Generaţia Facebook se joacă pe stadion

[dcp100168]

Generaţia Facebook se joacă pe stadion

Generaţia Facebook şi-a dat întâlnire, cu mic cu mare, la Stadionul „Dunărea”, sâmbătă după-amiază, pe la ora 16.00. Tinerii s-au bucurat de ultimele zile ale vacanţei de vară, rememorând jocurile copilăriei. În jur de 100 de puşti au venit să-şi amintească cum jucau pe vremuri „Ţară, ţară vrem ostaşi”, „Câte ouă are baba” sau „Raţele şi vânătorii”.

Degeaba au avut autorizaţie

Laurenţiu Popa, preşedintele asociaţiei „Alternative” Galaţi, este cel care a obţinut autorizaţia pentru organizarea întâlnirii. Cu toate acestea, liceenii au fost nevoiţi să se mulţumească doar cu pista de alergare, deoarece angajaţii ADP nu i-au lăsat să intre şi pe gazon. „Mâine (duminică - n.r.) este meci televizat. Trebuie să marcăm terenul şi să avem grijă de iarbă”, explică unul dintre muncitori.

Mai puţini decât erau aşteptaţi

Valentin Godinac (Angelino), cel de-al doilea organizator, este cel care a avut grijă ca invitaţia să ajungă la cât mai mulţi utilizatori de Facebook. „Ne aşteptăm să se strângă peste 300 de persoane”, se arăta încrezător Angelino, la sosirea pe stadion. Însă, cu toate că vremea a fost una care îmbia spre ieşirea în aer liber, tinerii nu au sosit în numărul scontat de organizatori. Până pe la 17.30, abia dacă se strânseseră circa 100 de adolescenţi. „Dacă n-ar fi fost ocupaţi cu pregătirile de început de an şcolar, sigur ar fi fost mai mulţi prezenţi”, a mai spus Laurenţiu.

Între joacă şi privit

Deşi nu au putut intra pe gazon, tinerii au venit hotărâţi să se distreze. Jocuri ca „Ţară, ţară vrem ostaşi”, „Câte ouă are baba” sau „Raţele şi vânătorii” au fost doar câteva dintre cele care le-au readus tinerilor în amintire perioada copilăriei. Unii au apelat şi la modalităţi mai noi de distracţie. Astfel, o minge de rugby şi un skateboard s-au dovedit a fi foarte la modă printre participanţi.

Pentru că temperatura depăşea binişor 30 de grade, unii tineri s-au mulţumit să privească distracţia de pe băncile stadionului. Nici nu sunt de acuzat, dacă ne gândim că nicio sticlă cu apă nu le-a fost pusă la dispoziţie. Unul dintre ei probabil că venise pregătit pentru un meci. Aşa părea, cel puţin, dacă ne gândim la grămada de coji de seminţe pe care o strânsese la picioare.

viata-libera.ro