initial Directia Silvica Vaslui si Comisia de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Vaslui. La scurt timp, dupa ce Tribunalul Vaslui a emis aceasta decizie definitiva, Curtea Constitutionala a constatat ca articolele de lege in baza carora "Procuratorul" Cosor cerea mutarea vechilor amplasamente sunt neconstitutionale.

jurnalul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Opt vrânceni sunt cercetaţi după ce au tăiat ilegal material lemnos în judeţul Galaţi

Poliţiştii din cadrul Serviciului de Ordine Publică împreună cu poliţiştii vrânceni au efectuat opt percheziţii pe raza comunei Ploscuţeni, judeţul Vrancea, la opt bărbaţi cu vârste cuprinse între 32 şi 57 de ani, bănuiţi de tăiere ilegală şi furt de material lemnos.

În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat de la domiciliile percheziţionate nouă m3 de material lemnos de diferite esenţe, pentru care nu existau acte de provenienţă, precum şi patru drujbe.

„Din cercetări a reieşit că materialul lemnos ar fi fost sustras la sfârşitul anului 2014 de pe o proprietate privată, din extravilanul comunei Buciumeni, judeţul Galaţi. Cercetările sunt continuate de către poliţiştii gălăţeni pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale”, a declarat Bogdan Cojocaru, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi.

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

De unde nu-i, tot se mai taie, în pădurile gălăţene

În Galaţi s-a tăiat puţină pădure, comparativ cu alte judeţe din ţară. O arată o statistică realizată recent de jurnaliştii ziarului Gândul, pe baza datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit acestor date, în judeţul nostru s-au exploatat, în perioada 2002-2011, doar 640.732 de metri cubi de lemn. Singurele judeţe în care s-a tăiat mai puţin de atât au fost: Constanţa (594.237 metri cubi) şi Teleorman (543.235 metri cubi). Din păcate, nu-i însă acesta prea mare motiv de bucurie! Pe de o parte, din cauză că judeţul era de la început printre cele sărace în corpuri de pădure din ţară, la începutul perioadei studiate.  Apoi, datele care arată că s-a exploatat puţin lemn, în Galaţi, se referă doar la tăierile legale, nu şi la cele pe care le fac vrâncenii care fură buşteni cu calul, cu duba sau cu TIR-ul din pădurile de la Buciumeni şi îi duc spre Argea.

Din datele Direcţiei Silvice Galaţi, din aproximativ 37.000 de hectare de pădure din judeţ, circa 16.046 sunt retrocedate persoanelor fizice. Jumătate din această suprafaţă retrocedată nu este nici măcar păzită.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Pădurari bătuţi crunt de hoţii de lemne

* Conflictul dintre angajaţii Ocolului Silvic şi infractori nu este la primul episod * Trei persoane, printre care şi un minor, sunt acuzate de ultraj

Conflictele pornite de la furturile de lemne care îi au ca protagonişti pe localnici din comunele vrâncene aflate la limita cu judeţul Galaţi au escaladat periculos luni seara, o altercaţie din care nu au lipsit focurile de armă şi urmărirea prin pădure soldându-se cu rănirea gravă a unui pădurar şi cu cercetarea penală a trei indivizi prinşi la furat. Totul s-a întâmplat după ce Ionel Rotaru, pădurar în Cantonul 7 Buciumeni, a auzit, în jurul orei 19.00, zgomote de fierăstrău electric într-o pădure din zona Nicoreştiului. Angajatul Ocolului Silvic s-a îndreptat spre acel loc şi, bănuind că este vorba de hoţi de lemne, a cerut ajutorul colegului său Dorin Mardare, pădurar la Cantonul 6 Runc. Amândoi au ajuns în zona din care se auzeau zgomotele şi au găsit la faţa locului vreo şase indivizi care tăiau de zor copaci.

"Au constatat  prezenţa a patru-cinci căruţe şi a mai multor persoane pe care le-au recunoscut ca fiind cetăţeni de etnie romă din satul Argea, judeţul Vrancea. Aceştia tăiau arbori şi îi încărcau în căruţe. S-au executat focuri de avertizare în plan vertical, după care infractorii au fugit", explică ing. Gheorghe Luca, din cadrul Direcţiei Silvice Galaţi.

Pădurarii ar fi luat urma a două căruţe, care se îndreptau spre ieşirea din judeţul Galaţi, dar în dreptul Mănăstirii Sihastru, din judeţul Vrancea, aveau să fie doborâţi de hoţi.

"S-a stabilit că angajaţii Ocolului Silvic Tecuci au procedat la legitimarea persoanelor din căruţele interceptate, descărcând una dintre căruţe fără ca suspectul să se opună. Când i-au solicitat celuilalt să facă acelaşi lucru, acesta s-a urcat în căruţă şi a fugit înspre satul Argea. Pădurarii au intenţionat să oprească atelajul hipo, moment în care unul dintre suspecţi i-a lovit în cap pe amândoi cu un băţ din lemn, provocându-le leziuni", explică scms. Bogdan Toader, purtătorul de cuvânt al IPJ Vrancea.

Dorin Mardare a fost grav rănit la cap şi dus de urgenţă la Spitalul din Adjud. Poliţiştii au stabilit, în urma verificărilor, că în altercaţie au fost implicate trei persoane suspecte de furt, cu vârste de 14, 32 şi, respectiv, 40 de ani, toate din comuna Ploşcuţeni.

"În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj, cu suspecţii în stare de libertate", a precizat scms. Bogdan Toader, purtătorul de cuvânt al IPJ Vrancea.

Bătăi şi furturi, în "ţara nimănui"

Furturile de lemn din pădurile din nordul judeţului Galaţi de către vecinii din Vrancea sunt la ordinea zilei, la fel ca şi altercaţiile cu pădurarii, depăşiţi cel mai adesea numeric. Reprezentanţii Direcţiei Silvice se declară neputincioase în faţa valului de atacuri, în condiţiile în care multe dintre pădurile private nu au pază proprie, iar hoţii acţionează practic nestingheriţi. La aceasta se adaugă şi faptul că infractori profită de limita de jurisdicţie a forţelor de ordine şi mizează pe faptul că acestea intervin greu şi nu îi prind în flagrant.

"În prezent, 45 la sută din suprafeţele de fond forestier existente în judeţ sunt retrocedate prin legile funciare, iar din aceste suprafeţe doar 50 la sută sunt asigurate cu servicii de pază. La limita judeţelor Galaţi şi Vrancea, majoritatea pădurilor sunt în această situaţie, suprafeţele forestiere, de diferite mărimi, nefiind asigurate cu servicii de pază", conchide ing. Gheorghe Luca.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

O treime din pădurile gălăţene, sub topor

Codrul nu-i deloc frate bun cu gălăţeanul, dacă judecăm după datele Gărzii Forestiere şi ale Direcţiei Silvice Galaţi. Per total, avem în judeţ 37.200 de hectare de pădure, dar o treime din această suprafaţă este neadministrată. Cu alte cuvinte, deşi legea o interzice, de pe cele circa 10.000 de hectare poate tăia oricine vrea. Tot teoretic, sistemul SUMAL, cel mai strict program de monitorizare a transportului de profil din Europa, ar trebui să împiedice transportul de lemn tăiat ilegal. În realitate, hoţul tot găseşte o metodă să se descurce.

Nu merită să păzeşti câţiva copaci

„Cele mai mari probleme sunt în corpurile de pădure retrocedate pe baza legilor 18/1991 (suprafeţe de până la un hectar - n.r.) şi 1/2000 (suprafeţe de până la 10 hectare). Vorbim, în multe dintre cazuri, despre proprietari care au decedat. Iar copii lor, practic actualii proprietari de drept, n-au dezbătut moştenirea, aşa că nimeni nu poate fi obligat, în mod direct, să plătească pentru a preda pădurea în pază. Mulţi nici nu ştiu unde au pădure”, spune Ionel Cherciu, şeful Gărzii Forestiere Focşani.

Se fură şi de unde nu-i

Pădurile Galaţiului nu sunt nici la fel de masive şi nici la fel de productive precum cele de la munte. În consecinţă, nici jafurile nu sunt la fel de impresionante şi arareori atrag atenţia. Asta nu înseamnă, însă, că nu există sau că pagubele sunt mici. Potrivit şefului Gărzii Forestiere, cele mai mari probleme se înregistrează în zonele Buciumeni - Brăhăşeşti. "Viaţa liberă" relata, anul trecut, cum din pădurea omului de afaceri vrâncean Marcel Cosor dispăreau copaci răpuşi, în mod misterios, pe durata nopţii. Omul de afaceri nu a vrut să comenteze situaţia... Oricum, masa lemnoasă dispărea, văzând cu ochii. Or, transportul ilegal al lemnului ar trebui să fie împiedicat de aplicarea SUMAL, programul de monitorizare a transporturilor. Prin intermediul acestui soft, oricine poate sesiza un transport suspect de lemn, fără ca cei însărcinaţi cu verificările să ştie cine a sesizat. Astfel, ar trebui să verifice şi să ia măsurile impuse de lege. Că nu se întâmplă mereu aşa, e cu totul altă poveste.

Potrivit concluziilor unui studiu, date publicităţii de Greenpeace România în urmă cu o săptămână, "județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeş 5.851 cazuri (12,85 la sută din totalul cazurilor la nivel național), Bacău 3.538 cazuri, (7,77 la sută) şi Mureş 3.351 cazuri (7,36 la sută). Județul Argeş a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de autorităţi şi în perioada 2009-2011: 6.458 de cazuri".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cât costă şi care sunt soluţiile pentru salvarea pădurilor gălăţene

  • Cu aproape nouă milioane de euro, cele mai vulnerabile corpuri de pădure gălăţeană ar putea fi puse la adăpost de lăcomia hoţilor
  • Investiţia, per hectar, n-ar ajunge nici măcar la 2.000 de euro
  • Pentru micul proprietar, pădurea e mai mult povară decât sursă de venit

Nu mai avem noi prea multă pădure în judeţ, dar arborii rămaşi în picioare sunt tot ce mai stă în calea unor dezastre de proporţii, cum ar fi inundaţiile catastrofale şi alunecările masive de teren. Cu alte cuvinte, dacă nu suntem în stare să reîmpădurim suprafeţe noi, statul ar trebui măcar să facă tot posibilul ca să le putem conserva pe cele încă existente. Or, cel puţin momentan, statul român nu face nici pe departe ce şi cât ar trebui. Specialiştii gălăţeni în silvicultură au identificat o serie de soluţii pentru salvarea părţilor vulnerabile ale fondului forestier local. Putem chiar estima costurile salvării pădurii gălăţene. Problema este că degeaba estimăm noi, câtă vreme statul nu e interesat să dea bani acolo unde e nevoie urgentă de ei. În acest moment, doar opt la sută din suprafaţa judeţului nostru este acoperită cu păduri. Din datele Direcţiei Silvice Galaţi, fondul forestier ajunge la 37.200 de hectare. Şi, aşa cum vă informam în ediţiile trecute, o treime din această suprafaţă este vulnerabilă la tăieri ilegale.

Mii de hectare defrişate

Cele mai vitregite au fost pădurile retrocedate în baza legii 18/1991. Vorbim despre suprafeţe de până la un hectar. În ţară, s-au dat în acest regim 355.501 hectare de pădure. În Galaţi, s-au pus în posesie, conform prevederilor legii 18/1991, nu mai puţin de 5.286 de hectare de pădure. Vorbim, deci, despre mii de gălăţeni care s-au ales cu câteva palme de pădure, uneori în locuri greu accesibile. „La acel moment, pur şi simplu toată lumea încerca să mulţumească pe toată lumea. Nu era vorba neapărat despre reconstituirea unui drept real de proprietate”, apreciază responsabilul de fond forestier şi purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi, ing. Gheoghe Luca.

Unii gălăţeni nici măcar nu şi-au identificat vreodată suprafeţele care li s-au retrocedat. Nu i-a interesat. Alţii şi-au văzut pădurea dispărând sub drujbele hoţilor. Iar ceilalţi şi-au tăiat chiar ei arborii, i-au ras, de teamă să nu le fure hoţii şi puţinul lemn de pe cei câţiva ari de pădure primită de la stat. Oricum ar fi, spune specialistul în materie de probleme silvice, să ai mai puţin de un hectar (sau chiar şi o suprafaţă de câteva hectare) de pădure îţi aduce mai mult datorii decât venituri.

Mai exact, legea îi poate permite proprietarului să taie, anual, doar un metru cub de lemn la hectar. Or, asta ar însemna, fără cheltuieli de exploatare, că omul s-ar alege cu maxim 150 de lei. Dacă ar mai fi să plătească pază şi impozit pe teren, n-ar mai rămâne cu nimic. „Pădurea din zona noastră este subproductivă. La munte, spre exemplu, o medie a producţiei pe hectar poate ajunge chiar şi la 800 de metri cubi. La noi, media este de circa 70 de metri cubi la hectar. Iar această medie se înregistrează în condiţiile unei păduri îngrijite aşa cum trebuie. În cazul micului proprietar prin pădurea căruia mai intră şi turmele de oi şi capre, media nu are cum să depăşească 50 de metri cubi la hectar”, spune ing.Gheorghe Luca.

Cât costă să reparăm daunele

Legea îl obligă pe proprietarul de pădure să încheie contract de pază pentru ea. Preţul, per hectar, ajunge la circa 100 de lei. Dar micii proprietari nu vin. „Sunt multe cazuri în care proprietarul de drept care avea, să spunem, 16 ari de pădure. Omul a decedat, iar dintre cei cinci copii ai lui, trei sunt plecaţi în străinătate. Iar ceilalţi doi nu sunt interesaţi de pădure. Nici n-au dezbătut moştenirea. Şi chiar dacă s-ar rezolva cu acest caz... Ajungi să ai de păzit 16 ari de pădure în mijlocul unui corp nepăzit. Cum să poţi face asta cu succes?”, spune purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice. Dacă statul şi-ar recăpăta dreptul de proprietate asupra acestei păduri, altfel ar putea sta lucrurile.

„E evident că pe micul proprietar îl costă mai mult să aibă pădurea decât să renunţe la ea. Dar cum nimeni nu renunţă de bună voie la proprietate, părerea mea este că aceşti oameni ar trebui să primească o compensare, adică să li se plătească sumele pe care le-ar fi încasat dacă şi-ar fi tăiat şi vândut pădurea”, spune Gheorghe Luca.

Pentru ca toate cele 5.286 de hectare să revină în proprietatea statului ar fi nevoie, deci, de peste 8,8 milioane de euro, la care s-ar adăuga, apoi, costurile lucrărilor de întreţinere.

O singură dată ai ce să tai, la negru

Nu puţini sunt proprietarii de pădure care îşi pun speranţe în faptul că pădurea tăiată se va regenera de la sine. Or, spune inginerul silvic, aşa ceva nu se prea poate întâmpla. „Problema este că, într-o pădure de amestec - cum sunt cele de stejar, spre exemplu - specia cea mai valoroasă e şi cea mai vulnerabilă. Dacă o pădure de stejar e tăiată pur şi simplu, nu va mai creşte acolo, de la sine, tot o pădure de stejar. Şi asta pentru că speciile ajutătoare, mai repede crescătoare, vor năpădi stejarul. Pe de altă parte, la salcâm putem spera într-o regenerare, dacă pădurea e tăiată ras. Dacă e exploatată haotic, nu se va regenera cum s-ar putea aştepta proprietarul. Salcâmul are nevoie de lumină. Dacă cineva taie copaci de prin pădure, din cioate vor ieşi lăstari, în primă fază, dar aceştia se vor sufoca în întunericul pădurii, în primii ani de viaţă", spune purtătorul de cuvânt al Romsilva Galaţi, ing. Gheorghe Luca.

Cu alte cuvinte, de unde furi, pădure sănătoasă nu mai iese.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Aproape 7.000 de hectare de pădure din judeţul Galaţi sunt abandonate şi sunt devastate de hoţi

Suprafaţa respectivă nu este sub contract de pază sau administrare cu nimeni. De altfel, cea mai mare parte din cele 7.000 de hectare - aparţinând unor persoane fizice care deţin în proprietate suprafeţe mici, în special pe moşteniri în devălmăşie, nedezbătute - nu mai este pădure, ci teren viran, după ce toţi copacii au fost furaţi


Fără să fie unul dintre judeţele împădurite din România (doar 2% din suprafaţă este ocupată cu păduri, cu mult sub media pe ţară), judeţul Galaţi se confruntă, totuşi, cu destule probleme în ceea ce priveşte gestionarea fondului silvic. După cum recunoaşte chiar Direcţia Silvică Galaţi, într-un raport prezentat Prefecturii Galaţi, nu mai puţin de 6.766 de pădure nu se află sub contract de pază cu nimeni, fiind de fapt la cheremul hoţilor. De altfel, cea mai mare parte din suprafaţa amintită a fost despădurită ilegal, fie de către proprietari, fie de către hoţii de lemne.
Jaful forestier care a provocat 13 morţi
Pe raza judeţului Galaţi există în scripte 36.711 hectare de pădure. Situaţia din teren este, însă, un pic diferită. Dacă cele 29.947 de hectare aflate în administrarea Direcţiei Silvice sunt într-o stare relativ bună (şi de acolo se fură, însă nu sunt defrişări masive), cele 6.766 de hectare rămase ale nimănui (nu-s păzite nici de Silvic, dar nici de firme private) au ajuns, în proporţie de 90%, imaş pentru vite. Respectivele suprafeţe de (fostă) pădure aparţinând unor persoane fizice care deţin în proprietate loturi mici, în special pe moşteniri în devălmăşie, nedezbătute. În aceste condiţii, este aproape imposibil de ajuns la o situaţie clară, câtă vreme, în majoritatea cazurilor, titularul din actul de proprietate este decedat, iar moştenitorii nu-s de găsit.
Este de menţionat că defrişări masive s-au petrecut în special în perioada 1991-2005, când au căzut sub securile hoţilor nu doar proprietăţile amintite, ci şi câteva mii de hectare de pădure aflată în patrimoniul celor de la îmbunătăţiri funciare (ANIF). Vorbim aici în special de perdele forestiere de protecţie împotriva eroziunilor produse de apă şi de alunecările de teren.
De altfel, un raport întocmit de specialiştii Apelor Române după inundaţiile catastrofale din judeţul Galaţi (septembrie 2013), care au provocat 13 morţi în doar două zile, arată că torenţii provocaţi de ruperile de nori au fost amplificaţi de faptul că perdelele forestiere de pe versanţi fuseseră tăiate. Evident, ilegal, de către persoane neidentificate. Hoţi de pădure şi, prin efectul morţilor de la inundaţii, criminali cu premeditare.
Distrugerea plantaţiilor de protecţie s-a manifestat în mai tot judeţul, însă cele mai grave lucruri sunt în partea centrală şi nordică, mai ales pe raza localităţilor Rediu, Cuca, Băleni, Drăguşeni, Vârlezi, Smulţi, Jorăşti, Crăieşti, Bursucani, Balinteşti, Băneasa, Bălăbăneşti şi Bereşti.
Relevant este şi faptul că, în prezent, ANIF Galaţi mai are în proprietate doar 1.800 de hectare de pădure din cele peste 9.000 ha pe care le avea în 1990. Restul s-a dus pe Apa Sâmbetei.
Zeci de hoţi sunt prinşi lunar, dar e prea puţin
Potrivit datelor centralizate la Agenţia Naţională a Pădurilor, în judeţul Galaţi sunt prinşi lunar zeci de hoţi de lemne. În general, este vorba despre căruţaşi care fură 1-2 metri cubi, adică „plevuşcă”, însă amploarea despăduririlor arată că fenomenul este mai grav decât atât. Având în vedere că avem de face cu un aspect care ţine deja de siguranţa naţională (inundaţiile au devenit tot mai frecvente, la fel şi perioadele de secetă, iar ambele au legătură cu despădurirea) poate că n-ar fi rău ca autorităţile să mobilizeze pentru paza pădurilor atât poliţiştii, cât şi jandarmii. Asta cât încă nu e prea târziu şi nu dispare de tot bruma de pădure existentă în judeţul Galaţi.
adevarul.ro
Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Arbori tăiaţi ilegal de 9 milioane de lei, în judeţul Galaţi

Volumul arborilor tăiaţi ilegal în pădurile aflate sub jurisdicţia Gărzii Forestiere Focşani a scăzut de la an la an, însă în anul 2018, în urma inventarierii unor suprafeţe fără pază, au fost identificate tăieri ilegale de aproape 34.000 mc, potrivit inspectorului şef al instituţiei, Ionică Cherciu. "Volumul arborilor arborilor tăiaţi ilegal a scăzut de la an la an. Dacă în anul 2015 s-a înregistrat un volum de circa 4.700 mc, în 2016 circa 3.500 de mc, iar în 2017 aproximativ 3.100 de mc, în anul 2018 instituţia noastră a constatat un volum de arbori tăiaţi ilegal de 1.939 mc. Asta nu înseamnă că presiunea asupra pădurii a scăzut, ci din contră. S-a constatat, la finele anului 2018, că volumului arborilor tăiaţi ilegal de aproape 2.000 de mc se adaugă peste 34.000 de mc, care au fost identificaţi de ocoalele silvice nominalizate în urma controalelor efectuate ca urmare a aplicării articolului 16 din Codul Silvic", a declarat, joi, pentru AGERPRES, Ionică Cherciu.

Potrivit unui bilanţ pe anul 2018 al Gărzii Forestiere Focşani, care răspunde de respectarea regimului silvic în pădurile de pe raza judeţelor Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea, Vrancea şi Vaslui, în urma controalelor de fond şi evaluării pagubelor de către ocoalele silvice nominalizate, s-a constatat un volum al arborilor tăiaţi ilegal şi furaţi de 34.132 mc, cu o valoare a prejudiciului de 15.790.412 lei. Cel mai mare volum de arbori tăiaţi ilegal a fost constatat în raza judeţului Galaţi, circa 18.200 mc de lemn, cu o valoare a prejudiciului de peste nouă milioane lei, urmat de judeţul Vaslui, de unde au fost tăiaţi ilegal aproape 12.700 mc de lemn, cu o valoare totală a prejudiciului de peste cinci milioane de lei.

Potrivit inspectorului şef al instituţiei, tăierile ilegale constatate nu provin doar din anul 2018, ci începând cu aplicarea legilor fondului funciar, respectiv din 1991 şi până astăzi. Începând cu anul 2018, conform prevederilor Codului Silvic, ocoalele silvice nominalizate prin lege au preluat în pază o suprafaţă de 15.614 ha. Este vorba de suprafeţe de maximum 30 ha, pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, iar proprietarii nu se pot identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală. Acţiunea de preluare în pază nu s-a finalizat anul trecut şi va continua în anul 2019. În baza prevederilor Codului Silvic, au mai fost identificate aproape 34.000 de hectare în raza de competenţă a Gărzii Forestiere Focşani, care urmează să fie preluate şi care vor fi inventariate.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Cum au dispărut păduri întregi din judeţul Galaţi. Mii de hectare de arbori mai există doar pe hârtie

Mafia lemnului acţionează din plin şi în judeţul Galaţi, chiar dacă acesta nu este foarte împădurit, având în total doar 36.713 ha de teren ocupat cu plantaţii silvice. Dintre acestea, circa 8.400 ha nu sunt păzite de nimeni şi, în fapt, 90% dintre păduri mai există doar în teorie.

Judeţul Galaţi nu este nici pe departe una dintre regiunile împădurite din România. Doar 2% din suprafaţa judeţului este ocupată cu păduri (cu mult sub media pe ţară), însă asta nu înseamnă că zona nu se confruntă cu o mulţime de probleme în ceea ce priveşte gestionarea fondului silvic. Aşa cum precizează chiar Direcţia Silvică Galaţi, într-un raport prezentat recent Prefecturii, nu mai puţin de 8.423 ha de pădure nu se află sub contract de pază cu nimeni, fiind de fapt  la cheremul hoţilor. De altfel, cea mai mare parte din suprafaţa amintită a fost despădurită ilegal, fie de către proprietari, fie de către hoţii de lemne. Spre comparaţie, în 2015, suprafaţa de pădure nepăzită era de numai 6.766 ha.

Pe raza judeţului Galaţi există în scripte 36.713 ha de pădure. Situaţia din teren este, însă, un pic diferită.  Dacă cele 28.290 ha aflate în administrarea Direcţiei Silvice sunt într-o stare relativ bună, restul de 8.423 ha rămase ale nimănui (nu-s păzite nici de Silvic, dar nici de firme private) au ajuns, în proporţie de 90%, imaş pentru vite. Cele mai multe dintre loturile de (fostă) pădure înseamnă în marea lor majoritate  loturi individuale mici (de sub 2.000 mp), ce fac parte  moşteniri în devălmăşie, nedezbătute. De regulă, titularul din actul de proprietate este decedat, iar moştenitorii nu-s de găsit sau spun că nu au resurse financiare pentru paza pădurii. Situaţia este cu atât mai complicată cu cât, potrivit Direcţiei Silvice, în unele dintre zone suprafeţele nepăzite şi distruse sunt în alternanţă cu cele aflate în administrarea statutului, iar apariţia zonelor defrişate nu face altceva decât să-i încurajeze pe hoţii de lemne.

Zeci de hoţi sunt prinşi lunar

Conform datelor centralizate la Agenţia Naţională a Pădurilor, în judeţul Galaţi sunt prinşi lunar zeci de hoţi de lemne. În general, însă, este vorba despre căruţaşi care fură 1-2 metri cubi, adică „plevuşcă”, însă amploarea despăduririlor arată că fenomenul este scăpat de sub control.

Păduri întregi, retrocedate şi nepăzite, au fost puse la pământ în ultimii ani. Se întâmplă mai ales în zona de nord a judeţului Galaţi, la Buciumeni, Bursucani, Rădeşti, Bereşti, Rediu, Crăieşti, Măcişeni, Jorăşti, Bălăbăneşti, Băneasa şi Drăguşeni. Însă una dintre cele mai grave situaţii este în pădurea seculară (arie protejată, de altfel) de la Buciumeni, acolo unde chiar se fură ca-n codru. Sutele de hoţi din satele învecinate se întrec cu „profesioniştii” veniţi cu utilaje şi camioane în „expediţii-fulger” de pradă.

Nu-i absentă nici mafia retrocedărilor de pădure. Şi nu de azi, de ieri, ci de aproape două decenii, de când urmaşii familiei princiare Sturdza, ajutaţi de un fost angajat al Direcţiei Silvice Vrancea, pe nume Marcel Cosor (patronul Didamar Prodex SRL) au dobândit 40 ha în amintita pădure. Ulterior s-a dovedit că retrocedarea s-a făcut ilegal (anularea actelor de vânzare este în curs), dar răul a fost deja făcut, căci o bună parte din pădure a fost rasă de pe faţa pământului. Vorbim despre arbori rari, de peste 100 de ani, care au ajuns mai ales cherestea scumpă, într-o afacere care a produs deja milioane de euro celor implicaţi.

Marcel Cosor dă vina pe hoţii de lemne, însă ceva este putred la mijloc, căci aceştia taie, noaptea, doar arbori valoroşi (stejari imenşi, de peste un metru în diametru, tei uriaşi samd) pe care apoi, pur şi simplu, îi abandonează la faţa locului. Urmarea: administratorul pădurii poate dispune de lemnul respectiv fără oprelişti, iar poliţiştii caută orbul să-i scoată ochii. 

La amintita firmă au fost, de altfel, zeci de controale ale pădurarilor şi ale altor instituţii. Fiecare s-a încheiat cu sancţionarea acesteia însă, cu totul bizar, în justiţie (în special la Focşani şi Tecuci), magistraţii au „îndulcit” totul. Amenzile mai mici au fost transformate în avertismente, cele mari (de peste 20.000 de lei), reduse cu 80-90%).

13 morţi prin „ricoşeu”

Este de menţionat că defrişările cele mai importante din judeţul Galaţi s-au petrecut în perioada 1991-2005, când au căzut sub securile hoţilor nu doar proprietăţile amintite, ci şi câteva mii de hectare de pădure aflată în patrimoniul celor de la îmbunătăţiri funciare. În prezent, ANIF Galaţi mai are în proprietate doar 1.800 de hectare de pădure din cele peste 9.000 ha pe care le avea în 1990. Vorbim aici în special de perdele forestiere de protecţie împotriva eroziunilor produse de apă şi de alunecările de teren.

De altfel, un raport întocmit de specialiştii Apelor Române după inundaţiile catastrofale din judeţul Galaţi (septembrie 2013), care au provocat 13 morţi în doar două zile, arată că torenţii provocaţi de ruperile de nori au fost amplificaţi de faptul că perdelele forestiere de pe versanţi fuseseră tăiate, ilegal, de către persoane neidentificate.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Fără furturi de material lemnos în pădurile gălățene

Suprafața totală de fond forestier din județul Galați este de 36 734 hectare – aproximativ 8 % din totalul suprafeței, o suprafață modestă având în vedere că suntem într-o zonă de stepă cu un sol preponderent agricol.

Directorul Direcției Silvice Galați Valentin Hahuie ne-a declarat că până în momentul de față, pe teritoriul județului nu au fost semnalate cazuri de furt din fondul forestier al statului cu excepția unui caz singular, la Buciumeni, unde un pădurar a fost depistat cu o cantitate de masă lemnoasă mai veche (cioturi). În acest caz s-au întocmit acte de contravenție, situația urmând a se tranșa la nivelul unei instanțe judecătorești.

Nu sunt alte probleme deosebite cu suprafața forestieră a județului cu excepția secetei prelungite care afectează în special arborii tineri. „Cu cei bătrâni nu e nicio problemă pentru că, în sol, la o adâncime mai mare de jumătate de metru există ceva umiditate. Arborii după cum bine se știe sunt niște magazii de carbon. Ei au în compoziție carbon în proporție de aproximativ 70-80 %, în funcție de specie și sunt eliberatori de oxigen, de care avem atâta nevoie”, a afirmat directorul Direcției Silvice Galați, Valentin Hahuie.

În altă ordine de idei, în privința reîmpăduririlor, trebuie ținut cont că regenerarea este de două tipuri, naturală și artificială. Această din urmă categorie care reprezintă împădurirea propriu zisă este de câțiva ani în atenția autorităților locale sau de specialitate, fiind aproape anual demarate acțiuni de plantare la nivelul județului.

expressdedunare.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Cum păzeşte Direcţia Silvică pădurile din judeţul Galaţi

Suprafaţa totală de pădure administrată de Direcţia Silvică Galaţi este de 36.814 ha, din care 20.742 ha pădure proprietate publică a statului şi 16.072 ha alţi proprietari.

Potrivit unui raport prezentat în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural desfăşurat la Prefectura Galaţi, „din situaţia prezentată mai sus rezultă diversitatea formei de proprietate avute în administrare, numărul mare de proprietari, având în vedere că suprafeţele retrocedate sunt foarte mici (majoritar sub 1 ha). Toate aceste aspecte enumerate, îngreunează foarte mult munca personalului silvic. Adăugând şi infracţionalitatea ce se manifestă în anumite zone din judeţ, se poate observa climatul dificil în care se desfăşoară activitatea de pază a fondului forestier a personalului de teren”.

Structura organizatorica şi funcţională a Direcţiei Silvice Galaţi este compusă din următoarele subunităţi: 4 ocoale silvice, 3 pepiniere silvice, 15 districte silvice, 85 cantoane silvice, 8 fonduri de vânătoare şi 4 formaţii de exploatări forestiere. Personalul Direcţiei Silvice Galaţi este cuprins într-un număr total de 183 de posturi, din care: 159 TESA şi 24 muncitori silvici.

Cu doar atât de puţini oameni de teren, din punct de vedere al asigurării integrităţii fondului forestier, s-au constatat doar 9 infracţiuni pentru sustrageri ilegale de material lemnos. Volumul tăiat şi sustras ilegal este de 197,98 m.c. din care justificat prin acte de infracţiune 113 m.c. şi 84 m.c. nejustificaţi de personalul silvic de teren. „Sezonul rece, impune mai multă atenţie din partea personalului de teren, intensificarea patrulărilor, implicarea şefilor de district, solicitarea de sprijin către organele de poliţie şi jandarmi când sunt depăşiţi de situaţie, mai ales în cazul cantoanelor cu mare dispersie sau a zonelor recunoscute cu infracţionalitate ridicată. Pentru buna desfăşurare a activităţii de pază a pădurii, în gestiunea ocoalelor se află 78 pistoale cu bile de cauciuc şi gaze”, se arată în raport.

Dat fiind faptul că Direcţia Silvică are predominant personal TESA, adică oameni care stau la birou, este greu de crezut că furturile de lemn din pădurile judeţului Galaţi va putea fi constatat şi stopat!

Statistica infracţiunilor sesizate care fac obiectul lucrărilor penale înregistrate în primele 10 luni ale anului 2021, relevă că acestea sunt în creştere. În anul 2020 fiind constatate un număr de 116 infracţiuni, iar în primele 10 luni ale acestui an s-a ajuns la un număr de 127 de dosare penale în domeniul silvic. Mai mult de atât, de la începutul anului poliţiştii au soluţionat un număr de 138 dosare penale, după cum urmează: 37 de dosare sunt cu autor necunoscut, pentru 2 s-a terminat urmărirea penală, în 21 de dosare s-a renunţat la urmărirea penală şi alte 115 au fost clasate.

În concluzie, pădurile judeţului Galaţi se răresc văzând cu ochii în timp ce rapoartele şi statisticile prezentate prezintă date din ce în ce mai îngrijorătoare pentru oricine, numai pentru autorităţi nu.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • dcp100168 changed the title to Judeţul Galaţi are cele mai puţine păduri din ţară

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.