Sinagoga din Galaţi

[dcp100168]

Sinagoga din Galaţi

Templul evreiesc, construit în 1875 de către meseriaşii evrei, a rămas singura sinagogă care rezistat în Galaţi până în zilele noastre. Alte 22 de sinagogi au ajuns una cu pământul în urma a două evenimente devastatoare din istoria oraşului: minarea Galaţiului de către nemţi, în 1944, şi demolările din perioada comunistă. „Templul rămâne ca o dovadă a existenţei noastre pe aceste meleaguri de-a lungul deceniilor viitoare. Sunt destui negaţionişti care neagă Holocaustul, iar peste vreo câţiva ani se trezeşte vreun idiot care va spune că nici n-au fost evrei la Galaţi", a declarat Sorin Blumer, liderul comunităţii evreieşti din Galaţi.

Renovarea Templului meseriaşilor a început în 2008 şi se va încheia în martie 2012. „A fost făcută consolidarea de rezistenţă perimetrală completă. Terasamentul era inundat. Am reparat şi acoperişul. S-au pus centuri la toate nivelurile. Urmează să fie făcute tencuieli interioare şi exterioare. Vom schimba ferestrele, geamurile şi instalaţia electrică", a spus Blumer.

În timpul lucrărilor au avut de suferit şi unele elemente preţioase ale bisericii, considerată monument istoric. Din neatenţie, muncitorii au distrus o frescă din sticlă pe care erau gravate numele fondatorilor sinagogii.

Potrivit lui Blumer, valoarea totală a lucrărilor de consolidare se estimează la 800.000 lei. Banii adunaţi din chiriile proprietăţilor evreieşti retrocedate ajung la Fundaţia Comunităţilor Evreieşti din România, care direcţionează o parte din sumă la renovarea sinagogii.

adevarul.ro

[toto]

Acoperisul din tabla zincata da un aspect tiganesc. Cred ca se putea gasi o alta solutie.

[AdiTZA]

Tabla zincata, termopane, centrala termica si AC, totul pentru ca rugaciunile enoriasilor/adeptilor sa ajunga mai repede la Moise, Dumnezeu, Ra si altii....nu care cumva sa le inghete cururile iarna sau sa curga apa pe ei vara cand se roaga pentru binele altuia....ca ala din pestera stia ce-s alea termopane......hai buey....ma lasati...

[dcp100168]

A fost refăcut "Templul meseriaşilor"

Sărbătoare mare, cu toate ferestrele luminate, luni, la Templul evreiesc din Galaţi. Ce-a de-a şasea seară din Hanuka, „Sărbătoarea luminilor”, a fost prilejul de inaugurare a sinagogii gălăţene „Templul meseriaşilor”, ultima rămasă dintre cele 23 de sinagogi existente în Galaţi înainte de război, refăcută acum excelent după ample lucrări de reabilitare.
Oaspeţi de seamă ai comunităţii şi invitaţi din celelalte etnii gălăţene au participat la sărbătoare. „Şalom!” - pace - a urat celor prezenţi, evrei şi neevrei, gazda, şeful comunităţii locale, ing. Sorin Blumer, care a salutat şi Ziua Naţională a României, abia încheiată.

Deputatul minorităţii evreieşti române, dr. Aurel Vainer, preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a remarcat că, odinioară, construcţia templului gălăţean a fost finanţată din banii meseriaşilor de atunci, fără a se aştepta, ca astăzi, bunăvoinţa autorităţilor. În prezent, fonduri provenite din retrocedarea bunurilor evreieşti confiscate în regimurile trecute stau la baza subvenţionării unor proiecte, precum cel al refacerii templului gălăţean, a unor şcoli şi băi ritualice etc.

Despre sărbătoarea care evocă lumina şi minunea ca un singur ulcior cu ulei să fi dat lumină cât şapte, la vremuri de prigoană, când macabeii i-au învins pe sirieni (anul 165 î.e.n.), s-a remarcat luni că înseamnă şi o sărbătoare a reînnoirii, ceea ce şi-a găsit ilustrare chiar la Galaţi, prin refacerea sinagogii. Din 1.550 sinagogi de dinainte de război, azi mai există 88; din 155 în capitală, doar patru au rezistat vremurilor!

Au luat cuvântul vicepreşedintele federaţiei, ing. Paul Schwartz, preşedinte al comunităţii din Bucureşti - cea mai numeroasă din ţară, directorul Fundaţiei „Caritatea”, preşedinţii comunităţilor din Brăila şi Tecuci. Templul a primit şi o donaţie de carte rară, în legătură de argint şi os, cu filigran. În final, au cântat corul Bucharest Klezmer Band şi corul comunităţii brăilene.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Sărbătoare în Comunitatea Evreilor: Templul Meseriaşilor, reinaugurat

Astăzi, la Galaţi, a avut loc reinaugurarea Templului Meseriaşilor, în prezenţa marelui Rabin Menachem Hacohen, a marelui rabin Rafael Şafer, rabinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a deputatului  Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi a preşedintelui Comunităţii Evreilor din Galaţi, Sorin Blumer.

Potrivit lui Sorin Blumer, Templul Meseriaşilor a fost fondat în 1875, iar în perioada interbelică era doar unul din cele 23 de temple şi sinagogi care existau în oraş. Templul Meseriaşilor este singura clădire de cult a Comunităţii Evreilor din Galaţi care a rezistat de-a lungul istoriei locale. În perioada interbelică, numărul evreilor din Galaţi era foarte mare - din totalul populaţiei de 85.000, 17.000 erau evrei. Majoritatea lor a emigrat în Israel, iar astăzi, din păcate, comunitatea evreilor din Galaţi nu mai numără decât 110 membri.

Reabilitarea Templului Meseriaşilor a început în 2009 şi s-a finalizat în 2014. „Templul Meseriaşilor a rezistat de-a lungul anilor mai multor cutremure, unele seismice, altele, politice... în timpul Războiului Modial aici a fost şi un lagăr de prizonieri evrei. Este o clădire plină de istorie, pe care nu am vrut să o pierdem şi de aceea s-a făcut un mare efort pentru reabilitarea ei. La etaj am început să organizăm şi un muzeu al istoriei evereilor din Galaţi, muzeu pe care sperăm să-l dezvoltăm în timp”, a spus Sorin Blumer.

Lecţie de istorie şi prietenie

La slujba religioasă oficiată cu prilejul reinaugurării Templului Meseriaşilor au asistat zeci de evrei din Galaţi, Brăila, Focşani, dar şi autorităţi locale – primarul Marius Stan şi subprefectul Daniel Olaru. „Dacă nu aş fi fost astăzi, aici, chiar ar fi trebuit să fiu întrebat de ce nu sunt aici? Comunitatea evreiască din Galaţi a fost deosebit de importantă pentru oraş – au fost multe clădiri ale evreilor care au adăpostit instituţii de învăţământ, de sănătate, culturale. Uneori, când renovezi ceva, o strici, pierzi ceva din spritul ei, din autenticiate, dar aceasta este aceeaşi sinagogă a Galaţiului care trebuie să fie, iar reinaugurarea ei este o mare onoare pentru comunitatea din Galaţi şi pentru toate persoanele care sunt aici. Sper ca această comunitate să crească pe viitor şi să fie sursa prieteniei dintre toţi oamenii din aceast oraş şi din toată lumea”, a spus Marele Rabin  Menachem Hacohen.

Deşi comunitatea evereilor din Galaţi numără, din păcate, doar 110 membri, importanţa reabilitării templului meseriasilor este cu atât mai mare, a punctat şi Marele Rabin Rafael Şafer, rabinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România: „Galaţiul a fost o comunitate cu multe sinagogi şi dacă se pierdea şi Templul Meseriaşilor, se pierdea întreaga memorie a acestui aşezământ. Am simţit cu toţii că această clădire, cu tot ce semnifică ea, nu trebuie dată uitării”.

presagalatibraila.com

[riaji]

Pai chiar ma gandeam cum de nu se duce nicio personalitate politica sa-i linga un pic in fund pe dracii astia, ca, deh.. la cat au pus umarul prin munca la bunastarea orasului..

[dcp100168]

Primii evrei s-au stabilit în zona Galaţiului în secolul VIII

Dacă în urmă cu un secol era una dintre cele mai puternice comunităţi din Galaţi, reprezentând aproximativ 20% din populaţia de aproximativ 100.000 de persoane, în prezent, în oraş mai trăiesc câteva sute de israeliţi.

Primii evrei s-au stabilit pe malurile Dunării încă de pe vremea hazarilor, populaţie de origine turcă trecută la iudaism, în secolul VIII după Hristos. Pe vremea lui Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, evreii erau principalii comercianţi din Galaţi, singurul port al Moldovei, aceştia având relaţii comerciale cu coreligionarii lor din Bizanţ şi din lumea musulmană.

Comunitatea evreiască din Galaţi locuia în valea oraşului, în special pe strada  Dogarilor, numită astăzi Dogăriei, dar şi pe străzile din vecinătatea Pieţei Moruzzi, Elicei, Chihan Vodă, Ceres şi Griviţei, până în cartierul Bădălan. Începând cu 1769, evreii au început să se stabilească şi în alte cartiere ale oraşului. Primul Cimitir Evreiesc este atestat documentar în anul 1590, iar un al doilea în 1629.

În 1730 este atestată documentar o casă de rugăciuni a evreilor, iar în jurul anului 1780 este menţionată prima sinagogă din Galaţi, Sinagoga Mare de pe strada Podul de Piatră. Între 1800 şi 1848 au mai fost construite două sinagogi, iar până în anul 1900 au mai fost construite alte 14 sinagogi.

O comunitate puternică

Evreii din Galaţi au înfiinţat prima şcoală primară în 1859, a urmat şi o a doua şcoală primară, iar după ce în 1877 a fost constituit primul comitet şcolar al comunităţii evreieşti din Galaţi, au fost înfiinţate, pe rând, Şcoala de fete „Silvya Schmierer”, Şcoala populară de menaj „Lumina”, o şcoală comercială pentru fete evreice, o grădiniţă de copii, o şcoală profesională, etc.

În 1919, a luat fiinţă Liceul Comunităţii Evreilor, pentru care comunitatea a construit clădirea în care funcţionează astăzi Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza”.

Evreii din Galaţi s-au asociat în funcţie de diversele profesii pe care le practicau, în „Breasla croitorilor”, „Societatea meseriaşilor israeliţi”, „Societatea magazionerilor - Bender”, „Societatea funcţionarilor din port - Junimea”, „Asociaţia zugravilor şi vopsitorilor evrei”, etc.. Au înfiinţat societăţi de binefacere, culturale sau sportive şi au scos diverse ziare, printre care „L’Echo Danubien”, „Prietenii Sionului”, „Pământeanul”, „Akavat Zion”, „Vocea Galaţiului”.

Au contribuit mult şi la dezvolarea industriei gălăţene. Potrivit datelor FCER, în 1760, existau Atelierele de Reparaţii Navale ale fraţilor Mendel, care au asigurat dezvoltarea Portului, depozitele de cereale, comerţul cu cherestea, fabrica de săpun Konzelman, fabrica de săpun şi lumânări Babat, fabrica de cremă de ghete şi ambalaje metalice Albina. În 1923 familia Auschnit, Osias şi fii acestuia, celebrul industriaş Max Auschnit şi fratele acestuia, Edgar, au construit uzina metalurgică Titan, ulterior punând în funcţiune la Galaţi primul laminor de tablă din Moldova. Ar mai trebui amintite fabricile de cuie Ebner, fabrica de săpun Braunstein, devenită ulterior Apollo SA, fabrica de plase şi unelte de pescuit şi fabrici mai mici, cum ar fi cele de baterii electrice sau de textile.

În perioada interbelică, la Galaţi existau 23 de temple şi sinagogi.

Galaţi, oraşul în care şcolile evreieşti au fost transformate în lagăre pentru evrei

În vara anului 1941, când a avut loc progromul prin care guvernul mareşalului Ion Antonescu declanşa „migrarea forţată a întregului element evreu”, toate şcolile evreieşti din Galaţi au fost transformate în lagăre pentru evrei.

Galaţiul a fost unul din primele oraşe din Moldova în care a fost supusă represaliilor populaţia de origine evreiască. Cu trei zile înainte de data de 21 iunie 1941, Jandarmeria a primit ordinul de „curăţire a terenului” în trei locuri diferite din Moldova, la Roman, Fălticeni şi Galaţi.

La Galaţi mai trăiesc aproximativ 200 de evrei

Dacă în urmă cu o sută de ani comunitatea evreiască din Galaţi avea 19.000 de membri, care reprezentau aproximativ 20% din cei 95.000 de locuitori ai oraşului, în prezent la Galaţi mai trăiesc 200 de evrei, majoritatea vârstnici. Mulţi evrei gălăţeni au emigrat în Israel după cel de al doilea război mondial, în baza unei înţelegeri între România şi Israel, fenomenul continuând şi în ultimii ani ai regimului comunist şi chiar amplificându-se în 1988 şi 1989.

presadegalati.ro

[riaji]

Evrei in sec. 8? De fapt cred ca au ajuns inaintea vorbitorilor limba maghiara.. in vreme ce moldovenii erau in Palestina sau oriunde la sud de Dunare, nu?