Foşti activişti şi securişti gălăţeni care au primit terenuri în calitate de revoluţionari

[dcp100168]

Foşti activişti şi securişti gălăţeni care au primit terenuri în calitate de revoluţionari

După doi ani în care le-a ţinut la sertar, Primăria Galaţi face publice numele foştilor activişti şi securişti care, în calitate de revoluţionari, au primit terenuri (un hectar fiecare), locuinţe şi spaţii comerciale în baza „Legii Recunoştinţei".

Chiar dacă în oraş nu au fost confruntări armate, mulţi gălăţeni şi-au sacrificat sau riscat viaţa la revoluţia din decembrie 1989. Peste 60 de tineri din Galaţi au format Detaşamentul Dunărea, care s-a deplasat în Capitală în noaptea de 22 spre 23 decembrie şi au luptat alături de bucureşteni. Nouă gălăţeni au murit împuşcaţi la Televiziune, CC şi MApN, iar alţi 15 au fost răniţi. Mulţi au obţinut certificat de revoluţionar pentru că au făcut parte din CPUN-urile locale sau din detaşamentele gărzilor patriotice. Majoritatea celor care au făcut parte din acele structuri nici măcar nu deţin certificat, considerând că au făcut ceea ce trebuia. În schimb, au năvălit printre revoluţionarii autentici impostorii, foşti colaboratori ai Securităţii, activişti PCR, ofiţeri sau oameni de afaceri controversaţi, precum Cătălin Chelu.

Peste 250 de hectare pentru revoluţionari

După doi ani de demersuri, Societatea Jurnaliştilor „Dunărea de Jos" a obţinut de la Primăria Galaţi listele cu revoluţionarii care au primit terenuri, locuinţe şi spaţii comerciale în baza „Legilor Recunoştinţei", 42/1990 şi 341/2004. Municipalitatea a comunicat asociaţiei lista celor 251 de revoluţionari care au primit câte un hectar de teren extravilan, 24 care au primit locuinţe, opt care au devenit proprietari de spaţii comerciale, respectiv vetre de casă. Marea surpriză este că a fost atribuită revoluţionarilor cu certificat obţinut legal sau ilegal o suprafaţă de 251 ha, cât două-trei cartiere ale Galaţiului. Din cei 251 de beneficiari, doar 144 mai sunt înregistraţi ca revoluţionari în baza de date a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revo­luţionarilor (SSPR), în alte 11 cazuri identitatea fiind incertă. Unii dintre beneficiarii Legii 42 nu au mai dorit să păstreze statutul de revoluţionari. Printre cei reconfirmaţi în baza Legii 341 se află şi opt foşti colaboratori ai Securităţii, cărora trebuie să li se retragă drepturile. În consecinţă, a fost atribuită unor persoane cu fals statut de revoluţionar, o suprafaţă totală de 120-150 hectare.

Tovarăşii Beuran şi Puşcă

Printre foştii activişti de partid deveniţi revoluţionari este şi Nicolae Beuran. În august 1989 acesta a fost numit secretar al Comitetului Judeţean PCR Galaţi, prin transfer de la Cluj, iar pe 22 decembrie era să fie linşat de mulţime. Acum, numele său apare la poziţia 29 din lista revoluţionarilor care au primit un hectar de extravilan. În baza Legii 42 era posesorul certificatului nr 13.156. După reverificarea dosarului în baza Legii 341, deţine certificatul de revoluţionar LRM-B-1735. Beuran face parte din Asociaţia „23 Decembrie 1989 Metrou" Bucureşti. Până în 1996 a fost prefect PDSR de Galaţi. În seara de 13 iunie 1990 a trimis la Bucureşti un tren cu siderurgişti şi navalişti care să se alăture minerilor. Îmbrăcaţi civil, fără lămpaşe, gălăţenii au fost bătuţi de mineri.

Alt fost activist PCR ajuns revoluţionar este Benone Puşcă. În 1989 era secretar al Comitetului Municipal PCR. Şi el era să fie linşat de mulţime. Acum e la nr. 190 în lista revoluţionarilor care au primit 1 ha de extravilan. Benone Puşcă a avut certificatul de revoluţionar nr 13.656, fiind membru al Asociaţiei Ecoforum - Clubul Tinerilor Eroi. După 2004 nu a mai fost confirmat ca revoluţionar, dar a rămas cu hectarul. Acum, e rectorul Universităţii particulare Danubius.

Tovarăşii Durbacă, Mândru şi Boisan

Printre revoluţionari se regăsesc şi foşti directori PCR. Fostul primar Eugen Durbacă era în 1989 directorul Întreprinderii de Utilaj Greu şi membru supleant al CC PCR. În decembrie 89 a fost salvat cu un transportor blindat al armatei de către muncitorii care voiau să îl linşeze. În 1999 şi-a luat certificatul de revoluţionar nr. 13.162, iar în 2000 a renunţat la certificat din cauza scandalului izbucnit.

În lista revoluţionarilor care au primit teren mai figurează, la poziţia 135, Traian Mândru. În decembrie 1989, era directorul fabricii de armare de la Şantierul Naval Galaţi (SNG), iar pe 20 ianuarie 1990, Mândru a fost unul dintre directorii izgoniţi de navaliştii nemulţumiţi de privilegiile pe care şi le arogaseră directorii PCR. A devenit subprefect şi prefect PDSR. SSPR l-a reconfirmat, acordându-i certificatul LRM-M-1198.

Alt ştab PCR ajuns revoluţionar a fost Constantin Boisan. Deşi neconfirmat ca revoluţionar după 2004, el a rămas totuşi cu 1 hectar de extravilan (poziţia 34 din tabel). Boisan a fost mâna dreaptă a lui Durbacă, fiind promovat de acesta şef al Direcţiei Gospodărire Comunală din Primăria Galaţi, funcţie în care s-a remarcat prin faptul că acorda fără licitaţie contractele de achiziţii şi lucrări de reparaţii. Actualul primar, Dumitru Nicolae, l-a destituit pe Boisan în februarie 2001, motivând cu o remarcă celebră: „ajunsese mai puternic decit primarul".

Business class: Cătălin Chelu

Printre beneficiarii „Legii Recunoştinţei", la poziţia 54 din lista revoluţionarilor care au primit un hectar de teren se află Cătălin Constantin Chelu, devenit celebru prin mita dată chestorului Fătuloiu. El e acuzat de evaziune fiscală şi cercetat de DIICOT pentru tranzacţii ilegale pe bursă şi privatizări frauduloase.

Andrei Lişinschi, patronul grupului de firme Profiland şi fost candidat PDL la primărie, figurează la nr 125 în lista revoluţionarilor care au primit 1 ha de extravilan. În 2008, a ieşit la iveală că în anii 80 avusese două condamnări penale şi acuzaţia CNSAS că a colaborat cu Securitatea. Nici unul dintre ei nu a fost reconfirmat ca revoluţionar.

În lista revoluţionarilor recompensaţi se află şi Tănase Bălan, fost patron al Băncii Stabilitatea, pe care a şi falimentat-o. Lui i se datorează faptul că din patrimoniul imobiliar al Galaţiului a dispărut un ansamblu arhitectonic impozant, Casa de Cultură a Tineretului şi Hotelul Tineretului, evaluate la 64 miliarde lei. Bălan a plătit pentru cele două imobile 2,8 miliarde de lei, conducerii Fundaţiei pentru Tineret Galaţi, în administrarea căreia ajunsese patrimoniul UTC. Achiziţia imobiliară şi creditele cu subdobândă acordate din banii celor 7.000 de deponenţi au dus la falimentul băncii. Pentru acoperirea prejudiciului de 22 miliarde au fost scoase la licitaţie Casa şi Hotelul Tineretului, care au ajuns în posesia miliardarului Maricel Păcuraru.

Colaboratori ai Securităţii

CNSAS a dezvăluit că opt dintre revoluţionarii gălăţeni au fost colaboratori ai Securităţii. Dintre aceştia, şapte au fost reconfirmaţi ca revoluţionari în baza Legii 341: Vlad Vasiliu (directorul Teatrului Dramatic), Florin Melinte (directorul Teatrului Muzical), Eugen Stoleriu (reprezentantul în Primăria Galaţi a Consiliului de Onoare al Revoluţionarilor din Decembrie), Ioan Garofa (fost director economic al Contec SA Tecuci), Dumitru Stelianide (fost membru în conducerea Asociaţiei 21 Decembrie), Gelu Ciorici (jurnalist), Maricel Popa (om de afaceri). Cel de-al optulea este Andrei Lişinschi, amintit mai devreme. Potrivit Legii 341, nu beneficiază de drepturi de revoluţionar persoanele „dovedite a fi fost implicate în activităţile fostei securităţi ca poliţie politică". HG 1412 spune că SSPR „sesizează instituţiile abilitate, în vederea dispunerii măsurilor necesare". În iulie, secretarul de stat George Costin, care conduce SSPR, afirma că le-au fost retrase certificatele la 194 de revoluţionari care au colaborat cu Securitatea. Este o măsură reparatorie de natură morală, de imagine. Dacă şi cum vor fi recuperate, spre exemplu, terenurile acordate, aceasta este o cu totul altă poveste.

Revoluţionarii din Finanţe

La poziţia 128 din lista revoluţionarilor care au primit extravilan se află şi Cicerone Lupu. În perioada în care a condus Activitatea de Inspecţie Fiscală (AIF) din cadrul DGFP Galati, Lupu a fost implicat în scandalul unei returnări ilegale de TVA în valoare de 34 miliarde de lei vechi. A semnat raportul de inspecţie fiscală nr. 4.371/25.06.2009, care prevedea că firma Grestincom SRL, ce avea ca unic acţionar pe nepotul său, Severus Batog, să primească TVA în valoare de 3.429.190 lei noi. A semnat acea hârtie deşi avea pe birou o adresă a IPJ Galati prin care era anunţat că, începând din 24.04.2009, Batog era cercetat pentru evaziune fiscală, în dosarul 1773/P/2009 de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, dar şi o adresă a Gărzii Financiare Iaşi, care îi prezenta o listă de tranzacţii fictive efectuate de Grestincom cu firme ieşene. Printre revoluţionarii recompensaţi se află, la poziţia 24 şi fostul şef al Gărzii Financiare Galaţi, destuit prin ordinul nr. 850/2000 ministrului de Finantelor, după ce averea sa a crescut fabulos cu o vilă pe Faleza Dunării, pe care o justifica printr-un câştig la loterie.

Plus Armata!

În lista revoluţionarilor care au primit locuinţă şi 1 ha de teren extravilan se află şi colonelul în rezervă Constantin Ene, fost şef al Apărării Civile şi fost şef al ISU din Buzău şi Galaţi. Ca revoluţionar, colonelul Constantin Ene, a primit o locuinţă în blocul A8 de pe str Traian. Apare, la nr 88 din listă şi printre revoluţionarii care au primit 1 ha de extravilan în baza deciziei nr 5491/07.08.1998. La Galaţi, colonelului Ene i se reproşează faptul că nu este persoana cea mai potrivită pentru a beneficia de Legea Recunoştinţei, pentru că în timpul crizei inundaţiilor din iulie 2005 a dat bir cu fugiţii, deşi era şeful Apărării Civile din cadrul ISU Galaţi. Practic, atunci şi-a părăsit comunitatea din care făcea parte şi care îi acordase recunoştinţa formată din locuinţă şi teren. Atunci autorităţile gălăţene s-au confruntat cu o criză fără precedent şi s-a reuşit să nu fie victime graţie echipei formate din prefectul Mihai Capră şi şefii de la ISU, IPJ, Poliţia de Frontieră şi Jandarmerie, care au coordonat echipele de salvatori în zona celor 12 localităţi lovite de apele Siretului. Atunci, şeful Apărării Civile, colonelul Ene şi-a luat concediu medical. Acum, colonelul susţine că atunci a dorit să îşi schimbe locul de muncă. Spune că nu a primit locuinţa ca revoluţionar, ci i-a fost atribuită ca locuinţă de serviciu. Afirmaţia sa e contrazisă de faptul că în adresa 86.200/21.09.2011 a Primăriei Galaţi apare la nr 7 în lista revoluţionarilor cărora le-au fost atribuite locuinţe.

Pot fi cadrele Armatei revoluţionari?

Colonelul Ene spune că a făcut revoluţia la Brăila, unde era ofiţer. Trecem peste faptul unii dintre revoluţionarii din Brăila nu îşi amintesc de Constantin Ene. Se ştie doar că imediat după revoluţie a devenit comandantul Poligonului Mălina. SSPR a reconfirmat în baza Legii 341/2004 calitatea de revoluţionar a colonelului Ene, titular al certificatului LRM-E-138. Pe lista revoluţionarilor care au primit terenuri se mai află doi-trei foşti militari. Problema este că ofiţerii de Armată nu ar trebui să fie printre deţinătorii de certificate de revoluţionari. La presiunile Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), condus de Valerian Stan, Ministerul Apărării a emis în 1992 un ordin care interzicea cadrelor militare obţinerea unui certificat de revoluţionar, motivat de faptul că în decembrie 89 acţionaseră la ordinele comandanţilor lor. Puteau fi revoluţionari doar militarii care demisionaseră din Armată. Este cazul fostului senator PSD Plătică Vidovici, fost maior, care a demisionat din Armată pentru a intra în politică.

Politicienii beneficiari

Printre revoluţionarii gălăţeni care au beneficiat de terenuri în baza Legii Recunoştinţei se află şi mulţi politicieni. Primul dintre ei este fostul maior Ilie Plătică Vidovici, care pe 24 decembrie 1989 era şeful dispozitivului de pază al CPUN Galaţi. A profitat de poziţia sa şi a arestat membrii Comitetului Provizoriu, preluând puterea pentru o lungă perioadă de timp. A fost până în 2003 senator PDSR şi preşedintele PDSR Galaţi, un veritabil baron, implicat în afacerile cu tablă şi benzen ale firmelor căpuşă de la Sidex.

Printre revoluţionarii recompensaţi cu terenuri se află, la poziţiile 45 şi 46 din listă, fosta membră PRM, Daniela Buruiană Aprodu, şi soţul său.

Mai sunt revoluţionari şi deputatul PSD Viorel Ştefan, care nu a mai fost reconfirmat după 2004, şi vicepreşedintele PSD Galaţi, Constantin Hârţan, directorul Navrom Galaţi. Este deţinător al certificatului LRM-H-26.

Alt vicepreşedinte PSD revoluţionar este Florin Melinte, pe care politica îl ţine şi în postul de director al Teatrului Muzical.

Revoluţionar este şi vicepreşedintele PDL Galaţi, Petrişor Cruceanu, fost sportiv de performanţă şi profesor. A primit 1 hectar în extravilan, dar şi un spaţiu cu altă destinaţie pe strada Gării. El a fost membru în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Investiţii. Recent, a fost numit la conducerea Inspecţiei de Stat pentru Construcţii Constanţa, funcţie din care a plecat preşedintele PDL Constanţa Gheorghe Chiru.

Mai este revoluţionar şi consilierul judeţean PDL Petrică Pohrib, împreună cu fratele său.

În listă apare şi consilierul judeţean PNL Emil Ţuicu, dar în cazul său există declaraţii care confirmă că este printre revoluţionarii autentici. În listă se regăseşte, la poziţia 68 şi Comşa Ciupercă Virgil Pompiliu, vicepreşedinte la nivel naţional al Partidului Verde. Revoluţia l-a surprins în Valea Jiului. Este unul dintre liderii sindicali care a organizat mineriada din 29 ianuarie 1990.

Împroprietărirea, o comoară

Revoluţionarii beneficiază, cu clauză de neînstrăinare 10 ani, de 1 hectar de teren extravilan, 500 metri pătraţi de intravilan pentru construirea unei locuinţe şi 100 metri pătraţi pentru construirea unui spaţiu comercial. Terenurile atribuite la Galaţi în baza „Legii Recunoştinţei" sunt valoroase. Prea puţini au ţinut cont de interdicţia de a nu vinde terenul timp de 10 ani. Mulţi au primit câte 1 hectar de extravilan pe malul Lacului Zătun, o zonă de agrement care face ca şi preţul „hectarului lui Ilici", cum i se mai spune, să fie, funcţie de amplasament, de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro. Alţii au primit terenuri în zone mai puţin favorizate, dar au reuşit să le strămute în zona rezidenţială din nordul Galaţiului. Acolo şi-au ridicat vilele majoritatea politicienilor, foştilor şi actualilor şefi de instituţii şi oamenilor de afaceri influenţi. Un hectar valorează 500.000-1.000.000 de euro şi chiar mai mult. Aşa că mulţi dintre revoluţionari, autentici sau nu, şi-au vândut suprafeţele primite.

romanialibera.ro

[riaji]

Vai, ce descoperire..

[dcp100168]

La Galaţi, impostorii au încasat sute de mii de lei

La Galaţi, există 168 de revoluţionari care primesc indemnizaţii, iar printre numele de pe listă sunt şi cele ale unor personaje importante din viaţa publică, foşti prefecţi, politicieni, jurnalişti. Lista a fost secretă. La finalul a şase luni de investigaţii, "România liberă" a reuşit să intre în posesia acesteia, iar numele prezente oferă şi multe surprize.

Spre exemplu, 14 dintre revoluţionarii care încasează indemnizaţii nu mai sunt de mult revoluţionari. Ei au primit certificatul în baza primei „Legi a Recunoştinţei", Legea 42/1990, dar după ce s-a făcut reînscrierea şi acordarea noilor certificate în baza Legii 341/2004 nu li s-a mai confirmat calitatea de revoluţionar. Printre cei 14 se află fostul director economic al cotidianului "Viaţa Liberă", Grigore Lazarovici, şi Comşa Ciupercă Virgil Pompiliu, vicepreşedinte al Partidului Verde şi lider al celor 5.000 de mineri care au luat cu asalt Bucureştiul la prima mineriadă, de pe 29.01.1990.

Cei 168 se regăsesc şi pe lista celor 251 de revoluţionari gălăţeni care au primit câte un hectar de extravilan. Printre revoluţionarii beneficiari de drepturi au ajuns şi personaje controversate, precum omul de afaceri Cătălin Chelu, foştii secretari PCR Nicolae Beuran şi Benone Puşcă, dar şi secretarele de la Judeţeana PCR şi Consiliul Popular, care au întors armele şi nu au mai făcut cafele pentru activişti, ci pentru revoluţionari. Inflaţia de peste 250 de revoluţionari gălăţeni îi nemulţumeşte pe revoluţionarii autentici. "Daţi-mi un birou şi un paznic în spate şi eu vă demonstrez că la Galaţi au fost cel mult 50 de revoluţionari autentici, nu 250", spune unul dintre aceştia, Ilie Pleşcan, directorul general al Radio Galaţi, care a fost anchetat de Securitate pentru că trimitea scrisori la „Europa Liberă" şi pentru el participarea la revoluţie a fost firească.

„Lumea bună" de pe baricade

Sunt mari suspiciuni şi în privinţa legalităţii plăţilor în unele cazuri. Potrivit art. 4, al. (4), al Legii 341/2004, de plata indemnizaţiei lunare beneficiază numai persoanele care au venit mai mic decât salariul mediu brut aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, adică 2.022 lei. O dată la 6 luni, revoluţionarii dau declaraţie pe proprie răspundere că nu au venituri de 2.022 lei şi plata se face doar în baza acestei declaraţii, care poate fi şi o declaraţie falsă. Spre exemplu, fostul senator PDSR Ilie Plătică Vidovici avea în calitatea sa de fost senator o pensie de 5.596 lei. După recalculare, pensia sa a scăzut la 1.414 lei, dar la aceasta se adaugă pensia de fost ofiţer, din informaţiile deţinute de noi fiind depăşit cuantumul de 2.022 lei.

Pe listă mai apare numele lui Traian Mândru, care în calitate de fost director la Şantierul Naval, fost prefect, fost senator şi fost director al Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi a avut şi are şi în prezent venituri mai mari de 2.022 lei. În listă mai apar şi numele unor persoane cu un foarte bun standard financiar, despre care care nu ne-am imagina că ar fi la mila statului. Printre aceştia, oamenii de afaceri Ion Ionaşcu, Nicolae Mărăndici, Marian Lenghel, medicul Alexandru Ritivoiu, Radu Macovei, fost director general al cotidianului „Viaţa Liberă", Lazarovici Mihalcu Grigore, director economic al ziarului, şi redactorul şef Katia Nanu. Mai e şi Petrişor Cruceanu, în prezent director al Inspecţiei de Stat pentru Construcţii Constanţa, care, potrivit surselor noastre, încasa indemnizaţia pe vremea când era profesor de sport, dar după ce a intrat în politică şi a început să ocupe funcţii, a renunţat la încasarea indemnizaţiei.

Pe liste se află şi foşti turnători la Securitate. Director al Teatrului Dramatic „Fani Tardini", Vlad Vasiliu nu ar trebui să beneficieze de indemnizaţie, pentru că are un salariu de 6.489 lei. Mai mult, el nu ar trebui să aibă drepturi de revoluţionar pentru că CNSAS a stabilit din 2007 că a fost colaborator al Securităţii. Mai e pe listă şi Eugen Stoleriu, consilier al primarului Galaţiului şi reprezentant în Primăria Galaţi al CORD 89. Nici Stoleriu nu mai poate fi revoluţionar pentru că, potrivit CNSAS, şi el a fost colaborator al Securităţii.

Indemnizaţii încasate pe baza propriei declaraţii

Am solicitat la CJPAS Galaţi, instituţia care plăteşte indem­nizaţiile, amănunte despre cazurile din listă, în care există suspiciunea că indemnizaţia e plătită ilegal, pentru că persoanele respective au venituri mai mari de 2.022 lei. Răspunsul a fost un eşantion de "bla-bla". Nu ne pot fi furnizate amănunte pentru că datele despre respectivii revoluţionari sunt protejate de art. 30 din Legea 677/2001. Prin adresa D15748/07.12.2011, am primit de la directoarea CJPAS Galaţi, Ana Denis Aramă, asigurări că "nu au fost acordate indemnizaţii reparatorii pentru perioadele în care titularii au realizat venituri mai mari de salariul mediu brut pe economie". În adresa CJPAS se recunoaşte însă că de bază e declaraţia revoluţionarului, care poate adevărată sau falsă, cum veniturile pot fi încasate din comisioane sau prin PFA-uri. "Pe de altă parte, dovada îndeplinirii condiţiei referitoare la venitul realizat de beneficiar se face cu declaraţie pe propria răspundere."

romanialibera.ro

[dcp100168]

Revoluţionari gălăţeni obligaţi să dea banii înapoi!

10 gălăţeni care primeau indemnizaţie de revoluţionar vor fi nevoiţi să returneze statului suma de 500 de milioane de lei vechi, deoarece aceştia nu au declarat faptul că obţineau câştiguri mai mari decât venitul minim brut la nivel naţional. Acest lucru a rezultat în urma verificărilor făcute de către reprezentanţii Casei Judeţene de Pensii Galaţi. Cea mai mare notă de plată către statul român pe care o are de achitat unul dintre cei 10 revoluţionari este de 80 de milioane de lei vechi.

Conform informaţiilor făcute publice de directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Galaţi, Denis Aramă, 22 de gălăţeni primesc lunar o indemnizaţie de revoluţionar în sumă de 911 lei. De la începutul anului au fost suspendate de la plată indemnizaţiile de revoluţionar primite de 143 de persoane, care primeau lunar din partea statului suma de 2.020 de lei. Reducerea numărului de persoane care primesc indemnizaţie de revouţionar a avut loc după adoptarea recentă a unui act normativ, de către Guvernul Boc, care a modificat condiţiile şi regulile de acordare a recompenselor primite de participanţii la Revoluţia din 1989.

monitoruldegalati.ro