Jump to content

Proiecte de dezvoltare pentru comunele gălăţene, prin GAL-uri


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Comunele gălăţene caută sprijin în Vrancea

Mai multe localitati din sud-estul judetului Vrancea, dar si una limitrofa, din judetul Galati, au semnat sa adere intr-un Grup de Actiune Local (GAL) initiat de Camera Agricola Vrancea, pentru dezvoltarea comuna a zonei. Este vorba despre localitatile Rastoaca, Milcovul, Gologanu, Nanesti, Sihlea, Balesti, Slobozia Ciorasti, Gugesti, Ciorasti, la care s-a alipit si Namoloasa, din Galati, pentru ca GAL-ul sa intruneasca punctajul pentru accesarea fondurilor europene necesare dezvoltarii. “Acest GAL are ca scop implementarea de proiecte comune pentru toate comunitatile, astfel incit dezvoltarea zonei sa fie comuna, sa mearga intr-un sens. Dupa constituirea GAL-ului se va organiza un comitet cu toti cei 48 de actori implicati, primarii, asociatii, societati, persoane fizice autorizate, pentru a stabili prioritatile si oportunitatile de dezvoltare a zonei. Vom miza pe agricultura, dar se poate dezvolta si infrastructura sau alimentarea cu apa a localitatilor”, ne-a declarat Costel Necula,directorul Camerei Agricole Vrancea. Obiectivul principal al acestui GAL este accesarea fondurilor europene nerambursabile oferite prin masura 431, submasura 431.1 „Sprijin pentru constituirea parteneriatelor public-private de înfiintare a Grupurilor de Actiune Locala (GAL)“, program derulat în cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007-2013, AXA IV LEADER. Din cele 80 de GAL-uri infiintate la nivel national jumatate vor fi selectate, iar cele care ramin au la dispozitie pentru accesare un total de 100 milioane de euro.

In acelasi timp, APM Vrancea va depune o cerere de finantare in cadrul Axei 4 Leader, pina la finele acestei luni, pentru finantarea dezvoltarii luncii Siretului. In acest sens, s-a infiintat GAL „Siretul Verde”, care are in componenta localitatile Marasesti, Pufesti, Ruginesti, Garoafa, Vinatori, Biliesti, Suraia si Vulturu, alaturi de comuna Movileni, judetul Galati. Valoarea maxima care poate fi solicitata este de 2 milioane de euro, bani ce vor fi utilizati pentru redactarea planului de afaceri, reprezentarea intereselor locuitorilor si a comunitatii si stabilirea strategiei si punerea in practica a programului. GAL „Siretul Verde” vizeaza „crearea de noi locuri de munca, valorificarea resurselor locale, dezvoltarea zonei astfel incit sa fie in acord cu planul de management al ariei protejate, atragerea de noi investitii, cresterea increderii in acest tip de programe si sporirea veniturilor populatiei”, a declarat Adrian Colin, directorul APM Vrancea.

http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=54442

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Plan de dezvoltare locală pentru zona Tecuci

Ieri a fost semnat parteneriatul dintre CJ şi Asociaţia „Dezvoltare Zonală Tecuci”, în vederea implementării „Planului de Dezvoltare Locală” al Grupului de Acţiune Locală „Tecuci” 2010 – 2013. Planul de Dezvoltare Locală este parte componentă a strategiei judeţului. Acordul va fi în vigoare până în 31 decembrie 2015.

Priorităţile de dezvoltare stabilite de GAL „Tecuci” vizează toate aspectele vieţii rurale, precum: creşterea veniturilor populaţiei rurale; îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei; ameliorarea calităţii mediului înconjurător; consolidarea potenţialului uman din teritoriu; diminuarea disfuncţiilor din domeniul social; creşterea gradului de atractivitate a mediului rural; îmbunătăţirea guvernanţei locale.

Planul de Dezvoltare Locală vizează 14 comune gălăţene: Bălăşeşti, Buciumeni, Corod, Cosmeşti, Costache Negri, Cudalbi, Drăguşeni, Ghidigeni, Nicoreşti, Poiana, Priponeşti, Þepu şi Valea Mărului, la care se adaugă două localităţi vasluiene (Pochidia şi Tutova).

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Proiect de dezvoltare rurală pentru 14 comune gălăţene

Prin intermediul Axei LEADER a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), comunităţile locale din 14 comune gălăţene (Bălăşeşti, Buciumeni, Cosmeşti, Corod, Costache-Negri, Cudalbi, Drăguşeni, Ghidigeni, Gohor, Nicoreşti, Poiana, Priponeşti, Ţepu, Valea Mărului) şi două din judeţul Vasului (Tutova şi Pochidia) vor beneficia de fonduri nerambursabile în valoare de 2,95 milioane de euro pentru a pune în practică propriul Plan de Dezvoltare Locală, conceput pe baza unor nevoi identificate chiar la nivelul comunităţii. „Axa LEADER pleacă de la realitatea că în mediul rural se întâlnesc, din păcate, cele mai mari disparităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială. Ideea este de a stimula actorii locali, fie că este vorba de administraţia publică, mediul privat sau reprezentanţi ai societăţii civile, să se implice în preluarea controlului dezvoltării zonelor rurale prin intermediul unei strategii comune axate pe problemele identificate la nivelul comunităţii. Este o strategie descentralizată care pleacă de jos în sus în stabilirea priorităţilor, acest rol revenind unui Grup de Acţiune Locală (GAL) format prin colaborarea sub-regională dintre comune”, ne-a explicat Vasile Berlea, din cadrul Compartimentului de Dezvoltare Rurală Galaţi.

La nivelul comunelor din nordul şi centrul judeţului s-a format Grupul de Acţiune Locală (GAL) Tecuci, rolul de iniţiator revenind Fundaţiei „Semnal”, condusă de Valeriu Căpraru. „Încercăm să urnim cumva satele noastre, care arată cum arată... Dar este un lucru care se poate face doar pornind de la nivelul locuitorilor, pentru că ei cunosc cel mai bine problemele comunităţii în care trăiesc. Axa LEADER a fost o oportunitate în acest sens şi în cele din urmă în GAL Tecuci s-a alcătuit din 69 de actori locali din cele 14 comune gălăţene şi două comune din Vaslui ce au o economie şi tradiţii culturale comune cu noi. Practic e un parteneriat public-privat din care fac parte consilii locale, societăţi agricole, întreprinderi individuale, SRL-uri, ONG-uri şi chiar o societate bancară - CEC, în interiorul căruia dorim să fixăm nişte obiective prioritare şi mijloacele pentru a le atinge. Un fapt important este acela că în acest raport public-privat, zona ce ţine de autorităţile publice este de doar 25 la sută, rolul principal revenind mediului economic privat şi societăţii civile”, a arătat Valeriu Căpraru.

Planul de Dezvoltare Locală elaborat de GAL Tecuci după cerinţele Axei LEADER din PNDR a fost prezentat în septembrie 2010 la Ministerul Agriculturii, alături de alte proiecte similare din ţară. În iunie a.c. a apărut raportul de selecţie în care planul GAL Tecuci figurează pe locul trei din cele 81 de planuri prezentate, cu un calificativ de 97 de puncte din 100 posibile! De altfel, reprezentanţii GAL Tecuci au fost primii din ţară care au semnat cu Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Agriculturii decizia de autorizare în baza căreia în câteva zile este aşteptată semnarea contractului de finanţare. După această etapă se va trece la implementarea efectivă a planului, vizate fiind proiecte de stimulare a dezvoltării fermelor de semi-subzistenţă şi a celor aparţinând tinerilor, promovarea sau dezvoltarea unor produse locale, service pentru utilajele agricole, noi servicii sociale pentru comunitate şi chiar experimentarea folosirii energiilor alternative. „Planul foloseşte ca direcţii strategice măsuri preluate din PNDR, diferenţa fiind că aceste fonduri de 2,85 milioane de euro alocate acestor comune vor fi gestionate direct chiar de comunitatea locală. La aceste fonduri se va adăuga şi suma de un milion de euro, reprezentând partea de cofinanţare a proiectelor. Dar miza mare nu este atât suma alocată acum, pentru exerciţiul bugetar 2007 - 2013. Miza mare sunt fondurile care vor fi alocate pe LEADER din 2014 şi care, se pare, vor fi de cinci până la opt, zece ori mai mari decât în prezent! De asemenea, acest program ar putea include măsuri şi din alte Programe Operaţionale Sectoriale. Practic, acum avem un fel de „proiect pilot” pentru acţiunile viitoare”, a precizat Vasile Berlea. Sediul GAL Tecuci va fi la Cosmeşti, iar după semnarea contractului de finanţare va fi organizată şi o lansare oficială a proiectului cu participarea tuturor partenerilor şi a potenţialilor beneficiari, proiectele iniţiate urmând să fie contractate până la finalul lui decembrie 2013.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

De anul acesta, pe Siret vor curge banii europeni

Asociaţia pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă a desfăşurat, la Muzeul de Istorie Galaţi, întâlnirea cu scop consultativ cu partenerii privind Grupul de Acţiune Locală (GAL) "Lunca Joasă a Siretului". Primarii comunelor gălăţene învecinate cu Siretul au aflat cum pot obţine finanţări pentru Mediu

GAL-ul se va constitui prin parteneriat local, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor publice, ai sectorului privat şi ai societăţii civile. Drept urmare, au avut loc consultări şi dezbateri pe marginea documentelor referitoare la adoptarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Grupului de Acţiune - „Lunca Joasă a Siretului".

În cadrul evenimentului, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă, Dorin Butunoiu, a invitat viitori parteneri ai Grupului de Acţiune Locală - „Lunca Joasă a Siretului", administraţii locale, membri ai asociaţiilor non-guvernamentale, precum şi reprezentanţi ai mediului privat din Microregiune, reprezentantul Instituţiei Prefectului - judeţul Galaţi, Autoritatea de Management pentru PNDR, compartimentul de Dezvoltare Rurală Judeţean Galaţi - Coordonator Berlea Vasile, dar şi persoane interesate de dezvoltarea mediului rural şi accesarea de fonduri prin intermediul GAL-ului.

Beneficiarii G.A.L.-ului "Lunca Joasă a Siretului" vor fi cei peste 50.000 de locuitori dispuşi pe o suprafaţă de 633,92 kilometri pătraţi din opt comune ale judeţului Galaţi, şi o comună de pe raza judeţului Brăila, precum şi ceilalţi parteneri din cadrul GAL-ului, prin intermediul Programului LEADER care se finanţează prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Pentru accesarea Programul LEADER, comunităţile locale, grupate în teritoriu, trebuie să creeze un parteneriat public-privat ce va avea denumirea de "Grup de Acţiune Locală - "Lunca Joasă a Siretului".

Primarii şi reprezentanţii asociaţiilor au dorit ca la finele discuţiilor să-şi expună opiniile cu privire la acest proiect.

Adamache Marian, primar comuna Braniştea, judeţul Galati: "GAL-ul aduce perspective pozitive şi necesare comunităţii locale pe care o reprezint. Îmi doresc ca acest proiect să obţină finanţările necesare investiţiilor pe care nu le-am propus. Avem posibilitatea de a crea noi locuri de muncă, de a dezvolta localitatea şi ceea ce am avea nevoie la ora actuală, reabilitatarea căminului cultural, dar şi valorificarea obiceiului olăritului."

Petrea Maricel, prima comuna Schela: "Împreună cu ceilalţi parteneri îmi doresc ca prin GAL să obţinem o finanţare care să aducă în comunele noastre un trai decent, locurile de muncă să fie cele create în primă instanţă, aspect pe care ni-l dorim realizat în cel mai scurt timp posibil. Este cel mai important şi necesar lucru în comunităţile locale din judeţul Galaţi."

Boţ Iulian, primar Lieşti: "Cu toate că nu sunt foarte încrezător, proiectul GAL este un pas important făcut pentru judeţul Galaţi, mai ales că în anul 2014 finanţările alocate vor fi mai mari decât cele din prezent. Cel mai urgent lucru pe care mi-l doresc pentru comuna mea este legat de infrastructură care, după cum bine se observă, lasă de dorit. Din păcate acest fapt nu se va realiza pentru că pe seama acestui proiect nu putem utiliza fondurile în acest scop."

Geta Stăncescu, reprezentant Organizaţia CERC din Schela, ONG care se axează pe viaţa şi activitatea comunităţii locale: "Prin GAL am făcut ca lucrurile în comuna noastră să se mişte, să se simtă spiritul de echipă şi dorinţă de a dezvolta comuna în care locuim, iar faptul că mediul privat şi autorităţile locale s-au pus de acord asupra acestui proiect ne oferă şansa de a înfăptui ceea ce "arde" în localităţile judeţului Galaţi, şi anume, crearea de noi locuri de muncă. Mediul rural este un pion foarte important pentru economia ţării noastre şi drept urmare, trebuie să utilizăm cât mai multă forţă de muncă."

Comparativ cu 2011, când s-a lansat prima etapă de depunere a GAL-urilor, unde potenţialele GAL-uri au beneficiat de 49.000 euro din partea MADR, pentru elaborarea şi scrierea dosarului de candidatură, în această a doua etapă şi ultima de fapt, pentru întocmirea dosarului de candidatură, parteneriatele şi-au finanţat toate activităţile din resurse financiare proprii.

În cadrul acestui parteneriat, cele 7 Unităţi Administrativ Teritoriale, care au semnat Acordul de Parteneriat, au contribuit financiar la analizarea acţiunilor necesare depunerii dosarului de candidatură, unde coordonatori sunt cei de la Asociaţia pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă, prin preşedinte Dorin Butunoiu, care a şi avut această iniţiativă de înfiinţare a GAL-ului "Lunca Joasă a Siretului", în colaborare cu experţi externi în domeniul fondurilor europene.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

12 milioane de euro pentru comunele din judeţul Galaţi

* După GAL „Tecuci”, încă trei Grupuri de Acţiune Locală s-au format în judeţul Galaţi pentru a accesa fondurile europene puse la dispoziţie prin Axa LEADER a PNDR *

Trei microregiuni din cadrul judeţului Galaţi vor intra în această săptămână în cursa obţinerii unor finanţării nerambursabile de 2,85 milioane de euro „de căciulă”. Este vorba de fondurile puse la dispoziţie prin intermediul Axei LEADER a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). „Prin intermediul acestei axe se urmăreşte dezvoltarea unui parteneriat public-privat în mediul rural şi derularea unor proiecte plecând chiar de la nevoile identificate la nivelul comunităţii.

Ideea este de a realiza o strategie descentralizată care să plece de jos în sus în stabilirea priorităţilor, de a stimula spiritul de iniţiativă, acest rol revenind în fiecare din aceste sub-regiuni unui Grup de Acţiune Locală (GAL) format din reprezentanţi ai administraţiei publice locale, mediul de afaceri privat şi organizaţii ale societăţii civile. 20 aprilie este termenul până la care aceste GAL-uri trebuie să prezinte un Plan de Dezvoltare Locală, ele urmând să fie evaluate de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Agriculturii. În final, în funcţie de punctajele obţinute, la nivel naţional vor fi autorizate 70 de astfel de GAL-uri şi, implicit, vor avea fiecare 2,85 milioane de euro fonduri nerambursabile la dispoziţie, la care se va adăuga aproximativ un milion de euro, partea de cofinanţare a proiectelor”, ne-a explicat Vasile Berlea, din cadrul Compartimentului de Dezvoltare Rurală Galaţi.

Transfer de experienţă

Trebuie spus că, la sfârşitul anului trecut, 14 comune din judeţul Galaţi şi două comune din judeţul Vaslui au format GAL Tecuci, acesta fiind şi printre primele structuri din ţară care au fost autorizate de Autoritatea de Management a PNDR. „Aşteptările sunt destul de mari, dar încă suntem la început. Mai sunt norme de funcţionare de pus la punct, o parte s-au rezolvat, o parte sperăm să se rezolve în viitor. De exemplu, s-a vorbit de acordarea unui avans din fondurile ce revin unui GAL, dar deocamdată nu s-au pus la punct toate mecanismele de garantare în acordarea acestor sume.

Dincolo de asta, deja s-au lansat primele sesiuni de proiecte în cadrul GAL Tecuci pe măsuri din PNDR, astfel că vom avea şi primele finanţări”, ne-a declarat Cezar Capotă, managerul GAL Tecuci. Experienţa celor din GAL Tecuci a fost de folos şi iniţiatorilor noilor GAL-uri. De exemplu, Fundaţia „Semnal”, care este partener în cadrul GAL Tecuci, a oferit sprijin şi vecinilor din GAL „Covurlui”, care grupează 10 comune din nordul-estul şi centrul judeţului Galaţi, precum şi trei comune din judeţul Vaslui. „Membrii comunităţii locale sunt cei care conştientizează cel mai bine problemele locale şi tot ei sunt cei care pot da cele mai multe soluţii eficiente de rezolvare”, explică iniţiatorii GAL „Covurlui”.

Spre sudul judeţului s-a mai format un grup de acţiune locală, cu o denumire asemănătoare: GAL „Asociaţia pentru Dezvoltare Covurlui”. Din această structură fac parte actori locali din 12 comune gălăţene, iar rolul de iniţiator a revenit Camerei Agricole care funcţionează pe lângă CJ Galaţi. „Am format acest GAL beneficiind de experienţa pe care o aveam deja în formarea unui grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol. Vrem ca GAL-ul să fie o structură complementară, să ajute la dezvoltarea regiunii, una destul de săracă. Avem în vedere proiecte vizând instalarea tinerilor fermieri şi modernizarea exploataţiilor agricole. Dar se anunţă proiecte interesante şi pe mediu sau în dezvoltarea unor servicii non-agricole”, ne-a declarat Floricel Dima, directorul Camerei Agricole Galaţi.

De la ziar la GAL

Nu în ultimul rând, în cursa pentru fonduri europene intră şi GAL „Lunca Joasă a Siretului” ce cuprinde actori locali din opt comune din judeţul Galaţi şi o comună din judeţul Brăila, iniţiatorul acestuia fiind consilierul judeţean Dorin Butunoiu. „Mai întâi am aflat ce au făcut cei din GAL Tecuci în urma unui articol din „Viaţa liberă”. Mi s-a părut o idee foarte bună, am citit articolul de mai multe ori şi apoi am început să mă interesez mai în detaliu ce înseamnă, cu se poate realiza un Grup de Iniţiativă Locală. Am vorbit despre asta şi cu o serie de primari, cu oamenii din comune şi le-a plăcut şi lor ideea. Şi uite aşa, în cele din urmă, s-a ajuns la formarea acest GAL care, sperăm noi, va mai dezgheţa iniţiativa locală”, ne-a mărturisit Dorin Butunoiu. Proiectele precum instalarea tinerilor fermieri sunt la mare preţ şi în planurile GAL „Lunca Joasă a Siretului”, dar oamenii mai au şi alte idei.

Una dintre ele ar fi înfiinţarea unui grup de producători la Lieşti pentru a ajuta la dezvoltarea unei pieţe de desfacere mai avantajoase pentru fermieri. O altă idee este înfiinţarea unor pensiuni care să valorifice potenţialul agroturistic al bălţilor de pe cursul Siretului. Teoretic, toate cele trei GAL-uri gălăţene care intră în cursa pe Axa LEADER pot fi autorizate de Autoritatea de Management a PNDR, dar în fapt marea miză nu sunt atât sumele alocate în exerciţiul bugetar 2007 - 2013, cât fondurile care vor fi alocate pe LEADER din 2014, ce se anunţă mult mai mari decât în prezent. „Acum se desfăşoară un fel de proiecte-pilot, vedem ce merge, ce nu merge, încercăm să îmbunătăţim sistemul. Şi n-ar fi exclus ca, pe lângă măsurile din PNDR, GAL-urile să includă pe viitor şi alte Programe Operaţionale Sectoriale”, a precizat Vasile Berlea, reprezentantul Direcţiei de Dezvoltare Rurală Galaţi.

Structura GAL-urilor din judeţul Galaţi

GAL Tecuci (autorizat în 2011): 14 comune gălăţene (Bălăşeşti, Buciumeni, Cosmeşti, Corod, Costache-Negri, Cudalbi, Drăguşeni, Ghidigeni, Gohor, Nicoreşti, Poiana, Priponeşti, Ţepu, Valea Mărului) şi două din judeţul Vasului (Tutova şi Pochidia);

GAL „Covurlui”: zece comune gălăţene (Bălăbăneşti, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Corni, Jorăşti, Oancea, Rădeşti, Smulţi, Suceveni, Vârlezi) şi trei din Vasului (Fruntişeni, Griviţa şi Vinderei);

GAL „Asociaţia pentru Dezvoltare Covurlui”: Tg.Bujor şi 11 comune gălăţene (Băleni, Băneasa, Cuca, Fârţăneşti, Folteşti, Frumuşiţa, Măstăcani, Scânteieşti, Tuluceşti, Vânători, Vlădeşti)

GAL „Lunca Joasă a Siretului”: opt comune gălăţene (Lieşti, Fundeni, Tudor-Vladimirescu, Slobozia-Conachi, Schela, Smârdan, Braniştea, Şendreni) şi comuna brăileană Siliştea

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Finanţare nerambursabilă de 2,85 milioane de euro pentru GAL „Lunca Joasă a Siretului”

Grupul de Acţiune Locală (GAL) „Lunca Joasă a Siretului” anunţă câştigarea procesului de selecţie a Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) organizat de către Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Grupului de Acţiune Locală „Lunca Joasă a Siretului” i se alocă, pentru perioada 2012-2013, o finanţare nerambursabilă în valoare de 2.850.000 de euro, sumă ce va fi distribuită în proiecte către beneficiarii finali (instituţii publice, persoane juridice din sectorul privat) în valoare de maxim 200.000 de euro, finanţare nerambursabilă.

Procentul de cofinanţare ce i se va aplica beneficiarului final depinde de tipul proiectului finanţat şi de caracterul proiectului (generator de profit sau nu), încadrându-se între 0%, pentru proiectele de interes public, şi 40%, pentru proiectele de interes privat.

Partenerii Grupului de Acţiune Locală „Lunca Joasă a Siretului” sunt 8 primării din judeţul Galaţi (Lieşti, Fundeni, Tudor Vladimirescu, Braniştea, Şendreni, Schela, Slobozia Conachi, Smârdan), una din judeţul Brăila (Siliştea), 3 ONG-uri şi mai mulţi întreprinzători privaţi.

Reprezentant legal al GAL „Lunca Joasă a Siretului” şi iniţiator al parteneriatului este Dorin Butunoiu, consilier judeţean şi preşedintele Asociaţiei Pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Primarii din judeţ pariază pe dezvoltarea turismului

Dezvoltarea turismului devine o preocupare pentru tot mai mulţi primari ai unor localităţi gălăţene, după ce industria şi agricultura nu prea par să mai asigure puterea economică pe care o avea judeţul în urmă cu 15-20 de ani. În octombrie, chiar primarul Galaţiului, Marius Stan, declara că este nevoie de o schimbare a strategiei de dezvoltare prin renunţarea la standardul consacrat al oraşului, acela de puternic centru industrial, cu unităţi de producţie în siderurgie şi construcţiile de maşini, la brandul de oraş turistic şi al micilor afaceri. Sunt sesizabile şi la mulţi primari ai comunelor gălăţene preocupări pentru punerea în valoare a unor obiective de atracţie turistică şi punerea în valoare a unor oferte turistice.

În Lunca Siretului, primarul comunei Movileni, Maricel Tudose, este preocupat de punerea în valoare a lacului hidrocentralei din localitate, cu o suprafaţă de 300 de hectare, pe care poate fi dezvoltat turismul piscicol, dar şi turismul nautic. În cei trei ani trecuţi de la inaugurarea hidrocentralei de pe Siret, lacul a devenit un punct de atracţie pentru sute de pescari, dar acum primarul din Movileni intenţionează dezvoltarea unor proiecte mai mari, care ar însemna inclusiv proiecte de dezvoltare a turismului ale unor investitori de peste hotare: „Chem investitori străini şi de-ai noştri să investească pe raza comunei. Să ne consultăm şi să vedem ce se poate face, după cum au bani. Deja a venit o firmă din Israel şi m-a întrebat care-i situaţia lacului. Le-am spus că lacul nu este al primăriei, este al Apelor Române, dar malurile sunt ale comunei. A rămas să mai discutăm despre oportunităţi", ne-a declarat Maricel Tudose.

Evaluarea ofertei turistice din „delta" Prutului

Sunt intenţii similare şi în Lunca Prutului, unde există şi o zonă de deltă, respectiv parcul natural Lunca Prutului Inferior, cu o suprafaţă de 8.200 ha. Primarul comunei Frumuşiţa, Nelu Munteanu a obţinut deja o finanţare de 81.700 lei, fără TVA, pentru implementarea Proiectului pentru „Ecoturism în Lunca Joasă a Prutului Inferior". Obiectivul general al proiectului este reprezentat de promovarea ecoturismului şi a resurselor naturale din zona Lunca Joasă a Prutului Inferior, în scopul creşterii vizibilităţii şi dezvoltării turismului în zonă prin derularea de activităţi de marketing specifice. Proiectul are ca scop principal recunoaşterea zonei Lunca Joasă a Prutului Inferior ca destinaţie turistică şi includerea acesteia în circuitele turistice pentru români şi străini. Totodată, prin promovarea turistică, inclusiv la târgurile de turism de la Bucureşti şi Constanţa, se intenţionează ca localităţile din această zonă să devină atractive pentru investitorii interesaţi de dezvoltarea unei afaceri în domeniul turismului şi alte domenii conexe. Proiectul se derulează până pe data de 29 decembrie 2013.

La Tuluceşti, planuri în legătură cu Valul Roman

În aceeaşi zonă, şi primarul comunei Tuluceşti, Petrică Bratu, este hotărât să dezvolte oferta turistică a localităţii bazându-se şi pe cele patru obiective turistice de pe teritoriul comunei, rezervaţia forestieră Pădurea Gârboavele, Grădina Zoologică şi Muzeul Satului din Pădurea Gârboavele, toate aflate sub autoritatea CJ Galaţi, şi Herghelia Tuluceşti, ce aparţine Romsilva. Are în intenţie şi punerea în valoare a unui alt potenţial obiectiv turistic, fortificaţia Valului Roman, al cărei traseu trece chiar prin localitatea Tuluceşti. Se intenţionează decopertarea fortificaţiei pe o anumită distanţă, pentru a deveni vizitabilă.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Finanţări nerambursabile de aproape 3 milioane de euro, prin Asociaţia GAL „Lunca Joasă a Siretului”

37 de proiecte au fost depuse în cadrul Asociaţiei Grup de Acţiune Locală (GAL) „Lunca Joasă a Siretului”, în decursul celor 4 sesiuni de finanţare deschise din ianuarie 2013 şi până vineri, 14 martie 2014, a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, preşedintele asociaţiei, Dorin Butunoiu. La eveniment au mai participat directorul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) Galaţi, Marcel Racoviţă, precum şi primarii din comunele gălăţene Slobozia Conachi, Braniştea, Şendreni, Fundeni, Lieşti şi Schela, precum şi din Siliştea (judeţul Brăila), comunele - membri fondatori ai Asociaţiei GAL LJS.

Valoarea totală a proiectelor depuse în cadrul GAL LJS este de 4,839 milioane de euro, din care 2,861 milioane de euro este valoarea finanţărilor nerambursabile, 1,975 milioane de euro reprezintă contribuţia proprie a beneficiarilor (instituţii publice şi firme private), TVA-ul fiind de 900.625 de euro.

Din cele 37 de proiecte depuse, 14 au fost deja contractate, 4 sunt în curs de contractare, 13 - în curs de evaluare, 4 proiecte au fost declarate neeligibile la APDRP, alte 2 proiecte fiind retrase.

Până în momentul de faţă, valoarea totală a proiectelor contractate este de 923.217,34 euro, adică 36,92% din toată valoarea nerambursabilă.

„Proiectele depuse de către beneficiarii publici sunt în număr de 17 şi ajută la dezvoltarea localităţilor rurale, cât şi la creşterea economică a teritoriului GAL LJS. Sunt proiecte depuse pentru renovarea căminelor culturale, amenajarea locurilor de joacă pentru copii şi a terenurilor de sport, înfiinţarea unui spaţiu public de recreere, achiziţionarea de utilaje pentru modernizarea serviciului public de salubrizare şi de întreţinere spaţii verzi”, a mai spus Dorin Butunoiu.

Drum între biserică şi cimitir, betonat cu bani de la UE

Tot din aceste finanţări, va fi renovat sediul primăriei din Fundeni, se va extinde iluminatul public (Braniştea, Şendreni, Schela şi Siliştea), se va amenaja o piaţă agroalimentară „care va funcţiona 7 zile din 7” (Lieşti), se va cumpăra un buldoexcavator (Slobozia Conachi) şi se va betona drumul dintre biserica şi cimitirul din Schela, drum pe care, la ora actuală, conform primarului Marcel Petrea, există pericolul „să cadă mortul din sicriu”.

Mai mulţi dintre primarii prezenţi la evenimentul de astăzi au remarcat că GAL „Lunca Joasă a Siretului” a reprezentat pentru comunele lor ultimul „tren” al finanţărilor europene nerambursabile pentru exerciţiul financiar 2007-2013.

Alături de cele 7 primării, printre membrii fondatori ai Asociaţiei GAL LJS se mai numără 3 ONG-uri şi 15 entităţi private (societăţi comerciale şi PFA-uri). În urma celor 7 proiecte depuse de acestea, pe producţie şi prestări servicii, se vor înfiinţa aproximativ 60 de locuri de muncă în spaţiul rural. Activităţile care vor fi desfăşurate de beneficiarii privaţi din cadrul GAL LJS sunt producţia de saltele, înfiinţarea unei linii de brichetare şi a unei tipografii, dar şi prestări servicii.

„Cu acest GAL lucrăm cel mai bine. A creat şi locuri de muncă, a depus şi proiecte pe toate măsurile”, a declarat directorul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) Galaţi, Marcel Racoviţă. Proiectele depuse în cadrul GAL „Luna Joasă a Siretului” se derulează în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Milioane de euro atrase prin GAL "Lunca Joasă a Siretului"

Milioane de euro vin în agricultura şi administraţia locală gălăţeană prin intermediul proiectelor europene depuse de primării şi fermieri prin intermediul Grupului de Acţiune Locală „Lunca Joasă a Siretului”. Ieri, preşedintele GAL-ului, Dorin Butunoiu, a prezentat bilanţul activităţii de până acum şi a precizat că, în curând, va mai deschide o sesiune de proiecte, pentru primării.

Fermierii şi banii

Trei fermieri - doi din comuna Schela şi unul din Slobozia Conachi - au atras, per total, 100.000 de euro pentru instalarea ca tineri fermieri şi extinderea exploataţiilor pe care le aveau. Un al patrulea fermier, din Şendreni, s-a ales cu 4.500 de euro nerambursabili, de investit în ferma sa.
În afaceri rurale care nu au ca obiect agricultura s-a investit circa 900.000 de euro. Cu detalii legate de aceste investiţii vom reveni în ediţiile viitoare ale ziarului nostru.
Iată şi primăriile, cu sumele accesate: Şendreni (2 proiecte şi 145.000 de euro), Braniştea (trei proiecte de 198.907 de euro), Fundeni (două proiecte de 145.000 de euro) şi Schela (două proiecte de 145.000 de euro).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Aproape 7,5 milioane de euro atraşi în comunele gălăţene prin GAL-uri

O interesantă prezentare a fost făcută săptămâna aceasta de către reprezentantul gălăţean al Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru Progamul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), Vasile Berlea (coordonator CDRJ Galaţi) privind proiectele lansate în domeniul agricol prin Programul LEADER - „Informarea cu privire la agricultura socială, reducerea disparităţilor dintre regiunile Europei consolidând coeziunea economică, socială şi teritorială. Promovarea agriculturii sociale şi a legăturilor dintre dezvoltarea rurală şi agricultura socială la nivelul Grupurilor de Acţiune Locală".
Asocierea comunelor a permis accesarea de proiecte „agricole” importante
Aşa cum a fost implementat la nivelul judeţului Galaţi programul LEADER, proiectele pentru comunităţile locale în zona agricolă s-au făcut, în principal, prin constituirea celor trei Grupuri de Acţiune Locală (GAL): „Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci”, „Covurlui” şi „Lunca Joasă a Siretului”.
„GAL-urile sunt organizaţii non-guvernamentale organizate conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. Au în componenţă parteneri publici şi privaţi, astfel încât numărul partenerilor privaţi din componenţa GAL-ului, dar şi a structurilor sale de conducere, să depăşească numărul partenerilor publici", a declarat Vasile Berlea, coordonatorul CDRJ Galaţi.
„Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci”, cu sediul la Tecuci şi Cosmeşti, are ca arie teritorială 13 comune din judeţul Galaţi şi două din judeţul Vaslui. Constituit în 2011, acest GAL a fost selectat în prima sesiune din 2011 de pe poziţia a treia. Cu aproape 2,3 milioane de euro pentru proiecte, acest GAL este reprezentat de Valeriu Căpraru.
Al doilea GAL, cu sediul la Bereşti-Meria - „Covurlui” - are ca arie teritorială 10 localităţi din judeţul Galaţi şi alte trei comune din judeţul Vaslui. GAL-ul a fost constituit în anul 2012 şi a fost selectat în a doua sesiune din 2012. Bugetul alocat proiectelor este de peste 2,5 milioane de euro şi îl are ca reprezentant legal pe Cezar Capotă.
Cel de al treilea GAL, „Lunca Joasă a Siretului”, a fost constituit tot în 2012 şi are sediul la Braniştea. În aria sa teritorială găsim 8 localităţi din judeţul Galaţi şi o comună învecinată din judeţul Brăila. Selectat tot în cea de-a doua sesiune a anului, are un buget alocat proiectelor de 2,55 milioane euro iar reprezentant legal este Dorin Butunoiu.
Aproape 1,8 miloane de euro mai aşteaptă proiecte, în GAL-uri
Ca realizări trebuie amintit faptul că primul GAL, „Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci”, a semnat cu AFIR până în prezent un număr de 36 proiecte, în valoare de 1.602.909 euro, reprezentând o rată de contractare de 70,1% din bugetul alocat. Proiectele contractate, potrivit dosarelor întocmite, s-au depus pe 6 măsuri: - 1 proiect în valoare de 7.231 euro pentru formare profesională (M111); 9 proiecte în valoare de 328.000 euro pentru tinerii fermieri (M112); 2 proiecte în valoare de 199.516 euro pentru modernizarea exploataţiilor agricole (M121); 10 proiecte în valoare de 49.500 euro; 6 proiecte în valoare de 460.433 euro pentru activităţi prestări servicii (M312); 8 proiecte în valoare de 558.229 euro pentru renovarea şi modernizarea satelor (M322).
GAL „Covurlui” a semnat cu AFIR până în prezent un număr de 23 proiecte în valoare de 1.509.268 euro, reprezentând o rată de contractare de 59,2% din buget. Proiectele contractate s-au depus pe 4 măsuri: 4 proiecte în valoare de 128.000 euro pentru tinerii fermieri (M112); 3 proiecte în valoare de 249.280 euro pentru activităţi de prestări servicii (M312); 2 proiecte în valoare de 172.210 euro pentru activităţi de turism (M313); 14 proiecte în valoare de 959.778 euro pentru  renovarea şi modernizarea satelor (M322).
Cât priveşte cel de-al treilea GAL, „Lunca Joasă a Siretului”, acesta a fost cel mai „productiv". A semnat cu AFIR până în prezent un număr de 30 proiecte în valoare de 2.356.412 euro, reprezentând o rată de contractare de 92,4% din bugetul alocat. Proiectele contractate s-au depus pe 5 măsuri: formare profesională (M111 – 1 proiect în valoare de 14.150 euro); tinerii fermieri (M112 - 3 proiecte în valoare de 100.000 euro); ferme de semisubzistenţă (M141 – 1 proiect în valoare de 4.500 euro); activităţi de prestări servicii (M312 – 9 proiecte în valoare de 899.994 euro); renovarea şi modernizarea satelor (M322 – 16 proiecte în valoare de 1.337.768 euro).

monitoruldegalati.ro
 

Link to comment
Share on other sites

Milioane de euro pentru comunele gălăţene

* Parteneriatele de tip public-privat au devenit un motor de dezvoltare pentru mediul rural * În judeţul Galaţi s-au constituit până acum trei GAL-uri, cei mai mulţi bani fiind atraşi pentru modernizarea şi renovarea satelor

Trei sunt Grupurile de Acţiune Locală (GAL) prin intermediul cărora ferme şi primării din judeţul Galaţi au reuşit să atragă peste cinci milioane şi jumătate de euro pentru investiţii, în anii din urmă, în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. Este vorba despre GAL "Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci", cu sediul la Cosmeşti, despre GAL "Covurlui", cu sediul la Bereşti-Meria, şi despre GAL "Lunca Joasă a Siretului", cu sediul la Braniştea.

Probleme au întâmpinat toate aceste ONG-uri, dar preşedinţii lor speră ca pe următorul calendar de finanţare lucrurile să meargă mai bine. Un nou GAL s-ar putea înfiinţa în curând, semn că lucrurile merg. Vă spunem astăzi cum e împărţit judeţul nostru pe GAL-uri, cine le coordonează, cine a avut de câştigat de pe urma participării la aceste forme de asociere public-private şi cum se aşteaptă preşedinţii să meargă finanţările, de acum şi până la finele lui 2020.

 

5139df622385549554e2e1bb9eca8db2_L.jpg

 

Cât din judeţ ocupă GAL-urile existente

Ce este un GAL? O organizaţie non-guvernamentală. GAL-urile îşi desfăşoară activitatea în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. GAL-ul este un parteneriat public-privat, dar numărul partenerilor privaţi trebuie să fie mai mare decât al celor publici. Proporţia trebuie să fie 51 participaţie privată şi 49 participaţie de stat.

Cele trei GAL-uri gălăţene deservesc, în total, 31 de comune din judeţul nostru, o comună din Brăila şi cinci comune din Vaslui. Spre exemplu, GAL "Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci" cuprinde partea de nord-vest a judeţului şi câteva comune din centru. Mai exact: Bălăşeşti, Buciumeni, Corod, Cosmeşti, Costache Negri, Cudalbi, Drăguşeni, Ghidigeni, Gohor, Nicoreşti, Poiana, Priponeşti şi Ţepu. Fac parte din GAL şi localităţile Tutova şi Pochidia din judeţul Vaslui.

GAL "Covurlui" acoperă partea de nord-est şi ceva din centrul judeţului, adică: Bălăbăneşti, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Corni, Jorăşti, Oancea, Rădeşti, Smulţi, Suceveni şi Vârlezi. GAL-ul cuprinde şi trei comune din Vaslui: Griviţa, Vinderei şi Fruntişeni.
Nu în cele din urmă, GAL "Lunca Joasă a Siretului" cuprinde: Lieşti, Fundeni, Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi, Schela, Smârdan, Braniştea, Şendreni şi, din judeţul Brăila, Siliştea.

Câţi bani a atras fiecare şi pentru cine

GAL "Lunca Joasă a Siretului". Potrivit raportului Compartimentului de Dezvoltare Rurală (CDR) Galaţi, acest GAL a avut cele mai consistente posibilităţi de finanţare dintre cele trei. Per total, se puteau atrage 2.550.000 de euro, iar contractarea, conform datelor CDR, s-a făcut în procent de 92,5 la sută. Cele mai mari sume, 558.229 euro s-au cerut pe proiecte depuse pe Măsura 322 - renovarea şi modernizarea satelor, comuna Braniştea fiind lideră la atragerea fondurilor: 198.907 euro, sumă nerambursabilă atrasă prin intermediul a trei proiecte.

GAL "Covurlui". Plafonul maxim de finanţare a proiectelor în perioada 2007-2013 a fost de 2.285.432 euro. S-au semnat 23 de contracte, în valoare totală de 1.509.268 euro, reprezentând o rată de contractare de 59,2 la sută, potrivit CDR. Cele mai mari sume s-au dus tot către primării, pe Măsura 322 - modernizarea şi renovarea satelor. Mai exact, 959.778 de euro.

GAL "Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci". Potrivit CDR Galaţi, s-au semnat 36 de proiecte, în valoare totală de 1.602.909 euro, reprezentând o rată de contractare de 70,1 la sută, din suma de 2.285.432 euro alocată iniţial. Tot potrivit CDR, pentru cele mai mari contracte s-au semnat pe dezvoltarea şi modernizarea satelor, 14 proiecte în valoare totală de 959.778 euro.

De ce să faci parte dintr-un GAL

Date fiind avantajele, până la momentul de faţă n-ar trebui să mai existe nicio comună care să nu se fi înscris deja într-un GAL. Mai toate comunele şi-au luat măcar un buldoexcavator din bani europeni sau au primit finanţare pentru un parc. Totuşi, mai sunt suficiente comune în Galaţi care încă nu şi-au făcut loc. Altele, cum sunt Nămoloasa sau Movileni, s-au înscris în GAL-uri din Vrancea. Cine n-a prins loc poate fie să adere la unul dintre cele trei GAL-uri existente (dacă e posibil, fără ca în GAL să se depăşeasca participaţia de 49 la sută a instituţiilor publice) sau să se constituie într-un nou GAL.

Ce speră reprezentanţii GAL-urilor

"Am avut serioase probleme cu cofinanţarea proiectelor. Mulţi dintre beneficiari nu au banii necesari pentru a susţine implementarea. În plus, mai apar şi probleme legate de proceduri, uneori lipsă de înţelegere din partea unora dintre autorităţi, ceea ce nu e deloc de natură să ajute. Sper să lucrăm mai bine în perioada următoare", ne-a declarat preşedintele GAL Covului, Cezar Capotă.

"Ce pot spune, pe scurt? Sper să nu se mai schimbe regulile în timpul jocului, aşa cum s-a întâmplat destul de des în ultima perioadă şi sper ca toată lumea să înceapă să privească atragerea de fonduri cu mintea şi inima deschise. Nu e rău să atragi bani şi cei care se străduiesc să o facă ar trebui ajutaţi", ne-a declarat preşedintele GAL "Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci", Valeriu Căpraru.

"Cel mai tare m-a necăjit lipsa de cofinanţări. Băncile cer atât de multe garanţii la împrumuturi pentru beneficiari încât oamenii renunţă. Chiar dacă ai început un proiect şi nu-l termini până la finele lui 2015, tot trebuie să îl termini, dar pe banii tăi. E deranjant. Oricum, plănuiesc să dezvolt un pic şi GAL-ul pe care îl avem acum, dar şi să mai înfiinţez unul, de la Vânători până la Băneasa, incluzând aici şi oraşul Târgu Bujor”, ne-a declarat Dorin Butunoiu, preşedintele GAL "Lunca Joasă a Siretului".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Aproape 10 milioane de euro pentru satele gălăţene

  • Comunele din judeţul Galaţi fac parte din şase grupuri de acţiune locală (GAL)
  • Parteneriatele de tip public-privat permit accesarea fondurilor de dezvoltare rurală
  • Primele trei GAL-uri au atras 3,5 milioane de euro

Trei au fost grupurile de acţiune locală (GAL)-urile care au accesat fonduri în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. Este vorba de GAL Lunca Joasă a Siretului, GAL Covurlui şi GAL Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci. Per total, sumele nerambursabile atrase de aceste GAL-uri au depăşit 3,5 milioane de euro. Bani mulţi pentru primăriile şi fermierii de prin judeţ! Semn că merită să depui proiect prin GAL, cu toată birocraţia PNDR.
Între timp, în Galaţi s-au mai înfiinţat încă trei GAL-uri: Eremia Grigorescu 1863, Siret Bârlad Est şi Tecuci Sud-Est. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a strategiilor de dezvoltare locală, publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii, aceste noi GAL-uri ar putea şi ele atrage o mulţime de bani pentru membrii lor. Vă spunem astăzi care sunt GAL-urile din Galaţi, cum le-a mers până acum celor cu experienţă şi ce perspective au aceste asociaţii în cadrul PNDR 2014-2020.

Cine şi din ce GAL face parte

Un GAL este o organizaţie non-guvernamentală, care îşi desfăşoară activitatea în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. GAL-ul este un parteneriat public-privat, dar numărul partenerilor privaţi trebuie să fie mai mare decât al celor publici. Proporţia trebuie să fie 51 participaţie privată şi 49 participaţie de stat. Fiecare comună poate fi parte a unui singur GAL. Astfel, comunele Nămoloasa, Movileni (de Tecuci) şi Brăhăşeşti nu se pot înscrie în GAL-uri din judeţul nostru, din cauză că fac parte din altele, înfiinţate în Vrancea. În acelaşi fel, şi în GAL-urile gălăţene sunt înscrise comune din judeţe vecine, Vrancea şi Brăila.
Iată componenţa fiecărui GAL în parte.
GAL "Covurlui" acoperă partea de nord-est şi ceva din centrul judeţului, adică teritoriile comunelor: Bălăbăneşti, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Corni, Jorăşti, Oancea, Rădeşti, Smulţi, Suceveni şi Vârlezi. GAL-ul cuprinde şi trei comune din Vaslui: Griviţa, Vinderei şi Fruntişeni.
În componenţa GAL "Lunca Joasă a Siretului" intră comunele gălăţene Lieşti, Fundeni, Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi, Schela, Smârdan, Braniştea, Şendreni, dar şi comuna brăileană Siliştea.
Din GAL "Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci", care acoperă partea de nord-vest a judeţului şi parte din zona de centru, fac parte: Bălăşeşti, Buciumeni, Corod, Cosmeşti, Costache Negri, Cudalbi, Drăguşeni, Ghidigeni, Gohor, Nicoreşti, Poiana, Priponeşti şi Ţepu. În acelaşi GAL sunt înscrise şi localităţile Tutova şi Pochidia din judeţul Vaslui.
Iată şi GAL-urile abia înfiinţate:
Teritoriul GAL "Eremia Grigorescu 1863" include: oraşul Târgu Bujor şi comunele: Tuluceşti, Folteşti, Cuca, Frumuşiţa, Băneasa, Fârţăneşti, Vlădeşti, Rediu, Măstăcani, Scânteieşti şi Vânători.
În centrul şi vestul judeţului s-a înfiinţat GAL "Siret Bârlad Est", pe teritoriile comunelor: Cuza Vodă, Griviţa, Iveşti, Pechea şi Umbrăreşti.
GAL "Tecuci Sud Est"cuprinde localităţile: Matca, Barcea, Drăgăneşti, Munteni şi Negrileşti.
O singură comună gălăţeană nu face parte dintr-un GAL: Suhurlui. Vorbim despre o localitate mică, cu doar circa 1.600 de hectare de teren, cu agricultura ca principala sursă de existenţă a populaţiei şi care cu siguranţă ar fi avut nevoie de nişte bani europeni.
Gigi Ţuţu, edilul comunei Suhurlui, a precizat - contactat telefonic de "Viaţa liberă" - că se află la Bucureşti, dar că au existat probleme de natură tehnică, legate de limitele comunei, care au stat în calea aderării comunei sale la un GAL.
"Am încercat mai întâi să mergem alături de Rediu şi să ne integrăm într-un GAL. După care s-a constatat că noi, de fapt, ne învecinăm cu Pechea, aşa că nu îndeplineam criteriile să intrăm alături de Rediu. Am zis să mergem cu Pechea, după care am avut o perioadă în care am cam neglijat problema asta. Acum am cerut cuiva să îmi dea mai multe detalii despre stadiul în care suntem. Încercăm să ne primească în GAL-ul unde este şi Târgu Bujor. Facem cumva să nu rămânem pe afară", a precizat Gigi Ţuţu.

Câţi bani poate atrage fiecare grup în parte

Potrivit Raportului de evaluare al strategiilor de dezvoltare locală, în funcţie de teritoriul ocupat şi de numărul locuitorilor din respectivele oraşe, comune şi sate, un GAL are o limită maximă de bani nerambursabili pe care îi poate atrage. La nivel de judeţ, suma pe care ar putea-o atrage cele şase GAL-uri, în perioada 2014-2020, ajunge la aproape 10 milioane de euro. Iată şi alocarea, pe fiecare GAL în parte. Cea mai mare sumă ar putea-o atrage GAL Tecuci, ai cărui membri ar putea beneficia de 2.122.292 euro. Urmează GAL Lunca Joasă a Siretului, care va putea atrage 1.742.415 euro. Mulţi bani vor avea la dispoziţie şi cei din GAL Eremia Grigorescu: 1.710.293 euro. În acelaşi timp, GAL Covurlui va avea la dispoziţie 1.680.131 euro. Celelalte două GAL-uri recent înfiinţate vor avea buget de sub un milion de euro. Mai exact, plafonul pentru GAL Siret Bârlad Est va fi de 957.111 euro, iar cel pentru GAL Tecuci Sud Est va fi de 956.518 euro.

Cum au mers strategiile, în perioada 2007-2013

Cei mai mulţi preşedinţi de GAL-uri reclamau faptul că modul de accesare a banilor europeni era prea greoi, birocraţia era sufocantă, iar parte dintre oamenii instituţiilor de stat, pe care îi numeau „oameni bifă”, mai mult puneau beţe în roate decât ajutau. La polul opus, funcţionarii însărcinaţi cu verificarea proiectelor spuneau că beneficiarilor le ia prea mult timp să înţeleagă faptul că normele din ghidurile aplicantului sunt aceleaşi pentru toată lumea şi că toate prevederile trebuie respectate. Cu probleme mai mari sau mai mici, proiectele depuse s-au implementat până la urmă. Fiecare primărie care se înscrisese într-un GAL şi-a cumpărat măcar un buldoexcavator pe care l-a plătit, parţial, cu bani europeni. Cine a vrut mai mult, a căutat oportunităţi. Unele administraţii au şi construit sau au reabilitat prin comune, de la parcuri pentru copii până la drumuri de acces către cimitir sau pieţe agroalimentare. Privaţii s-au bucurat şi ei de bani: şi-au cumpărat utilaje mai performante pentru societăţi, şi-au înfiinţat ferme şi aşa mai departe. Chiar şi în cazurile în care banii europeni au acoperit doar jumătate din cheltuială, tot a fost mare lucru. Că nu-i de ici, de colo, să vrei să investeşti, să spunem, 100.000 de euro în ferma ta, iar jumătate din bani să îi primeşti înapoi de la Uniunea Europeană! Cu amănunte despre strategii, despre cum se pot cere bani şi pentru ce, vom reveni în săptămânile următoare.

viata-libera.ro

GAL-uri Galati.jpg

Link to comment
Share on other sites

  • 4 years later...

Șase Grupuri de Acţiune Locală sunt eligibile, la nivelul județului Galați, pentru proiecte de cooperare

Cea de a doua sesiune de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B – Implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală selectate din cadrul submăsurii 19. 3 – Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, a devenit operațională de luna aceasta.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat că se pot depune proiecte în perioada 01 februarie – 30 aprilie 2021 la sediul MADR, Registratură, situat pe Bd. Carol I nr. 2-4, sector 3, Bucuresti, cod poștal 030163. De asemenea, prin transmiterea documentelor prin poştă/curier cu menţionarea pe colet – În atenţia DGDR AM PNDR – Serviciul LEADER şi investiţii nonagricole. Totodată, se înscriu și datele de identificare ale expeditorului, cu respectarea prevederilor din Ghidul solicitantului pentru accesarea Componentei B în vigoare, privind depunerea proiectelor de cooperare.

Sesiunea de depunere este continuă până la data amintită sau până la epuizarea sumei alocate, cu întocmirea Rapoartelor de selecţie lunare.
Termenul limită de depunere a proiectelor este 30 aprilie 2021, ora 12.00.

Sprijinul privind implementarea activităţilor de cooperare poate fi acordat doar cu respectarea condiţiilor de eligibilitate menţionate în Ghidul Solicitantului pentru accesarea Componentei B, în vigoare, disponibil pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, www.madr.ro.

Sprijinul poate fi acordat doar cu condiţia ca acţiunile de cooperare să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

La nivelul județului Galați își desfășoară activitatea un număr de opt GAL-uri. Șase dintre acestea au fost selectate și sunt eligibile în cadrul submăsurii 19. 3 – Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

expressdedunare.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.