Suhurlui devine comună

[dcp100168]

Parlamentul a aprobat înfiinţarea comunei Suhurlui

Satul Suhurlui din comuna Rediu va deveni comună. Aşa a decis marţi Parlamentul României - a anunţat iniţiatorul proiectului de lege, deputatul PNL gălăţean Emil Strungă. Legea trebuie să mai fie, înainte de aplicare, promulgată de preşedintele României, dar iniţiatorul ei este sigur că nu va mai fi nicio piedică în calea înfiinţării noii comune.

[dcp100168]

Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat astăzi, Decretul privind promulgarea Legii pentru înfiinţarea comunei Suhurlui prin reorganizarea comunei Rediu, judeţul Galaţi.

[rellu]

Poate ca aşa se pune la punct mai bine cu infrastructura localităţii.

[dcp100168]

O carte de suflet:

Monografia localităţii Suhurlui

Istoriografia monografică a localităţilor judeţului nostru s‑a îmbogăţit cu o lucrare de valoare, avându‑l ca autor pe profesorul Eni Petrache Tacu, suhurluian prin naştere, prin educaţie şi prin fapte de viaţă. După propria mărturie a autorului, cartea "este o colecţie de fapte autentice şi de povestioare împletite cu imensa mea dragoste pentru oamenii care le‑au trăit" într‑un sat covurluian, într‑o sută de ani. O carte scrisă cu sufletul pentru suflet, cu respect şi recunoştinţă pentru înaintaşi, cu sfaturi pentru contemporani şi cu îndemnuri pentru urmaşi.

Aflăm din carte că primii locuitori ai Suhurluiului au "descălecat" după războiul de independenţă, din 1877‑1878. 137 de ţărani clăcaşi din aşezările vecine, Oasele (azi Rediu), Cuca, Smulţi, C. Negri, Băleni şi Pechea, dar şi din părţile Ardealului - din Breţcu şi Săcele - au fost împroprietăriţi de‑o parte şi de alta a pârâului Suhu. Primul sătean care "a bătut parul" la Suhurlui a fost Constantin Mihnea, zis Buzatu, "om cu ştiinţă de carte, îndemânatec gospodar, silitor în muncă, priceput în organizarea "sfatului bătrânilor", bun instrumentist, îndrăgostit de cântecul popular şi învăţându‑i pe tineri buchile cărţii şi scris‑cititul".

Cartea este "împănată" cu fapte de istorie de interes naţional. De pe dealurile Suhurluiului au intrat direct în istorie, scriind‑o cu sânge, tinerii căzuţi pe altarul unităţii neamului: Dumitrache Oancă, Gheorghe Bocăneală, Iancu Ghiorghiţă şi Mihai Alexandru. Alţii care se năşteau atunci când aceştia mureau au pierit în războiul al doilea mondial, dus în est, cât şi în vest.

Autorul aduce în conştiinţa contemporanilor alternanţa în denumirea satului, Suhurlui‑Ferdinand‑Suhurlui, marile familii ale comunităţii, lupta dură din anii de început ai comunismului, fapte de muncă şi de viaţă cotidiană. Este firesc, profesorul Eni Petrache Tacu rezervă un spaţiu generos în monografia ŞCOLII, pe care autorul a slujit‑o cu devotament, împreună cu soţia şi cu alte rude, întreaga viaţă. Este evocat ilustrul învăţător Stere Eni, tatăl autorului, "un dascăl de o ţinută morală impecabilă, având temeinice cunoştinţe de istorie, geografie, limba şi literatura română şi matematică". În 1960 este dat în folosinţă localul nou al şcolii. Sunt prezentaţi, pe etape, dascălii şcolii şi ai satului, transformările pe care le‑a cunoscut aşezarea.

Peste 70 de fotografii, faximile, fotocopii, tabele stau mărturie că la Suhurlui s‑a desfăşurat o efervescentă viaţă socio‑economică, politică şi culturală.

Laudă şi recunoştinţă profesorului Eni Petrache Tacu, care, zeci de ani, a întreţinut flacăra culturii în aşezarea suhurluiană şi care lasă contemporanilor şi urmaşilor un dar de preţ: monografia unui secol de viaţă la Suhurlui.

*) Eni Petrache Tacu, Suhurlui‑Ferdinand‑Suhurlui, Editura Media Print Center, Galaţi, 2008

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24746

[dcp100168]

Proiect

Comuna Ferdinand

Deputatul liberal Emil Strungă, principalul "vinovat" de înfiinţarea comunei Suhurlui, a anunţat că noua localitate îşi va alege consiliul local şi primarul în luna septembrie, sau cel mai târziu în octombrie. Liberalul susţine că a discutat cu locuitorii din Suhurlui şi aceştia i-au mărturisit că şi-ar dori ca localitatea să revină la numele pe care l-a avut înainte de 1948 - comuna Ferdinand. Pentru realizarea acestei dorinţe, este necesar nu doar un referendum local, ci şi un proiect de lege. Aşa se face că, odată cu alegerea conducerii comunei, cetăţenii vor fi chemaţi să se pronunţe prin "da" sau "nu" dacă doresc ca localitatea să se numească din nou Ferdinand. Dacă vor fi de acord, Strungă este gata să iniţieze proiectul de lege necesar.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=25923